Universitatea Titu Maiorescu-Bucureti

Prof.univ.dr. Nicolae VOICULESCU

PROTECIA INTERNAIONAL A
DREPTURILOR OMULUI
-Note de curs i tete re!re"entative-
- 1 -
n societatea contemporan existena drepturilor omului i garantarea lor este
n multe regiuni ale lumii un lucru normal. Meritul acestei stri de fapt revine i
activitii prodigioase pe care organizaiile internaionale cu vocaie universal
sau regional au depus-o cu deosebire n ultimele decenii.
De realizrile pe care aceste organizaii le-au avut i le au n acest domeniu se
bucur i romnii dat fiind c ncepnd cu !""# $omnia s-a integrat n toate
sistemele internaionale de protecie a depturilor omului.
De aceea este necesar ca orice cetean i cu att mai mult cei ce urmeaz
studii de specialitate %uridic s cunoasc cele mai importante documente
internaionale precum i specificul mecanismelor de protecie i control pentru
a putea fi valorificate ct mai eficient pe plan intern.
&ceste note de curs nu sunr redactate astfel nct s cuprind n mod ex'austiv
informaia referitoare la normele i mecanismele de protecie a drepturilor
omului existente.
(e-am propus doar s facem o sintez a acestora suficient ns s g'ideze
studenii n demersurile lor proprii de studiu i cercetare astfel nct n mod
euristic s le neleag i s le asimileze ntru beneficiul propriei lor formri
civice.
Prof.Univ.#r.
Nicolae Voiculescu
- 2 -
C$PITOLUL I
#%EPTU%ILE OMULUI &N SISTEMUL
O%'$NI($)IEI N$)IUNILO% UNITE
%E (UM$T
Organizaia Naiunilor Unite are un rol deosebit de important n ceea ce
privete promovarea internaional a drepturilor pe de parte prin adoptarea
unor documente eseniale n materie, iar, pe de alt parte, prin numeroasele
organe principale i subsidiare de control structurate n cadrul ei.
n cuprinsul acestui capitol sunt prezentate documente fundamentale
adoptate n cadrul Organizaiei naiunilor Unite, cum sunt Carta O.N.U., eclaraia
Universal a repturilor Omului, !actele internaionale cu privire la drepturile
omului din "#$$, conveniile privind eliminarea tuturor formelor de discriminare
rasial, mpotriva torturii i altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau
degradante, eliminarea tuturor formelor de discriminare fa de femei, ori cea cu
privire la drepturile copilului. Cu aceast ocazie, se trec n revist prevederile
eseneiale ale acestor documente, precum i mecanismele de control instituite de
acestea.
e asemenea, sunt prezentate mecanismele i procedurile de protecie a
drepturilor omului dezvoltate sub egida Consiliului %conomic i &ocial al O.N.U.
'%CO&OC(.
- 3 -
I.C$%T$ O%'$NI($)IEI N$)IUNILO% UNITE
Chiar documentul constitutiv al organizaiei, Carta O.N.U., adoptat la 26 iunie
1945 la an !rancisco, analizeaz drepturile omului "i li#ertile $undamentale
%ntr&o serie de dispoziii. 'st$el, %n (ream#ul, poporele )aiunilor *nite %"i
a$irm hotr+rea de ,a proclama din nou %ncrederea lor %n drepturile $unamentale
ale omului, %n demnitatea "i valoarea persoanei umane, %n egalitatea drepturilor
%ntre #r#ai "i $emei, ca "i %ntre naiuni, mari sau mici-.
.oina de a dezvolta "i %ncura/a respectul drepturilor omului "i li#ertile
$undamentale "i de a $acilita e0ercitarea drepturilor omului "i a li#ertilor
$undamentale este a$irmat su# diverse $orme "i %n mai multe r+nduri1 de
e0emplu, %n articolul unu, care trateaz scopurile "i principiile )aiunilor *nite2
%n art.13, relativ la $unciile "i puterile 'dunrii 4enerale2 %n art.62 pricind
acelea ale Consiliului 5conomic "i ocial. 'rt.6 prevede c 7nici o restricie nu
va $i impus de ctre 8rganizaie accesului #r#ailor "i $emeilor, %n condiii
egale, la toate $unciile %n organele sale principale "i su#sidiare. 9n art. 56, toi
mem#rii 8.).*. se anga/eaz s acioneze, at+t %n comun c+t "i separat, %n
cooperare cu 8rganizaia, %n vederea realizrii scopurilor enunate %n art. 55, %n
special 7respectarea universal "i e$ectiv a drepturilor omului "i li#ertilor
$undamentale pentru toi, $r desose#ire de ras, se0, lim# sau religie.-
'ceste dispoziii au determinat o serie de importante consecine re$eritoare la
promovarea internaional a drepturilor omului, printer care amintim1
a: Carta a 7internaionalizat- protecia drepturilor omului. 'der+nd la Cart,
care este un tratat multilateral, statele pri recunosc c drepturile omului care
sunt invocate %n ea devin de&acum o materie internaional "i c, %n consecin,
aceste drepturi nu in numai de competena lor e0clusiv. 'ceste principiu a $ost
$recvent contestat de unele state %n timpul primilor ani de $uncionare a 8.).*.,
dar astzi nu e0ist nici o %ndoial %n aceast privin. ;otu"i, aceasta nu
%nseamn c orice violare a drepturilor omului de ctre un stat mem#ru al
8.).*. devine automat o pro#lem internaional
#: 8#ligaia statelor mem#re 8.).*. de a coopera cu aceasta %n promovarea
drepturilor omului "i li#ertilor $undamentale apermis 8rganizaiei s dispun
de #aza /uridic necesar pentru a realize sarcina d a de$ini "i codi$ica aceste
drepturi <pactele "i alte instrumente internaionale cu vocaie universal:
- 4 -
c: &a reu"it, de&a lungul anilor,s se clari$ice %ntinderea o#ligaiei statelor de a
7$avoriza- drepturile omului, d+nd acestui termen o interpretare su$icient de
precis "i su$icient de larg pentru a permite crearea de instituii %n #aza Cartei,
care tre#uie s asigure respectul drepturilor omului de ctre guverne.
Carta 8.).*.a acordat un rol important )dunrii *enerale, care, prin
numeroasele sale rezoluii, a contri#uit %ntr&o msur important la a$irmarea "i
dezvoltarea drepturilor omului.;otodat, ea iniiaz studii "i ela#oreaz
recomandri, %n scopul 7de a promova cooperarea internaional %n domeniile
economic, social, cultural, al %nvm+ntului "i sntii "i de a spri/ini
%n$ptuirea drepturilor omului "i li#ertilor $undamentale pentru toi $r
deose#ire de ras, se0, lim# sau religie-
=up anul 1946, data adoptrii =eclaraiei *niversale a =repturilor
8mului, 'dunarea 4eneral a 8.).*. a adoptat numeroase declaraii sau
convenii privind teme din domeniul drepturilor omului.
>a/oritatea pro#lemelor privind drepturile omului sunt rimise de ctre
'dunarea 4eneral ctre Comisia a III&a care se ocup de pro#lemele sociale,
umanitare "i culturale.
9n anul 1993, 'dunarea 4eneral a creat, prin ?ezoluia 46@141 postul
de nalt Comisar al Naiunilor Unite pentru drepturile omului. 'cesta este
reprezentantul o$icial al 8.).*. pentru pro#lemele re$eritoare la drepturile
omului "i raporteaz direct ecretarului 4eneral al 8.).*.
9naltul Comisar se strduie"te s conduc mi"carea internaional %n
$avoarea drepturilor omului. 5l $ace %n mod regulat declaraii pu#lice "i lanseaz
apeluri %n cazul crizelor ce a$ecteaz drepturile omului. =e asemenea, el
cltore"te deseori pentru a se asigura c mesa/ul drepturilor omului este %neles
%n toate zonele glo#ului. 9n paralel, 9naltul Comisar dialogheaz "i coopereaz
%ntr&o manier constructiv cu guvernele pentru a %ntri protecia drepturilor
omului la nivel naional. 9n plus, 9naltul Comisar cola#oreaz cu un evantai tot
mai lar, printre care organizaiile neguvernamentale, instituiile unversitare "i
sectorul privat, %n scopul di$uzrii %ntr&o manier c+t mai larg a anga/amentelor
%n materia drepturilor omului.
9n #aza art. 62 al Cartei 8.).*., Consiliul %conomic i &ocial
'%CO&OC( poate $ace ,recomandri %n scopul promovrii respectrii drepturilor
omului "i li#ertilor $undamentale pentru toi-. =e asemenea, con$orm art. 66,
- 5 -
Consiliul poate %n$iina comisii %n domeniile economic "i social "i pentru
protecia drepturilor omului.
5C88C poate, de asemenea, s pregteasc proiecte de convenii pentru
a le supune 'dunrii 4enerale "i s convoace con$erine internaionale
consacrate pro#lemelor re$eritoare la drepturile omului.
9n aplicarea art. 66 al Cartei 8.).*., con$orm cruia el ,va %n$iina
comisii pentru pro#lemele economice "i sociale "i pentru promovarea dreptrilor
omului-, Consiliul 5conomic "i ocial a creat )omisia drepturilor omului
*
"i
)omisia pentru condiia femeii.
'rticolul 64 a#iliteaz Consiliul s convin cu mem#rii )aiunilor *nite
"i cu instituiile specializate spre a o#ine rapoarte privind msurile luate %n
e0ecutarea propriilor sale recomandri "i a recomandrilor 'dunrii 4enerale %n
pro#leme de competena Consiliului.
>ai amintim c de&a lungul timpului 5C88C a constituit o serie de
comitete speciale, a numit sau a autorizat ecretarul 4eneral al 8.).*. s
numeasc raportori speciali sau comitete de e0peri %n pro#leme de actualitate
din domeniul drepturilor omului.
Consiliul, care este compus din 54 de mem#ri, ine, %n mod normal, o
sesiune organizatoric "i dou sesiuni regulate %n $iecare an. (ro#lemele privind
drepturile omului sunt, de o#icei, tratnsmise Comitetului al doilea al Consiliului
<comitetul social: %n care sunt reprezentai toi cei 54 de mem#ri, de"i unele
pro#leme sunt dez#tute %n plen. ?apoartele Comitetului social, care conin
rezoluii "i decizii, sunt supuse Consiliului spre e0aminare "i decizie %n cadrul
unor "edine plenare.
1
.ezi infra, p. 25.
- 6 -
II. #OCUMENTE $#OPT$TE #E O%'$NI($)I$
N$)IUNILO% UNITE
9n cadrul 8rganizaiei )aiunilor *nite au $ost adoptate, %ncep+nd cu anul 1946,
apro0imativ AB de convenii "i declaraii privind drepturile omului. =omeniile
acoperite de acestea sunt urmtoarele1
& lupta contra discriminrii
& genocid, crime de rz#oi, crime %mpotriva umanitii
& drepturile $emeilor
& drepturile copiilor
& drepturile persoanelor %n v+rst
& drepturile persoanelor cu handicap
& drepturile omului %n administrarea /ustiiei
& #unstarea, progresul "i dezvoltarea %n domeniul social
& promovarea "i protecia drepturilor omului
& cstorie
& dreptul la sntate
& sclavie, servitude, munc $orat "i practici analoage
& drepturile migranilor
& cetenie, apatridie, azil "i re$ugiai
& drept umanitar
9n cele ce urmeaz ne vom limita a prezenta doar cele mai importante
documente adoptate %n cadrul 8.).*. %n materia drepturilor omului.
- 7 -
#eclara+ia Universal, a #re!turilor O-ului .*/012
=eclaraia *niversal a =repturilor 8mului a $ost proclamat "i adoptat la 1B
decem#rie 1946. 5a s&a constituit %n primul instrument internaional care a
prevzut drepturile de care tre#uie s se #ucure orice persoan, s&a su#liniat c
,este esenial ca drepturile omului s $ie prote/ate de un sistem de
drept-<(ream#ul:. =e asemenea, =eclaraia enumer dou categorii de drepturi1
civile "i politice, pe de o parte, precum "i drepturi economice, sociale "i
culturale, pe de alt parte.
=eclaraia *niversal a =repturilor 8mului nu este un act /uridic , ea neav+nd
puterea /uridic a unui tratat. ;otu"i, de&a lungul timpului de la adoptarea sa, ea a $ost
$olosit ca un document de re$erin ce cuprinde standardele minime %n domeniul
drepturilor omului. ;e0tul =eclaraiei s&a impus ca incluz+nd concepia comunitii
internaionale %n acest sens, $iind invocat ori de c+te ori e0istau %nclcri $lagrante ale
acestor drepturi. Ca atare, poate cu temei, ea a $ost considerat ca $c+nd parte din
dreptul internaional cutumiar
2
.
8ricum, de la acest document se origineaz instrumentele internaionale din
domeniul drepturilor omului cu caracter normative <pacte "i convenii: adoptate
ulterior %n cadrul 8rganizaiei )aiunilor *nite "i al instituiilor specializate. 9mpreun
cu cu (actul internaional cu privire la drepturile economice, sociale "i culturale,
(actul internaional cu privire la drepturile civile "i politice "i cele dou (rotocoale
$acultative la acesta, =eclaraia $ormeaz a"a&numita )art internaional a
drepturilor omului.
=eclaraia *niversal a =repturilor 8mului se compune dintr&un pream#ul "i un
numr de 3B de articole ce enun drepturile eseniale ale omului "i li#ertile
$undamentale pe care le pot pretinde $r discriminare de orice $el.
*rimul articol prevede c , ;oate $iinele umane se nasc li#ere "i egale %n
demnitate "i %n drepturi. 5le %nzestrate cu raiune "i constiin "i tre#uie s se comporte
unii $a de altele %n spiritul $raternitii.-
2
'. Ciss, +e role de la Declaration universelle des droits de l,'omme dans le developpement du droit
international 8.).*., Dulletin des droits de lEhomme, 1966, p.51.
- 8 -
'cest articol de$ine"te ideal $undamentale din care se inspir =eclaraia1 dreptul
la li#ertate "i egalitate este un drept do#+ndit prin na"tere "i nu tre#uie s $ie %nstrinat.
Cum omul este o $iin moral dotat cu raiune, el di$er de celelalte $iine de pe
(m+nt "i poate, %n consecin s pretind anumite drepturi "i anumite li#erti de care
celelalte vieuitoare nu se #ucur.
&rticolul -, care enun principiul esenial al egalitii "i al non&discriminrii %n
ceea ce prive"te e0erciiul drepturilor omului "i al li#ertilor $undamentale, interzice
orice ,deose#ire ca, de pild, deose#irea de ras, culoare, se0, lim#a, religie, opinie
politic sau orice alt opinie, de origine naional sau social, avere, nastere sau orice
alte impre/urari.

&rticolul ., sta#ile"te c ,8rice $iinta umana are dreptul la viata, la li#ertate si la
securitatea persoanei sale.- 'cest articol, %mpreun cu articolul 22, care introduce
drepturile economice, sociale "i culturale, sunt considerate adevrate pietre
unghiularep entru c ele e0prim dou dintre caracteristicile $undamnetale ale
drepturilor omului1 ele sunt universale "i inaliena#ile
3
.
'rticolul 3 introduce articolele /--!, %n care sunt enunate alte drepturi civile i
politice "i care prevd c nimeni nu va $i inut %n sclavie, nici %n servitude2 nimeni nu
va $i supus torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante2
$iecare om are dreptul s i se recunoasc pretutindeni personalitatea /uridic2 orice
persoan are dreptul la un recurs e$ectiv %n $aa /urisdiciilor2 nimeni nu tre#uie s $ie
arestat, deinut sau e0ilat %n mod ar#itrar2 orice persoan are dreptul %n deplina
egalitate de a $i audiat %n mod echita#il "i pu#lic de ctre un tri#unal independent "i
imparial2 orice persoana acuzat de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul s
$ie presupus nevinovat p+na c+nd vinovaia sa va $i sta#ilit %n mod legal %n cursul
unui proces pu#lic2 nimeni nu va $i supus la imi0tiuni ar#itrare %n viaa sa personal, %n
$amilia sa, %n domiciliul lui sau %n corespondena sa2 orice persoana are dreptul de a
circula %n mod li#er "i de a&"i alege re"edinta "i de a cuta azil2 orice persoana are
dreptul la o cetatenie2 #ar#atul si $emeia, $ara nici o restricie %n ce prive"te rasa,
naionalitatea sau religia, au dreptul de a se cstori "i de a %ntemeia o $amilie2 orice
persoan are dreptul la proprietate, la li#ertatea g+ndirii, de con"tiinta "i religie, la
li#ertatea opiniilor "i e0primrii, la li#ertatea de %ntrunire "i de asociere pa"nic2 orice
persoan are dreptul de a lua parte la conducerea tre#urilor pu#lice ale rii sale "i are
dreptul de acces egal la $unciile pu#lice din ara sa.
3
.ezi ?aluca >iga&De"teliu, #re!t interna+ional. Introducere 3n #re!tul interna+ional !u4lic5 5ditura 'll Ducure"ti,
1996, p.1A3.
- 9 -
&rticolul -- prevede c ,8rice persoan, %n calitatea sa de mem#ru al societii,
are dreptul la securitatea social2 ea este %ndreptit ca prin e$ortul naional "i
cola#orarea internaional, in+ndu&se seama de organizarea "i resursele $iecrei ri, s
o#in realizarea drepturilor economice, sociale "i culturale indispensa#ile pentru
demnitatea sa "i li#era dezvoltare a personalitii sale.-
5l introduce articolele 23&2A %n care sunt enunate drepturile economice, sociale
"i culturale, drepturi pe care le poate pretinde orice persoan ,%n calitatea sa de
mem#ru al societii-. (e de alt parte, tre#uie s o#servm c %ntinderea acestor
drepturi depinde, a"a cum chiar art. 22 menioneaz, de resursele e0istente %n $iecare
ar.
'rticolele 22&2A recunosc un numr de drepturi economice sociale i culturale
de care tre#uie s se #ucure orice om, cum sunt1 dreptul la securitatea social2 dreptul
la munc, la li#era alegere a muncii sale, la condiii echita#ile "i satis$ctoare de
munc, precum "i la ocrotirea %mpotriva soma/ului2 dreptul la salariu egal pentru
munca egala2 dreptul la o retri#uire echita#ila si satis$acatoare care s&i asigure at+t lui,
c+t si $amiliei sale, o e0isten con$orm cu demnitatea uman "i completat, la nevoie,
prin alte mi/loace de protecie social2 dreptul de a %ntemeia sindicate "i de a se a$ilia la
sindicate pentru aprarea intereselelor sale2 are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv
la o limitare rezona#ila a zilei de munca si la concedii periodice platite2 dreptul la un
nivel de trai care sa&i asigure sanatatea si #unastarea lui si $amiliei sale, dreptul la
invatatura2 dreptul de a lua parte in mod li#er la viata culturala a colectivitatii, de a se
#ucura de arte si de a participa la progresul stiinti$ic si la #ine$acerile lui.
'rticolul 26 recunoa"te c ,orice persoana are dreptul la o or+nduire sociala si
internationala in care drepturile si li#ertatile e0puse in prezenta =eclaratie pot $i pe
deplin in$aptuite-. e su#liniaz, totodat, $aptul c ,orice persoana are indatoriri $ata
de colectivitate, deoarece numai in cadrul acesteia este posi#ila dezvoltarea li#era si
deplina a personalitatii sale.-
'rticolul 29 prevede c , In e0ercitarea drepturilor si li#ertatilor sale, $iecare om
nu este supus decit numai ingradirilor sta#ilite prin lege, e0clusiv in scopul de a
asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si li#ertatilor altora si ca sa $ie
satis$acute /ustele cerinte ale moralei, ordinii pu#lice si #unastarii generale intr&o
societate democratica-.
9n s$+r"it, articolul 3B sta#ile"te c ,)ici o dispozitie a prezentei =eclaratii nu
poate $i interpretata ca implicind pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a
- 10 -
se deda la vreo activitate sau de a savirsi vreun act indreptat spre des$iintarea unor
drepturi sau li#ertati enuntate in prezenta =eclaratie.-
Conceput ca $iind un idela comun de atins de ctre toate popoarele "i toate
naiunile, =eclaraia *niversal a =repturilor 8mului e devenit %n mod e$ectiv un
etalon ce permite s se determine %n ce msur sunt respectate "i aplicate normele
internaionale %n material drepturilor omului.
=eclaraia *niversal a =repturilor 8mului nu este un act /uridic , ea neav+nd
puterea /uridic a unui tratat. ;otu"i, de&a lungul timpului de la adoptarea sa, ea a $ost
$olosit ca un document de re$erin ce cuprinde standardele minime %n domeniul
drepturilor omului. ;e0tul =eclaraiei s&a impus ca incluz+nd concepia comunitii
internaionale %n acest sens, $iind invocat ori de c+te ori e0istau %nclcri $lagrante ale
acestor drepturi. Ca atare, poate cu temei, ea a $ost considerat ca $c+nd parte din
dreptul internaional cutumiar
4
.
8ricum, de la acest document se origineaz instrumentele internaionale din
domeniul drepturilor omului cu caracter normative <pacte "i convenii: adoptate
ulterior %n cadrul 8rganizaiei )aiunilor *nite "i al instituiilor specializate.
=eclaraia *niversal a =repturilor 8mului este menionat "i %n )onstituia
$omniei. 'st$el, art.2B alin.1 prevede c ,dispoziiile constituionale privind
drepturile "i li#ertile cetenilor vor $i interpretate "i aplicate %n concordan cu
=eclaraia *niversal a =repturilor 8mului, cu pactele "i cu celalalte tratate la care
?om+nia este parte.- (rin aceast prevedere, se recunoa"te $aptul c =eclaraia se
constituie documentul ce cuprinde principiile "i normele generale %n material
drepturilor omului ce&"i au deplin aplicare "i %n ara noastr.
Pactele interna+ionale cu !rivire la dre!turile o-ului
Fa 16 decem#rie 1966, prin ?ezoluia 'dunrii 4enerale a )aiunilor *nite
22BB' <GGI: erau adoptate dou documente internaionale ce sistematizau ansam#lul
drepturilor omului, sta#ilind, totodat, mecanisme speci$ice de garantare "i de
monitorizare a respectrii anga/amentelor statelor pri. 5ste vor#a de (actul
internaional cu privire la drepturile economice, sociale "i culturale, precum "i de
4
'. Ciss, +e role de la Declaration universelle des droits de l,'omme dans le developpement du droit
international 8.).*., Dulletin des droits de lEhomme, 1966, p.51.
- 11 -
(actul internaional cu privire la drepturile civile "i politice, am#ele rati$icate "i de
?om+nia prin =ecretul nr.212 din 31 octom#rie 19A4.
(ream#ulele am#elor (acte sunt redactate %n termeni aproape identici. 5le
precizeaz c ,%n con$ormitate cu =eclaraia *niversal a =repturilor 8mului, idealul
$iinei umane li#ere, #ucur+ndu&se de li#ertile civile "i politice "i eli#erat de team
"i de mizerie, nu poate $i realizat dec+t dac se creeaz condiii care permit $iecruia s
se #ucure de drepturile sale civile "i politice, ca "i de drepturile sale economice, sociale
sau culturale-.
=e asemenea, primul articol din $iecare act declar dreptul la autodeterminare
este universal "i cere statelor s $aciliteze realizarea acestui drept "i s&l respecte.
'rticolul 3 din cele dou (acte rea$irm dreptul egal pe care&l are #r#atul "i
$emeia de a se #ucura de toate drepturile.
'rticolul 5, %n am#ele documente, prevede garanii contra suprimrii sau
limitrii nelegale a drepturilor omului sau a li#ertilor $undamentale "i %mpotriva
interpretrii eronate a dispoziiilor (actelor pentru a /usti$ica violarea unui drept sau a
unei li#erti. 5l interzice de asemenea ca statele s limteze drepturile de/a %n vigoare
pe teritoriul lor su# prete0tul c (actele nu le recunosc sau le recunosc %ntr&o msur
mai mic.
Pactul interna+ional cu !rivire la dre!turile civile i !olitice
=repturile civile "i politice garantate de (actul internaional cu privire la
drepturile civile "i politice
5
sunt enumerate articolele 6&2A "i prevd1
& dreptul la via <art. 6:
& )imeni nu va $i supus torturii "i nici unor pedepse sau tratamente crude,
inumane sau degradante art.A
& )imeni nu va $i inut %n sclavie2 sclavia "i comerul cu sclavi, su# toate
$ormele, sunt interzise2 )imeni nu va putea $i inut %n servitute2 )imeni nu va
putea $i constr+ns s e0ecute o munc $orat sau o#ligatorie art. 6
& )imeni nu poate $i arestat sau deinut %n mod ar#itrar art.9
& 8rice persoan privat de li#ertate va $i tratat cu umanitate "i cu respectarea
demnitii inerente persoanei umane art. 1B
& )imeni nu poate $i %ntemniat pentru singurul motiv c nu este %n msur s
e0ecute o o#ligaie contractual art. 11
& dreptul de a circula acolo li#er "i de a&"i alege li#er re"edina art. 12
5
'doptat "i deschis spre semnare de 'dunarea 4eneral a )aiunilor *nite la 16 decem#rie 1966. Intrat %n vigoare la 23
martie 19A6. ?om+nia a rati$icat (actul la 31 octom#rie 19A4 prin =ecretul nr.212, pu#licat %n Duletinul 8$icial al
?om+niei, partea I, nr. 346 din 2B noiem#rie 19A4.
- 12 -
& interzicerea e0pulzrii unui strin care se a$l %n mod legal pe teritoriul unui
stat parte dec+t %n e0ecutarea unei decizii luate %n con$ormitate cu legea art
13
& ;oi oamenii sunt egali %n $aa tri#unalelor "i curilor de /ustiie "i sunt
prevzute garanii pentru persoanele care $ac o#iectul urmririlor /udiciare
art. 14
& )imeni nu va $i condamnat pentru aciuni sau omisiuni care nu constituiau
un act delictuos, potrivit dreptului naional sau internaional, %n momentul %n
care au $ost sv+r"ite art. 15
& 8rice om are dreptul de a i se recunoa"te pretutindeni personalitatea /uridic
art. 16
& )imeni nu va putea $i supus vreunor imi0tiuni ar#itrare sau ilegale %n viaa
particular, %n $amilia, domiciliul sau corespondena sa, nici la atingeri
ilegale aduse onoarei "i reputaiei sale art. 1A
& 8rice persoan are drept la li#ertatea g+ndirii, con"tiinei "i religiei art. 16
& 8rice persoan are dreptul la li#ertatea de e0primare art. 19
& 8rice propagand %n $avoarea rz#oiului este interzis prin lege2 8rice
%ndemn la ur naional, rasial sau religioas care constituie o incitare la
discriminare, la ostilitate sau la violen este interzis prin lege art. 2B
& =reptul de %ntrunire pa"nic este recunoscut art. 21
& 8rice persoan are dreptul de a se asocia %n mod li#er cu altele, inclusiv
dreptul de a constitui sindicate "i de a adera la ele, pentru ocrotirea
intereselor sale art.22
& =reptul de a se cstori "i de a %ntemeia o $amilie este recunoscut #r#atului
"i $emeii, %ncep+nd de la v+rsta nu#il art. 23
& >surile menite s prote/eze copiii sunt prevzute la art. 24
& =reptul de a lua parte la conducerea a$acerilor pu#lice, de a vota "i de a $i
ales, de a accede %n condiii de egalitate la $unciile pu#lice art. 25
& ;oate persoanele sunt egale %n $aa legii "i au, $r discriminare, dreptul la o
ocrotire egal din partea legii art. 26
& =reptul persoanelor aparin+nd minoritilor etnice, religioase sau lingvistice,
de a avea, %n comun cu ceilali mem#ri ai grupului lor, propria lor via
cultural, de a pro$esa "i practica propria lor religie sau de a $olosi propria lor
lim# art 2A.
pre deose#ire de =eclaraia *niversal a =repturilor 8mului "i de pactul
corespondent, (actul internaional cu privire la drepturile economice, sociale "i
culturale, (actul internaional cu privire la drepturile civile "i politice nu conine o
- 13 -
dispoziie general aplica#il ansama#lului drepturilor prevzute de (act, care s
autorizeze restricii %n e0ercitarea lor. ;otu"i, mai multe articole ale (actului stipuleaz
c drepturile pe care de$ine"te nu pot $ace o#iectul restriciilor dec+t dac acestea sunt
prevzute de lege "i sunt necesare pentru a prote/a securitatea naional, ordinea
pu#lic sau drepturile "i li#ertile altuia.
8ricum, anumite drepturi nu pot $i suspendate sau limitate %n nici o
circumstan, chiar %n situaii de urgen. 5ste vor#a de dreptul la via, la protecie
contra torturii, sclaviei saiu servituii, %nchisoarea pentru datorii "i aplicarea legilor
penale retroactive, dreptul $iecruia la recunoa"terea personalitii /uridice "i li#ertatea
g+ndirii, de con"tiin "i religie.
Mecanis-ul de control
(actul internaional cu privire la drepturile civile "i politice instituie Co-itetul
dre!turilor o-ului, care este un organism de e0peri, compus din 16 mem#ri ale"i cu
titlu individual, prin vot secret, pentru patru ani de ctre statele&pri la (act. Fa alegeri
se are %n vedere o reprezentare echita#il din punct de vedere geogra$ic, a principalelor
sisteme /uridice "i di$eritelor $orme de civilizaie. Comitetul se reune"te de 3 ori pe an
"i ia decizii pe #az de consens.
'tri#uiile Comitetului, a"a cum reies ele din art.4B&45 ale (actului sunt
urmtoarele1 a: s e0amineze rapoartele statelor pri asupra msurilor luate pentru
aplicarea drepturilor recunoscute %n (act "i progresele realizate %n implementarea
acestora2 #: s adreseze statelor pri propriile rapoarte "i o#servaiile pe care le
consider potrivite c: s&"i asume anumite $unciuni cu scopul de reglementa
di$erendele dintre statele pri privind aplicarea (actului, cu condiia ca prile s $i
recunoscut comptena Comitetului %n aceast privin d: c+nd este cazul, s desemneze
o comisie consultativ ad 'oc care s o$ere statelor pri, interesate %n orice con$lic
privind aplicarea (actului, #unele sale o$icii. copul urmrit de acest comitet este
a/ugerea la o soluie amia#il $ondat pe respectarea (actului.
(rocedura rapoartelor este o procedur de cooperare internaional ce are drept
o#iectiv s promoveze %ncrederea %ntre statele&pri "i sta#ilitatea, %ncerc+nd s elimine
eventualele percepii sau interpretri di$erite. (rocedura rapoartelor are ca scop, %n
primul rand, schim#ul reciproc de e0perien "i in$ormaie pentru promovarea
cooperrii, Comitetul %ncerc+nd s analizeze %n comentariile sale generale e0periena
o#inut %n e0aminarea rapoartelor statelor.
>ecanismul de control a $ost dezvoltat prin adoptarea !ri-ului Protocol
facultativ la (actul internaional cu privire la drepturile civile "i politice %n #aza cruia
persoanele care susin c sunt victime ale %nclcrii unuia din drepturile enunate %n
pact "i care au epuizat cile interne de atac pot s transmit comunicri scrise pentru a
$i e0aminate de ctre Comitetul drepturilor omului.
- 14 -
Comunicrile declarate admisi#ile <condiiile de admisi#ilitate sunt enumerate la
art. 2, art. 3 "i par.2 al art. 5: de ctre Comitet sunt aduse %n atenia statului parte care
ar $i viola una din dispoziiile (actului. 9n cele "ase luni care urmeaz, statul respectiv
tre#uie s supun %n scris e0plicaii sau declaraii %n pro#lema %n chestiune "i s indice,
dac este cazul, msurile pe care le&ar putea lua pentru a remedia situaia.
50aminarea comunicrilor primate %n con$ormitate cu dispoziiile (rotocolului
$acultativ cu u"ile %nchise in+nd seama de toate in$ormaiile scrise care le sunt supuse
de ctre particular "i de ctre statul parte interesat. 9"i $ace apoi cunoscut opinia sa
statului parte "i persoanei individuale.
=eciziile Comitetului, pe $ond, sunt de $apt, recomandri neo#ligatorii "i, ca
atare, ele sunt numite ,puncte de vedere-, con$orm art. 5 par. 4 al (rotocolului
$acultativ. '"adar, Comitetul nu are atri#uii de tip /urisdicional, el neput+nd lua
decizii o#ligatorii pentru statele pri. Chiar %n cazurile %n care aprecierile sale nu sunt
urmate, (rotocolul $acultativ nu prevede vreun mecanism coercitiv sau sanciuni.
Pactul interna+ional cu !rivire la dre!turile econo-ice5 sociale i
culturale
pre deose#ire de drepturile civile "i politice, incluse %n (actul corespondent,
(actul internaional cu privire la drepturile economice, sociale "i culturale
6
este, a"a
cum am mai su#liniat, %n corelaie direct nu numai cu voina politic a unui guvern
sau altul, ci, mai ales, cu resursele $inanciare disponi#ile, crora li se adaug condiii
cum sunt nivelul de educaie sau cooperarea internaional %n domeniu. =e aceea,
alin.1 al art.2 al (actului permite statelor pri s&"i asume un anga/ament de
aplicare progresiv a drepturilor incluse. 'st$el, , $iecare stat parte se anga/eaz s
acioneze at+t prin propriul su e$ort, c+t "i prin asisten "i cooperarea internaional,
%n special pe plan economic "i tehnic, $olosind la ma0imum resursele sale disponi#ile
pentru ca e0ercitarea deplin a drepturilor recunoscute %n prezentul (act s $ie
asigurat progresiv prin toate mi/loacele adecvate, inclusiv prin adoptarea de msuri
legislative-.
=repturile garantate de (actul internaional cu privire la drepturile economice,
sociale "i culturale tre#uiesc e0ercitate $r nici o discriminare %ntemeiat pe ras,
culoare, se0, lim#, religie, opinie pu#lic sau orice alt opinie, origine naional sau
social, avere, na"tere sau pe orice alt %mpre/urare <art.2 alin.2:.
(artea a III&a a (actului enumer drepturile garantate.
6
'doptat "i deschis spre semnare de 'dunarea 4eneral a )aiunilor *nite la 16 decem#rie 1966. Intrat %n vigoare la 23
martie 19A6. ?om+nia a rati$icat (actul la 31 octom#rie 19A4 prin =ecretul nr.212, pu#licat %n Duletinul 8$icial al
?om+niei, partea I, nr. 146 din 2B noiem#rie 19A4.
- 15 -
'st$el, dreptul la munc cuprinde, con$orm art.6 alin.1, dreptul pe care %l are
orice persoan de a avea posi#ilitatea s&"i c+"tige e0istena printr&o munc li#er aleas
sau acceptat. tatelor pri li se cere s adopte acele msuri %n vederea asigurrii
deplinei e0ercitri a acestui drept, re$eritoare %n special la orientarea "i pregtirea
tehnic "i pro$esional, ela#orarea de programe, de msuri "i de tehnici potrivite pentru
a asigura dezvoltarea economic, social "i cultural constant "i o deplin
%ntre#uinare productiv a $orei de munc %n condiii ce garanteaz indivizilor
$olosina li#ertilor politice "i economice $undamentale <art.6 alin2:.
Corelativ dreptului la munc, este dreptul pe care %l are orice persoan de a se
#ucura de condiii de munc /uste "i $avora#ile care presupune necesitatea asigurrii
unui salariu echita#il "i a unei remuneraii egale pentru o munc de valoare egal, a
securitii "i igienei muncii, a limitrii raionale a duratei muncii "i a concediilor
periodice pltite<art.A:.
=reptul de organizare sindical este detaliat %n cuprinsul articolului 6. 5l
cuprinde dreptul de a $orma sindicate, de structurare a acestora %n $ederaii,
con$ederaii naionale, precum "i organizaii sindicale internaionale. 5ste garantat, de
asemenea, dreptul la grev.
>ai departe, sunt statuate dreptul la securitate social, inclusiv la asigurri
sociale <art.9:, dreptul la protecia $amiliei<art.1B:, dreptul la un nivel de via
satis$ctor<art.11:, dreptul pe care %l are orice persoan de a se #ucura de cea mai
#un sntate $izic "i mintal pe care o poate atinge<art.12:, dreptul la educaie<art.13
"i 14: "i dreptul de a participa la viaa cultural "i a #ene$icia de progresul "tiini$ic "i
aplicaiile acestuia<art.15:.
(entru a aprecia gradul %n care statele pri respect dispoziiile (actului, acestea
tre#uie s prezinte ,rapoarte asupra msurilor pe care le&au adoptat "i asupra
progreselor o#inute-.
?apoartele sunt e0aminate de )omitetul drepturilor economice sociale i
culturale, %n$iinat %n anul 1965, "i compus din 16 e0peri a cror competen %n
domeniul drepturilor omului este recunoscut "i care %"i des$"oar activitatea cu titlu
personal. 50perii sunt ale"i de ctre Consiliul 5conomic "i ocial <5C88C: al
)aiunilor *nite pentru un mandat de 4 ani prin scrutin secret pe o list de candidai
desemnai de ctre statele pri la (act.
=up ce e0amineaz rapoartele, Comitetul $ace sugestii "i recomandri de ordin
general. tatele pri pot desemna reprezentani la reuniunile Comitetului atunci c+nd
rapoartele ce le vizeaz sunt e0aminate. =e asemenea, ele pot $ace declaraii asupra
rapoartelor %naintate "i pot rspunde %ntre#rilor puse de mem#rii Comitetului.
- 16 -
Comitetul drepturilor economice, sociale "i culturale are o sesiune de lucru
anual la 8$iciul )aiunilor *nite din 4eneva.
'cest mecanism de control al respectrii anga/amentelor asumate de di$eritele
state prin rati$icarea (actului internaional cu privire la drepturile economice, sociale "i
culturale este limitat deci la analiza rapoartelor "i prezentarea unor sugestii "i
recomandri. 5l nu instituie un mecanism de garantare care s permit primirea "i
analizarea unor cereri interstatatale sau individuale %n cazul %nclcrii serioase a
drepturilor garantate, a"a cum este posi#il %n sistemul de monitorizare instituit de
instrumentul internaional corespondent, "i anume (actul internaional cu privire la
drepturile civile "i politice. 'ceast di$ereniere se datoreaz speci$icitii drepturilor
economico&sociale, crora nu li se pot aplica %ntotdeauna criterii unice de evaluare a
progreselor %nregistrate.
Conven+ia interna+ional, !rivind eli-inarea tuturor for-elor de
discri-inare rasial,
Convenia internaional privind eliminarea tuturor $ormelor de discriminare
rasial
A
a $ost adoptat prin rea$irmarea convingerii c discriminarea %ntre $iinele
umane pentru motive de ras, culoare sau origine etnic este un o#stacol %n calea
relaiilor pa"nice de prietenie %ntre naiuni, $iind suscepti#il s tul#ure pacea "i
securitatea popoarelor, precum "i coe0istena armonioas a persoanelor %n cadrul
aceluia"i stat.
'"a cum se prevede %n art. 2 al conveniei, statele&pri condamn discriminarea
rasial "i se anga/eaz s urmeze, prin toate mi/loacele potrivite "i $r %nt+rziere, o
politic menit s elimine orice $orm de discriminare rasial, s $avorizeze %nelegerea
%ntre toate rasele "i %n acest scop1
a: $iecare stat parte se anga/eaz s nu recurg la acte sau practici de discriminare
rasial %mpotriva unor persoane, grupuri d epersoane sau instituii "i s $ac %n
a"a $el %nc+t toate autoritile pu#lice "i instituiile pu#lice, naionale "i locale s
se con$ormoze acestei o#ligaii2
#: $iecare stat parte se anga/eaz s nu %ncura/eze, s nu apere "i s nu spri/ine
discriminarea rasial practicat de vreo persoan sau organizaie, oricare ar $i ea2
A
'doptat "i deschis spre semnare de 'dunarea 4eneral a )aiunilor *nite prin ?ezoluia 21B6 <GG: din 21 decem#rie
1965. Intrat %n vigoare la 4 ianuarie 1969. ?om+nia a aderat la Convenie la 14 iulie 19AB prin =ecretul nr. 345, pu#licat
%n Duletinul 8$icial al ?om+niei, partea I, nr. 92 din 26 iulie 19AB.
- 17 -
c: $iecare stat parte tre#uie s ia msuri e$icace pentru a ree0amina politica
guvernamental naional "i local "i pentru a modi$ica, a#roga sau anula orice
lege "i orice reglementare av+nd drept e$ect crearea discriminrii rasiale sau
perpetuarea ei, acolo unde e0ist2
d: $iecare stat parte tre#uie, prin toate mi/loacele corespunztoare, inclusiv, dac
%mpre/urrile o cer, prin msuri legislative, s interzic discriminarea rasial
practicat de persoane, de grupuri sau de organizaii "i s&i pun capt2
e: $iecare stat parte se anga/eaz s $avorizeze, dac va $i cazul, organizaiile "i
mi"crile integraioniste multirasiale "i alte mi/loare de natur a eleimina
#arierele %ntre rase "i a descura/a ceea ce tinde spre %ntrirea dez#inrii rasiale.
9n #aza art. 6 al Conveniei internaionale privind eliminarea tuturor $ormelor de
discriminare rasial a $ost creat, %n anul 19AB, Co-itetul !entru eli-inarea
discri-in,rii rasiale, compus din 16 e0peri ale"i prin vot secret de statele pri la
Convenie care se reunesc de dou ori pe ani "i %"i des$"oar activitatea cu titlu
individual.
Comitetul pentru eliminarea discriminrii rasiale e0amineaz rapoartele
prezentate de statele&pri la Convenie, odat la doi ani, %n legtur cu msurile de
ordin legislative, /udiciar, administrative sau de alt natur, %ntreprinse %n aplicarea
Conveniei.
Comitetul este competent s analizeze nu numai rapoartele statelor asupra
pro#lemelor menionate "i de pl+ngerile interstatale re$eritoare la violri ale
Conveniei, dar "i comunicri din partea unor personae sau grupuri de personae in+nd
de /urisdicia statelor pri, cu condiia ca aceste s $i recunoscut competena
Comitetului %n acest domeniu.
Conven+ia 3-!otriva torturii i altor !ede!se ori trata-ente cu
cru"i-e5 inu-ane sau de6radante
- 18 -
9n %nelesul acestei Convenii
6
, termenul ,tortur- desemneaz orice act prin care
se provoac unei persoane, cu intenie, o durere sau su$erine puternice, de natur
$izic sau psihic,%n special cu scopul de a o#ine, de la aceast persoan sau de la o
persoan ter, in$ormaii sau mrturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta
sau o ter persoan l&a comis sau este #nuit c l&a comis, de a o intimida sau de a
$ace presiune asupra unei tere persoane, sau pentru orice alt motiv #azat pe o $orm de
discriminare, oricare ar $i ea, atunci o asemenea durere sau su$erin sunt provocate de
ctre un agent al autoritii pu#lice sau orice alt persoan care acioneaz cu titlu
o$icial, sau la instigarea sa cu consimm+ntul e0pres sau tacit al unor asemenea
persoane.
Convenia solicit $iecrui stat parte s ia msurile legislative, administrative,
/udiciare "i alte msuri e$iciente pentru a %mpiedica comiterea unor acte de tortur pe
teritoriul de su# /urisdicia sa. )ici o %mpre/urare e0cepional, oricare ar $i ea, $ie c
este vor#a de starea de rz#oi sau ameninarea cu rz#oiul, de insta#ilitate politic
intern sau de orice alt stare de e0cepie, nu poate $i invocat pentru a /usti$ica
tortura<art.2:.
=e asemenea, nici un stat parte nu va e0pulza, respinge "i nici e0trdao persoan
ctre un alt stat, c+nd e0ist motive serioase de a crede c acolo aceasta risc s $ie
supus la tortur<art.3:.
!iecare stat parte tre#uie s vegheze ca toate actele de tortur s constituie
in$raciuni din punctul de vedere al dreptului penal.e va proceda la $el %n privina
tenatativei de a practica tortura sau orice act sv+r"it de oricare persoan "i care ar
constitui complicitate sau participare la tortur<art.4:.
9n temeiul art. 1A din Convenie a $ost constituit, %n anul 196A, Co-itetul
3-!otriva torturii compus din zece e0peri independeni ale"i de statele&pri pe o
perioad de patru ani. 'rticolele 19&24 din Convenie sta#ilesc competena
Comitetului de a studia rapoartele pe care i le supun statele&pri %n legtur cu
msurile pe care le&au %ntreprins pentru aplicarea acesteia, de a primi pl+ngerile unui
stat parte, legate de aplicarea Conveniei de ctre alt stat parte "i de a e0amina
pl+ngerile particularilor care pretind c sunt victime ale violrii Conveniei de ctre
propriul stat.
Comitetul intervine numai atunci c+nd din surse sigure, demne de %ncredere, are
in$ormaii c tortura este practicat %n mod sistematic pe teritoriul unui stat parte la
6
'doptat "i deschis spre semnare de 'dunarea general a )aiunilor *nite prin rezoluia 39@46 din 1B decem#rie 1964.
Intrat %n vigoare la 26 iunie 196A. ?om+nia a rati$icat Convenia la 9 octom#rie 199B prin Fegea nr. 19@199B, po#licat
%n Duletinul 8$icial al ?om+niei, partea I, nr. 112 din 1B octom#rie 199B.
- 19 -
Convenie. 9n acest caz, el invit statul %n chestiune s coopereze %n eaminarea pro#elor
"i, dac consider necesar, desemneaz pe unul sau mai muli din mem#rii si s
%ntreprind o anchet con$idenial %n acest sens. ?ezulatul anchetei, %mpreun cu
comentariile "i sugestiile Comitetului sunt transmise statului %n cauz. (+n %n acest
moment procedurile sunt con$ideniale dar, dup consultarea statului %mpotriva cruia
e0ist pl+ngeri, Comitetul poate decide includerea unui rezumat al constatrilor sale %n
raportul su anual.
(entru soluionarea eventualelor di$erende dintre state %n legtur cu aplicarea
Conveniei, Comitetul poate e0ercita anumite $uncii de conciliere, cu condiia ca
statele respective s $i recunoscut competena sa %n acest domeniu. 9n acest sens, el
poate constitui comisii de conciliere ad 'oc, pun+nd la dispoziia prilor interesate
#unele sale o$icii, %n scopul a/ungerii la o soluie amia#il.
Comitetul poate e0amna comunicrile <pl+ngerile: supuse de particulari, sau %n
nmele acestora, care pretind c sunt victime ale unei violri ale dispoziiilor Conveniei
de ctre statul parte, su# /urisdicia cruia se a$l numai %n condiiile %n care statul
respectiv a recunoscut competena Comitetului %n materie.
Conven+ia asu!ra eli-in,rii tuturor for-elor de discri-inare fa+, de
fe-ei
Convenia asupra eliminrii tuturor $ormelor de discriminare $a de $emei a $ost
adoptat
9
plec+ndu&se de la premise con$orm creia discriminarea $a de $emei
violeaz principiile egalitii %n drepturi "i respectului demnitii umane, c ea
%mpiedic pariciparea $emeilor, %n acelea"i condiii ca #ar#aii, la viaa politic, social,
economic "i cultural din ara lor, creeaz o#stacole cre"terii #unstrii societii "i a
$amiliei "i %mpiedic $emeile s&"i serveasc ara "i omenirea %n deplintatea
posi#ilitilor lor.
9n %nelesul Conveniei, e0presia discriminare $a de $emei vizeaz orice
di$ereniere, e0cludere sau restricie #azat pe se0, care are drept e$$ect sau scop s
compromit ori s anihileze recunoa"terea, #ene$icul "i e0ercitatea de ctre $emei,
indi$$erent de starea lor matrimonial, pe #aza egalitii dintre #r#at "i $emeie, a
9
'doptat "i deschis spre semnare de 'dunarea 4eneral a )aiunilor *nite prin ?ezoluia 34@16B din 16 decem#rie
19A9. Intrat %n vigoare la 3 septem#rie 1961. ?om+nia a rati$icat Convenia la 26 noiem#rie 1961 prin =ecretul nr. 342,
pu#licat %n Duletinul 8$icial al ?om+niei, partea I, nr. 94 din 26 noiem#rie 1961.
- 20 -
drepturilor omului omului "i li#ertilor $undamentale, %n domeniul politic, economic,
social, cultural "i civil %n orice alt domeniu.
Convenia solicit statelor pri s adopte msurile necesare pentru eliminarea
discriminrii $a de $emei %n viaa politic "i pu#lic, %n ceea ce prive"te educaia, %n
domeniul anga/rii %n munc "i %n domeniul sntii <art.A&11:.
=e asemenea, se reine dezideratul de a se ine seama de pro#leme speci$ice ale
$emeilor din mediul rural "i de rolul important pe care aceste $emei %l au %n susinerea
material a$amiliilor lor, %n special prin munca lor %n sectoarele ne$inanciare ale
economiei <art.14:.
taele pri recunosc egalitatea $emeii cu #r#atul %n $aa legii. 9n acest sens, ele
recunosc $emeia, %n materie civil, ca av+nd o capacitate /uridic identic cu aceea a
#r#atului "i acelea"i posi#iliti pentru a o e0ercita <art.15:.
9n s$+r"it, Convenia solicit statelor pri s ia toate msurile necesare pentru a
elimina discriminarea $a de $emei %n toate pro#lemele decurg+nd din cstorie "i %n
raporturile de $amilie<art.16:.
9n aplicarea art. 1A din Convenie, a $ost constituit %n anul 1962 Comitetul
pentru eliminarea tuturor $ormelor de discriminare $a de $emei compus din 23 de
e0peri ce&"i des$"oar activitatea cu titlu individual "i care se reune"te de dou ori pe
an. (e #aza rapoartelor statelor&mem#re ale Conveniei, Comitetul %ntocme"te un
raport anual, cuprinz+nd sugestii "i recomandri %n domeniu, pe care %l %nainteaz
'dunrii 4enerale a 8.).*., prin 5C88C. (otrivit Conveniei, acest Comitet nu este
autorizat s analizeze petiii individuale sau pl+ngeri ale unui stat %mpotriva altuia.
Conven+ia cu !rivire la dre!turile co!ilului
Convenia cu privire la drepturile copilului
1B
constituie e0preia importanei
acordate cooperrii internaionale pentru %m#untirea condiiilor de via %n toate
rile "i %n mod deose#it %n rile %n curs de dezvoltare.
9n sensul Conveniei, prin copil se %nelege orice $iin uman su# v+rsta de 16
ani, cu e0cepia cazurilor c+nd, %n #aza legii aplica#ile copilului, ma/oratul este sta#ilit
su# aceast v+rst.
1B
'doptat de 'dunarea 4eneral a naiunilor *nite la 2B noiem#rie 1969. Intrat %n vigoare la 2 septem#rie 199B.
?om+nia a rati$icat Convenia la 2A septem#rie 199B prin Fegea nr. 16@199B, pu#licat %n >onitorul 8$icial al ?om+niei,
partea I, nr. 1B9 din 26 septem#rie 199B.
- 21 -
=repturile enunate %n aceast Convenie tre#uie s $ie garantate tututor copiilor
care in de /urisdicia statelor pri, $r nici o distincie, indi$$erent de ras, culoare,
se0, lim#, religie, opinie politic sau alt opinie a copilului sau a prinilor sau a
reprezentanilor si legali, de originea lor naional, etnic sau social, de situaia lor
material, de incapacitatea lor, de na"terea lor sau de alt situaie.
Cele mai importante drepturi garantate de ctre Convenia cu privire la drepturile
copilului sunt urmtoarele1
& dreptul la via<art.6:
& dreptul la nume, dreptul de a do#+ndi o cetenie <art.A:
& dreptul la identitate <art.6:
& dreptul copilului de a nu $i separat de prinii si<art.9:
& dreptul la opinie<art.12:
& li#ertateade e0primare <art.13:
& dreptul copilului la li#ertatea de g+ndire, de con"tiin "i religie<art.14:
& dreptul la li#ertatea de asociere "i la li#ertatea de de reuniune pa"nic<art.15:
& dreptul de a nu $ace o#iectul ingerinelor ar#itrare sau ileale %n viaa
personal, $amilia sa, domiciliul sau corespondena sa "i nici al unor atacuri
ilegale la onoarea "i reputaia sa<art.16:
& prote/area copilului %mpotriva oricror $orme de violen, vtmare sau de
a#uz $izic sau mental, de a#andon sau negli/en, de rele tratamente sau de
e0ploatare, inclusiv violena se0ual<art.19:
& dreptul copilului handicapat mental sau $izic de a se #ucura de o via plin "i
decent, %n condiii care s %i garanteze demnitatea, s %i promoveze
autonomia "i s %i $aciliteze participarea activ la viaa colectivitii<art. 23:
& dreptul copilului de a se #ucura de cea mai #un stare de sntate
posi#il<art.24:
& dreptul de a #ene$icia de securitate social, inclusiv de asigurri
sociale<art.26:
- 22 -
& dreptul oricrui copil la un nivel de via su$icient pentru dezvoltarea sa
$izic, mental, spiritual, moral "i social<art.2A:
& dreptul la educaie <art.26:
& dreptul la odihn "i timp li#er, dreptul de a se /uca "i de a practica activiti
recreative<art. 31:
& dreptul copilului de a $i prote/at %mpotriva e0ploatrii economice "i a
implicrii %n orice munc ce ar comporta riscuri sau ar %mpiedica educaia sau
care ar duna sntii sau dezvoltrii sale $izice, mentale, spirituale, morale
sau sociale<art.32:
& dreptul de a$i prote/at %mpotriva oricrei $orme de e0ploatare se0ual "i de
a#uz se0ual <art.34:
& dreptul de a nu $i supus la tortur, la pedepse sau tratamente crude, inumane
sau degradante "i de a nu $i privat d eli#ertate %n mod ilegal sau
ar#itrar<art.3A:
& dreptul oricrui copil suspect, acuzat sau dovedit c a comis o %nclcare a
legii penale de a $i tratat %ntr&un mod de natur s $avorizeze simul su de
demnitate "i al valorii personale, s %ntreasc respectul su pentru drepturile
omului "i li#ertile $undamentale ale altora "i s in seama de v+rsta sa ca "i
de necesitatea de a promova reintegrarea copilului "i asumarea de ctre
acesta a unui rol constructiv %n societate <art.4B:.
9n temeiul art. 43 din Convenie se prevede instituirea unui Co-itet al
dre!turilor co!ilului compus din 1B e0peri prin vot secret de pe o list desemnat de
statele pri "i care&"i des$"oar activitatea cu titlu individual.
Comitetul analizeaz rapoartele pe care statele pri tre#uie s le %ntocmeasc o
dat la cinci ani asupra modului %n care aplic Convenia, precum "i asupra
di$icultilor %nt+mpinare.
Comitetul poate $ace sugestii "i recomandri de ordin general. 'ceste sugestii "i
recomandri de ordin general sunt transmise oricrui stat parte interesat "i aduse %n
atenia 'dunrii 4enerale a 8.).*., %nsoite, dac este cazul, de o#servaiile statelor
pri.
- 23 -
Mecanis-e i !roceduri de !rotec+ie a dre!turilor o-ului
su4 e6ida ECOSOC
'tunci c+nd analizm organele "i mecanismele de protecie a drepturilor omului
structurate %n cadrul 8rganizaiei )aiunilor *nite, tre#uie s $acem distincie %ntre
cele care au $ost instituite %n temeiul diverselor tratate "i cele care au $ost create %n
temeiul Cartei 8.).*..
(rimele, care %"i datoreaz e0istena dispoziiilor coninute %n instrumentele
/uridice speci$ice <pactele internaionale "i conveniile menionate %n lucrare: au
mandate mai restr+nse <de e0emplu, ansam#lul aspectelor codi$icate %n instrumentul
respectiv:, se adreseaz unei audiene limitat <de e0emplu, instrumentul se adreseaz
doar rilor care l&au rati$icat :. 'ceste caracteristici au organisme pe care le&am
analizat de/a cum sunt Comitetul drepturilor omului, Comitetul drepturilor economice,
sociale "i culturale, Comitetul drepturilor copilului etc.
'l doilea tip de mecanisme, care %"i %"i datoreaz e0istena dispoziiilor
coninute %n Carta 8.).*., au mandate $oarte largi %n materia drepturilor omului, se
adreseaz unei audiene nelimitate "i iau msuri %n $uncie de votul ma/oritii. 'st$el,
Consiliul 5conomic "i ocial <5C88C: al 8.).*.
11
a creat %n temeiul prevederilor
Cartei 8.).*. %n 1946 Comisia privind condiia $emeii "i Comisia drepturilor omului
care, la r+ndul su, a %n$iinat, %n 194A, u#comisia de lupt %mpotriva msurilor
discriminatorii "i protecia minoritilor.
Co-isia dre!turilor o-ului este principalul organ al 5C88C %n domeniul
drepturilor omului. 5a e$ectueaz studii, pregte"te recomandri "i ela#oreaz proiecte
de instrumente internaionale privind drepturile omului.
Compus din 43 de mem#ri, selectai potrivit reprezentrii geogra$ice echita#ile
pentru o perioad de 3 ani, Comisia %ntreprinde, totodat, unele sarcini speciale pe care
i le con$er 'dunarea 4eneral a 8.).*. sau Consiliul 5conomic "i ocial.
Comisia drepturilor omului poate s ancheteze %n privina alegaiilor privind
violri ale drepturilor omului "i s e0amineze comunicrile relative la aceste violri,
precum "i rspunsurile statelor %n legtur cu pretinsele violri. Comisia %"i
%ndepline"te aceste competene %n cadrul urmtoarelor tipuri de proceduri1
11
.ezi 0upra p.
- 24 -
a: Procedura instituit, !rin %e"olu+ia ECOSOC *789 din :; -ai */;8.
Comisia drepturilor omului este autorizat s e0amineze violri $lagrante,
sistematice "i temeinic dovedite ale drepturilor omului "i li#ertilor
$undamentale indi$erent de ara %n care se produc. Comunicrile pot proveni
de la orice persoan sau grup care susin a $i victime ale unei violri a
drepturilor omului sau au cuno"tin direct "i sigur. (entru a se evita ca nici
o comunicare s nu $ie %n contra dispoziiilor Cartei 8.).*, u#comisia de
lupt %mpotriva msurilor discriminatorii "i protecia minoritilor a instituit
o serie de reguli de admisi#ilitate a comunicrilor.
#: Proceduri i or6ane de anc<et, !entru anali"a situa+iilor ce afectea",
dre!turile o-ului. C+nd (rocedura 15B3 nu "i&a atins scopul, Comisia
drepturilor omului a mandatat un anumit numr de organe pentru a analiza
situaiile a$ect+nd drepturile omului %ntr&un numr de ri. Helul urmrit $iind
de a sta#ili $aptele %n situaia %n cauz "i a contri#ui la resta#ilirea drepturilor,
rapoartele sunt supuse Comisiei "i adunrii 4enerale de ctre personaliti
<e0peri, raportori speciali, reprezentani speciali: %nsrcinai s cerceteze
situaiile de violare a drepturilor omului $ie %n regiuni, $ie %ntr&o ar, $ie un
$enomen determinat.
)aracteristicile organelor de anc'et instituite de aceste proceduri ar putea $i
sintetizate ast$el1
copul lor este de a a/uta la restaurarea drepturilor omului "i nu de a
/udeca nici de a condamna
9n aplicarea principiului con$orm cruia guvernele sunt responsa#ile
pentru respectul drepturilor omului, con$runtate cu situaii evidente de
violare a acestor drepturi, incum# guvernului s dovedeasc
ine0actitatea alegaiilor sau de a arta c e0ist msuri sau %nelege s
ia msuri necesare pentru a asigura respectul drepturilor omului
?olul "i scopul acestor organe este de a asigura protecia drepturilor
omului, prevenind viorile, intind s le opreasc dac au avut loc "i s
reinstituie %ntr&o manier general drepturile omului.
(e de alt parte, organele de anchet urmresc o serie de obiective specifice %n
activitatea lor, "i anume1
1. clasi$icarea situaiilor
2. asisten acordat organelor internaionale %n deli#erarea lor %n privina
situaiilor "i $enomen
- 25 -
3. a/utor guvernelor implicate %n luarea la cuno"tin a e0istenei
e0ceselor comise de agenii naionali
4. sta#ilirea strilor de violare ce au avut loc %n trecut permi+nd ast$el
guvernului s ia msurile adecvate pe plan legislativ sau de a %ntri
instituiile de protecie e0istente
5. spri/in %n sta#ilirea tendinelor <torturi, dispariii, e0ecuii sumare sau
ar#itrare, intoleran religioas:
6. mi/loc de a $ace s intervin o prezen internaional %nsrcinat s se
ocupe de anumite situaii.
'"a cum s&a menionat un rol important %n derularea acestor proceduri de
anchet %l are Su4co-isia de lu!t, 3-!otriva -,surilor discri-inatorii i !rotec+ia
-inorit,+ilor. 'ceasta a $ost creat pentru a %ntreprinde studii, %n special %n lumina
=eclaraiei *niversale a =repturilor 8mului, "i de a adresa recomandri Comisiei
drepturilor omului av+nd ca tem lupta %mpotriva msurilor discriminatorii de orice
$el luate prin violarea drepturilor omului "i a li#ertilor $undamentale. u#comisia are
un numr de 26 de mem#ri, care sunt ale"i de ctre Comisie, la recomandprearea
guvernelor, pentru o perioad de 3 ani, %ns nu ca reprezentani ai guvernelor ci ca
e0peri cu titlu individual.
=e&a lungul timpului, pe l+ng u#comisie s&au creat grupe de lucru pe diverse
teme <comunicaii, sclavie, populaii autohtone: sau de lucru %n timpul sesiunilor
anuale.
(rin ?ezoluia '@?5@6B@251 adoptat de 'dunarea 4eneral a 8.).*. la 15
martie 2BB6, a $ost instituit Consiliul dre!turilor o-ului5 compus din 4A de mem#ri,
care nlocuiete )omisia drepturilor omului, ca organ su#sidiar al 'dunrii 4enerale.
)oul organism are sarcina s promoveze respectul universal "i aprarea drepturilor
omului "i a li#ertilor $undamentale pentru toi, $r nici o deese#ire "i %ntr&o manier
/ust "i echita#il. Consiliul are competena s e0amineze violrile drepturilor omului,
cu deose#ire atunci c+nd acestea sunt $lagrante "i sistematice "i $ace recomandri %n
acest sens.
=e asemenea, Consiliul drepturilor omului procedeaz la un e0amen periodic
universal, pe #aza in$ormaiilor o#iective "i $ia#ile, al modului %n care $iecare stat
respect o#ligaiile "i anga/amentele sale %n materia drepturilor omului.
- 26 -
pre deose#ire de Comisie, Consiliul drepturilor omului se reune"te %n mod
regulat tot timpul anului "i ine minimum 3 sesiuni pe an, din care o sesiune principal,
care dureaz cel puin 1B sptm+ni. 9n plus, se poate reuni "i %n sesiuni e0traordinare
dac un mem#ru solicit aceasta spri/init de o treime din mem#rii Consiliului.

S= %E)INEM>
#eose4iri 3ntre !rocedura !rev,"ut, de %e"olu+ia *789 i Procedura !rev,"ut, 3n
Protocolul facultativ la Pactul interna+ional cu !rivire la dre!turile civile i
!olitice
=eose#irea $undamental
o (rocedura 15B3 se aplic analizei situaiilor
o (rocedura prevzut de (rotocolul $acultativ prive"te analiza
pl+ngerilor individuale, alt$el&zis cazurilor izolate de violare
presupus a drepturilor omului
'lte deose#iri
1. & (rocedura 15B3 se #azeaz pe o rezoluie a unui organ 8.).*., care
este 5C88C2 cooperarea voluntar a statelor este indispensa#il %n
$uncionarea sa
& (rocedura prevzut de (rotocolul $acultativ rezult dintr&un tratat
internaional %n termenii cruia statele pri accept s $ie e0aminate, dup
o procedur determinat, pl+ngerile depuse %mpotriva lor
2. & (rocedura 15B3 este aplica#il tuturor statelor
& (rocedura prevzut de (rotocolul $acultativ nu se aplic dec+t
statelor care au aderat la (act "i la (rotocol sau care le&au rati$icat
3. & (rocedura 15B3 se aplic la orice violare a drepturilor omului "i a
li#ertilor $undamentale, %n general
- 27 -
& (rocedura prevzut de (rotocolul $acultativ nu prive"te dec+t
drepturile civile "i politice menionate %n (act
4. & Fa (rocedura 15B3 pot recurge orice persoan, grup de persoane sau
organizaie neguvernamental, cu condiia de a avea cuno"tin direct
sau indirect a unei violri a drepturilor omului
& Comunicrile prezentate %n virtutea (rotocolului $acultativ tre#uie s
$ie semnate de victima prezumat sau de o persoan av+nd dreptul s
acioneze %n numele su
5. & 'utorii comunicrilor $cute %n #aza (rocedurii 15B3 nu particip la
nici un stadiu al acestei proceduri, ei ne$iind in$ormai asupra msurilor
care pot $i luate de )aiunile *nite, a$ar de cazul %n care ele sunt $cute
pu#lice
& 'utorul unei comunicri adresate Comitetului drepturilor omului %n
virtutea (rotocolului $acultativ este participant la procedur, este in$ormat
asupra tuturor msurilor luate de Comitet sau de grupul de lucru privind
comunicrile

&NT%EB=%I #E CONT%OL
1. Care sunt prevederile Cartei 8.).*. privind respectul drepturilor omuluiI
2. Ce atri#uii are 9naltul Comisar al )aiunilor *nite pentru drepturile omuluiI
3. Care este importana =eclaraiei *niversale a =repturilor 8muluiI
4. Ce drepturi garanteaz (actul internaional cu privire la drepturile civile "i
politiceI
5. Care este mecanismul de control prevzut de (actul internaional cu privire la
drepturile civile "i politiceI
6. Ce drepturi garanteaz (actul internaional cu privire la drepturile economice,
sociale "i culturale
A. Care este mecanismul de control prevzut de (actul internaional cu privire la
drepturile economice, sociale "i culturale
6. Care este speci$icul mecanismelor de control al respectrii drepturilor civile "i
politice %n raport cu cele economice, sociale "i culturaleI
- 28 -
9. Ce mecanisme de control prevd diversele convenii adoptate %n cadrul 8.).*.
%n materia drepturilor omuluiI
1B.Care sunt mecanisme "i proceduri de protecie a drepturilor omului %n$iinate su#
egida 5C88CI
11. Care este raportul %ntre (rocedura instituit prin ?ezoluia 5C88C 15B3 "i
(rocedurile "i organele de anchet pentru analiza situaiilor ce a$ecteaz
drepturile omuluiI
12.Care sunt deose#irile %ntre procedura prevzut de ?ezoluia 15B3 "i (rocedura
prevzut %n (rotocolul $acultativ la (actul internaional cu privire la drepturile
civile "i politiceI
BIBLIO'%$?IE
1. 'urescu Dogdan, Dolintineanu 'le0andru, )stase 'drian, Drept internaional
contemporan, 'll DecJ, 2BBB
2. ?aluca >iga De"teliu, Drept internaional 1 introducere n dreptul internaional
public & 5d. a 3&a, rev. "i adugit, 5ditura 'FF D5CC, Ducure"ti, 2BB3
3. ?aluca >iga&De"teliu, Catrinel Drumar, *rotecia internaional a drepturilor
omului- (ote de curs, 5diia a I.&a, 5ditura *niversul Kuridic, Ducure"ti, 2BB9
4. ;homas Duergenthal, 'le0andre Ciss +a protection internationale des droits
de l,'omme, 5ditions ).(. 5ngel, 199l
5. ?adu C. =emetrescu, Irina >oroianu Lltescu, Drepturile omului n sistemul
(aiunilor 2nite1 protecie i promovare, Institutul ?om+n pentru =repturile
8mului, Ducure"ti, 2BBB
6. Ion =iaconu, Drepturile omului, Institutul ?om+n pentru =repturile 8mului,
Ducure"ti, 1993
A. Cristian Kura, Drepturile omului 1 drepturile minoritilor naionale, 5ditura C.
M. DecJ, Ducure"ti, 2BB6
6. Corneliu Fiviu (opescu, 3otrrile )urii 4uropene a Drepturilor 5mului
pronunate n cauzele mpotriva $omniei 6!""7--##-8, 5d. 'll&DecJ,
Ducure"ti, 2BB32
- 29 -
9. Corneliu&Fiviu (opescu, )urtea 4uropean a drepturilor 5mului, 'll DecJ,
Ducure"ti, 2BB4
1B. *rincipalele instrumente internaionale privind drepturile omului la care
$omnia este parte, vol.I&II, Institutul ?om+n pentru =repturile 8mului,
Ducure"ti, 2BBA
11. 'drian )stase, Drepturile omului- religie a sfritului de secol, Institutul
?om+n pentru =repturile 8mului, Ducure"ti, 1992

C$PITOLUL II
Or6ani"a+ia Interna+ional, a Muncii .O.I.M.2
%E (UM$T
)cest capitol prezint structura i specificul normelor adoptate de cea mai
vast instituie specializat a Organizaiei Naiunilor Unite n ceea ce privete
protecia i promovarea drepturilor economice i sociale. !rin conveniile i
- 30 -
recomandrile adoptate, Organizaia +nternaional a ,uncii a creat Codul
internaional al muncii, ce a influenat activitatea de reglementare i a altor
organizaii internaionale cu atribuii n materie.
-otodat, sunt prezentate mecanismele de control structurate n cadrul acestei
organizaii, si anume controlul regulat i procedurile speciale, inclusiv cele viz.nd
protecia libertii sindicale i a drepturilor sindicale.
a. Istoric@ do-enii de activitate
8rganizaia Internaional a >uncii, cea mai veche "i mai vast instituie
specializat din sistemul 8rganizaiei )aiunilor *nite, a luat $iin %n anul 1919 prin
;ratatul de la .ersailles<partea GIII:, concretiz+nd ideea $undamental %nscris %n
Constituia sa con$orm creia o pace universal "i dura#il nu se poate sta#ili dec+t pe
#aza /ustiiei sociale.
In accepiunea 8.I.>., %ustiia social implic respectul drepturilor omului, un
nivel de via decent, condiii de munc umane, perspective pozitive pentru ocuparea
$orei de munc "i securitatea economic.
9n 1944, prin Declaraia de la *'iladelp'ia, au $ost dezvoltate scopurile "i
principiile sale $undamentale, a$im+ndu&se principial c1
& munca nu este o mar$1
& li#ertatea de e0presie "i de asociere este o condiie indispensa#il a unui
progres susinut1
& srcia, oriunde ea e0ist, constituie un pericol pentru prosperitatea tuturor1
& toate $iinele umane, $r deose#ire de ras, credin sau se0, au dreptul de a&"i
urmri progresul lor material "i dezvoltarea lor spiritual %n li#ertate "i demnitate, %n
securitate economic "i cu "anse egale.
8rganizaia Internaional a >uncii este singura instituie internaional ce
$uncioneaz pe principiul tripatitismului, politica "i programele sale $iind $ormulate
de reprezentanii patronatelor "i ai sindicatelor pe picior de egalitate cu cei
guvernamentali. 8.I.>. %ncura/eaz, de asemenea, instaurarea tripartitismului %n cadrul
statelor mem#re, %ndemn+ndu&le s sta#ileasc un dialog social e$icient prin asocierea
organizaiilor sindicale "i patronale la ela#orarea "i, dac este cazul, la punerea %n
aplicare a politicilor naionale %n domeniul social "i economic, ca "i %n multe alte
sectoare.
- 31 -
Consider+ndu&se c ,neadoptarea de ctre o naiune anume a unui regim de
munc cu adevrat uman constituie un o#stacol %n calea e$orturilor altor naiuni
doritoare s %m#unteasc soarta muncitorilor %n propriile lor ri-
3
, 8.I.>. a
constituit "i constituie cadrul instituional cel mai adecvat care, la scar internaional,
permite a#ordarea pro#lemelor "i preconizarea soluiilor pentru ca peste tot %n lume
condiiile de munc "i securitate social s $ie c+t mai #une.
9n concretizarea principiilor constituionale, 8rganizaia Internaional a >uncii
"i&a structurat activitile %n urmtoarele direcii1
& ela#orarea de politici "i de programe internaionale ce vizeaz promovarea
drepturilor $undamentale ale omului, ameliorarea condiiilor de via "i de munc "i
dezvoltarea posi#ilitilor de anga/are %n munc1
& sta#ilirea normelor internaionale de munc %n paralel cu structurarea unui
sistem de control al aplicrii normelor, destinat s orienteze aciunea naional %n
sensul aplicrii acestor principii1
& organizarea unui vast program de cooperare tehnic pe plan internaional,
de$init "i pus %n aplicare %n cadrul unui parteneriat activ cu mandanii, menit s a/ute
rile s aplice %n mod concret aceste principii1
& derularea de programe de $ormare, de %nvm+nt, de cercetare "i pu#licaii ce
vin %n spri/inul celorlalte $orme de activitate.
4. Structura O.I.M.
8rganizaia Internaional a >uncii este compus dintr&o adunare general
anual, Con$erina Internaional a >uncii, un consiliu e0ecutiv& Consiliul de
'dministraie, "i un secretariat permanent& Diroul Internaional al >uncii <D.I.>.:.
8rganizaia %"i des$"oar activitatea "i prin organisme su#sidiare, cum ar $i
con$erinele regionale, comisiile industriale "i reuniunile de e0peri.
)onferina 9nternaional a Muncii alege Consilul de administraie, adopt
#ugetul 8.I.>., $inanat prin contri#uia statelor mem#re, sta#ile"te norme
internaionale %n domeniul muncii, o$erind, totodat, un cadru glo#al pentru discutarea
pro#lemelor sociale "i de munc. =elegaia naional a $iecrei ri cuprinde doi
reprezentani ai guvernului, un reprezentant al patronatului "i unul din partea
organizaiilor sindicale %nsoii de consilieri tehnici dup necesiti. =elegaii
patronatelor "i ai sindicatelor se #ucur de li#ertate de e0presie. 5i pot $i %n dezacord
cu guvernele lor, ca "i %ntre ei, ceea ce se "i %nt+mpl adesea.
- 32 -
)onsiliul de &dministraie are, de regul, trei sesiuni pe an la 4eneva, %n
vederea adoptrii unor decizii privind chestiuni politice, precum "i a programelor de
aciune. Ca "i Con$erina, Consiliul de 'dministraie este de natur tripartit. 5l este
alctuit din 26 de mem#ri din partea guvernelor, 14 din partea organizaiilor patronale
"i 14 din partea sindicatelor. 4uvernele unui numr de 1B state puternic industrializate
sunt reprezentate permanent, restul mem#rilor $iind ale"i la $iecare 3 ani de Con$erin.
Consiliul de 'dministraie are un rol important %n ceea ce prive"te controlul
aplicrii normelor internaionale ale muncii. 5l a instituit, %n acest scop, trei organisme,
asupra crora vom mai reveni, "i anume1 Comisia de e0peri pentru aplicarea
conveniilor "i recomandrilor, Comisia de investigare "i de conciliere %n materia
li#ertii sindicale "i Comitetul li#ertii sindicale.
:iroul 9nternaional al Muncii este, a"a cum am amintit, secretariatul permanent
al 8.I.>.. 5l ela#oreaz documentele "i rapoartele care constituie documentaia
indispensa#il pentru con$erinele "i reuniunile organizaiei. =e asemenea, D.I.>.
recruteaz e0perii pentru activitile de cooperare tehnic ce se deruleaz %n lumea
%ntreag. D.I.>. organizeaz activiti diverse de pu#licare "i pu#licare a unor
documente privind o s$er larg de pro#leme sociale "i de munc.
c. Nor-ele interna+ionale 3n do-eniul -uncii
*na dintre sarcinile principale ale 8rganizaiei Internaionale a >uncii a $ost,
%nc de la crearea sa, %m#untirea condiiilor de munc "i via prin construirea unui
cuprinztor cod de legi "i practici. e poate spune, ast$el, c 8.I.>. a creat dreptul
internaional al muncii prin cele 166 convenii "i 199 recomandri adoptate p+n %n
anul 2BBA.
)onveniile 5.9.M. sunt instrumente /uridice ce reglementeaz unul sau altul
dintre aspectele administrrii $orei de munc, ale #unstrii sociale sau ale drepturilor
omului. ?ati$icarea unei convenii implic o du#l o#ligaie din partea unui stat
mem#ru1 ea este un anga/ament de a aplica prevederile conveniei respective "i, %n
acela"i timp, indic disponi#ilitatea statului rati$icant de a accepta msurile de
supraveghere internaional speci$ice organizaiei.
$ecomandrile adoptate de ctre 8.I.>. sunt instrumente /uridice similare
conveniilor, ne$iind %ns supuse rati$icrii "i cuprinz+nd orientri mai detaliate. 5le nu
au, a"adar, $or /uridic, ci o$er un model "i un stimul pentru legislaia "i practica
rilor mem#re. =e regul, o dat cu o convenie se adopt o recomandare
corespondent.
Conveniile "i recomandrile sunt adoptate dup ce o#in dou treimi din
voturile Con$erinei Internaionale a >uncii. 5le sunt de$initivate la captul unui
- 33 -
proces ce %ncepe cu studiul comparativ al legislaiei "i practicii %n statele mem#re "i
continu cu analiza proiectelor instrumentelor normative internaionale de ctre
D.I.>., guverne, sindicate, patronate, precum "i de ctre o comisie special tripartit
instituit %n timpul Con$erinei Internaionale a >uncii.
=at $iind c normele 8.I.>. se adreseaz unor ri cu structuri sociale $oarte
diversi$icate, mai mult sau mai puin dezvoltate din punct de vedere economic, au $ost
concepute o serie de $ormule menite s permit unui numr c+t mai mare de state s
asigure %n mod progresiv nivelul de de protecie dorit. 'st$el, se o$er posi#ilitatea
acceptrii doar a anumitor pri ale unei convenii , a e0cluderii anumitor sectoare de
activitate, categorii de muncitori sau anumitor regiuni ale rii din c+mpul de aplicare a
conveniei. >ai tre#uiesc amintite, %n acest sens, , clauzele de aplicare gradual- care
permit de a ridica %n mod progresiv nivelul de aplicare sau de lrgire a c+mpului de
protecie. =e asemenea, %n unele situaii sunt adoptate convenii care se limiteaz la
enunarea principiilor $undamentale, norme mai precise "i mai detaliate $igur+nd %n
recomandri complementare. >ai amintim posi#ilitatea o$erit de unele convenii de a
alege soluii di$erite pentru a rezolva o pro#lem, ca "i supleea prevzut %n metodele
de aplicare.
;otu"i, tre#uie su#liniat c asemenea clauze de aplicare gradual nu pot $i
incluse %n conveniile privind drepturile "i li#ertile $undamentale ale omului.
In sistemul 8.I.>. sunt cunoscute "i a"a&numitele convenii ,promoionale- prin
care statele se anga/eaz, %n momentul rati$icrii, s ating o#iectivele enunate, dar
prin metode care, %n mare parte, sunt lsate la discreia lor, ca "i, de alt$el, calendarul
msurilor ce urmeaz a $i aplicate.
d. Codul interna+ional al -uncii - con+inut
Cele 165 convenii "i 195 recomandri adoptate de ctre 8.I.>. %n perioada
1919&2BB4 constituie, a"adar, codul internaional al muncii. 'naliza coninutului
acestor norme demonstreaz c 8.I.>. are o competen general, ele privind, de $apt,
toate aspectele ce in de munc "i securitate social. 5le acoper, con$orm clasi$icrii
realizate de 8.I.>. %ns"i
4
, urmtoarele domenii1
*. #re!turile funda-entale ale o-ului
In $apt, toate normele 8.I.>. sunt re$le0ia voinei statelor mem#re de a asigura
prin reglementare internaional un drept $undamental al omului1 dreptul la munc "i
securitate social, precum "i drepturile cone0e acestuia.
=ar pentru pentru raiuni de sistematizare vom cuprinde %n categoria
conveniilor viz+nd garantarea drepturilor $undamentale ale omului pe cele re$eritoare
la1
- 34 -
&. +ibertatea sindical
>ateria li#ertii sindicale a $ost reglementat prin mai multe convenii, dintre
care dou sunt de o deose#it importan, "i anume Convenia nr.6A privind li#ertatea
sindical "i protecia dreptului sindical <1946: "i Convenia nr.96 privind dreptul de
organizare "i de negociere colectiv <1949:.
(rima dintre ele, Convenia nr.6A, prevede c muncitorii "i patronii, $r nici o
deose#ire, au dreptul, $r autorizare preala#il, s constituie organizaii, la alegerea
lor, precum "i s se a$ilieze la aceste organizaii, cu singura condiie de a se con$orma
statutelor acestora din urm <art. 2:. 'utoritile pu#lice tre#uie s se a#in de la orice
intervenie de natur s limiteze acest drept sau s&i %mpiedice e0ercitarea legal <art.3
par.2:. In acest sens, convenia sta#ile"te garanii menite s permit organizaiilor
sindicale s&"i des$"oare activitatea %n deplin independen. ;otu"i, %n e0ercitarea
acestor drepturi care le sunt recunoscute de ctre convenie, cei interesai "i
organizaiile ce&i reprezint sunt inui s respecte legalitatea. (e de alt parte,
legislaia naional "i maniera %n care ea este aplicat nu tre#uie, totu"i, s aduc
atingere garaniilor prevzute de convenie.
Convenia nr.96 urmre"te ca organizaiile de muncitori "i de patroni s
#ene$icieze de o protecie adecvat %mpotriva oricror acte de ingerin ale unora $a
de celelalte<art.2:. (entru aceasta, tre#uiesc luate msuri corespunztoare condiiilor
naionale pentru a %ncura/a "i a promova dezvoltarea "i $olosirea c+t mai larg a
procedurilor de negociere voluntar . unt interzise actele prin care se su#ordoneaz
anga/area unui muncitor condiiei de a nu se a$ilia la un sindicat sau de a %nceta s $ac
parte dintr&un sindicat.
:. 9nterzicerea muncii forate
Convenia nr. 29 privind munca $orat <193B: vizeaz suprimarea recurgerii la
munc $orat sau o#ligatorie su# toate $ormele ei. ;otu"i, Convenia nu se aplic, su#
rezerva anumitor condiii "i garanii, %n cazul1 serviciului militar o#ligatoriu, anumitor
o#ligaii civice, munca %n penitenciar, munca depus %n cazuri de $or ma/or.Cu o
singur e0cepie, munca $orat sau o#ligatorie, su# toate $ormele ei, va tre#ui s $ie
remunerat<art.14B:.
8 alt convenie, "i anume Convenia nr.1B5 privind a#olirea muncii $orate
<195A:, a interzis $olosirea muncii $orate "i o#ligatorii %n scopuri politice, ca metod
de mo#ilizare "i utilizare a $orei de munc %n scopul dezvoltrii economice, ca msur
de disciplin a muncii "i pedeaps pentru participarea la greve "i ca msur de
discriminare rasial, social, naional sau religioas.
). 4galitatea de anse i tratament
- 35 -
Convenia cea mai important %n materie este Convenia nr.111 privind
discriminarea %n domeniul ocuprii $orei de munc "i e0ercitrii pro$esiei <1956:.
=iscriminarea este de$init ca $iind orice di$ereniere, e0cludere sau pre$erin
%ntemeiat pe ras, culoare, se0, religie, convingeri politice, ascenden naional sau
origine social, care are ca e$ect s suprime sau s "tir#easc egalitatea de "anse sau de
tratament %n materie de ocupare a $orei de munc "i de e0ercitare a pro$esiei <art.1,
par.1, lit.a:. C+mpul de aplicare a Conveniei include accesul la pregtirea
pro$esional, accesul la ocuparea $orei de munc "i la e0ercitarea di$eritelor pro$esii,
precum "i condiiile de ocupare a $orei de munc.
Ca atare, statul care rati$ic aceast convenie tre#uie s a#roge orice dispoziie
legislativ "i s modi$ice orice dispoziie sau practic administrativ incompati#il cu
politica menionat, s adopte legi "i s %ncura/eze programe de educare capa#ile s
asigure acceptarea "i aplicarea politicii naionale %n cola#orare cu organizaiile
lucrtorilor "i patronilor.
?om+nia a rati$icat toate conveniile 8.I.>. ce se raporteaz la drepturi
$undamentale ale omului %n procesul muncii.
>ai tre#uie s amintim c %n anul 1996 a $ost adoptat Declaraia 5.9.M.
referitoare la principiile i drepturile fundamentale ca o e0presie a anga/amentului
guvernelor, organizaiilor patronale "i sindicale de a promova valorile umane
$undamnetale& valor care sunt de prim importan pentru viaa economic "i social a
oricrei societi. 'ceste principii "i drepturi sunt1
Fi#ertatea de asociere "i recunoa"terea e$ectiv adreptului de negociere
colectiv2
5liminarea oricrei $orme de munc $orat sau o#ligatorie2
'#olirea e$ectiv a muncii copiilor2
5liminarea discriminrii %n materie de anga/are "i pro$esie
=eclaraia sta#ile"te %n mod clar c aceste drepturi sunt universale "i se aplic
tuturor popoarelor "i tuturor statelor, indi$$erent de nivelul lor de dezvoltare
economic. (entru rile care n&au rati$icat toate conveniile $undamentale din
domeniul drepturilor omului, =eclaraia prevede ela#orarea unor rapoarte anuale
privind progresele realizate la nivel naionale, ca "i di$icultile %nt+mpinate %n procesul
de rati$icare.
:. Ocu!are
a.*olitica de ocupare
8#iectivul unei depline ocupri a $orei de munc, %n scop productiv "i %n
condiii de li#er alegere a muncii este promovat de Convenia nr.122 privind politica
- 36 -
de ocupare a $orei de munc<1964:. (olitica adoptat %n vederea atingerii o#iectivului
menionat va tre#ui s ai# %n vedere stadiul "i de nivelul dezvoltrii economice,
precum "i de legturile dintre o#iectivele utilizrii $orei de munc "i alte o#iective
economice "i sociale "i va $i aplicat prin metode adaptate la condiiile "i o#iceiurile
naionale<art.1, par.3:. In plus, reprezentanii celor ce anga/eaz "i ai lucrtorilor vor
tre#ui s $ie consultai asupra politicilor de anga/are, pentru ca s se in seama %n mod
deplin de e0periena "i opinia lor, ca ei s cola#oreze la ela#orarea acestor politici "i s
a/ute la o#inerea spri/inului %n $avoarea acestora.
Convenia nr.166 privind promovarea anga/rii "i protecia contra "oma/ului
<1966: sta#ile"te %n sarcina statelor rati$icante o#ligaia coordonrii sistemelor de
protecie contra "oma/ului cu politicile de ocupare.
=ou dintre convenii concretizeaz principiul timpului de munc elastic ce
caracterizeaz o politic de ocupare modern. 5ste vor#a de Convenia nr.1A5 privind
munca cu timp parial <1994:, precum "i de Convenia nr. 1AA privind lucrul la
domiciliu <1996:.
:.0erviciul de anga%are
In #aza Conveniei nr.66 <1946:, statul tre#uie s instituie un serviciu pu#lic "i
gratuit de anga/are. =e asemenea, Convenia nr.96 privind #irourile de plasare cu plat
<1949: prevede suprimarea progresiv a #irourilor de plasare cu plat.
). 5rientare i formare profesional
Convenia nr. 142 privind punerea %n valoare a resurselor umane <19A5: solicit
statelor pri s adopte "i s dezvolte politici "i programe complete "i concertate de
orientare "i $ormare pro$esional, prin sta#ilirea, %n special datorit serviciilor de
anga/are, a unei relaii str+nse %ntre orientarea "i $ormarea pro$esional, pe de o parte,
"i ocuparea $orei de munc, pe de alt parte.
D. $eadaptarea i anga%area persoanelor 'andicapate
=ispoziiile Conveniei nr.159<1963: vizeaz s asigure persoanelor
handicapate, %n deplin egalitate, un loc de munc convena#il , ca "i inseria lor
social.
4. 0ecuritatea anga%rii
Convenia nr.156 privind concedierea<1962: urmre"te prote/area muncitorilor
%n cazul %ncetrii relaiei de munc la iniiativa patronilor.
9. Politica social,
- 37 -
8 Convenie general privind politica social nr.11A <o#iective "i norme de
#az: a $ost adoptat %n 1962. 5a statueaz, principial, c orice politic tre#uie s
urmreasc %n primul r+nd #unstarea "i dezvoltarea populaiei, precum "i %ncura/area
acesteia ctre progresul social. =e asemenea, %n de$inirea oricrei politici de
importan general va tre#ui s se in seama de repercusiunile acestei politici asupra
#unstrii populaiei <art.1:. In vederea concretizrii acestor o#iective, Convenia
instituie o serie de norme de #az privind, %n special, nivelurile de salarizare, protecia
salariilor, protecia contra oricrei discriminri, v+rsta minim de admitere la anga/are,
precum "i educaie "i $ormare pro$esional.
0. $d-inistra+ia -uncii
In aceast categorie sunt grupate norme ce vizeaz instituirea unor ministere ale
muncii competente "i e$iciente. unt avute %n vedere domenii de activitate cum sunt1
a. 9nspecia muncii
Convenia nr.61 <194A: prevede un sistem de inspecie a muncii menit s asigure
aplicarea dispoziiilor legale relative la condiiile de munc "i de protecie a
muncitorilor %n unitile industriale "i, %n mod $acultativ, %n cele comerciale.
b. 0tatistici
In #aza Conveniei nr.16B privind statisticile de munc<1965: statele rati$icante
se o#lig s pu#lice periodic statistici de #az
%ntr&o serie de domenii e0pres prevzute de convenie. In situaia ela#orrii sau
revizuirii conceptelor, de$iniiilor "i metodologiei utilizate %n acest scop, acestea
tre#uie s ia %n considerare normele "i directivele cele mai recente sta#ilite su#
auspiciile 8.I.>.
c.)onsultri tripartite
8.I.>. a adoptat %n 19A6 Convenia nr.144 prin care se instituie %n sarcina
statelor ce o rati$ic o#ligaia asigurrii unor consultri tripartite %n vederea punerii %n
aplicare a normelor internaionale ale muncii. )atura "i $ormele procedurilor de
consultare sunt sta#ilite con$orm practicii naionale "i dup consultarea organizaiilor
reprezentative ale patronilor "i lucrtorilor.
7. %ela+ii !rofesionale
In aceast categorie sunt incluse o serie de instrumente normative ce se re$er la
diverse aspecte ale relaiilor %ntre patroni "i lucrtori.
a. (egociere colectiv conciliere i arbitra% voluntare consultare i colaborare
'mintim, %n acest sens, Convenia nr. 154 privind negocierea colectiv <1961:,
prin care se promoveaz negocierea colectiv li#er "i voluntar %n toate domeniile de
- 38 -
activitate economic, cu e0cepia $orelor armate "i poliiei care pot $i e0ceptate. In ce
prive"te $uncia pu#lic, prin legislaie sau practica naional pot $i $i0ate modaliti
speciale de aplicare <art.1:.
b.)omunicaii n interiorul ntreprinderii analiza reclamaiilor
?e$eritor la aceste aspecte ale relaiilor pro$esionale, %n cadrul 8.I.>. nu au $ost
adoptate convenii, ci dou recomandri, nr.129 "i 13B, am#ele din 196A, prin care se
e0pun elementele unei politici de comunicare la nivelul %ntreprinderii , rea$irm+ndu&se
dreptul muncitorilor <individuali sau %n grup: de a %nainta reclamaii care s nu rm+n
nesoluionate.
A. Condi+ii de -unc,
a. 0alarii
Convenia nr.131 privind $i0area salariilor minime <19AB: solicit statelor
rati$icante s instituie un sistem de salarii minime care s prote/eze toate grupurile de
salariai ale cror condiii de munc sunt de asemenea natur %nc+t acestor salariai s li
se asigure o protecie corespunztoare. 'ceste gupuri sunt determinate de acord cu
organizaiile reprezentative ale celor care anga/eaz "i ale lucrtorilor sau dup deplina
consultare a acestora.
(rotecia salariilor este asigurat de Convenia nr.95 <1949:. e instituie
o#ligaia plii rapide "i integrale a salariului prin evitarea practicilor care sunt de
natur s sporeasc peste msur dependena salariailor $a de patron. ?einerile din
salariu nu vor $i autorizate dec+t %n condiiile "i limitele prescrise de legislaia
naional sau sta#ilite printr&un contract colectiv ori o hotr+re ar#itral <art.6:.
b. Durata muncii munca de noapte i concedii
(rima convenie adoptat de 8.I.>. %n anul 1919 $i0a durata ma0im a muncii %n
industrie la 6 ore pe zi "i 46 ore pe sptm+n. >ai t+rziu, prin ?ecomandarea nr.116
<1962: se %ncura/a adoptarea principiului sptm+nii de 4B ore $r reducerea
salariului.
)ormele privind munca de noapte <Convenia nr.1A1 din 199B "i recomandarea
corespondent: vizeaz protecia $emeilor "i copiilor sau adolescenilor.
?epausul sptm+nal $ace o#iectul Conveniei nr.14 <1921:, iar concediile
anuale pltite de cel puin trei sptm+ni sunt prevzute de Convenia nr.132<19AB:.
c. 0ecuritatea i sntatea la locul de munc
'cest su#iect $ace o#iectul a peste 3B de convenii "i al unui numr "i mai
ridicat de recomandri, adeverind $aptul c el este %n centrul preocuprilor 8.I.>.
- 39 -
Convenia nr. 155 privind securitatea "i sntatea muncitorilor <1961: vizeaz
crearea unei politici coerente %n materie de securitate "i sntate a muncitorilor "i
mediului de munc. Convenia de$ine"te direciile de aciune ale unei ast$el de politici.
5a sta#ile"te o serie de norme destul de detaliate privind aciunile la nivel naional,
precum "i la nivel de %ntreprindere.
=e asemenea, o serie de norme vizeaz s prote/eze muncitorii contra unor
riscuri precise. (rintre conveniile adoptate %n ultimii ani, se re$er la acest aspect,
Convenia nr.1A2 privind condiiile de munc %n hoteluri "i restaurante <1991:,
Convenia nr. 1A4 asupra prevenirii accidentelor industriale ma/ore <1993:, Convenia
nr. 1A6 privind securitatea "i sntatea %n mine <1995:.
d. 0ervicii sociale locuine timp liber
8 serie de recomandri <21@1924, 1B2@1956, 115@1961: sta#ilesc norme %n aceste
sectoare complementare prestrii muncii propriu&zise.
;. Securitate social,
Ni acest domeniu a $ost #ogat normativizat prin convenii "i recomandri
Convenia cadru %n materie este Convenia nr.1B2 privind securitatea social
<norme minime: din 1952. (rin adoptarea ei s&a urmrit s se instituie, cu $le0i#ilitatea
cerut de diversitatea e0istent %n statele mem#re, a unor niveluri minime de prestaii
%n 9 ramuri ale securitii sociale, considerate ca $iind eseniale <%ngri/iri medicale,
indemnizaii de #oal, prestaii de "oma/, prestaii de #tr+nee, prestaii %n cazul
accidentelor de munc "i al #olilor pro$esionale, prestaii ctre $amilii, prestaii de
maternitate, prestaii de invaliditate "i prestaii pentru urma"i:. (entru a rati$ica aceast
Convenie, statul interesat tre#uie s se anga/aze s respecte normele prevzute pentru
cel puin 3 din ramurile enumerate, din care una cel puin din cele re$eritoare la
prestaiile de "oma/, accidente de munc "i #oli pro$esionale, #tr+nee, invaliditate sau
urma"i. *lterior momentului rati$icrii, statul respectiv %"i poate asuma anga/amentul
respectrii "i cu privire la alte ramuri.
(e l+ng Convenia nr. 1B2, au $ost adoptate numeroase convenii care detaliaz
di$eritele domenii ale securitii sociale.
1. Munca fe-eilor
)ormele 8.I.>. urmresc s asigure egalitatea de remunerare<Convenia
nr.1BB@1951: a $emeilor cu #r#aii, precum "i s instituie msuri suplimentare de
protecie %n cazul maternitii<conveniile nr.3@1919, nr.1B3@1952 "i nr. 163@2BBB:, al
muncii de noapte<Convenia nr.69@1946:, interzic+ndu&se totodat munca $emeilor %n
muncile su#terane <Convenia nr.45@1935:.
- 40 -
/. Munca co!iilor i adolescen+ilor
Ca "i %n cazul muncii $emeilor, munca copiilor "i adolescenilor a $ost
reglementat prin conveniile 8.I.>. 'u $ost sta#ilite, ast$el, norme privind v+rsta
minim de admitere la anga/are <Convenia nr.136@19A3: care nu poate $i su# 15 ani,
sau 16 ani pentru muncile periculoase, precum "i re$eritoare la e0amenul medical la
anga/are <conveniile nr.AA@1946 "i 124@1965: =e asemenea, adolescenii su# 16 ani nu
pot $i $olosii %n munci de noapte <conveniile nr.A9@1946 "i 9B@1946:.
=e asemenea, pentru a se evita e0ploatarea muncii copiilor a $ost adoptat
Convenia nr. 162@1999 privind eliminarea celor mai grave $orme de munc a copiilor.
*8. $lte cate6orii de -uncitori
)orme de protecie a altor categorii de muncitori pot $i regsite %n sistemul
convenional 8.I.>. )e vom limita %ns, %n continuare, la enumerarea lor.
& muncitorii v+rstnici
& muncitorii migrani
& muncitorii indigeni, muncitorii din teritoriile nemetropolitane, popoare
indigene "i tri#ale
& marinari <mai mult de 5B convenii "i recomandri:
& pescari
& muncitori agricoli
& docheri
& personal in$irmier.
e. Mecanis-e de control
?ati$icarea uneia sau alteia dintre conveniile 8.I.>. de ctre un stat implic
anga/amentul acestuia de a lua toate msurile necesare pentru a concretiza prevederile
acestora. Con$orm Constituiei 8.I.>. , e0ist un control regulat #azat pe sistemul
rapoartelor "i un sistem cvasi/urisdicional #azat pe sistemul pl+ngerilor "i
reclamaiilor.
). Controlul regulat
4uvernele tre#uie s prezinte rapoarte ctre D.I.>. asupra msurilor luate
pentru a supune conveniile nou adoptate autoritilor competente, asupra cadrului
legislativ "i a practicii lor %n ceea ce privesc conveniile nerati$icate, ca "i asupra
msurilor luate pentru a pune %n aplicare conveniile rati$icate. ?apoartele asupra
- 41 -
conveniilor rati$icate sunt realizate dup un $ormular de raport apro#at de ctre
Consiliul de 'dministraie. Copii dup aceste rapoarte tre#uiesc transmise
organizaiilor sindicale "i patronale cele mai reprezentative.
?apoartele guvernelor sunt e0aminate %n prim instan, %n "edin anual, de
)omisia de experi pentru aplicarea conveniilor i recomandrilor compus din 2B
personaliti independente de prim plan, cu o %nalt competen %n domeniul /uridic
sau social, "i care %"i des$"oar activitatea cu titlu personal.
?aportul Comisiei de e0peri, cuprinz+nd o#servaii "i cereri directe ctre
diversele guverne, este supus Con$erinei Internaionale a >uncii ce se convoac
anual pentru a $i e0aminat "i discutat de ctre o comisie tripartit a Con$erinei special
constituit %n acest scop1 )omisia de aplicare a conveniilor i recomandrilor.
(unctele eseniale ale dez#aterilor "i concluziile comisiei sunt incorporate %ntr&un
raport ce se %nainteaz plenului Con$erinei. 8 dat adoptat de ctre Con$erin,
raportul este comunicat guvernelor, crora li se atrage atenia asupra punctelor pe care
tre#uie s le ia %n considerare %n momentul redactrii viitoarelor rapoarte.
/. !roceduri speciale
(e l+ng controlul regulat, Constituia 8.I.>. prevede dou proceduri speciale %n
cazul %nclcrii unei convenii rati$icate de ctre o ar anume1 reclamaiile "i
pl+ngerile.
9n #aza art.24 "i 25 ale Constituiei 8.I.>., orice organizaie patronal sau
sindical, $ie ea naional sau internaional, poate prezenta Diroului Internaional al
>uncii o reclamaie prin care se invoc maniera nesatis$ctoare prin care un stat
mem#ru $ace aplicarea unei convenii pe care a rati$icat&o. ?eclamaiile sunt analizate
de o comisie tripartit a Consiliului de 'dministraie. =e asemenea, ele pot $i
transmise guvernului %n cauz pentru ca acesta s $ac o declaraie %n acest sens. =ac
nu se prime"te nici o declaraie, sau dac declaraia primit nu este satis$ctoare,
Consiliul de 'dministraie poate $ace pu#lic reclamaia "i, dac este cazul, rspunsul
primit.
8 procedur mai comple0, este aceea a plngerilor, prevzut de articolele 26&
29, 31&34 ale Constituiei 8.I.>. (l+ngerile pot $i depuse de oricare stat mem#ru
contra unui alt stat mem#ru care, %n opinia sa, nu ar asigura %n mod satis$ctor
aplicarea unei convenii pe care am#ele state au rati$icat&o. 8 procedur analoag
poate $i anga/at de ctre Consiliul de 'dministraie $ie din o$iciu, $ie %n #aza unei
pl+ngeri depuse de un delegat <guvernamental, patronal, sindical: la Con$erina
Internaional a >uncii. (l+ngerile sunt de o#icei analizate de o comisie de anchet
compus din trei mem#ri independeni desemnai %n acest scop de Consiliul de
'dministraie. Comisia poate asculta mrturii "i poate des$"ura anchete pe teren
pentru a putea redacta un raport %n care se includ constatrile privind situaia de $apt "i
- 42 -
de drept, ca "i recomandrile pe care consider necesar a le $ace pentru asigurarea
aplicrii conveniei %n chestiune. ?aportul Comisiei de anchet este comunicat
Consiliului de 'dministraie "i $iecruia din guvernele interesate1 totodat, el este
pu#licat. !iecare din guverne dispune de un termen de 3 luni pentru a indica dac el
accept sau nu recomandrile coninute %n raport. 8rice guvern care nu accept aceste
recomandri poate supune di$erendul Curii Internaionale de Kustiie, $apt ce nu s&a
%nt+mplat p+n %n prezent.
C. !rotecia libertii sindicale i a drepturilor sindicale
9n concepia 8.I.>., li#ertatea sindical este condiia preala#il a oricrui
progres ctre /ustiia social, ea permi+nd lucrtorilor s&"i e0prime aspiraiile lor, s
le %ntreasc poziia lor %n negocierile colective reechili#r+nd contri#uia prilor. =e
asemenea, li#ertatea sindical constituie o util contrapondere puterii statului,
permi+nd lucrtorilor s participe la ela#orarea "i aplicarea politicii economice "i
sociale
5
.
Importana deose#it a proteciei li#ertii sindicale a determinat instituirea
unor proceduri speciale pentru e0aminarea pl+ngerilor re$eritoare la violarea
drepturilor sindicale, proceduri sta#ilite pe #aza unui acord din anul 195B %ntre 8.I.>.
"i Consiliul 5conomic "i ocial al )aiunilor *nite.
;re#uie reinut c procedurile speciale re$eritoare la li#ertatea sindical nu
%nlocuiesc ci completeaz controlul regulat al aplicrii conveniilor ca "i
mecanismele speciale #azate pe sistemul reclamaiilor "i pl+ngerilor. ;otodat, aceste
proceduri pot $i anga/ate %mpotriva guvernelor chiar dac ele nu au rati$icat conveniile
8.I.>. re$eritoare la li#ertatea sindical, %n #aza ideii con$orm creia li#ertatea
siindical este unul din o#iectivele a$irmate de Constituia 8.I.>., tre#uind deci s $ie
respectat de statele mem#re %n virtutea apartenenei lor la organizaie.
(rin acordul dintre 8.I.>. "i 5C88C au $ost instituite dou organe1 Comisia
de investigare "i conciliere %n materia li#ertii sindicale "i Comitetul li#ertii
sindicale al Consiliului de 'dministraie.
)omisia de investigare i conciliere n materia libertii sindicale este chemat
s se pronune %n cazuri de importan deose#it. Compus, de o#icei din 3 mem#ri
numii de Consiliul de 'dministraie din r+ndul personalitilor independente de %nalt
cali$icare, ea nu&"i poate des$"ura activitatea dec+t av+nd consimm+ntul statului %n
cauz, $apt ce de&a lungul timpului a %ngreunat aplicarea %ntregii proceduri< $olosit
numai %n 6 situaii:.
>ult mai operaional s&a dovedit a $i )omitetul libertii sindicale al )onsiliului
de &dministraie, instituit %n anul 1951 ca un organism tripartit compus din 9 mem#ri
- 43 -
<3 pentru $iecare grup: "i prezidat de o personalitate independent. !unciile sale au un
caracter cvasi/udiciar, procedura pe care el o urmeaz $iind con$orm principiilor
$undamentale care guverneaz procedurile /udiciare.
?eunindu&se de 3 ori pe an, la 4eneva, Comitetul li#ertii sindicale e0amineaz
pl+ngerile ce&i sunt %naintate re$eritoare la violri ale conveniilor privind li#ertatea
sindical, indi$erent dac statul %n cauz a rati$icat aceste convenii sau nu. In plus,
consimm+ntul guvernelor vizate nu este necesar pentru analiza acestor pl+ngeri.
Comitetul e0amineaz documentele scrise ce&i sunt %naintate, precum "i comentariile
statului %n cauz. In cazurile de o gravitate deose#it, =irectorul 4eneral al D.I.>.
poate cere guvernului s autorizeze un reprezentant al =irectorului 4eneral pentru a
e$ectua o anchet %n ara respectiv pentru de$initivarea unui raport ce va $i utilizat de
comitet %n redactarea concluziilor "i recomandrilor.
=ac se sta#ile"te c a avut loc o %nclcare a drepturilor sindicale, guvernul
interesat poate $i invitat de ctre Consiliul de 'dministraie s ia msurile necesare
pentru redresarea situaiei "i s $ac, totodat, un raport despre acesta %ntr&un termen
determinat. 9n plus, dac este necesar a se %nltura o situaie care aduce atingere
li#ertii sindicale "i dac statul respectiv a rati$icat conveniile pertinente, chestiunea
este trimis Comisiei de e0peri pentru aplicarea conveniilor "i recomandrilor pentru
a putea $i urmrit con$orm procedurilor controlului regulat.
=e la crearea sa Comitetul li#ertii sindicale a e0aminat mai mult de 16BB de
cazuri, unele destul de serioase, re$eritoare la pro#leme cum sunt1 constituirea
organizaiilor "i dreptul de a se a$ilia la acestea, alegerea "i destituirea liderilor,
ingerine ale administraiei %n activitatea sindicatelor, dizolvarea sau suspendarea
organizaiilor, dreptul la grev, actele de discriminare antisindical %n anga/are,
arestarea sindicali"tilor "i interzicerea reuniunilor "i mani$estaiilor sindicale. (rin
activitatea sa, Comitetul li#ertii sindicale a ela#orat un ansam#lu de principii care
$ormeaz un verita#il drept internaional al li#ertii sindicale
12
.
&NT%EB=%I #E CONT%OL
1. Care este coninutul noiunii de /ustiie social %n accepiunea 8.I.>.I
2. Care sunt scopurile "i principiile sale $undamentale ale 8.I.>. coninute %n
=eclaraia de la (hiladelphiaI
12
.ezi, Droit s;ndical de l,59<, DI;, 4eneve,1996, p.126.
- 44 -
3. Care sunt di$erenele %ntre conveniile "i recomandrile adoptate %n cadrul
8.I.>.I
4. Care sunt domeniile de reglementare ale normelor 8.I.>.I
5. 9n ce const controlul regulat al aplicrii normelor 8.I.>.I
6. Care sunt procedurile speciale de control aplicate %n cadrul 8.I.>.I
DIDFI84?'!I5
12. 'urescu Dogdan, Dolintineanu 'le0andru, )stase 'drian, Drept internaional
contemporan, 'll DecJ, 2BBB
13. ?aluca >iga De"teliu, Drept internaional 1 introducere n dreptul internaional
public & 5d. a 3&a, rev. "i adugit, 5ditura 'FF D5CC, Ducure"ti, 2BB3
14. ?aluca >iga&De"teliu, Catrinel Drumar, *rotecia internaional a drepturilor
omului- (ote de curs, 5diia a I.&a, 5ditura *niversul Kuridic, Ducure"ti, 2BB9
15. ;homas Duergenthal, 'le0andre Ciss +a protection internationale des droits
de l,'omme, 5ditions ).(. 5ngel, 199l
16. =. Dogdan, >. elegean, Drepturile i libertile fundamentale n %urisprudena
)4D5, 5d. 'll DecJ, Ducure"ti 2BB52
1A. ?adu C. =emetrescu, Irina >oroianu Lltescu, Drepturile omului n sistemul
(aiunilor 2nite1 protecie i promovare, Institutul ?om+n pentru =repturile
8mului, Ducure"ti, 2BBB2
16. 'ndrei (opescu, Dreptul internaional i european al muncii, 5ditura
C.M.DecJ, Ducure"ti, 2BB6
19. *rincipalele instrumente internaionale privind drepturile omului la care
$omnia este parte, vol.I&II, Institutul ?om+n pentru =repturile 8mului,
Ducure"ti, 2BBA
2B. )icolae .oiculescu, Dreptul muncii-reglementri interne i comunitare 5ditura
Oolters CluPer, Ducure"ti, 2BBA
21. )icolae .oiculescu Drept comunitar al muncii, 5ditura Oolters CluPer,
Ducure"ti, 2BB9
- 45 -
C$PITOLUL III
CONSILIUL EU%OPEI

%E(UM$T
)cest capitol prezint structura i activitatea normativ a Consiliului
%uropei. Un spaiu e0tins este destinat Conveniei pentru protecia drepturilor
- 46 -
omului i a libertilor fundamentale, precum sistemului de control creat n temeiul
acesteia. e asemenea, se subliniaz specificul procedurii n faa Curii %uropene a
repturilor Omului, precum i condiiile de admisibilitate a cererilor cu care
aceasta este sesizat.
n materia drepturilor economico1sociale a fost adoptat Carta social
european. n curs se prezint coninutul acestui important document al Consiliului
%uropei, precum i mecanismul de control prevzut de acesta.
n nc2eierea acestui capitol, sunt trecute n revist alte convenii ale
Consiliului %uropei, i anume Convenia pentru prevenirea torturii i a pedepselor
i tratamentelor inumane sau degradante, Convenia cadru pentru protecia
minoritilor naionale, precum i Convenia european privind lupta mpotriva
traficului de fiine umane.
I. )8HI*)I I);?8=*C;I.5
a. O4iective5 sco!uri
Consiliul 5uropei a luat $iin %n anul 1949, ca organizaie european de
cooperare interguvernamental "i parlamentar, numr+nd, %n prezent, 4A de state
mem#re.
Con$orm primului articol din tatutul su, scopul organizaiei este de a realiza o
uniune mai str+ns %ntre mem#rii si pentru salvgardarea "i promovarea idealurilor "i
principiilor care le sunt patrimoniu comun "i de a $avoriza progresul lor economic "i
social, cultural, "tiini$ic, /uridic "i administrativ.
*rincipiile statutare ale Consiliului 5uropei sunt1 democraia pluralist,
respectul drepturilor omului "i statul de drept.
'ctivitile Consiliului 5uropei acoper principalele domenii ce preocup
diversele societi, cu e0cepia celui militar, "i anume1 drepturile omului, mass&media,
cooperare /uridic, pro#leme sociale "i economice, sntate, educaie, cultur, sport,
tineret, administraie local "i regional, mediu.
9n termenii articolului 3 al tatutului Consiliului 5uropean, semnat la Fondra la
5 mai 1949, Qorice mem#ru al Consiliului 5uropei recunoa"te principiul preeminenei
dreptului "i principiului %n virtutea cruia orice persoan plasat su# /urisdicia sa
tre#uie s se #ucure de drepturile "i li#ertile $undamentale ale omuluiQ.
?espectul preeminenei dreptului, al drepturilor omului "i al li#ertilor
$undamentale constituie, %n acela"i timp, principalul criteriu al admiterii %n cadrul
Consiliului 5uropei, ca "i o#ligaia esenial pe care "i&o asum statele mem#re.
- 47 -
)ormele Consiliului 5uropei au dat coninut noiunii statului de drept. 'ceasta
implic principiul legalitii, dreptul la o #un administrare a /ustiiei, accesul la un
tri#unal, garantarea unui proces echita#il "i pu#lic, imparialitatea /udectorului,
proporionalitatea pedepselor. 'ceste principii tre#uie s caracterizeze aciunea
e0ecutivului "i administraiei, ca "i aceea a puterii /udectore"ti "i legislative.
C+t prive"te respectul drepturilor omului, acesta a $ost o#iectivul ma/or al
Consiliului 5uropei, sistemul instituit %n acest scop av+nd un du#lu $undament
convenional1 Convenia european a drepturilor omului <195B: "i Carta social
european <1961:.
4 . Structura
Consiliul 5uropei are dou organe principale1 Comitetul >ini"trilor "i
'dunarea (arlamentar. 'cestea sunt asistate de un ecretariat, plasat su# autoritatea
unui secretar general ales de 'dunarea (arlamentar. =e asemenea, mai $uncioneaz
un Congres al puterilor locale "i regionale, compus dintr&o Camer a puterilor locale "i
o camer a regiunilor )omitetul Minitrilor este organul de decizie al Consiliului
5uropei. 5l se compune, de regul, din mini"trii de e0terne ai rilor mem#re ca
titulari, put+nd $i suplinii, %n anumite situaii, "i de ali mini"tri. 5i se reunesc de cel
puin dou ori pe an pentru a analiza stadiul cooperrii la nivel european "i pentru a
discuta pro#leme de interes politic.
'd/uncii mini"trilor sunt reprezentani permaneni ai guvernelor la Consiliul
5uropei. 'ce"tia se %ntrunesc c+te o sptm+n %n $iecare lun "i au, practic, acelea"i
puteri cu cele ale mini"trilor, superviz+nd activitile Consiliului.
=eciziile Comitetului >ini"trilor se $undamenteaz pe recomandrile 'dunrii
(arlamentare, pe propunerile comitetelor de e0peri guvernamentali "i pe cele ale
con$erinei specializate ale mini"trilor "i ale ecretariatului 4eneral al Consiliului
5uropei.
=eciziile Comitetului >ini"trilor se concretizeaz $ie %n recomandri ctre
guvernele statelor mem#re, $ie %n convenii "i acorduri europene, acestea din urm
av+nd un caracter o#ligatoriu pentru statele ce le rati$ic.
Comitetul adopt, de asemenea, declaraii "i rezoluii %n pro#leme politice
internaionale.
Cea mai mare parte a deciziilor necesit o ma/oritate de 2@3 din voturile
e0primate. 'numite decizii importante, cum ar $i adoptarea unor recomandri adresate
guvernelor, tre#uie luate %n unanimitate. 9n pro#lemele de procedur, ma/oritatea
simpl este su$icient.
Comitetul >ini"trilor poate decide crearea unor comitete de experi
guvernamentali care devin responsa#ile pentru un sector determinat. Cele mai
- 48 -
reprezentative comitete directoare sau europene, cum mai sunt denumite, au ca o#iect
de activitate drepturile omului, politica social, securitatea social, populaia,
sntatea, migraia "i azilul, cooperarea /uridic, pro#lemele criminalitii ".a.
;re#uiesc amintite, totodat, conferinele minitrilor din rile europene, care au
un important rol %n $undamentarea deciziilor Comitetului >ini"trilor. 'st$el, %ncep+nd
din anul 1959 se des$"oar periodic con$erinele mini"trilor %nsrcinai cu pro#lemele
$amiliale, precum "i cele ale mini"trilor educaiei, din anul 1961 ale mini"trilor
/ustiiei, din anul 19A2 ale mini"trilor muncii, din 19A9 ale mini"trilor securitii
sociale, din 196B ale mini"trilor %nsrcinai cu pro#lemele migraiei, din 1966 ale
responsa#ililor ministeriali %nsrcinai cu pro#lemele egalitii dintre $emei "i #r#ai.
Cel de&al doilea organ reprezentativ al Consiliului 5uropei, &dunarea
*arlamentar, este, spre deose#ire de Comitetul >ini"trilor, care este un organ de
decizie, un organ consultativ, $r putere de legi$erare. )umrul reprezentanilor
$iecrui stat mem#ru <%ntre 2 "i 16: este sta#ilit %n $uncie de populaia rii respective,
compoziia delegaiilor re$lect+nd raportul de $ore %ntre partidele politice din statul
respectiv. (arlamentarii se pronun, %ns, %n nume propriu "i nu %n numele
parlamentului care i&a desemnat sau al partidului pe care&l reprezint.
9n cadrul 'dunrii (arlamentare, s&au $ormat urmtoarele grupuri politice1
socialist, partidul popular european, grupul democrailor europeani, li#eral, grupul
democratic "i re$ormator, grupul pentru st+nga unitar european.
?om+nia este reprezentat de un numr de 1B parlamentari.
Motr+rile 'dunrii (arlamentare se constituie %n orientri pentru guvernele
statelor mem#re, respectiv pentru parlamentele naionale.
(e l+ng 'dunare sunt organizate o serie de comitete de experi %n diverse
domenii, inclusiv %n cel al relaiilor cu statele nemem#re.
'dunarea %ntreine un dialog permanent, la toate nivelurile, cu Comitetul
>ini"trilor, cruia %i prezint rapoarte "i recomandri.
9n sarcina 'dunrii (arlamentare st alegerea ecretarului 4eneral al Consiliului
5uropei, a ecretarului 4eneral ad/unct, a /udectorilor Curii 5uropene a =repturilor
8mului, precum "i a gre$ierului 'dunrii.
c. $ctivitatea nor-ativ,
'ctivitatea normativ a Consiliului 5uropei s&a concretizat %n ela#orarea a !"=
de convenii i acorduri europene p+n %n anul 2BB5, precum "i protocoale la acestea,
ma/oritatea deschise spre rati$icare sau aderare "i statelor care nu $ac parte din
organizaie.
pre deose#ire de instrumentele normative adoptate %n cadrul *niunii 5uropene,
care sunt o#ligatorii pentru statele mem#re, conveniile Consiliului 5uropei sunt
- 49 -
o#ligatorii doar %n rile care le semneaz "i le rati$ic sau ader la acestea. '"adar, ele
nu con$er un caracter supranaional Consiliului 5uropei.
(e de alt parte, conveniile "i acordurile nerati$icate se constituie %ntr&o surs
de inspiraie sau de iniiativ pentru guvernele statelor mem#re.
(e l+ng convenii, au $ost adoptate de ctre Consiliul 5uropei numeroase
recomandri adresate statelor mem#re, ce sta#ilesc orientri %n diverse pro#leme.
)e$iind documente strict /uridice, cu caracter o#ligatoriu, ele traseaz direcii de
aciune ale organizaiei, put+nd $i trans$ormate %n convenii sau acorduri.
5ste interesant de amintit c prin cele 196 de convenii "i acorduri %ncheiate su#
egida Consiliului 5uropei se acoper ceea ce ar $i tre#uit s se reglementeze %n zeci de
mii de tratate #ilaterale. e %nvedereaz, ast$el, e$iciena constituirii organizaiei
europene %n girarea relaiilor at+t de comple0e interstatale prin intermediul tratatelor
multilaterale.
'ctele normative adoptate %n cadrul Consiliului 5uropei acoper aproape toate
domeniile dreptului1 dreptul civil, inclusiv dreptul $amiliei, dreptul administrativ, drept
internaional, drept penal etc.
9ntreg acest edi$iciu normativ vizeaz crearea unei in$rastructuri care s
$avorizeze cooperarea interstatal %n 5uropa, s stimuleze actualizarea sistemelor
naionale de drept, precum "i s acopere, c+nd e cazul, unele lacune legislative.
II. CONVEN)I$ EU%OPE$N= $ #%EPTU%ILO% OMULUI .*/782
a. Caracteristici 6enerale
)onvenia pentru protecia drepturilor omului i a libertilor fundamentale a
$ost semnat la ?oma, la 4 noiem#rie 195B "i a intrat %n vigoare la 3 septem#rie 1953.
5a a trans$ormat, pe plan regional european, 16 principii proclamate %n 1946 %n
=eclaraia *niversal a =repturilor 8mului adoptat de 8rganizaia )aiunilor *nite,
%n o#ligaii /uridice concrete. ?om+nia a rati$icat acest document internaional prin
Fegea nr. 3B@1994 privind rati$icarea Conventiei pentru apararea drepturilor omului si
- 50 -
a li#ertatilor $undamentale si a protocoalelor aditionale la aceasta conventie <pu#licat
in >onitorul 8$icial nr. 135 din 31 mai 1994:.
!iind cel mai important instrument /uridic %n sistemul convenional al
Consiliului 5uropei, Convenia european a drepturilor omului constituie un reper de
marc %n dezvoltarea dreptului internaional. In$luena sa a $ost resimit nu numai de&a
lungul 5uropei, dar "i pe toate continentele "i %n toate rile %n care s&au depus
e$orturi pentru a se asigura o mai #un protecie a drepturilor omului.
Fa ora actual, sistemul de protecie european instituit prin Convenie este nu
numai cel mai vechi, dar, totodat, "i cel mai avansat "i e$icace din toate sistemele
e0istente de protecie a drepturilor omului.
Convenia european a drepturilor omului este un tratat internaional %n virtutea
cruia statele contractante %"i asum anumite o#ligaii /uridice. 4uvernele au o#ligaia
de a veghea ca persoanele care sunt su# /urisdicia lor, "i nu numai cetenii rii
respective, s se #ucure de drepturile "i li#ertile prevzute de Convenie.
*nele ri au integrat Convenia %n dreptul naional, ast$el %nc+t orice individ s
poat prezenta o pl+ngere sau un apel la un tri#unal naional sau ctre o alt autoritate
#az+ndu&se direct pe prevederile acesteia. =ar, chiar dac o ar nu a integrat
Convenia %n dreptul su, acesta nu tre#uie s $ie %n con$lict cu instrumentul european.
Convenia nu este destinat s %nlocuiasc sistemele naionale de protecie a
drepturilor omului, ci s constituie o garanie internaional ce se adaug dreptului de
recurs %n $iecare stat. 'ceast garanie se concretizeaz prin posi#ilitatea indivizilor
care se consider lezai %n drepturile lor de a antama proceduri %n $aa instituiilor
create %n #aza Conveniei %n contra guvernului pe care&l consider responsa#il
9ncep+nd cu anul 195B, 14 protocoale au %ntrit Convenia european a
drepturilor omului. 5le garanteaz anumite drepturi "i li#erti, altele dec+t cele ce
$igurau de/a %n Convenie sau modi$ic anumite dispoziii procedurale.
4. #re!turi i li4ert,+i 6arantate
>a/oritatea drepturilor "i li#ertilor prote/ate de Convenia european a
drepturilor omului"i protocoalele adiionalea la aceasta au un caracter civil sau politic.
=repturile sociale "i economice sunt %nscrise "i garantate prin Carta social european.
=repturile "i li#ertile %nscrise %n Convenie sunt recunoscute Qoricrei persoane
a$late su# /urisdicia statelor mem#reQ <art. 1:. unt prote/ate, a"adar, nu numai
drepturile cetenilor statului respectiv, dar "i cele ale strinilor, persoanelor $r
cetenie, precum "i persoanelor $r capacitate /uridic, cum sunt copiii sau
persoanele cu handicap sever.
istemul normativ instituit de Convenia european a drepturilor omului
cuprinde urmtoarele drepturi
- 51 -
Conventia din */78
)rticolul 34 reptul la via
=reptul la viata al oricarei persoane este prote/at prin lege. >oartea nu este considerata
ca $iind cauzata prin incalcarea acestui articol in cazurile in care aceasta ar rezulta
dintr&o recurgere a#solut necesara la $orta1
a: pentru a asigura apararea oricarei persoane impotriva violentei ilegale2
#: pentru a e$ectua o arestare legala sau pentru a impiedica evadarea unei persoane
legal detinute2
c: pentru a reprima, con$orm legii, tul#urari violente sau o insurectie.
)rticolul 54 +nterzicerea torturii
)imeni nu poate $i supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradante.
)rticolul 64 +nterzicerea sclaviei i a muncii forate
clavia "i munca $orat presupun $orme de control asupra individului "i sunt
caracterizate de condiii opresive pe care individul nu le poate schim#a sau pe care nu
le poate %nltura.
C+t prive"te munca $orat, Curtea 5uropean a =repturilor 8mului a $cut apel,
%n de$inirea acesteia, la conveniile 8rganizaiei Internaionale a >uncii, con$orm
crora ea prive"te Qorice munc sau serviciu care este impus de la orice persoan sau
ameninarea oricrei pedepse "i pentru care persoana respectiv nu s&a o$erit ea %ns"i
ca voluntarQ <art. 2 al Conveniei 8.I.>. nr. 29:.
(otrivit art. 4 din Convenia 5uropean, nimeni nu poate $i constr+ns s
des$"oare o munc $orat sau o#ligatorie2 prin e0cepie de la aceast regul, nu se
consider munc $orat sau o#ligatorie1
& munca prestat %n mod normal de ctre o persoan a$lat %n detenie sau pe
durata c+t este pus %n li#ertate condiionat2
& serviciul cu caracter militar sau, %n cazul o#ieciei de con"tiin, %n rile %n care
aceasta este recunoscut, serviciul cerut %n locul serviciului militar o#ligatoriu2
& orice serviciu cerut %n caz de criz sau de calamiti care amenin viaa sau
#unstarea comunitii2
& orice munc sau serviciu $c+nd parte din o#ligaiile civice normale.
- 52 -
)rticolul 74 reptul la libertate i securitate
Convenia prevede o serie de garanii menite s elimine orice %nclcare sau
a#uzuri legate de e0ercitarea acesrtui drept. 'st$el1
1. 8rice persoana are dreptul la li#ertate si la siguranta. )imeni nu poate $i lipsit de
li#ertatea sa, cu e0ceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale1
a: daca este detinut legal pe #aza condamnarii pronuntate de catre un tri#unal
competent2

#: daca a $acut o#iectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru nesupunerea la o
hotarire pronuntata, con$orm legii, de catre un tri#unal ori in vederea garantarii
e0ecutarii unei o#ligatii prevazute de lege2
c: daca a $ost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in $ata autoritatii /udiciare
competente, atunci cind e0ista motive verosimile de a #anui ca a savirsit o in$ractiune
sau cind e0ista motive temeinice de a crede in necesitatea de a&l impiedica sa
savirseasca o in$ractiune sau sa $uga dupa savirsirea acesteia2

d: daca este vor#a de detentia legala a unui minor, hotarita pentru educatia sa su#
supraveghere sau despre detentia sa legala, in scopul aducerii sale in $ata autoritatii
competente2
e: daca este vor#a despre detentia legala a unei persoane suscepti#ile sa transmita o
#oala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui to0icoman sau a unui
vaga#ond2
$: daca este vor#a despre arestarea sau detentia legala a unei persoane pentru a o
impiedica sa patrunda in mod ilegal pe teritoriu sau impotriva careia se a$la in curs o
procedura de e0pulzare ori de e0tradare.
2. 8rice persoana arestata tre#uie sa $ie in$ormata, in termenul cel mai scurt si intr&o
lim#a pe care o intelege, asupra motivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii
aduse impotriva sa.

3. 8rice persoana arestata sau detinuta, in conditiile prevazute de paragra$ul 1 lit. c:
din prezentul articol, tre#uie adusa de indata inaintea unui /udecator sau a altui
magistrat imputernicit prin lege cu e0ercitarea atri#utiilor /udiciare si are dreptul de a
$i /udecata intr&un termen rezona#il sau eli#erata in cursul procedurii. (unerea in
li#ertate poate $i su#ordonata unei garantii care sa asigure prezentarea persoanei in
cauza la audiere.
4. 8rice persoana lipsita de li#ertatea sa prin arestare sau detinere are dreptul sa
- 53 -
introduca un recurs in $ata unui tri#unal, pentru ca acesta sa statueze intr&un termen
scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna eli#erarea sa daca detinerea este
ilegala.

5. 8rice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in conditii contrare
dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii.
)rticolul $4 reptul la un proces ec2itabil
Fa $el ca "i articolul precedent, art. 6 are o importan deose#it pentru c
prevede garanii procedurale pentru a se asigura un proces echita#il. 9n acest sens1
1. 8rice persoana are dreptul la /udecarea in mod echita#il, in mod pu#lic si intr&un
termen rezona#il a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita
de lege, care va hotari $ie asupra incalcarii drepturilor si o#ligatiilor sale cu caracter
civil, $ie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Motarirea tre#uie sa $ie pronuntata in mod pu#lic, dar accesul in sala de sedinte poate $i
interzis presei si pu#licului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in
interesul moralitatii, al oridinii pu#lice ori al securitatii nationale intr&o societate
democratica, atunci cind interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la
proces o impun, sau in masura considerata a#solut necesara de catre instanta atunci
cind, in impre/urari speciale, pu#licitatea ar $i de natura sa aduca atingere intereselor
/ustitiei.
2. 8rice persoana acuzata de o in$ractiune este prezumata nevinovata pina ce vinovatia
va $i legal sta#ilita.

3. 8rice acuzat are, in special, dreptul1

a: sa $ie in$ormat, in termenul cel mai scurt, intr&o lim#a pe care o intelege si in mod
amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa2
#: sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale2
c: sa se apere el insusi sau sa $ie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de
mi/loacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata $i asistat in mod gratuit de un
avocat din o$iciu, atunci cind interesele /ustitiei o cer2
d: sa intre#e daca sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa o#tina citarea si audierea
martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii2
e: sa $ie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vor#este lim#a
$olosita la audiere.
)rticolul 84 Nici o pedeapsa fr lege
)imeni nu poate $i condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, in
momentul in care a $ost savirsita, nu constituia o in$ractiune, potrivit dreptului national
- 54 -
si international. =e asemenea, nu se poate aplica o pedeapsa mai severa decit aceea
care era aplica#ila in momentul savirsirii in$ractiunii.
)rticolul 94 reptul la respectarea vieii personale i familiale
8rice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de $amilie, a
domiciliului sau si a corespondentei sale.
)u este admis amestecul unei autoritati pu#lice in e0ercitarea acestui drept decit
in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care,
intr&o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta
pu#lica, #unastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea $aptelor penale,
prote/area sanatatii sau a moralei, ori prote/area drepturilor si li#ertatilor altora.
)rticolul #4 :ibertatea de g.ndire, contiin i religie
8rice persoan are dreptul la li#ertatea de g+ndire, de con"tiin "i de religie2
acest drept include li#ertatea de a&"i schim#a religia sau convingerea, precum "i
li#ertatea de a&"i mani$esta religia sau convingerea %n mod individual sau %n colectiv,
%n pu#lic sau %n particular, prin cult, %nvm+nt, practici "i %ndeplinirea ritualurilor.
Fi#ertatea de a&"i mani$esta religia sau convingerile nu poate $ace o#iectul altor
restr+ngeri dec+t acelea care, prevzute de lege, constituie msuri necesare, %ntr&o
societate democratic, pentru sigurana pu#lic, protecia ordinii, a sntii sau a
moralei pu#lice ori pentru prote/erea drepturilor "i li#ertatilor altora.
)rticolul ";4 :ibertatea de e0presie
8rice persoana are dreptul la li#ertatea de e0primare. 'cest drept cuprinde
li#ertatea de opinie si li#ertatea de a primi sau de a comunica in$ormatii ori idei $ara
amestecul autoritatilor pu#lice si $ara a tine seama de $rontiere. (rezentul articol nu
impiedica statele sa supuna societatile de radiodi$uziune, de cinematogra$ie sau de
televiziune unui regim de autorizare.
50ercitarea acestor li#ertati ce comporta indatoriri si responsa#ilitati poate $i
supusa unor $ormalitati, conditii, restringeri sau sanctiuni prevazute de lege, care
constituie masuri necesare, intr&o societate democratica, pentru securitatea nationala,
integritatea teritoriala sau siguranta pu#lica, apararea ordinii si pevenirea
in$ractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor
altora pentru a impiedica divulgarea de in$ormatii con$identiale sau pentru a garanta
autoritatea si impartialitatea puterii /udecatoresti.
)rticolul ""4 :ibertatea de ntrunire i asociere
8rice persoana are dreptul la li#ertatea de intrunire pasnica si la li#ertatea de
asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu altii sindicate si de a se a$ilia la sindicate
pentru apararea intereselor sale.
- 55 -
50ercitarea acestor drepturi nu poate $ace o#iectul altor restringeri decit acelea
care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr&o societate democratica, pentru
securitatea nationala, siguranta pu#lica, apararea ordinii si prevenirea in$ractiunilor,
prote/area sanatatii sau a moralei ori pentru protectia drepturilor si li#ertatilor altora.
(rezentul articol nu interzice ca restringeri legale sa $ie impuse e0ercitarii acestor
drepturi de catre mem#rii $ortelor armate, ai politiei sau ai administratiei de stat.
)rticolul "34 reptul la cstorie
Incepind cu virsta sta#ilita prin lege, #ar#atul si $emeia au dreptul de a se casatori si de
a intemeia o $amilie con$orm legislatiei nationale ce reglementeaza e0ercitarea acestui
drept.
)rticolul "54 reptul la un recurs efectiv
8rice persoana, ale carei drepturi si li#ertati recunoscute de Convenia european a
drepturilor omului au $ost incalcate, are dreptul sa se adreseze e$ectiv unei instante
nationale, chiar si atunci cind incalcarea s&ar datora unor persoane care au actionat in
e0ercitarea atri#utiilor lor o$iciale.
)rticolul "64 +nterzicerea discriminrii
50ercitarea drepturilor si li#ertatilor recunoscute de Convenia european a
drepturilor omului tre#uie sa $ie asigurata $ara nici o deose#ire #azata, in special, pe
se0, rasa, culoare, lim#a, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala
sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.
#re!turi !rev,"ute de Protocolul nr. *
)rticolul "4 !rotecia proprietii
8rice persoana $izica sau /uridica are dreptul la respectarea #unurilor sale.
)imeni nu poate $i lipsit de proprietatea sa dec+t pentru cauza de utilitate pu#lica si in
conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

)rticolul 34 reptul la educaie
'rticolul 2 al (rotocolului nr. 1 dispune c Qnimnui nu i se poate re$uza dreptul
la instruireQ. >ai departe, partea a doua a articolului prevede c Qstatul, %n e0ercitarea
$unciilor pe care "i le va asuma %n domeniul educaiei "i al %nvm+ntului, va respecta
dreptul prinilor de a asigura aceast educaie "i acest %nvm+nt con$orm
convingerilor lor religioase "i $iloso$iceQ. '"adar, se las la discreia statului
determinarea naturii "i scopului implicrii sale %n sistemul educaional, neav+nd
- 56 -
o#ligaia s asigure anumite $aciliti educaionale sau s garanteze c $iecare individ
prime"te educaia pe care o dore"te. (e de alt parte, este garantat dreptul prinilor de
a $i respectate convingerile lor %n raport cu educaia copiilor lor.
Fa r+ndul ei, /urisprudena a ad+ncit prin interpretare semni$icaia art. 2 al
(rotocolului nr. 1. 'st$el, Curtea a apreciat c Q$ormularea negativ <a dreptului la
educaie: indic $aptul c prile contractante nu recunosc un ast$el de drept la educaie
ast$el %nc+t s le impun s instituie pe cheltuiala lor sau s su#venioneze orice
educaie de un anumit tip sau de un anumit nivelQ. 9n $ond, este vor#a de Qa garanta
persoanelor a$late su# /urisdicia prilor contractante dreptul, %n principiu, de a
dispune ele %nsele de mi/loacele de instruire e0istente la un moment datQ. =e
asemenea, pentru ca dreptul la educaie s $ie e$ectiv, Qeste necesar ca #ene$iciarul s
ai# posi#ilitatea s pro$ite de pe urma educaiei primite, adic s ai# dreptul s
o#in, %n con$ormitate cu legile %n vigoare %n $iecare stat, "i %ntr&o $orm sau alta,
recunoa"terea o$icial a studiilor a#solviteQ <cazul +egislaie lingvistic belgian
!"=7:.
)rticolul 54 reptul la alegeri libere
9n concretizarea acestui drept, statele pri se anga/eaza s organizeze, la
intervale rezona#ile, alegeri li#ere cu vot secret, in conditiile care asigura li#era
e0primare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.
#re!turi !rev,"ute de Protocolul nr. 0
)rticolul "4 +nterzicerea deteniei pentru datorie
)imeni nu poate $i privat de li#ertatea sa pentru singurul motiv ca nu este %n masura sa
e0ecute o o#ligatie contractuala.
)rticolul 34 :ibertatea de circulaie
1. 8ricine se gaseste in mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul sa circule in mod
li#er si sa&si aleaga in mod li#er resedinta sa.
2. 8rice persoana este li#era sa paraseasca orice tara, inclusiv pe a sa.
3. 50ercitarea acestor drepturi nu poate $ace o#iectul altor constrigeri decit acelea care,
prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr&o societate democratica, pentru
securitatea nationala, siguranta pu#lica, mentinerea ordinii pu#lice, prevenirea $aptelor
penale, protectia sanatatii sau a moralei, ori pentru prote/area dreptirilor si li#ertatilor
altora.
4. =repturile recunoscute in paragra$ul 1 pot, de asemenea, in anumite zone
determinate, sa $aca o#iectul unor restringeri care, prevazute de lege, sint /usti$icate de
interesul pu#lic intr&o societate democratica.
- 57 -
)rticolul 54 +nterzicerea e0pulzrii naionalilor
1. )imeni nu poate $i e0pulzat printr&o masura individuala sau colectiva, de pe
teritoriul statului al carui cetatean este.
2. )imeni nu poate $i privat de dreptul de a intra pe teritoriul statului al carui cetatean
este.
)rticolul 64 +nterzicerea e0pulzrilor colective ale strinilor
Protocolul nr. A
)rticolul "4 )bolirea pedepsei cu moartea
9n temeiul acestui articol, pedeapsa cu moartea este a#olit, nimeni neput+nd $i
condamnat la o asemenea pedeapsa si nici e0ecutat.
#re!turi !rev,"ute de Protocolul nr. ;
)rticolul "4 *aranii procedurale n caz de e0pulzare a strinilor
1. *n strain care isi are resedinta in mod legal pe teritoriul unui stat nu poate $i
e0pulzat decit in temeiul e0ecutarii unei hotariri luate con$orm legii si el tre#uie sa
poata1

a: sa prezinte motivele care pledeaza impotriva e0pulzarii sale2
#: sa ceara e0aminarea cazului sau2 si c: sa ceara sa $ie reprezentat in acest scop in $ata
autoritatilor competente sau a uneia ori a mai multor persoane desemnate de catre
aceasta autoritate.
2. *n strain poate $i e0pulzat inainte de e0ercitarea drepturilor enumerate in paragra$ul
1 a:, #: si c: al acestui articol, atunci cind e0pulzarea este necesara in interesul ordinii
pu#lice sau se intemeiaza pe motive de securitate nationala.
)rticolul 34 reptul la dublu grad de <urisdicie n probleme penale
1. 8rice persoana declarata vinovata de o in$ractiune de catre un tri#unal are dreptul sa
ceara e0aminarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o /urisdictie
superioara. 50ercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru care acesta poate $i
e0ercitat, sint reglementate de lege.
- 58 -
2. 'cest drept poate $ace o#iectul unor e0ceptii in cazul in$ractiunilor minore, asa cum
acestea sint de$inite de lege, sau cind cel interesat a $ost /udecat in prima instanta de
catre cea mai inalta /urisdictie ori a $ost declarat vinovat si condamnat ca urmare a
unui recurs impotriva achitarii sale.
)rticolul 54 reptul la indemnizaie n caz de eroare judiciar
'tunci cind o condamnare penala de$initiva este ulterior anulata sau cind este acordata
gratierea, pentru ca un $apt nou sau recent descoperit dovedeste ca s&a produs o eroare
/udiciara, persoana care a su$erit o pedeapsa din cauza acestei condamnari este
despagu#ita con$orm legii ori practicii in vigoare in statul respectiv, cu e0ceptia
cazului in care se dovedeste ca nedescoperirea in timp util a $aptului necunoscut ii este
imputa#ila in tot sau in parte.
)rticolul 64 reptul de a nu fi <udecat sau pedepsit de dou ori
1. )imeni nu poate $i urmarit sau pedepsit penal de catre /urisdictiile aceluiasi stat
pentru savirsirea in$ractiunii pentru care a $ost de/a achitat sau condamnat printr&o
hotarire de$initiva con$orm legii si procedurii penale ale acestui stat.
2. =ispozitiile paragra$ului precedent nu impiedica redeschiderea procesului, con$orm
legii si procedurii penale a statului respectiv, daca $apte noi ori recent descoperite sau
un viciu $undamental in cadrul procedurii precedente sint de natura sa a$ecteze
hotarirea pronuntata.
)rticolul 74 %galitatea ntre soi.
otii se #ucura de egalitate in drepturi si in responsa#ilitati cu caracter civil, intre ei si
in relatiile cu copiii lor in ceea ce priveste casatoria, pe durata casatoriei si cu prile/ul
des$acerii acesteia. 'cest articol nu impiedic statele s ia msurile necesare %n
interesul copiilor.

c. Condi+ii de eercitare
9n e0ercitarea drepturilor prevzute %n Convenia 5uropean a =repturilor
8mului, statele mem#re tre#uie s urmreasc respectarea urmtoarelor e0igene1
1. (ediscriminarea
- 59 -
50ercitarea drepturilor "i li#ertilor recunoscute tre#uie s $ie asigurat Q$r
vreo deose#ire $ondat %n special pe se0, ras, culoare, lim#, religie, opinii pu#lice
sau orice alte opinii, originea naional sau social, apartenena la o minoritate
naional, avere, na"tere sau orice alt situaieQ <art. 14:.
9n acela"i sens, *rotocolul !- la )onvenia pentru aprarea drepturilor omului
i libertilor fundamentale interzice %n mod general discriminarea.
=istinciile necesare pe care unele legi le prevd %n $avoarea anumitor categorii
de persoane nu tre#uie s dep"easc anumite limite, de alt$el destul de $le0i#ile %n
perspectiva /urisprudenei Curii europene <cazul +it'go> i alii ). $egatul 2nit
!"7?8.
Convenia european a drepturilor omului garanteaz drepturile indivizilor, "i nu
ale grupurilor ca atare. (ractic, aceasta %nseamn c numai prile care sunt %n mod
direct a$ectate prin violarea unuia sau mai multor drepturi prevzute de Convenie pot
%nainta o cerere la tras#ourg. Chiar %n cazul cererilor prezentate %n grup, $iecare
individ din cadrul acestuia tre#uie s susin c a $ost victima unei violri anume
15
.
2. $estrngerea exerciiului unor drepturi
'"a cum am mai amintit, dup ce primul paragra$ al articolelor 6&11 ale
Conveniei "i al art. 1 al (rotocolului nr. 4 garanteaz o serie de drepturi, cel de&al
doilea paragra$ al articolelor amintite <al 3&lea %n cazul art. 2 al (rotocolului nr.4:
sta#ilesc o serie de temeiuri care pot $i invocate %n vederea restr+ngerii drepturilor "i
li#ertilor respective. 'ceast structur contri#uie la identi$icarea unui echili#ru %ntre
drepturile individului "i interesele mai largi ale unei societi democratice, ca "i %n
instanele la care s&ar a/unge %n caz de con$lict <cazul @lass i alii c. $.A. Bermania
!"?78.
Kurisprudena a sta#ilit regula strictei interpretri a acestor clauze, ast$el, %nc+t s
$ie evitate eventualele a#uzuri. 'ceasta %nseamn c Qnici un alt criteriu dec+t acelea
menionate %n %ns"i clauza de e0ceptare nu va $i la #aza vreunei restricii "i c aceste
criterii tre#uie s $ie %nelese ast$el %nc+t lim#a/ul s nu $ie e0tins dincolo de %nelesul
o#i"nuitQ <cazul <imes c. $egatul 2nit !"?":.
9n toate paragra$ele menionate, e0ist dou condiii crora li se aplic regula
strictei interpretri, "i anume restriciile drepturilor "i li#ertilor tre#uie s $ie
prevzute de lege "i necesare %ntr&o societate democratic.
'doptarea de restricii %n condiiile legii impune ca legea respectiv s $ie
accesi#il "i $ormulat %n mod precis Qast$el ca orice cetean s&"i poat adapta
15
.ezi, =onna 4omien, S<ort 6uide to t<e Euro!ean Convention on Bu-an %i6<ts5 Council o$
5urope, tras#ourg, 1991, p. 32, 113.
- 60 -
conduitaQ <cazul 0unda; <imes c. $egatul 2nit:, iar e0erciiul puterii de discreie a
statului s vizeze un scop legitim <cazul Malone c. $egatul 2nit !"7/:.
=e asemenea, un stat nu poate invoca o stare general de necesitate pentru a
/usti$ica restr+ngerea drepturilor "i li#ertilor <cazul Brecia !"=":.
'rticolele 1A "i 16 ale Conveniei europene a drepturilor omului privesc "i ele
restr+ngerea e0erciiului drepturilor "i li#ertilor prevzute de aceasta. 'rticolul 1A
interzice statelor, gruprilor sau indivizilor de a aciona ast$el %nc+t s $ie a$ectate sau
chiar %n$r+nte drepturile "i li#ertile recunoscute %n Convenie sau de a aduce limitri
mai ample acestor drepturi "i li#erti dec+t acelea prevzute de ea. unt posi#ile,
con$orm acestui articol, dou situaii1 aceea %n care statul consider c un grup sau un
individ a acionat contrar principiului, "i aceea %n care un grup sau un individ acuz
statul c a dep"it limitele competenei sale.
9n schim#, art. 16 dispune c Qrestr%ngerile care, %n termenii prezentei Convenii,
sunt aduse respectivelor drepturi "i li#erti nu pot $i aplicate dec+t %n scopul pentru
care ele au $ost prevzuteQ. 'cest articol poate $i invocat %n legtur cu unul sau altul
din drepturile garantate de Convenie.
3. Derogri n caz de rzboi sau alt pericol public
'rticolul 15 al Conveniei europene a drepturilor omului reglementeaz %n mod
$oarte strict derogrile de la o#ligaiile asumate de statele mem#re, %n caz de rz#oi sau
alt pericol pu#lic, "i anume Qnumai %n msura strict %n care situaia o cere "i cu
condiia ca aceste msuri s nu $ie %n contradicie cu alte o#ligaii ce decurg din dreptul
internaionalQ.
;ermenul de Qpericol pu#licQ trebuie s ntruneasc urmtoarele elemente
<vezi cazul Brecia !"=": 1
1. s $ie actual sau iminent2
2. e$ectele sale s implice %ntreaga naiune2
3. s $ie ameninat continuarea vieii organizate a comunitii2
4. criza sau pericolul s $ie e0cepionale, ast$el %nc+t msurile normale sau restriciile
permise de Convenie pentru asigurarea siguranei pu#lice, sntii "i ordinii s se
dovedeasc ine$iciente.
>ai mult, paragra$ul 2 al art. 15 interzice derogrile la art. 3 <tortura, pedepsele sau
tratamentele inumane ori degradante:, art. 4 par. 1 <sclavia: "i art. A <neretroactivitatea
legii penale:.
d. Mecanis-ul de !rotec+ie a dre!turilor o-ului instituit de Conven+ia euro!ean,
a dre!turilor o-ului
- 61 -
?espectarea drepturilor omului este asigurat, de ctre Curtea euro!ean, a
dre!turilor o-ului, instituit de ctre Convenie, amendata de (rotocolul nr. 11.
Curtea e0amineaz cererile conin+nd alegaii privind %nclcri ale Conveniei
eman+nd, %n temeiul art. 33 al Conveniei, $ie de la state <cereri interstatale:, $ie,
con$orm art. 34, de la persoane $izice, organizaii neguvernamentale sau orice grup de
particulari care se pretind victime ale vreunei violri a drepturilor "i li#ertilor
garantate prin Convenie <recursuri individuale:.
Curtea 5uropean a =repturilor 8mului are at+t o competen /urisdicional
<viz+nd interpretarea "i aplicarea Conveniei europene a drepturilor omului:, c+t "i o
competen consultativ.
Or6ani"area Cur+ii Euro!ene a #re!turilor O-ului
Curtea european a drepturilor omului se compune dintr&un numar de /udecatori
egal cu acela al statelor contractante, nee0ist+nd %ns nici o restrictie %n ceea ce
priveste numarul de /udecatori de aceeasi nationalitate.
Kudecatorii sunt alesi de $iecare data pentru sase ani, de catre 'dunarea
(arlamentara a Consiliului 5uropei. ;otusi, mandatul unei /umatati din numarul
/udecatorilor alesi la primele alegeri va e0pira dupa trei ani, ast$el %nc+t re%nnoirea
mandatelor unei /umatati din numarul /udecatorilor sa se $aca la $iecare trei ani.
Kudecatorii %si e0ercit activitatea cu titlu individual si nu reprezinta nici un stat.
5i nu pot e0ercita vreo activitate incompati#ila cu o#ligatiile lor de independenta si
impartialitate sau cu disponi#ilitatea ceruta de o activitate e0ercitata pe timp complet.
>andatul /udecatorilor e0pira la atingerea v+rstei de saptezeci de ani.
Curtea, %n plenul ei %si alege presedintele, doi vicepresedinti si doi presedinti de
sectiune pe o perioada de trei ani.
Con$orm regulamentului sau, Curtea este $ormata din patru sectiuni, a caror
compozitie, $i0ata pe trei ani, tre#uie sa $ie echili#rata at+t din punct de vedere
geogra$ic, c+t si din punct de vedere al reprezentarii pe se0e si tin+nd seama de
di$eritele sisteme /uridice e0istente %n statele contractante. !iecare sectiune este
prezidata de un presedinte, doi dintre presedintii de sectiune $iind %n acelasi timp
vicepresedinti ai Curtii. (resedintii de sectiune sunt asistati si, daca este cazul, sunt
%nlocuiti de vicepresedintii de sectiune.
(rin (rotocolul 14 la Convenia european a drepturilor omului s&a acordat
competena unui singur %udector de a declara o cerere inadmisi#il sau s o scoat de
pe rol atunci c+nd o ast$el de decizie poate $i luat $r o analiz suplimentar.
)omitete formate din trei %udecatori sunt constituite pe o perioada de 12 luni, %n
cadrul $iecarei sectiuni. 'ceste comitete au un rol important %n activitatea de selecie a
cererilor din punct de vedere al indeplinirii condiiilor de admisi#ilitate.
- 62 -
)amere din sapte membri <pentru /udecata de $ond: sunt constituite %n cadrul
$iecarei sectiuni, pe #aza sistemului rotatiei, presedintele de sectiune si /udecatorul ales
%n numele statului interesat particip+nd de drept. 'tunci c+nd /udecatorul ales %n
numele statului interesat nu este mem#ru al sectiunii, el participa %n calitate de
mem#ru de drept al camerei. >em#rii sectiunii care nu sunt mem#ri plini ai Camerei
iau parte ca mem#ri supleanti.
Compusa din saptesprezece /udecatori, Marea )amer este constituita pentru o
durata de trei ani "i este competent s analizeze cauzele privind pro#leme grave de
interpretare a Conveniei precum "i pentru cauzele interstatale.
9n a$ara mem#rilor de drept R presedintele, vicepresedintii si presedintii de
sectiuni R ea se compune, dupa sistemul rotatiei, pornind de la doua grupe care
alterneaza la $iecare noua luni si a caror compozitiei se doreste echili#rata din punct de
vedere geogra$ic si tine seama de di$eritele sisteme /uridice e0istente %n statele
contractante.
Kudectorul ales %n numele unui stat parte %ntr&un litigiu este mem#ru din o$iciu
al Camerei "i al >arii Camere. !ac parte, de asemenea, din >area Camer,
(re"edintele Curii, vicepre"edinii, pre"edinii Camerelor "i ali /udectori desemnai
con$orm ?egulamentului Curii. C+nd cauza este de$erit >arii Camere, dup ce
anterior $usese prezentat Camerei, nici un /udector al Camerei respective nu poate
intra %n componena >arii Camere, cu e0cepia (re"edintelui Camerei "i a
/udectorului ales %n numele statului parte interesat.
Procedura 3n fata Cur+ii
*. 'eneralit,+i
!iecare stat contractant <cerere statala: sau persoana particulara care se considera
victima violarii Conventiei <cerere individuala: poate adresa direct Curtii de la
tras#ourg o cerere invoc+nd violarea de catre un stat contractant a unuia din
drepturile garantate de Conventie. 8 nota pentru %ndrumarea petitionarilor si $ormulare
de cerere pot $i o#tinute de la gre$a.
(rocedura %n $ata noii Curti europene a drepturilor omului este adversativa si pu#lica.
'udientele sunt pu#lice, daca Camera@>area Camera nu decide alt$el din cauza unor
circumstante e0ceptionale. >emoriile si alte documente depuse la gre$a Curtii de catre
parti sunt accesi#ile pu#licului.
olicitantii individuali pot supune ei %nsisi cererile, dar se recomanda reprezentarea de
catre un avocat si aceasta este chiar necesara pentru audieri sau dupa ce cererea a $ost
declarata admisi#ila. Consiliul 5uropei a %n$iintat un sistem de asistenta /uridica pentru
reclamantii care nu au resurse su$iciente.
Fim#ile o$iciale ale Curtii sunt $ranceza si engleza, dar cererile pot $i redactate %n una
din lim#ile o$iciale ale statelor contractante. 9ndata ce solicitarea a $ost declarata
- 63 -
admisi#ila, tre#uie utilizata una din lim#ile o$iciale ale Curtii, daca presedintele
Camerei@>arii Camere nu autorizeaza $olosirea %n continuare a lim#ii $olosite %n
cerere.
:. Procedura referitoare la ad-isi4ilitate
!iecare cerere individuala este repartizata unei sectiuni al carei presedinte
desemneaza un raportor. =upa o e0aminare preliminara a cazului, raportorul hotaraste
daca acesta tre#uie e0aminat de un comitet de trei mem#ri sau de o camera.
*n comitet poate declara, %n unanimitate, o cerere inadmisi#ila sau sa o stearga
de pe rolul Curtii atunci c+nd o ast$el de hotar+re poate $i luata $ara alta e0aminare.
9n a$ara cazurilor care le sunt repartizate direct de raportori, camerele au cereri
individuale nedeclarate inadmisi#ile de comitetul celor trei mem#ri, precum si cereri
statale. 5le se pronunta %n privinta admisi#ilitatii ca si a $ondului cererilor, %n general
prin decizii separate, dar c+nd este cazul, prin decizii unice.
Camerele pot oric+nd sa renunte %n $avoarea unei >ari Camere atunci c+nd un
caz ridica o pro#lema grava de interpretare a Conventiei, sau daca solutionarea
pro#lemei poate conduce la o contradictie cu hotar+rea data anterior de Curte, cu
conditia ca una din parti sa nu se opuna %n termen de o luna de la data noti$icarii
intentiei de renuntare a Camerei.
(rima etapa a procedurii este de o#icei scrisa.
Fuate cu ma/oritate de voturi, hotar+rile Camerei privind admisi#ilitatea tre#uie
sa $ie motivate si aduse la cunostinta pu#licului.
)ondiiile de admisibilitate a cererilor individuale sunt sta#ilite de ctre art. 35 al
Conveniei europene a drepturilor omului. 'st$el, Curtea nu poate $i sesizat dec+t
dup epuizarea cilor de recurs interne, a"a cum se %nelege din principiile de drept
internaional general recunoscute, "i %ntr&un termen de 6 luni, %ncep+nd cu data deciziei
de$initive.
;ototdat, Curtea nu reine nici o cerere individual introdus %n aplicarea art. 34,
dac1
a: este anonim2
#: este %n mod esenial aceea"i cu o cerere e0aminat anterior de ctre Curte sau
de/a supus unei alte instane internaionale de anchet sau de reglementare "i
dac ea nu conine $apte noi.
- 64 -
=e asemenea, Curtea declar indmisi#il orice cerere individual introdus %n
aplicarea art. 34, atunci c+nd ea consider cererea incompati#il cu dispoziiiile
Conveniei sau ale (rotocoalelor sale, %n mod vdit ne$ondat sau a#uziv.
?egula epuizrii cilor de recurs interne se regse"te, de alt$el, %n toate sistemele
de protecie a drepturilor omului. 5a permite statelor s rezolve, cu propriile mi/loace,
o situaie nscut din violarea dreptului internaional. =e asemenea, se evit
posi#ilitatea supraaglomerrii instituiilor internaionale prin multiplicarea pl+ngerilor
care pot $i soluionate pe plan intern
16
.
Con$orm /urisprudenei organelor Conveniei, recursurile tre#uie s $ie accesi#ile,
adecvate "i e$icace, %n msur s remedieze violarea drepturilor garantate.
=ac cererea nu este respins de ctre Curte, statul %n cauz poate solicita
neacceptarea ei pentru c nu au $ost epuizate cile de recurs interne, tre#uind s $ac
dovada %n acest sens. tatul respectiv, %ns, poate renuna la #ene$iciul regulii epuizrii
cilor de recurs interne. ?enunarea tre#uie s $ie $ormulat %n mod e0plicit, dar %n
practic, cel mai adesea, ea este implicit, %n special atunci c+nd statul reclamat
accept continuarea procedurii $r s ridice aceast e0cepie.
'tunci c+nd se analizeaz dac un reclamant a epuizat recursurile interne, Curtea
ia %n consideraie at+t $ondul cazului, ast$el cum a $ost cercetat la nivelul /urisdiciei
interne, c+t "i gradul %n care recursurile sunt %n mod e$ectiv disponi#ile. Curtea a $ost
de prere c un reclamant nu este o#ligat s invoce Convenia european a drepturilor
omului %n $aa instanelor naionale, at+t timp c+t el a invocat prevederi ale legislaiei
interne cu coninut %n mod esenial similar <cazul )ardot c. Arana !""!:. ;otu"i, un
reclamant tre#uie s invoce Convenia atunci c+nd ea constituie singura #az legal
pentru o anumit cauz <cazul De>eer c. :elgia !"7# :.
8 cerere declarat inadmisi#il pentru neepuizarea cilor de recurs interne poate
$i ree0aminat de Curte o dat ce reclamantul a epuizat cile de atac disponi#ile.
Cea de&a doua condiie impus de art. 35, con$orm creia cererea tre#uie
introdus %ntr&un termen de "ase luni de la data deciziei interne de$initive rspunde
necesitii de a se asigura %ncheierea procesului %ntr&un termen rezona#il, evit+ndu&se
ast$el ca deciziile /udiciare s $ie %n mod constant puse %n cauz <cererea nr. -!/CD=
cazul De :ecEer c. :elgia:.
9. Procedura referitoare la fond
16
.ezi, ;homas Duergenthal, 'le0andre Ciss, La !rotection internationale des droits de lC<o--e,
5ditions ).(. 5ngel, Cehl, tras#ourg, 'rlington, 1991, p. 6B, 64.
- 65 -
Con$orm art. 36, %n cazul %n care Curtea declar o cerere admisi#il, ea1
a: procedeaz la e0aminarea cauzei %n condiii de contradictorialitate, %mpreun
cu reprezentanii prilor, "i, dac este cazul, la o anchet, pentru a crei
des$"urare e$icient statele interesate vor $urniza toate $acilitile necesare2
#: se pune la dispoziia celor interesai, %n scopul de a se a/unge la rezolvarea
cauzei pe cale amia#il, pe #aza respectrii drepturilor omului, ast$el, cum
acestea sunt recunoscute %n Convenie "i %n (rotocoalele sale.
9ndata ce Camera a hotar+t sa admita cererea, ea poate invita partile sa supuna
pro#e suplimentare si o#servatii scrise, inclusiv %n ceea ce %l priveste pe reclamant, o
eventuala cerere de ,satis$actie echita#ila- si sa asiste la o audiere pu#lica privind
$ondul cauzei.
(resedintele Camerei poate, %n interesul unei #une administrari a dreptatii, sa
invite sau sa autorizeze orice stat contractant care nu este parte la procedura, sau orice
persoana interesata %n a$ara reclamantului, sa $aca o#servatii scrise, sau, %n %mpre/urari
e0ceptionale, sa ia parte la audiere. *n stat contractant al carui cetatean este petitionar
%n caz poate interveni de drept.
9n cursul procedurii re$eritoare la $ond, tratative destinate %ncheierii unei
reglementari amia#ile pot $i duse prin intermediul gre$ierului. 'ceste negocieri sunt
con$identiale.
0. BotarDrile
Camerele iau hotar+ri cu ma/oritate de voturi. !iecare /udecator care ia parte la
e0aminarea cazului are dreptul de a ane0a hotar+rii, $ie opinia sa separata R
concordanta sau di$erita & $ie o simpla declaratie de dezacord.
9n decurs de trei luni de la data pronuntarii hotar+rii unei camere, oricare parte
poate solicita ca a$acerea sa $ie de$erita >arii Camere, daca ea ridica o pro#lema grava
re$eritoare la interpretarea sau la aplicarea Conventiei sau a (rotocoalelor sale, sau o
pro#lema grava cu caracter general. 'st$el de cereri sunt e0aminate de un colegiu de
cinci /udecatori ai >arii Camere, compus din presedintele Curtii, presedintii
sectiunilor, cu e0ceptia presedintelui sectiunii de care apartine camera care a emis
hotar+rea, si un alt /udecator, ales, prin rotatie, dintre /udecatorii care nu au $ost
mem#rii camerei initiale.
Motar+rea Camerei devine de$initiva la e0pirarea termenului de trei luni sau
%nainte daca partile declara ca nu au intentia de a $ace apel la >area Camera sau daca
- 66 -
colegiul de cinci /udecatori a respins asemenea cerere.
=aca colegiul accepta cererea, >area Camera se pronunta asupra cazului cu
ma/oritate de voturi su# $orma unei hotar+ri care este de$initiva.
;oate hotar+rile de$initive ale Curtii sunt o#ligatorii pentru statele p+r+te %n
cauza.
=ac Curtea decide c a avut loc o violare a Conveniei sau a (rotocoalelor "i
dac dreptul intern al prii contractante nu permite dec+t %n mod imper$ect s se
%nlture consecinele acesteia, Curtea acord prii lezate o reparaie echita#il <art.
41:.
Dine%neles, o reglementare amia#il a cazului este posi#il pe tot parcursul
procedurii.

Controlul e0ecutarii deciziilor Curtii si constatarea %ncalcarilor survenite

revine )omitetului Ministrilor, care asigura, %n special, adoptarea de catre state a
masurilor generale <modi$icarea legislatiei, /urisprudentei, reglementarilor si
practicilor: necesare evitarii noilor %ncalcari. 5l asigura, de asemenea, plata catre
reclamant@ a reparaiei echita#ile acordate de Curte si, %n anumite cazuri,
aplicarea masurilor concrete care garanteaza o reparatie integrala <redeschiderea
procedurii, ridicarea unei decizii de interdictie sau a unei ordonante de
con$iscare, stergerea mentiunilor din cazierul /udiciar, acordarea unui permis de
sedere etc.:.
7. $vi"ele consultative
Curtea poate, la cererea Comitetului >inistrilor, sa dea avize consultative asupra
pro#lemelor /uridice privind interpretarea Conventiei si a (rotocoalelor sale. Motar+rea
Comitetului >inistrilor de a cere avizul Curtii este luata cu ma/oritate de voturi.
Cererile de opinii consultative sunt e0aminate de >area Camera, ale carei opinii
sunt emise cu ma/oritate de voturi. !iecare /udecator poate sa&i ane0eze $ie e0pozeul
opiniei sale separate R concordanta sau di$erita R $ie o simpla declaraie de dezacord.
III. C$%T$ SOCI$L= EU%OPE$N= .*/A*2 EI C$%T$ SOCI$L=
EU%OPE$N= %EVI(UIT= .*//A2
- 67 -
a. Caracteristici 6enerale
Convenia european a drepturilor omului nu se re$er, a"a cum am artat, dec+t
la drepturile civile "i politice.
*lterior, %n vederea garantrii drepturilor economice "i sociale, au $ost adoptate
o serie de convenii, dintre care cele mai importante sunt Carta social european
<1961:, %mpreun cu (rotocolul su adiional <1966:, Codul european de securitate
social <1964:, revizuit %n 199B, Convenia european de securitate social <19A2: "i
Convenia european privind statutul /uridic al muncitorului migrant <19AA:.
Carta social european, care&"i are originile %n =eclaraia *niversal a
=repturilor 8mului din 1946, ale crei articole 22&25 consacr un anumit numr de
drepturi sociale <dreptul la munc, dreptul la securitate social, dreptul la concedii
pltite, dreptul sindical, dreptul la protecia mamelor "i copiilor:, constituie corolarul
Conveniei europene a drepturilor omului, instituind un sistem european pentru
protecia drepturilor economice "i sociale.
5la#orarea acestui instrument internaional nu a $ost lipsit de di$iculti,
datorit noutii relative a acestor drepturi care, spre deose#ire de drepturile civile "i
politice, nu "i&au gsit dec+t relativ t+rziu un loc %n constituiile naionale. (e de alt
parte, di$erenele considera#ile e0istente %n structurile sociale "i economice ale
diverselor state complic ela#orarea oricrui acord internaional %n acest domeniu. =e
alt$el, acestea sunt di$iculti pe care le %nt+mpin "i %n prezent statele ce vor s adere
la sistemul instituit de acest instrument /uridic internaional.
=e$initivarea Cartei sociale europene a durat aproape zece ani, redactorii ei care
au lucrat cu asistena 8I>, inspir+ndu&se, mai mult sau mai puin, pe de o parte, din
su#stana (actului 8)* relativ la drepturile economice "i sociale, c+t, mai ales, din
conveniile "i recomandrile 8I>.
=incolo de denumirea sa, Carta social european nu este numai o declaraie, ci
reprezint un ansam#lu de drepturi $undamentale %n domeniul muncii, anga/rii,
relaiilor sociale "i securitii sociale. 5$ortul redactorilor ei a $ost de a identi$ica,
pentru $iecare dintre drepturile recunoscute, un ansam#lu de o#ligaii mai mult sau mai
puin precise ce vor reveni statului ce rati$ic acest instrument
1A
.
emnat la ;orino, la 16 octom#rie 1961, Carta social european a intrat %n
vigoare la 26 $e#ruarie 1965.
1A
F. *rGtot - Le droit social euro!Fen (resses universitaires de !rance, (aris !""#.
- 68 -
=e"i numele su este QCarta social europeanQ, tre#uie precizat c nu este
vor#a de o simpl declaraie de principii, $iind, de $apt, o convenie internaional
o#ligatorie pentru statele care au rati$icat&o. Cu alte cuvinte, nu ne a$lm numai %n $aa
unui te0t programatic, ci a unui ansam#lu de dispoziii o#ligatorii.
>ai precis, dup o prim parte declarativ, ce enumer 19 drepturi sociale, a
doua parte indic o#ligaiile ce incum# statelor semnatare ale conveniei, relu+ndu&se
aceste 19 puncte.
*lterior, Carta social european a $ost completat prin trei protocoale, "i
anume1
& Protocolul adi+ional din 7 -ai */11, prin care se garanteaz noi drepturi
grupate %n patru articole2
& Protocolul de a-endare din :* octo-4rie *//* prin care se restructureaz
procedura de control2
& Protocolul adi+ional din / noie-4rie *//7, care sta#ile"te procedura de
reclamaii colective.
Fa 3 mai 1996 a $ost adoptat Carta social, euro!ean, revi"uit,, rati$icat "i
de ?om+nia prin Fegea nr. A4 din 3 mai 1999, care va %nlocui Carta social din
1961.;e0tul reune"te drepturile garantate de Carta din 1961, cu un numr de
amendamente, drepturile garantate de (rotocolul adiional din 1966, c+t "i o serie de
noi drepturi, care ating, %n noua redactare, un numr de 31.
9n procesul ela#orrii Cartei, s&a pus pro#lema opiunii %ntre a se sta#ili un nivel
ridicat al normelor sau, din contra, un nivel mediu, care s permit un numr c+t mai
mare de rati$icri. =in maniera de redactare a Cartei, se pare c s&a pre$erat un nivel
evident su# cel mediu, autorii dovedindu&se relativ prudeni %n acest sens.
=e alt$el, (artea I a Cartei reprezint o declaraie ce determin o#iectivele ce
urmeaz a $i realizate prin aplicarea documentului internaional
(e l+ng aceast caracteristic a nivelului de reglementare, pentru ca un stat s
rati$ice Carta social european <revizuit: este su$icient a $i acceptate 6 articole din
urmtoarele 9 articole ale din cele 31 de articole ale (rii a I &a a Cartei1 art. 1, 5, 6, A,
12, 13, 16, 19 "i 2B, precum "i, la alegere, cel puin 16 articole ale (rii a II&a sau 63
de paragra$e.
'ceast tehnic poate s par puin ciudat, dar %n materia dreptului social
internaional, ea a devenit o#i"nuit. Iniiatorul ei a $ost 8rganizaia Internaional a
>uncii <8.I.>.: %n procesul ela#orrii Conveniei nr.1B2 privind securitatea social
<norme minime, 1952:.
9n acest sens, menionm c, potrivit Fegii nr.A4@1999, $omnia a ratificat un
numr de !? articole respectiv =D paragrafe numerotate.
- 69 -
4. Con+inut
&rticolele )artei sociale europene 6revizuite8 conin dispoziii privind1
&rt. ! - Dreptul la munc
(rin garantarea dreptului la munc, prile se anga/eaz s recunoasc ca unul
din principalele lor o#iective Qrealizarea "i meninerea nivelului cel mai ridicat "i cel
mai sta#il posi#il de ocupare a $orei de muncQ <par.1:.
&rt.- - Dreptul la condiii de munc ec'itabile
9n aplicarea acestui sistem se urmre"te a se $i0a o Qdurat rezona#ilQ a zilei de
munc sau a sptm+nii de lucru, a se prevedea zile de sr#toare pltite "i un
concediu anual de cel puin patru sptm+ni, protecia lucrtorilor ce&"i des$"oar
activitatea %n condiii periculoase, precum "i acordarea unui repaus sptm+nal.
=ar, a"a cum s&a o#servat %n literatura de specialitate, Carta se limiteaz la
generaliti "i nu se pune pro#lema sta#ilirii unei durate de munc uni$orme, comune.
*n paragra$ special o#lig statele ce rati$ic Carta s se asigure c lucrtorii sunt
in$ormai asupra aspectelor eseniale ale contractului sau relaiei de munc.
&rt. . - Dreptul la securitate i la igien n munc
e prevede necesitatea adoptrii de reglementri privind securitatea "i igiena
muncii, precum "i a msurilor necesare privind controlul aplicrii acestor reglementri.
Carta social european revizuit a introdus o serie de dispoziii prin care statele
pri sunt o#ligate s de$ineasc, s aplice "i s ree0amineze periodic o politic
naional coerent privind securitatea "i sntatea lucrtorilor la locul de munc.
&rt./ - Dreptul la o salarizare ec'itabil
tatele mem#re se anga/eaz s recunoasc dreptul lucrtorilor la o remuneraie
su$icient pentru a le asigura lor, ca "i $amiliilor lor un nivel de via decent <par.1:.
*n salariu minim legal nu e0ist %n toate rile semnatare. ;otu"i, organele
%nsrcinate cu controlul aplicrii Cartei au reu"it, prin interpretri, s dea o
semni$icaie mai concret acestei dispoziii <salariul cel mai sczut nu tre#uie s $ie
in$erior unui procent de 6BS din salariul mediu naional:. e prevede, totodat, c
remunerarea orelor suplimentare tre#uie s se $ac la un tari$ ma/orat.
9n pro#lema salariilor $emeilor, te0tul a$irm dreptul lucrtorilor, #r#ai "i
$emei, la o remunerare egal, pentru o munc de valoare egal, $r alte precizri %n
plus. 9n $apt, acest te0t nu este dec+t puin di$erit de cel privind egalitatea salariilor
#r#ailor "i $emeilor, %nscris %n convenia corespondent a 8rganizaiei Internaionale
a >uncii <Convenia nr. 1BB@1951:.
- 70 -
'rticolul 4 conine, de asemenea, o dispoziie privind eliminarea reinerilor din
salarii.
9n s$+r"it, se arat c, pentru a se sta#ili o remunerare echita#il, statele mem#re
pot alege %ntre negocieri colective sau o metod legal.
&rt.D - Dreptul sindical
Con$orm art.5, Q%n vederea garantrii li#ertii pentru muncitori "i patroni de a
constitui "i de a adera la aceste organizaii, prile contractante se anga/eaz ca
legislaia naional s nu a$ecteze aceast li#ertate "i nici s nu $ie aplicat ast$el %nc+t
s a$ecteze aceast li#ertateQ.
Carta autorizeaz o serie de e0cepii care au $ost solicitate de rile %n care
dreptul sindical nu aparine tuturor categoriilor de lucrtori, cum este cazul
$uncionarilor care nu se #ucur, peste tot, de deplin li#ertate sindical.
=e asemenea, te0tul prevede c, pentru mem#rii $orelor armate, msura %n care
garaniile dreptului sindical vor $i prevzute va $i determinat de legislaiile naionale.
&rt.= - Dreptul de negociere colectiv
?ecunoa"terea dreptului de negociere colectiv este corelat cu aceea a dreptului
la grev. 'cesta este un serios pas %nainte, dac lum %n considerare c dreptul la grev
nu este recunoscut %n conveniile 8rganizaiei Internaionale a >uncii, iar unele
legislaii ale rilor mem#re ale Consiliului 5uropei nu recunosc ca atare acest drept.
&rt.? Dreptul copiilor i adolescenilor la protecie
.+rsta minim de admitere la anga/are este $i0at la 15 ani, ceea ce este con$orm
cu prevederile conveniilor 8rganizaiei Internaionale a >uncii.
;otodat, v+rsta minim pentru a $i admis la munc %n cazul anumitor ocupaii
determinate, considerate ca $iind periculoase sau insalu#re, a $ost $i0at prin Carta
social european revizuit la 16 ani.
=e asemenea, este prevzut o protecie deose#it din punct de vedere medical,
inclusiv un control medical periodic, pentru lucrtorii su#16 ani.
.+rsta p+n la care durata de munc tre#uie s $ie limitat a $ost sta#ilit la 16
ani.
&rt.7 - Dreptul lucrtoarelor la protecia maternitii
Carta social spre deose#ire de conveniile 8.I.>., prevede c repaosul de
maternitate va putea $i %nsoit, $ie de un concediu pltit, $ie de prestaii de securitate
social, $ie de un vrsm+nt prelevat din $ondurile pu#lice.
'lt$el spus, dreptul la concediul de maternitate d posi#ilitatea unei alegeri, $apt
ce distinge Carta social de prevederile Conveniei 8.I.>. nr.3 privind protecia
- 71 -
maternitii <1919:. Con$orm conveniei europene, protecia maternitii se poate $ace
%n cadrul unei politici de securitate social sau %n cadrul dreptului muncii, tre#uind s
e0iste o compensare cvasiintegral a salariului $emeii %n timpul concediului su de
maternitate. Carta merge, din acest punct de vedere, mai departe $a de conveniile
8rganizaiei Internaionale a >uncii.
Carta revizuit a e0tins perioada %n care o $emeie %nsrcinat nu poate $i
concediat. 'ceast perioad %ncepe din momentul %n care muncitoarea noti$ic
anga/atorului $aptul c este %nsrcinat "i se %ntinde p+n la s$+r"itul concediului de
maternitate <sta#ilit la minimum 14 sptm+ni.
&rt." - Dreptul la orientare profesional
tatele mem#re se anga/eaz s instituie un sistem instituional care s spri/ine
toate persoanele, inclusiv cele cu handicap, s rezolve pro#lemele legate de alegerea
unei pro$esii sau de promovare pro$esional, in+nd seama de caracteristicile acestora,
precum "i de posi#ilitile pieei $orei de munc.
&rt.!# - Dreptul la formare profesional
'cest articol instituie o#ligativitatea statelor de a implementa un sistem de
pregtire, general "i coerent, "i a altor sisteme de $ormare pro$esional %n $olosul
tinerilor.
=e asemenea, se prevd msuri speciale pentru recali$icarea pro$esional a
muncitorilor aduli, con$orm necesitilor progresului tehnic "i noilor orientri pe piaa
$orei de munc, prin msuri speciale de reconversie "i reinserie de lung durat a
"omerilor.
&rt.!! - Dreptul la protecia sntii
e prevede anga/amentul adoptrii acelor msuri care s elimine, pe c+t posi#il,
$actorii ce induc o sntate de$icient, precum "i organizarea unor servicii de
consultaie "i educaie viz+nd ameliorarea strii de sntate "i %ntrirea simului de
responsa#ilitate individual %n materie de sntate.
&rt.!- - Dreptul la securitate social
e %nscrie dezideratul meninerii unui regim de securitate social la un nivel
satis$ctor, cel puin egal celui necesar pentru rati$icarea Codului european de
securitate social.
9n acela"i timp, statele mem#re se anga/eaz s ridice, progresiv, nivelul
regimului de securitate social, inclusiv prin %ncheierea unor acorduri #ilaterale "i
multilaterale sau prin alte instrumente /uridice internaionale.
- 72 -
&rt.!. - Dreptul la asisten social i medical
9n vederea asigurrii e0ercitrii e$ective a dreptului de asisten social "i
medical, statele semnatare se anga/eaz s vegheze ca orice persoan care nu dispune
de resurse su$iciente "i care nu este %n msur s "i le procure prin propriile mi/loace
sau s le primeasc din alt surs, %n special prin prestaii rezult+nd dintr&un regim de
securitate social, s poat o#ine o asisten adecvat "i, %n caz de #oal, %ngri/irile
cerute de situaia sa.
&rt.!/ - Dreptul de a beneficia de servicii sociale
9n aplicarea acestui drept se urmre"te %ncura/area "i organizarea serviciilor ce
utilizeaz metode proprii serviciului social "i care contri#uie la #unstarea "i
dezvoltarea indivizilor "i grupurilor pro$esionale, ca "i adaptarea lor la mediul social.
&rt.!D - Dreptul persoanelor cu 'andicap la autonomie integrare social i
participare la viaa comunitii.
e prevd msuri adecvate pentru plasarea persoanelor cu handicap $izic, %n
special prin intermediul serviciilor specializate de plasare, precum "i msuri de
%ncura/are a patronilor pentru a anga/a %n munc persoane cu handicap.
&rt.!= - Dreptul familiei la protecie social %uridic i economic
5ste un drept asigurat prin intermediul prestaiilor sociale $amiliale, prin
dispoziii $iscale de %ncura/are a construciilor de locuine adaptate necesitilor
$amiliale, de a/utorare a tinerelor $amilii sau prin orice alte msuri adecvate.
&rt.!? - Dreptul copiilor i adolescenilor la protecie social %uridic i economic
'rticolul prevede, %n mod general, c statele contractante vor lua toate msurile
necesare "i adecvate %n acest sens, inclusiv crearea sau meninerea instituiilor sau
serviciilor corespunztoare.
&rt.!7 - Dreptul la exercitarea unei activiti lucrative pe teritoriul celorlalte *ri
(e l+ng cadrul creat de *niunea 5uropean, acest articol instituie o#ligaia de a
aplica, %ntr&un spirit li#eral, reglementrile privind e0ercitarea de ctre strini a unei
activiti pe teritoriul altui stat.
tatele semnatare se anga/eaz s $aciliteze cetenilor altor state contractante s
lucreze pe teritoriul lor, $iind e0pres indicat c se vor adapta reglementrile %n vigoare
"i c se vor simpli$ica $ormalitile care privesc lucrtorii strini.
&rt.!" - Dreptul muncitorilor migrani i al familiilor lor la protecie i asisten
- 73 -
8 dat ce se permite lucrtorilor strini s se instaleze pe teritoriul unui alt stat,
tre#uie s li se recunoasc acestora egalitatea drepturilor.
Cele 12 paragra$e ale articolului instituie egalitatea cu privire la impozite, ta0e,
aciuni %n /ustiie, e0pulzare, trans$erul c+"tigurilor ".a.
;otu"i, con$orm art.19, lucr%torul migrant poate cere doar %n limitele legislaiei
statului %n cauz ca $amilia s i se alture, precum "i s trans$ere integral c+"tigurile "i
economiile sale.
&rt.-# - Dreptul la egalitate de anse i tratament n materie de anga%are i profesie
fr discriminare bazat pe sex
unt vizate, %n principal, accesul la anga/are, protecia contra concedierii "i
reinseria pro$esional, reciclarea, recali$icarea pro$esional, condiiile de anga/are "i
de munc, inclusiv remunerarea, evoluia pro$esional, inclusiv promovarea.
&rt.-! - Dreptul la informare i consultare
Con$orm legislaiei "i practicii naionale, statele mem#re se anga/eaz s ia sau
s promoveze acele msuri care s permit lucrtorilor s $ie in$ormai periodic sau %n
timp oportun asupra situaiei economice "i $inanciare a %ntreprinderii. 5ste reinut,
totodat, o#ligaia organizrii de consultri privind deciziile suscepti#ile s a$ecteze %n
mod su#stanial interesele muncitorilor.
&rt.-- - Dreptul de a lua parte la determinarea i ameliorarea condiiilor de munc i
a mediului de munc
unt reglementate protecia sntii "i securitii %n cadrul %ntreprinderii,
organizarea serviciilor "i $acilitilor sociale "i socio&culturale ale %ntreprinderii,
precum "i controlul respectrii reglementrilor %n aceste domenii.
&rt.-.- Dreptul persoanelor n vrst la o protecie social
unt avute %n vedere, printre altele, msuri ce au ca o#iect garantarea de resurse
su$iciente, locuine adecvate, diverse a/utoare, %ngri/irea sntii etc.
&rt. -/- Dreptul la protecie n caz de concediere
'cest articol prote/eaz lucrtorii %mpotriva concedierilor a#uzive, precum "i
dreptul acestora la o indemnizaie adecvat sau la o alt reparaie corespunztoare.
&rt. -D- Dreptul lucrtorilor la protecia propriilor creane n caz de insolvabilitate a
patronului acestora
Creanele lucrtorilor rezultate ca urmare a contractelor de munc sau a relaiilor
de munc tre#uie s $ie garantate de o instituie de garantare sau orice alt $orm
e$icient de protecie.
- 74 -
&rt. -=-Dreptul la demnitate n munc
'rticolul urmre"te s promoveze sensi#ilizarea, in$ormarea "i prevenirea %n
materie de hruire la locul de munc sau %n legtur cu munca, precum "i %n privina
oricrui alt comportament ostil sau o$ensiv.
&rt. -?- Dreptul lucrtorilor cu responsabiliti familiale la egalitate de anse i
tratament
copul acestei prevederi este acela de a se evita ca responsa#ilitile $amiliale s
diminueze "ansele pro$esionale ale lucrtorilor. =e aceea, statele tre#uie s adopte
msuri speci$ice, %n special %n $avoarea meninerii "i %ntoarcerii la viaa activ dup o
perioad de a#sen ca urmare a %ngri/irii copilului "i a concediului parental.
&rt. -7- Dreptul reprezentanilor lucrtorilor la protecie n ntreprindere i
facilitile acordate acestora
(rile se anga/eaz ca, %n %ntreprinderi, reprezentanii lucrtorilor s #ene$icieze
de o protecie e$ectiv %mpotriva actelor care ar putea s le aduc un pre/udiciu,
inclusiv %mpotriva concedierii, "i care ar $i motivate de calitatea sau de activitile
acestora ca reprezentani ai lucrtorilor din %ntreprindere.
&rt. -"- Dreptul la informare i la consultare n procedurile de concediere colectiv
'rticolul prevede o#ligaia patronilor de a in$orma "i consulta reprezentanii
lucrtorilor, %n timp util, %naintea unor concedieri colective, precum "i asupra
posi#ilitilor de a evita concedierile colective sau a limita numrul "i de a diminua
consecinele acestora.
&rt. .#- Dreptul la protecie mpotriva srciei i excluderii sociale
e reine imperativul adoptrii unor msuri %n cadrul unei a#ordri glo#ale "i
coordonate pentru promovarea accesului e$ectiv %n special la anga/are, locuin,
$ormare, %nvm+nt, cultur, asisten social "i medical al persoanelor care se gsesc
sau risc s se gseasc %ntr&o situaie de e0cludere social sau de srcie "i al $amiliei
acestora.
&rt. .!- Dreptul la locuin
e prevede necesitatea adoptrii unor msuri menite s $avorizeze accesul la
locuin la un nivel adecvat.
c. Mecanis-ul de control
- 75 -
50ist dou tipuri principale de metode pentru a veghea la aplicarea conveniilor
internaionale %n domeniul social.
9n primul r+nd, sunt pl+ngerile eman+nd de la persoane individuale sau de la
grupuri sau asociaii. 9n al doilea r+nd, e0ist sistemul analizei periodice a rapoartelor
generale anuale, ela#orate de guvernele ce au rati$icat o anumit convenie.'ceste
rapoarte $ac re$erire la di$erite puncte prevzute de convenia respectiv.
Convenia 5uropean a =repturilor 8mului, dup cum s&a artat %n capitolul
anterior, se re$er la sistemul pl+ngerilor.
Iniial, Carta social european a adoptat sistemul rapoartelor. *lterior, prin
(rotocolul adiional din 1995 s&a adugat un sistem de control #azat pe reclamaiile
colective.
Carta social european prevede transmiterea de ctre guverne a dou feluri de
rapoarte1 unele vizeaz posi#ilitatea unui control de legalitate propriu&zis, alt$el
spus e0ecutarea anga/amentelor asumate2 celelalte urmresc un a"a&zis control al
e$icacitii, viz+nd, %n principal, dispoziiile care nu au $ost acceptate de statul
respectiv.
'ceste rapoarte sunt redactate %n mod similar celor ela#orate su# auspiciile
8rganizaiei Internaionale a >uncii, Carta prevz+nd maniera %n care ele sunt
e0aminate.
?apoartele se %ntocmesc bienal pentru dispoziiile nucleului dur <respectiv la
patru ani pentru alte dispoziii: "i privesc aplicarea dispoziiilor prii a II&a a Cartei pe
care statul respectiv le&a acceptat.
?apoartele sunt redactate urmrindu&se un $ormular adoptat de Comitetul
>ini"trilor. Copii dup aceste rapoarte tre#uie adresate anumitor organizaii naionale
sindicale "i patronale reprezentative <art.23:, care pot $ormula o#servaii asupra
coninutului lor "i pot cere ca acestea s $ie comunicate ecretarului 4eneral al
Consiliului 5uropei.
*rocedura de control propriu&zis prevede intervenia a trei organe.
1: (rimul este )omitetul european al drepturilor sociale comitet de e0peri
independeni, compus din nou mem#ri desemnai de Comitetul >ini"trilor al
Consiliului 5uropei "i asistat de un o#servator al 8rganizaiei Internaionale a >uncii.
=up analizarea rapoartelor #ienale "i a eventualelor o#servaii ale partenerilor sociali,
acest comitet prezint o#servaiile sale privind gradul de aplicare a dispoziiilor Cartei
su# $orma QconcluziilorQ
21
.
2: 'ceste concluzii, precum "i rapoartele #ienale sunt apoi transmise unui
comitet $ormat din reprezentani ai $iecruia din statele rati$icante "i denumit
21
9n activitatea de interpretare a anumitor norme ale Cartei, Comitetul european al drepturilor sociale a invocat prevederi
ale Conveniei 5uropene a =repturilor 8mului, %n special art. 6 <accesul la un tri#unal: "i art. 13 <dreptul la un recurs
e$ectiv:. 5ste situaia unor drepturi cum sunt nediscriminarea %n $olosirea $orei de munc, egalitatea de remunerare,
egalitatea "anselor "i de tratament %n $olosirea $orei de munc "i %n pro$esiune etc.
- 76 -
)omitetul guvernamental. 'cest comitet %"i des$"oar activitatea %n prezena unor
o#servatori ai organizaiilor internaionale sindicale "i patronale, care particip la
"edinele sale cu titlu consultativ. Comitetul poate, de asemenea, s consulte
reprezentani ai organizaiilor internaionale neguvernamentale ce au statut consultativ
pe l+ng Consiliul 5uropei.
Comitetul guvernamental pregte"te deciziile Comitetului >ini"trilor "i, %n
particular, selecioneaz, pe #aza consideraiilor de politic social "i economic,
situaiile care ar tre#ui s $ac o#iectul recomandrilor pentru $iecare stat parte %n
cauz.
Comitetul guvernamental poate adresa un avertisment unui stat care nu se
con$ormeaz unei prevederi a Cartei, %n cazul unei concluzii negative a Comitetului
european al drepturilor sociale sau al lipsei de in$ormaii. 'cest avertisment nu are
ns valoare %uridic, $iind mai degra# un semnal de alarm care este menit s
determine statul respectiv s acioneze, %n caz contrar $iind adoptat o recomandare la
urmtorul ciclu de control.
3: Con$orm articolului 2A, paragra$ 3 al Cartei, Comitetul guvernamental al
Cartei tre#uie s ela#oreze un raport, pentru )omitetul Minitrilor, %n ane0a cruia sunt
cuprinse, totodat, concluziile Comitetului de e0peri amintit.
Comitetul >ini"trilor este apoi chemat s&"i e0ercite $unciile ce i&au $ost
atri#uite prin Carta social "i care se concretizeaz %n emiterea de recomandri
solicit+nd statelor s&"i modi$ice legile sau practicile pentru a se con$orma Cartei.
9n noiem#rie 1995, a $ost adoptat, un (rotocol adiional la Carta social care
instituie procedura reclamaiilor colective, un sistem similar celui e0istent %n cadrul
8rganizaiei Internaionale a >uncii, prin care organizaii patronale "i sindicale,
precum "i organizaii internaionale care au statut consultativ pe l+ng Consiliul
5uropei pot invoca %nclcri ale Cartei sociale europene.
e concretizeaz, ast$el, un sistem care permite pl+ngerile colective privind
nerespectarea o#ligaiilor asumate prin rati$icarea Cartei.
(l+ngerile sunt e0aminate de Comitetul european al drepturilor sociale, care
tre#uie s decid mai %nt+i admisi#ilitatea lor pe #aza criteriilor enumerate de protocol.
Comitetul %nainteaz un raport ctre Comitetul >ini"trilor, care %n cazul aplicrii
nesatis$ctoare a dispoziiilor Cartei sociale va adresa o recomandare statului
contractant %n cauz. =e asemenea, %n circumstane speciale, Comitetul >ini"trilor
poate s consulte Comitetul guvernamental asupra chestiunii %n cauz.
(entru a $i admisi#il <con$orm art. 4 al (rotocolului nr.3: reclamaia tre#uie
prezentat %n scris, s se re$ere la o prevedere acceptat de partea contractant %n cauz
"i s indice %n ce msur aceast prevedere nu a $ost aplicat %n manier satis$ctoare.
(aragra$ul 31 al raportului e0plicativ reine %n sarcina Comitetului european al
drepturilor sociale necesitatea de a lua %n considerare "i urmtoarele elemente1
- 77 -
& o reclamaie poate $i declarat admisi#il chiar dac un caz similar a $ost
supus unei alte instane naionale sau internaionale
22
2
& $aptul c su#stana unei reclamaii a constituit o#iectul e0aminrii %n cadrul
procedurii normale a rapoartelor guvernamentale nu tre#uie s %mpiedice& %n
sine& admiterea reclamaiei2
& o reclamaie nu se poate re$eri la situaii individuale.
d. #o-eniu de a!licare
'v+nd un caracter mai restrictiv dec+t Convenia 5uropean a =repturilor
8mului, con$orm creia prile contractante recunosc oricrei persoane a$late su#
/urisdicia lor drepturile "i li#ertile enunate %n Convenie, Carta social nu se aplic
dec+t cetenilor statelor contractante. 'ne0a sa dispune %n mod clar c Qpersoanele
vizate la articolele 1&1A "i 2B&3B nu includ strinii dec+t %n msura %n care ei sunt
ceteni ai altor (ri, care %"i au re"edina legal sau care lucreaz %n mod o#i"nuit pe
teritoriul (rii respective, $iind %neles c articolele menionate vor $i intrepretate %n
lumina dispoziiilor art. 16 "i 19Q.
'ceast concepie, care se #azeaz pe noiunea de reciprocitate, o#i"nuit %n
tratate, se %ndeprteaz de aceea din care se inspir conveniile internaionale ale
muncii QdeschiseQ ale 8rganizaiei Internaionale a >uncii care, %n mod normal,
sta#ilesc norme de protecie aplica#ile ansam#lului lucrtorilor dintr&o ar,
independent de naionalitatea lor. 9n literatura de specialitate se apreciaz c aceasta
este o trstur de evident in$erioritate %n maniera de concepie a Cartei sociale
23
.
'rticolul 4 al (rii a .&a a Cartei sociale revizuite prevede o serie de restricii
ce pot $i aduse drepturilor prevzute de Cart. Con$orm acestui articol, punerea %n
aplicare a drepturilor enunate nu va putea $ace o#iectul unor restricii sau limitri, cu
e0cepia celor care sunt necesare %ntr&o societate democratic pentru a garanta
respectarea drepturilor "i li#ertilor altora sau pentru a prote/a ordinea pu#lic,
securitatea naional, sntatea pu#lic sau #unele moravuri.
(e de alt parte, pentru rile care nu au legislaie social dezvoltat, Carta le
permite s pun %n aplicare unele din dispoziiile coninute prin intermediul
conveniilor colective %ncheiate %ntre patroni sau organizaii patronale "i organizaii
sindicale. =e alt$el, aceast metod prevzut %n articolul 33 este de/a admis "i %n
cadrul 8rganizaiei Internaionale a >uncii.
22
5ste evident o derogare de la regulile ce guverneaz alte mecanisme de control e0istente la nivel internaional ce se
e0plic prin $aptul c mecanismul reclamaiilor colective prevzut %n aceast situaie nu este unul /urisdicional.
23
.ezi, 4erard FTon&Caen, 'ntoine FTon&Caen, #roit social international et euro!Fen. (rUcis
=alloz, (aris, 1991, p. 143.
- 78 -
e. Guris!ruden+a
Controlul aplicrii Cartei a condus la ela#orarea unei vaste /urisprudene. (rintre
elementele cele mai importante $igureaz de$inirea cu mai mare acuratee a
#ene$iciarilor diverselor drepturi recunoscute de Cart
24
.
& ' $ost, ast$el, necesar s se e0pliciteze coninutul ratione materiae al Cartei,
d+ndu&se, %n unele cazuri, semni$icaie conceptelor sau tras+ndu&se limitele noiunilor
utilizate. 'st$el, anga/amentul $igur+nd n articolul ! paragraf 1, care este de Qa
recunoa"te ca o#iectiv principal realizarea deplinei anga/riQ, e0clude adoptarea unui
Qsistem economic ce prevede o rezerv permanent de "omeriQ. Comitetul european
pentru drepturile sociale a interpretat aceast prevedere ca $iind o o#ligaie mai
degra# de mi/loace dec+t o o#ligaie de rezultat. 8#iectul acestei norme nu este ca
statele s recunoasc un drept individual la un loc de munc, ci acela ca ele s duc o
politic economic pentru a ameliora situaia locurilor de munc "i s ia msurile
necesare %n acest sens.
& Dreptul la securitate i igien n munc, enunat de articolul . nu
menioneaz %n mod e0pres categoriile de lucrtori interesai. *nele organe de control
au apreciat c reglementarea securitii "i igienei tre#uie, %n principiu, s $ie aplica#il
at+t muncitorilor salariai c+t "i muncitorilor $amiliali sau independeni, %n toate
sectoarele economiei. ;otu"i, gradul acestei reglementri "i al celui de control al
aplicrii sale pot di$eri, %n $uncie de sectorul respectiv2 ast$el, de e0emplu, normele de
securitate vor avea caracteristici proprii de aplicare %n industrie "i agricultur.
& 9n $aa unei noiuni at+t de imprecise, cum este aceea a Hduratei rezonabile de
muncQ 6art.- par.!8 organele de control, consider+nd relativitatea sa %n timp "i
spaiu, s&au a#inut s&o de$ineasc %n mod a#solut. 'precierea tre#uie $cut de la caz
la caz, in+nd seama nu numai de durata muncii, a"a cum este ea sta#ilit de legislaia
naional, dar totodat "i de cea care rezult din conveniile colective. =e alt$el, un alt
element de apreciere tre#uie cutat %n natura "i %ntinderea dreptului anga/atorului de a
cere, dac e cazul, e$ectuarea de ore suplimentare.
& (entru a $i considerat ca ec'itabil %n sensul articolului / par.! un salariu nu
tre#uie s $ie mult su# nivelul salariului mediu naional. (ragul adoptat %n acest sens
de Comitetul drepturilor sociale este de 6BS <valoare net:. alariile tre#uie s $ie, de
asemenea, %ntotdeauna deasupra pragului de srcie din ara respectiv. >etoda de
calcul Comitetului se #azeaz pe sumele nete, adic dup scderea cotizaiilor de
asigurare social "i in+nd seam de scutirile de care #ene$iciaz salariatul %n privina
impozitului pe venit.
& Importantul principiu al egalitii salariilor %ntre #r#ai "i $emei, pentru o
munc de valoare egal, recunoscut de articolul / par.. a $cut, de asemenea,
24
.ezi "i Carta social, euro!ean,-scurt 6<id, Consiliul 5uropei, 2BBB.
- 79 -
o#iectul unei interpretri a organelor de control, prevzute de Cart. ' rezultat c, %n
cazul nerespectrii, acest principiu tre#uie s poat $ace o#iectul unui recurs e$ectiv %n
$aa unui tri#unal sau altei instane independente. 9n ast$el de cazuri, reclamantul
tre#uie s $ie la adpostul oricrui act de retorsiune din partea anga/atorului su. 9n
plus, dac clauze contrare acestui principiu ar $i convenite, totu"i, %n convenii
colective sau %n contracte de munc, ele ar tre#ui s $ie considerate ca nule "i
neavenite.
- *aragraful / al articolului / cali$ic, de asemenea, ca Qrezona#ilQ termenul de
preaviz de care tre#uie s #ene$icieze orice muncitor, %n caz de %ncetare a anga/rii. 9n
acest caz, demersul organelor de control a $ost de a aprecia, de la caz la caz, durata
preavizului, in+nd seama de criterii de echitate, cum sunt, de e0emplu, vechimea %n
munc.
& =reptul la un preaviz rezona#il %n caz de %ncetare a anga/rii se aplic tuturor
categoriilor de salariai, inclusiv celor care se a$l %ntr&o relaie de munc atipic sau
celor care se a$l %n perioada de pro#.
- &rticolul D permite statelor s restricioneze dreptul sindical al poliitilor, dar
nu autorizeaz suprimarea complet a acestui drept. e poate impune $uncionarilor de
poliie s adere la organizaii sau de a constitui numai organizaii compuse esclusiv din
proprii mem#rii. ;otu"i, aceste asociaii ale polii"tilor tre#uie s poat s&"i e0ercite
anumite prerogative sindicale, precum dreptul de a negocia condiiile de munc,
retri#uia "i dreptul de %ntrunire. 'derarea la sindicat nu poate $i %n nici un caz
o#ligatorie.
- &rticolul = paragraful / recunoa"te dreptul patronilor "i muncitorilor la aciuni
colective. 8rganele de control au $ost unanime %n a recunoa"te c, dac pentru
lucrtori, acest drept se traduce prin recurgerea la grev, pentru patroni QlocJ&out&ulQ
este mi/locul principal, dac nu singurul, "i c cele dou tipuri de aciune colectiv nu
tre#uie puse, %n mod necesar, pe picior de egalitate.
=reptul la aciuni colective este garantat doar %n cazul con$lictelor de interese.
?ezult c el nu vizeaz grevele QpoliticeQ "i c nu tre#uie invocat %n cazul con$lictelor
de drepturi, adic %n cazul di$erendelor av+nd ca o#iect e0istena, vala#ilitatea sau
interpretarea unei convenii colective sau violarea unei ast$el de convenii.
& =reptul la aciuni colective, ca orice alt drept, poate $i reglementat %n e0erciiul
su, %n limitele sale de$inite. 'st$el, articolul = par./ permite, %n mod e0pres, anumite
restricii, inclusiv o#ligaia de a respecta un anumit timp Qpacea socialQ, dac aceasta
decurge dintr&o convenie colectiv.
& ' $ost considerat, de asemenea, ca o msur admisi#il, o#ligaia impus de
legislaie, de a respecta, %nainte de a se recurge la o aciune colectiv, o perioad de
QtemporizareQ, %n cazul %n care ar $i %ncepute negocieri sau ar $i %n curs de des$"urare
proceduri de conciliere "i ar#itra/.
- 80 -
& ?e$eritor la efectele grevei con$orm avizului organelor de control, aceasta nu
tre#uie s duc la %ncetarea contractului de munc. ;otu"i, nu e0ist o violare a Cartei
dac aceast %ncetare nu este dec+t $ormal "i dac, la s$+r"itul grevei, muncitorul
continu s #ene$icieze de drepturi avute anterior.
& 9nterzicerea muncii copiilor, prevzut de paragraful ! al articolului ? acoper
toate domeniile de activitate, adic toate sectoarele economice "i toate tipurile de
%ntreprinderi, inclusiv %ntreprinderile $amiliale "i toate $ormele de munc, remunerat
sau nu, muncile agricole, munca domestic "i munca la domiciliu, su#&contractarea "i
munca e$ectuat de copii %n cadrul $amiliei.
Ca derogare de la interdicia de a anga/a copii su# 15 ani, par. 1 autorizeaz
anga/area lor la munci u"oare determinate, care nu risc s duneze sntii,
moralitii "i educaiei lor. 'ceste munci tre#uie s $ie %n principiu enunate %ntr&o list
restrictiv.
& 'plicarea principiului egalitii de tratament %n domeniul muncii, s&a
concretizat %n diverse ri, prin eliminarea progresiv "i constant a oricrei $orme de
discriminare bazat pe sex. 'ceasta a condus organele de control la precizarea
%ntinderii articolului 7 par./, care comport o#ligaia de a reglementa anga/area
$emeilor pentru munca de noapte %n unitile industriale "i de a interzice orice $olosire
a $orei de munc $eminine %n lucrul su#teran %n mine, ca "i, dac e0ist, %n orice lucrri
ce nu convin acestora, datorit caracterului lor periculos, insalu#ru sau peni#il.
Interdicia anga/rii $orei de munc $eminine %n locuri de munc su#terane nu
vizeaz dec+t $olosirea $emeilor la lucrri de e0tracie su#terane %n mine, put+nd $i
admise pentru activiti %n special de natur social, medical, de inspecie "i
conducere.
& In termenii articolului !D par. -, politica locurilor de munc pentru
persoanele cu 'andicap nu tre#uie s se limiteze la posi#ilitile de acces la un loc de
munc, ci ea tre#uie s vizeze integrarea dura#il a persoanelor cu handicap, de
e0emplu , cu a/utorul msurilor privind meninearea %n serviciu. 9n acest scop, patronii
tre#uie s $ie supu"i unor o#ligaii pozitive <o#ligaia de rea#ilitare: "i negative
<interzicerea de a concedia o persoan din cauza handicapului:.
& (entru a se asigura respectarea art. -#, statele tre#uie s prevad %n legislaia
lor o protecie adecvat mpotriva oricrei msuri de discriminare sau de retorsiune.
Fegislaia tre#uie s prevad redresarea situaiei respective& spre e0emplu, %n caz de
concediere, reintegrarea persoanei interesate& "i o compensaie pentru orice pierdere
$inanciar su$erit %n cursul perioadei intermediare. 'tunci c+nd o asemenea soluie nu
este posi#il, poate $i prevzut o compensaie $inanciar, dar numai cu condiia ca
aceasta s $ie su$icient de important pentru a&l descura/a pe patron, dar "i pentru a&l
despgu#i pe lucrtor.
- 81 -
=e asemenea, este posi#il s se prevad o inversare parial a sarcinii dovezii
%n cazurile alegaiilor re$eritoare la discriminare #azat pe se0, p+r+tul tre#uind s $ac
dovada c discriminarea aparent se datoreaz unor $actori o#iectivi care nu au nimic
de&a $ace cu discriminarea #azat pe se0 "i nu constituie, deci, o violare a principiului
egalitii de tratament.
&Dreptul la informare i consultare 6art.-!8, precum "i dreptul de a lua parte la
determinarea i ameliorarea condiiilor de munc i a mediului de munc 6art. --8
tre#uie s $ie %nsoite de garanii care s asigure e0ercitarea sa e$ectiv, %n special
posi#ilitatea pentru lucrtori de a $ace recurs c+nd drepturile nu le sunt respectate. 9n
plus, tre#uie prevzute sanciuni %n cazul %n care %ntreprinderile nu se con$ormeaz
o#ligaiilor lor %n aceast privin.
IV. $LTE CONVEN)II $LE CONSILIULUI EU%OPEI
Conventia !entru !revenirea torturii si a !ede!selor si trata-entelor inu-ane
sau de6radante
Consiliul 5uropei a adoptat, in 196A, Convenia european pentru prevenirea
torturii "i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, care a intrat %n
vigoare %n 1969. 'ceasta Convenie completeaz protecia asigurat de Convenia
european a drepturilor omului instituind un Comitet european pentru prevenirea
torturii <C(;:.
Comitetul este compus din e0peri independeni "i impariali, care provin din domenii
di$erite1 /uri"ti, medici, e0peri %n pro#leme penitenciare sau ale poliiei.
5l poate vizita orice $el de loc de detentie1 inchisori si centre de detentie pentru
minori, posturi de politie, centre de detinere a detinutilor imigranti si spitale psihiatrice
pentru a e0amina tratamentul aplicat persoanelor private de li#ertate. 5l are acces
nelimitat la locurile de detentie, poate intervieva $ara martori detinutii si poate intra in
contact, in mod li#er, cu orice alta persoana sau organizatie neguvernamentala
suscepti#ila de a&i $urniza in$ormatii.
- 82 -
8#iectivul urmarit de Comitet este intarirea protectiei detinutilor impotriva
torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, si nu condamnarea
statelor pentru a#uzuri. =upa $iecare vizita, Comitetul ela#oreaza un raport in care
sta#ileste rezultatele vizitei si recomandarile pe care le considera necesare pentru
im#unatatirea situatiei persoanelor private de li#ertate. 'cest raport con$idential este
trimis statului in cauza. ?aportul include solicitarea unui raspuns scris din partea
statului, in care sa se precizeze masurile luate pentru aplicarea recomandarilor $acute,
reactiile la comentariile $ormulate si raspunsurile la in$ormatiile solicitate. ?apoartele
Comitetului si raspunsurile statelor in cauza sunt con$identiale, dar a devenit o practica
o#isnuita ca statele sa $ie de acord sa $aca pu#lice aceste documente.
In cazul e0ceptional in care un stat nu reuseste sa coopereze, Comitetul
european pentru prevenirea torturii poate decide sa $aca o declaratie pu#lica.
Conventia cadru !entru !rotectia -inoritatilor nationale
Ca urmare a ummit&ului se$ilor de stat si de guvern de la .iena <1993:,
Consiliul 5uropei a adoptat in 1994 Conventia&cadru pentru protectia minoritatilor
nationale, primul instrument multilateral o#ligatoriu din punct de vedere /uridic
destinat prote/arii minoritatilor nationale in general. 'ceasta conventie&cadru de$ineste
anumite o#iective pe care statele contractante se anga/eaza sa le urmareasca prin
intermediul legislatiei si politicilor nationale, cum sunt egalitatea in $ata legii,
adoptarea de masuri vizand pastrarea si punerea in valoare a culturilor, prote/area
identitatilor, religiilor, lim#ilor minoritare si traditiilor, garantarea accesului la media,
sta#ilirea de relatii trans$rontaliere li#ere si pasnice.
Conventia&cadru a intrat in vigoare la 1 $e#ruarie 1996. tatele contractante
tre#uie sa pregateasca un raport privind masurile adoptate si sa&l prezinte in termen de
1 an de la data rati$icarii si apoi odata la $iecare 5 ani. Comitetul >inistrilor, a/utat de
un Comitet consultativ alcatuit din 16 e0perti independenti sunt implicati in
monitorizarea Conventiei cadru. Comitetul Consultativ evalueaza aceste rapoarte si
determina daca o#ligatiile au $ost complet indeplinite. 8piniile lui sunt transmise
Comitetului >inistrilor care in$ormeaza statele parti asupra concluziilor si
recomandarilor. ?egulile care guverneaza aceasta procedura de monitorizare permit,
de asemenea, organizatiilor neguvernamentale si asociatiilor minoritatilor sa transmita
in$ormatii si@sau rapoarte alternative.
- 83 -
Consiliul 5uropei a imaginat o serie de activitati pentru protectia minoritatilor
nationale ca parte a programului sau de cooperare si asistenta1 organizarea de reuniuni
pentru a o$eri in$ormatii detaliate despre Conventia cadru pentru minoritatile nationale
<si alte instrumente /uridice europene: si incura/eaza statele care nu sunt parte la
Conventia&cadru sa o semneze si sa o rati$ice. (entru statele parti reuniunile de
in$ormare permit discutarea, de o maniera apro$undata, evolutiile intervenite la nivel
national si cel privind aplicarea Conventiei&cadru. =elegatiile includ parlamentari,
o$iciali guvernamentali si reprezentanti ai minoritatilor nationale. unt e$ectuate, de
asemenea, e0pertize legislative privind chestiuni relative la protectia minoritatilor
nationale. unt organizate, totodata, seminarii de pregatire asupra redactarii rapoartelor
statale cu scopul de a e$icientiza procedura de supervizare.
Fa 3 noiem#rie 2BB4, =elegatii >inistrilor au decis reactivarea Comitetului de
e0perti privind chestiunile relative la minoritatile nationale <=M&>I):. >andatul =M&
>I) prevede cooperarea cu alte organizatii internationale, precum si participarea
acestora.
Conventia euro!eana !rivind lu!ta i-!otriva traficului de fiinte u-ane
In $iecare an, mii de $emei, copii si #ar#ati sunt victime ale tra$icului in scopul
e0ploatarii se0uale sau alt gen de e0ploatare, in interiorul or in e0teriorul $rontierelor
tarilor lor. 'cest $enomen a do#andit o amploare $ara precedent, incat se poate vor#i
de o noua $orma de sclava/.
Consiliul 5uropei este o organizatie internationala a carei preocupare principala
consta in salvgardarea si protectia drepturilor persoanei umane. (rintre cele 46 de state
mem#re ale sale e0ista tari de origine, de tranzit si de destinatie a victimelor acestui
tra$ic.
Consiliul 5uropei a adoptat Conventia europeana privind lupta contra tra$icului
cu $iinte umane la 3 mai 2BB5, deschisa in vederea semnarii tuturor statelor mem#re.
8#iectul acestei conventii este prevenirea si com#aterea tra$icului cu $iinte
umane su# toate $ormele, nationale si internationale, legate sau nu de crima organizata.
*n prim principiu $undamental enuntat cu precizie in noua conventie prevede ca
protectia si promovarea drepturilor victimelor tre#uie sa $ie asigurata $ara nici o
diseminare, indi$erent daca este #azata pe se0, rasa, culoare, lim#a, religie, opinii
- 84 -
politice sau de alta natura, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate
nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.
(rincipala valoare adaugata a acestei conventii este adoptarea unei perspective
#azate pe drepturile persoanei umane, atentia pe care ea acorda protectiei victimelor si
mecanismul sau independent de monitorizare, care garanteaza respectarea de catre
(arti a dispozitiilor conventiei.
Co-isarul dre!turilor o-ului
(ostul de Co-isar al dre!turilor o-ului a $ost instituit %n cadrul Consiliului
5uropei in anul 1999.
Comisarul este o institutie independenta imputernicita sa promoveze educatia,
sensi#ilizarea asupra drepturilor omului, cat si respectarea acestor drepturi si sa asigure
con$ormitatea deplina si e$icienta cu instrumentele normative ale Consiliului 5uropei.
Kucand un rol complementar si esentialmente preventiv, Comisarul e0ercita
$unctii di$erite $ata de cele ale Curtii europene a drepturilor omului si a altor organe
conventionale. !ara a avea putere /urisdictionala, el o$era consilii, analize si
recomandari statelor mem#re pentru remedierea insu$icientelor legislative si
prevenirea incalcarii drepturilor omului in practica.
>andatul sau prevede, de asemenea, cooperarea cu alte institutii internationale
pentru promovarea si protectia drepturilor omului, cat si posi#ilitatea de a interveni pe
#aza oricarei in$ormatii pertinente care ii este $urnizata de guverne, parlamente
nationale, avocatul poporului sau alte institutii similare, particulari sau organizatii
neguvernamentale.
Fucrand impreuna cu alte institutii ale Consiliului 5uropei, Comisarul poate
adresa un raport, o recomandare sau un aviz asupra oricarei chestiuni speci$ice
Comitetului >inistrilor cat si 'dunarii (arlamentare.
&NT%EB=%I #E CONT%OL
1. Ce di$ereniaz Convenia pentru protecia drepturilor omului "i a li#ertilor
$undamentale de alte norme internaionale %n materieI
- 85 -
2. Care sunt drepturile "i li#ertile $undamentale garantate de Convenia pentru
protecia drepturilor omului "i a li#ertilor $undamentale "i protocoalele
adiionaleI
3. Care sunt condiiile de e0ercitare a drepturilor "i li#ertilor $undamentale
garantate de Convenia pentru protecia drepturilor omului "i a li#ertilor
$undamentale "i protocoalele adiionale
4. Cum este organizat Curtea 5uropean a =repturilor 8muluiI
5. Care este procedura %n $ata Curtii 5uropene a =repturilor 8muluiI
6. Care sunt condiiile de admisi#ilitate a unei cereri individuale la Curtea
5uropean a =repturilor 8muluiI
A. Care este coninutul Cartei sociale europene <revizuite:I
6. Care este mecanismul de control innstituit de Carta social europeanI
9. Care sunt prevederile eseniale ale Conventiei cadru pentru protecia
minoritilor naionaleI
DIDFI84?'!I5
1. 'urescu Dogdan, Dolintineanu 'le0andru, )stase 'drian, Drept internaional
contemporan, 'll DecJ, 2BBB
2. ?aluca >iga De"teliu, Drept internaional 1 introducere n dreptul internaional
public & 5d. a 3&a, rev. "i adugit, 5ditura 'FF D5CC, Ducure"ti, 2BB3
3. ?aluca >iga&De"teliu, Catrinel Drumar, *rotecia internaional a drepturilor
omului- (ote de curs, 5diia a I.&a, 5ditura *niversul Kuridic, Ducure"ti, 2BB9
4. Corneliu D%rsan, )onvenia 4uropean a Drepturilor 5mului. )omentariu pe
articole. .ol. 1 "i 2. 5ditura C.M.DecJ, Ducure"ti, 2BB5&2BB62
5. =. Dogdan, >. elegean, Drepturile i libertile fundamentale n %urisprudena
)4D5, 5d. 'll DecJ, Ducure"ti 2BB52
6. ?adu Chiri, )onvenia 4uropean a Drepturilor 5mului vol. 9 i 99, 5ditura
CMDecJ, 2BBA
A. ?adu Chiri, Dreptul la un proces ec'itabil, 5ditura *niversul Kuridic,
Ducure"ti, 2BB6
- 86 -
6. ?adu C. =emetrescu, Irina >oroianu Lltescu, Drepturile omului n sistemul
(aiunilor 2nite1 protecie i promovare, Institutul ?om+n pentru =repturile
8mului, Ducure"ti, 2BBB
9. Ion =iaconu, Drepturile omului, Institutul ?om+n pentru =repturile 8mului,
Ducure"ti, 1993
1B.?zvan =inc, )ereri n faa ).4.D.5. )ondiii de admisibilitate, 5d. 'll&DecJ,
Ducure"ti, 2BB12
11.)icolae 5co#escu, >ariana )ielea 2 coord. )icolae 5co#escu, Manualul
)onsiliului 4uropei Diroul de In$ormare al Consiliului 5uropei, Ducure"ti, 2BB6
12.=.K. Marris, >. 8EDoTle, C. Oar#ricJ, +a> of t'e 4uropean )onvention on
3uman $ig'ts, DutterPorths, Fondon, =u#lin, 5din#urgh 19952
13.Cristian Kura, Drepturile omului 1 drepturile minoritilor naionale, 5ditura C.
M. DecJ, Ducure"ti, 2BB62
14.'ndrei (opescu, Dreptul internaional i european al muncii, 5ditura C.M.DecJ,
Ducure"ti, 2BB62
15.Corneliu Fiviu (opescu, 3otrrile )urii 4uropene a Drepturilor 5mului
pronunate n cauzele mpotriva $omniei 6!""7--##-8, 5d. 'll&DecJ,
Ducure"ti, 2BB32
16.Corneliu&Fiviu (opescu, )urtea 4uropean a drepturilor 5mului, 'll DecJ,
Ducure"ti, 2BB4
1A.*rincipalele instrumente internaionale privind drepturile omului la care
$omnia este parte, vol.I&II, Institutul ?om+n pentru =repturile 8mului,
Ducure"ti, 2BBA
16.Chiri ?adu, )onvenia 4uropean a Drepturilor 5mului. )omentarii i
explicaii. 5diia 1, 5ditura C.M.DecJ, Ducure"ti, 2BB6
19.Deatrice ?amascanu, Iurisprudena )4D5 n cauzele mpotriva $omniei,
5ditura Mamangiu, Ducure"ti, 2BB6
2B.K.!.?enucci, Droit europeen des droits de l,'omme, F4=K, (aris, 2BB2
- 87 -
21.>ichele =e alvia, )ompendium de la )4D3, 2BB3
22.Dianca ele/an&4uan, *rotecia european a Drepturilor omului. 5diia a doua.
5ditura C.M.DecJ, Ducure"ti, 2BB6
23.Dianca ele/an&4uan, Moraiu ?usu, 3otrrile )4D5 mpotriva $omniei
6!""7--##=8. 5ditura Mamangiu, Ducure"ti, 2BB6
24.!redric udre, Drept 4uropean i internaional al drepturilor omului, 5ditura
(olirom Ia"i, 2BB6
25.!. udre, K.(. >arguenaud, K. 'ndriantsim#azovina, '. 4outtenoire, >. Fevinet,
+es grands arrJts de la )our europGenne des Droits de l,3omme, (*! 2BB32
26.)icolae .oiculescu, Dreptul muncii-reglementri interne i comunitare 5ditura
Oolters CluPer, Ducure"ti, 2BBA2
2A.)icolae .oiculescu Drept comunitar al muncii, 5ditura Oolters CluPer,
Ducure"ti, 2BB92
26.84 nr. 94@1999 privind participarea ?om+niei la procedurile %n $aa Curii
5uropene a =repturilor 8mului "i a Comitetului >ini"trilor al Consiliului
5uropei "i regresul statului %n urma hotr+rilor "i conveniilor de rezolvare pe
cale amia#il, apro#at cu modi$icri "i completri prin Fegea nr. 6A@2BB1,
modi$icat prin 8*4 nr. 64@2BB3 pentru sta#ilirea unor msuri privind
%n$iinarea, organizarea, reorganizarea sau $uncionarea unor structuri din cadrul
aparatului de lucru al 4uvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate
ale administraiei pu#lice centrale "i a unor instituii pu#lice
29.M4 nr. 666@2BB3 privind organizarea "i $uncionarea 'gentului guvernamental
pentru Curtea 5uropean a =repturilor 8mului, modi$icat prin M4 nr.
425@2BB5 privind organizarea "i $uncionarea >inisterului '$acerilor 50terne.
3B. Kurisprudena Curii 5uropene a =repturilor 8mului %n cauzele care privesc
?om+nia1 >onitoarele 8$iciale ale ?om+niei, partea I, site&ul Curii 5uropene a
=repturilor 8mului <PPP.echr.coe.int:, site&ul 9naltei Curi de Casaie "i Kustiie
<PPP.sc/.ro:
- 88 -
C$PITOLUL IV
UNIUNE$ EU%OPE$N=
%E(UM$T
)cest capitol prezint contribuia Uniunii %uropene la evoluia mecanismelor
internaionale de protecie a drepturilor omului. &unt analizate documente cum sunt
Carta Comunitii privind drepturile sociale fundamentale ale lucrtorilor sau
Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii %uropene.
O atenie deosebit este acordat uneia dintre libertile fundamentale ale
dreptului comunitar, i anume libera circulaie a persoanelor i a forei de munc.
&e e0pliciteaz domeniul de aplicare ala cestei liberti, precum i coninutul su
material concretizat n reglementri referitoare la4 reptul de intrare i de edere,
:iberul acces la anga<are i egalitatea de tratament, reptul de a rm.ne pe
teritoriul unui stat membru dup desfurarea unei activiti salariate n acel stat,
ori privind restricii ale dreptului de intrare i dreptului de edere pe motive de
ordine public, securitate public i sntate public.
*. Uniunea Euro!ean, - re!ere istorice
9nceputul celei mai importante construcii economice, sociale "i /uridice ale
5uropei "i anume *niunea 5uropean, a constat %n declaraia din # mai l#7; a lui
=obert &c2uman, ministrul $rancez al a$acerilor e0terne, %n care prezenta planul pe
care %l ela#orase %n vederea uni$icrii industriei europene a cr#unelui "i oelului. 5ra,
cu adevrat, o iniiativ istoric %n $avoarea unei Q5urope organizate "i viiQ, care este
Qindispensa#il civilizaieiQ "i $r de care Qpacea %n lume nu ar putea $i salvatQ. 'cest
plan a devenit o realitate o dat cu %ncheierea tratatului ce a instituit Comunitatea
5uropean a Cr#unelui "i 8elului <C5C':, semnat la l6 aprilie l95l la (aris.
C+iva ani mai t+rziu, tratatele de la =oma din 37 martie l#78 au cons$init
constituirea Comunitii 5conomice 5uropeane <C55: "i Comunitii 5uropeane a
5nergiei 'tomice <C55' sau 5*?';8>:.
Cele 6 state mem#re $ondatoare erau !rana, Italia, Delgia, Fu0em#urg, 8landa
"i ?epu#lica !ederal 4ermania. Fa l ianuarie 19A3 ?egatul *nit al >arii Dritanii "i
Irlandei de )ord, =anemarca "i Irlanda au aderat la Comunitate.
*lterior, Comunitatea european s&a e0tins spre sud prin acceptarea ca mem#ri a
(ortugaliei "i paniei <1 I 1966:, precum "i a 4reciei <1 I 1961:.
- 89 -
9ncep+nd cu 1 ianuarie 1995, organizaia s&a lrgit prin aderarea a trei noi state1
'ustria, uedia, !inlanda.
8 dat cu intrarea %n vigoare a tratatelor de la ?oma, au $iinat 3 comuniti
di$erite, #az+ndu&se $iecare dintre ele pe c+te un tratat. e poate considera c aceste 3
comuniti, care privesc domenii di$erite, $ormeaz o unitate prin organizarea lor
politic "i /uridic. 5le au $ost instituite de ctre acelea"i state mem#re "i urmresc
acelea"i o#iective de #az, care sunt reluate %n pream#ulele celor 3 tratate1 realizarea
unei Q5urope organizateQ, sta#ilirea $undamentelor unei Quniuni tot mai str+nse %ntre
popoarele europeneQ "i un e$ort comun pentru a contri#ui la Q#unstarea popoarelor
lorQ. ;ocmai %n acest spirit (arlamentul 5uropean a adoptat ?ezoluia din 16 $e#ruarie
!"?7 prin a care propus desemnarea celor trei comuniti prin e0presia )omunitatea
4uropean.
*n moment important %l constituie semnarea de ctre cele 12 state mem#re la
vremea respectiv, %n anul 1966, a )ctului Unic %uropean. (rincipal scop al acestui
document a $ost eliminarea ultimelor #ariere %n calea crerii pieei unice p+n la 31
decem#rie 1992. In plus, 'ctul *nic 5uropean a e0tins s$era competenelor
Comunitii "i a introdus o serie de schim#ri procedurale menite s accelereze
procesul decizional la nivel comunitar.
Fa A $e#ruarie 1992 a $ost semnat, la >aastricht, -ratatul privind Uniunea
%uropean '-.U.%.(. (rin rati$icarea sa, la s$+r"itul anului 1993, de ctre toate statele
mem#re ale Comunitii 5uropene <numit de-acum oficial 2niunea 4uropean:, s&a
deschis drumul realizrii, %n etape, at+t a unei uniuni politice, c+t "i a unei uniuni
economice "i monetare, constituind, $r %ndoial, un reper $undamental %n istoria
civilizaiei europene.
Fa 1 mai 1999 a intrat %n vigoare -ratatul de )msterdam al crui o#iectiv l&a
constituit revizuirea ;ratatului de la >aastricht prin luarea unor decizii privind, %n
principal, urmtoarele1
1. (er$ecionarea activitii instituiilor europene "i adaptarea lor %n perspectiva
e0tinderii *niunii2
2. (rogresele necesare %n materie de politic e0tern "i de securitate comun
pentru a dota 5uropa cu o identitate "i cu o in$luen e0tern puternice2
3.'propierea *niunii de mem#rii si, ceea ce presupune s $ie remediate
de$icienele ;ratatului de la >aastricht %n domeniul social, al /ustiiei si al a$acerilor
interne, %n controlul democratic al $uncionrii sale.
;ratatul de la 'msterdam, a contri#uit la consolidarea drepturilor $undamentale
ale cetenilor europeni. 'cesta a introdus o procedur de sancionare a statelor
mem#re care violeaz drepturile $undamentale ale ceteanului. =e asemenea, aria de
aplicare a principiului nediscriminrii, limitat p+n atunci la naionalitate, a $ost
e0tins la se0, ras, religie, v+rst i orientare se0ual.
- 90 -
;otodat, ;ratatul de la 'msterdam a %m#untit politica de transparen a
*niunii i le&a permis cetenilor un acces mai larg la documentele o$iciale ale
instituiilor europene.
8 Con$erin interguvernamental convocat pentru a dez#ate pro#lemele
instituionale legate de viitoarea e0tindere a *niunii s&a terminat la 11 decem#rie 2BBB
prin adoptarea -ratatului de la Nisa, a crui rati$icare de ctre statele mem#re s&a
%ncheiat la s$+r"itul anului 2BB2.
9n anul 2BB4, a avut loc cea mai consisent lrgire a *niunii, 1B noi state cpt+nd
statutul mult r+vint de stat mem#ru.
9ncep+nd cu 1 ianuarie 2BBA, ?om+nia "i Dulgaria au aderat la *niunea 5uropean,
ridic+nd la 2A numrul statelor mem#re.
0istemul instituional al *niunii 5uropene care i&au asigurat e$icacitatea %n
structurarea politicilor, inclusiv pe plan legislativ este compus din1 (arlamentul
5uropean, Consiliul, Comisia "i Curtea de Kustiie. *n rol important %l au, totodat,
Curtea de Conturi, precum "i Comitetul 5conomic "i ocial.
;re#uie remarcat, totodat, "i ad+nca implicare a instituiilor sale %n domenii
care, %n mod tradiional, ineau de controlul e0clusiv al $iecrui stat individual, ca "i %n
capacitatea sa de a adopta acte normative ce leag direct "i automat nu numai statele
mem#re, "i, %n egal msur, persoanele $izice "i /uridice din aceste state.
(rin urmare, speci$ic *niunii este gradul ridicat de implicare a ei %n raporturile
/uridice interne ale statelor mem#re, zon unde organizaiile internaionale clasice tind
doar s $ie implicate prin intermediul relaiilor /uridice e0terne ale mem#rilor lor.
(entru a apropia *niunea de cetenii si, prin ;ratatul de la >aastricht s&a creat
o nou instituie, "i anume Mediatorul 4uropean. 'cesta, denumit i 5mbudsman,
este desemnat de (arlamentul 5uropean, iar durata mandatului su este egal cu cea a
(arlamentului. ?olul >ediatorului este acela de a investiga pl+ngerile privind
administrarea incorect %n instituiile i organismele *niunii 5uropene. 8rice cetean
al *niunii sau orice persoan $izic sau /uridic cu domiciliul sau sediul %ntr&un stat
mem#ru al *5 poate %nainta o pl+ngere ctre >ediator. 'cesta %ncearc %ncheierea
unui acord amia#il %ntre reclamant i instituia sau organismul european vizat.
=reptul la petiie ctre (arlamentul 5uropean de care #ene$iciaz orice persoan
care domiciliaz pe teritoriul *niunii reprezint un alt $actor important de apropiere a
cetenilor de instituiile europene.
- 91 -
:.Carta dre!turilor funda-entale ale Uniunii Euro!ene .:8882
Fa A decem#rie 2BBB la )isa a $ost adoptat Carta drepturilor $undamentale ale
*niunii 5uropene cu scopul de a se %ntri protecia drepturilor $undamentale %n lumina
evoluiei societii, a progresului social "i a dezvoltrilor "tiini$ice "i tehnologice.
'"a cum se arat %n pream#ulul su, ,*niunea se %ntemeiaz pe valorile
indivizi#ile "i universale ale demnitii umane, li#ertii, egalitii "i solidaritii2
*niunea se spri/in pe principiul democraiei "i pe principiul statului de drept.*niunea
situeaz persoana %n centrul aciunii sale instituind cetenia *niunii "i cre+nd un
spaiu de li#ertate, de securitate "i de /ustiie. *niunea contri#uie la pstrarea "i
dezvoltarea acestor valori comune respect+nd diversitatea culturilor "i tradiiilor
popoarelor 5uropei, precum "i a identitii naionale a statelor mem#re "i a organizrii
puterilor pu#lice la nivel naional, regional "i local2 *niunea caut s promoveze o
dezvoltare echili#rat "i dura#il "i asigur li#era circulaie a persoanelor, mr$urilor,
serviciilor "i a capitalurilor, precum "i li#ertatea de sta#ilire.-
'ceast Cart a $ost ela#orat de ctre o Convenie alctuit din mem#ri ai
parlamentelor naionale i ai (arlamentului 5uropean, reprezentani ai guvernelor
statelor mem#re i un mem#ru al Comisiei 5uropene. 'lctuit din "ase titluri R
=emnitatea, Fi#ertile, 5galitatea, olidaritatea, =repturile cetenilor, Kustiia R
Carta conine 54 de articole care de$inesc valorile $undamentale ale *niunii, precum
i drepturile civile, politice, economice i sociale ale cetenilor europeni.
Carta mai accentueaz un adevr, "i anume acela con$orm cruia $aptul de a
#ene$icia de aceste drepturi implic responsa#iliti "i %ndatoriri at+t $a de teri,
precum "i $a de comunitatea uman %n general "i $a de generaiile viitoare.
;re#uie precizar c %n ;ratatul de la Fisa#ona a $ost inclus "i acest important
document comunitar. Ca urmare, Curtea de /ustiie va putea controla respectarea Cartei
dre!turilor funda-entale ale o-ului, "i punerea %n oper a reglementrilor europene de
ctre statele mem#re.
(rimul titlu al Cartei, denumit ,=emnitatea-,cuprinde articole care se re$er la1
demnitatea uman
dreptul la via
dreptul la integritate al persoanei
Interzicerea torturii "i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante
- 92 -
Interzicerea sclaviei "i a muncii $orate
;itlul II , ,Fi#ertile- cuprinde urmtoarele drepturi "i li#erti1
=reptul la li#ertate "i la securitate
?espectarea vieii particulare "i de $amilie
(rotecia datelor cu caracter personal
=reptul de cstorie "i dreptul de %ntemeiere a unei $amilii
Fi#ertatea de g+ndire, de con"tiin "i religioas
Fi#ertatea de e0primare "i de in$ormare
Fi#ertatea de %ntrunire "i de asociere
Fi#ertatea artelor "i "tiinelor
=reptul la educaie
Fi#ertatea pro$esional "i dreptul la munc
Fi#ertatea de a des$"ura o activitate comercial
=reptul de proprietate
=reptul la azil
(rotecia %n caz de evacuare, e0pulzare sau e0trdare
;itlul III, denumit ,5galitatea-, se re$er la1
5galitatea %n drepturi
)ediscriminarea
=iversitatea cultural, religioas "i lingvistic
5galitatea %ntre #r#ai "i $emei
=repturile copilului
=repturile persoanelor %n v+rst
Integrarea persoanelor cu handicap
;itlul I., ,olidaritatea- este inovator prin $aptul c asociaz drepturile sociale i
economice dup cum urmeaz1
=reptul lucrtorilor la in$ormare i consultare %n cadrul %ntreprinderii
=reptul la negociere "i la aciuni colective
=reptul de acces la serviciile de plasament
(rotecia %n cazul concedierii ne/usti$icate
Condiii de munc echita#ile "i corecte
Interzicerea muncii copiilor "i protecia tinerilor la locul de munc
- 93 -
.iaa de $amilie "i viaa pro$esional
ecuritatea social "i asistena social
'sistena medical
'ccesul la serviciile de interes economic general
(rotecia mediului
(rotecia consumatorilor
o#servm includerea %n Cart a prevederilor e0plicite re$eritoare la mediu "i
protecia consumatorilor pe care nu le regsim %n documentele celorlalte organizaii
internaionale.
;itlul . enumer ,=repturile cetenilor-, "i anume1
=reptul de a alege "i de a $i ales %n (arlamentul 5uropean
=reptul de a alege "i de a $i ales %n cadrul alegerilor locale
=reptul la #un administrare
=reptul de acces la documente
>ediatorul 5uropean
=reptul de petiie
Fi#ertatea de circulaie "i de "edere
(rotecia diplomatic "i consular
;itlul .I este dedicate /ustiiei, "i cuprinde o serie de garanii importante
privind1
=reptul de a apela e$ectiv "i de acces la o instan imparial
(rezumia de nevinovie "i dreptul la aprare
(rincipiile legalitii "i proporionalitii in$raciunilor "i pedepselor
=reptul de a nu $i /udecat sau pedepsit penal de dou ori pentru aceea"i
in$raciune
8#servm c %n cuprinsul diverselor titluri regsim at+t drepturi civile "i politice,
c+t "i drepturi economice, sociale "i culturale, Carta opt+nd ast$el pentru alte criterii de
sistematizare dec+t cele e0istente la nivelul celorlalte organizaii internaionale cu
comptene %n materie.
=izpoziiile Cartei se adreseaz instituiilor "i organelor *niunii, ca "i statelor
mem#re atunci c+nd $ac aplicarea dreptului comunitar.
- 94 -
Carta are un caracter mai degra# declarativ, ea rea$irm+nd, av+nd %n vedere
sarcinile speci$ice ale *niunii, ca "i principiul su#sidiaritii, drepturile care rezult %n
mod special din tradiiile constituionale "i o#ligaiile internaionale comune statelor
mem#re, din tratatele comunitare, din Convenia european a drepturilor omului, din
cele dou Carte sociale adoptate de Comunitate "i Consiliul 5uropei, precum "i din
/urisprudena Curii de /ustiie a Comunitilor europene "i a Curii europene a
drepturilor omului. 5a sta#ile"te standardele comunitare %n domeniul drepturilor
omului la un nivel cel puin egal cu cel al Consiliul 5uropei. Ca atare, ea nu instituie
un mecanism de control "i nici sanciuni pentru nerespectarea prevederilor sale.
;rimiterea la documentele "i mecanismele de protecie a drepturilor omului
dezvoltate %n cadrul Consiliului 5uropei nu este %nt+mpltoare, dac lum %n
consideraie e$iciena acestora, c+t "i $aptul c toate statele mem#re ale *niunii
5uropene sunt "i mem#re ale Consiliului 5uropei.
=e alt$el, a"a cum se arat %n art. 52 par.3., %n msura %n care Carta conine
drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenia european de aprare a
drepturilor omului "i a li#ertilor $undamentale, sensul "i %ntinderea lor sunt acelea"i
ca "i cele cuprinse %n Convenia menionat. 'ceast dispoziie nu aduce atingere
dreptului *niunii %n asigurarea unei protecii mai largi.
8rice limitare %n e0ercitarea drepturilor "i li#ertilor recunoscute prin prezenta
Cart tre#uie s $ie prevzut de lege "i s respecte coninutul $undamental al acestor
drepturi "i li#erti. (rin respectarea principiului proporionalitii, aceste limitri nu
pot $i aduse dec+t dac sunt necesare "i dac rspund e$ectiv unor o#iective de interes
general, recunoscute de ctre *niune sau nevoii de prote/are a drepturilor "i li#ertilor
persoanei <art.52 par.1.:.
=ispoziiile Cartei, care conin principii, pot $i puse %n aplicare prin acte
legislative "i e0ecutive adoptate de ctre instituiile "i organismele *niunii, precum "i
prin acte ale statelor mem#re %n aplicarea dreptului *niunii, %n e0ercitarea
competenelor pe care le au %n acest sens. Invocarea lor %n $aa instanei %ns nu este
admis dec+t %n scopul interpretrii "i controlului legalitii unor ast$el de acte.
=e alt$el, multe dintre drepturile prevzute de Cart $ac de/a o#iectul unor
regulamente "i directive "i care au instituit norme o#ligatorii %n materie.
Carta Co-unit,+ii !rivind dre!turile sociale funda-entale ale
lucr,torilor .*/1/2
- 95 -
Fa 9 decem#rie 1969, 11 ri ale Comunitii 5uropene <e0cepie $c+nd >area
Dritanie, care a semnat&o, totu"i, %n 1996: au adoptat o declaraie, intitulat QCarta
Comunitii privind drepturile sociale $undamentale ale lucrtorilorQ. 5a nu a e0tins
competenele Comunitii, ideea de #az $iind aceea a $ormulrii unui minim intangi#il
de drepturi sociale.
)eprevz+nd un sistem de recursuri "i sanciuni, Carta este totu"i un instrument
menit s $aciliteze realizarea o#iectivelor comunitare %n cadrul ;ratatului de la ?oma.
9n pream#ulul declaraiei, $c+ndu&se trimitere la art. 11A al ;ratatului C55, se
reaminte"te necesitatea promovrii unor condiii superioare de munc "i via ale
lucrtorilor, ast$el %nc+t s $ie posi#il armonizarea lor, cu meninerea progreselor
o#inute.
=e asemenea, se arat c realizarea pieei interne tre#uie s $avorizeze
apropierea condiiilor de via "i munc, ca "i coeziunea economic "i social %n cadrul
Comunitii 5uropene. e urmre"te, %n acela"i timp, s se asigure, la niveluri
adecvate, dezvoltarea drepturilor sociale ale lucrtorilor din cadrul *niunii.
5a sta#ile"te, prin prevederile sale, principiile $undamentale pe care se #azeaz
%n prezent modelul european de drept al muncii "i, pe un plan mai general, locul
muncii %n societate.
=up adoptarea Cartei, )omisia 4uropean a ela#orat un program de aciune
viz+nd dispoziiile din document ce urmeaz a $i implementate la nivel comunitar.
9n conte0t, %ns, s&a reiterat importana aplicrii principiului su#sidiaritii,
aciunea *niunii intervenind atunci c+nd o#iectivele urmrite pot $i realizate mai
e$icient la nivel comunitar dec+t la nivelul $iecrui stat mem#ru %n parte. (entru
anumite pro#leme care sunt de competena statelor mem#re, dar care se pun %n termeni
similari %n toate rile, Comisia urmeaz s adopte msuri neo#ligatorii %n vederea
%ncura/rii unirii e$orturilor, %n condiiile respectrii practicilor naionale.
)oninut
C+t prive"te coninutul su, Carta de$ine"te drepturile sociale $undamentale ale
cetenilor *niunii 5uropene, %n special cele ale lucrtorilor, at+t salariai c+t "i
independeni. 9n $apt, se con$irm drepturi de/a %nscrise $ie %n ;ratat <li#era circulaie,
dreptul la $ormare pro$esional, egalitatea se0elor:, $ie %n Carta social european sau
%n conveniile 8rganizaiei Internaionale a >uncii.
1: Dreptul la liber circulaie 6art. !-.8
2: Dreptul la anga%are i remunerare 6art. /-=8
3: Dreptul la ameliorarea condiiilor de via i de munc
6art. ?-"8
4: Dreptul la protecie social 6art. !#8
5: Dreptul la libertatea de asociere i negociere colectiv 6art. !!-!/8
- 96 -
6: Dreptul la pregtirea profesional 6art. !D8
A: Dreptul la egalitatea de tratament ntre brbai i femei 6art. !=8
6: Dreptul la informaie consultare i participare 6art. !?-!78
98 Dreptul la protecia sntii i securitatea la locul de munc 6art. !"8
1B: Dreptul la protecia copiilor i adolescenilor 6art. -#--.8
11: Dreptul persoanelor n vrst 6art. -/--D8
12: Dreptul persoanelor 'andicapate 6art. -=8
*unerea n aplicare a )artei
?ealizarea prevederilor Cartei Comunitii privind drepturile sociale
$undamentale ale lucrtorilor depinde, %n principal, de statele mem#re sau de
instituiile lor care au atri#uii %n domeniul social, ca "i de partenerii sociali %n msura
%n care %ncheie convenii colective at+t la nivelul naional, regional sau sectorial, c+t "i
la nivelul unitilor propriu&zise.
(e de alt parte, principiul su#sidiaritii permite *niunii s acioneze atunci
c+nd o#iectivele pot $i mai u"or realizate la nivelul su dec+t la cel al statelor mem#re.
;otodat, Comisia redacteaz, anual, un raport privind aplicarea prevederilor
Cartei de ctre statele mem#re, ca "i de ctre *niunea 5uropean %n ansam#lul su.
'"a dup cum am su#liniat mai %nainte, Carta comunitar nu are valoarea
/uridic a unui regulament, ea doar enun drepturile $undamentale. 9n comparaie cu
Carta ocial 5uropean a Consiliului 5uropean, Carta respectiv este considerat
chiar Qun regresQ pe planul reglementrilor europene. =esigur pot $i date mai multe
e0plicaii. 5a este rezultatul negocierilor, al unor compromisuri $cute pe parcursul
ela#orrii, dar, %n egal msur, ea re$lect, din plin, aplicarea principiului
su#sidiaritii cci politica social revine, %n cea mai mare msur, $iecrui stat
mem#ru.
- 97 -

LIBE%$ CI%CUL$)IE $ PE%SO$NELO% EI $ ?O%)EI #E MUNC=
*na dintre li#ertile $undamentale ale dreptului comunitar o constituie li#era
circulaie a persoanelor "i a $orei de munc
13
.
Fi#era circulaie a persoanelor urmre"te, din punct de vedere economic, s
creeze, %n primul r+nd, o pia unic a $orei de munc, iar din punct de vedere politic
s realizeze o mai mare coeziune a popoarelor ce compun *niunea 5uropean prin
eliminarea #arierelor privind migraia "i promovarea unei Qcetenii comunitareQ.
=e asemenea, li#era circulaie a $orei de munc tre#uie s permit rilor care
se con$runt cu un anumit nivel al "oma/ului s e0porte din surplusul su ctre rile %n
care se %nregistreaz o penurie a m+inii de lucru.
;ratatele comunitare disting %ntre salariai <muncitori: "i persoane precum li#er&
pro$esioni"tii, oamenii de a$aceri, care includ at+t persoanele $izice c+t "i cele /uridice.
+ibera circulaie a muncitorilor asupra creia vom concentra analiza noastr,
este prezentat %n ;ratatul de la ?oma, ce a instituit Comunitatea 5conomic
5uropean, %n articolele 46&49
14
, dup dispoziiile re$eritoare la li#era circulaie a
mr$urilor "i %n corelaie cu li#era circulaie a serviciilor "i capitalurilor.
Fi#era circulaie a muncitorilor se de$ine"te prin dreptul de a rspunde la o$erte
privind locuri de munc, de a se deplasa %n acest scop pe teritoriul statelor mem#re, de
a rm+ne pe teritoriul statelor mem#re pentru a des$"ura o activitate, precum "i de a
rm+ne pe teritoriul unuia din acestea dup ce o persoan a des$"urat o activitate
<art.46 par.3:.
=eci, li#era circulaie presupune de la %nceput c muncitorul care se deplaseaz
rspunde unei o$erte e$ectiv $cute cu privire la un loc de munc. )u este vor#a,
a"adar, de dreptul de a pleca %n mod li#er pe teritoriul rilor mem#re pentru a cuta un
loc de munc.
13
(entru o a#ordare mai detaliat a %ntregii pro#lematici e0puse %n aceast parte a lucrrii, vezi )icolae .oiculescu,
Drept comunitar al muncii, 5ditura ?osetti, Ducure"ti, 2BB5.
14
In versiunea sa consolidat, incluz+nd modi$icrile aduse de tratatele ulterioare, cum sunt ;ratatul de la >aastricht sau ;ratatul de la 'msterdam,
numerotarea articolelor ;ratatului de la ?oma a $ost schim#at. In cuprinsul acestei lucrri am optat, %n scopul evitrii eventualelor con$uzii, pentru
trimiterea la numerotaia original a diverselor norme prezentate.
- 98 -
Ca un corolar al acestei li#erti, statelor mem#re li se cere s a#oleasc orice
discriminare %ntre muncitori #azat pe naionalitate, cu privire la anga/are, remunerare
"i celelalte condiii de munc "i anga/are <art.46, par.2:.
;otu"i, o restricie important este adus de paragra$ul 3 al aceluia"i articol, prin
care statele mem#re pot limita dreptul li#erei circulaii pentru raiuni de ordine pu#lic,
securitate pu#lic, ca "i pentru raiuni de sntate pu#lic.
Fi#era circulaie a muncitorilor reprezint %n $apt o concretizare %n domeniul
$orei de munc a principiului general cuprins in articolului 6 al ;ratatului C55
con$orm cruia ,%n domeniul aplicrii prezentului tratat, "i $r a aduce pre/udicii
dispoziiilor particulare pe care acesta le prevede, este interzis orice discriminare pe
#aza nationalitii.-
Curtea de Kustitie a marcat, la r+ndul su, importana acestui principiu su#liniind
c articolul 46 este direct aplica#il in sistemele /uridice din $iecare stat mem#ru $ac+nd
inaplica#il orice dispozitie /uridic naional contrar <)omisie c. $epublica
Arancez cazul nr.!=?C?.:.
Curtea a precizat, de asemenea, c articolul 46 se aplic chiar dac munca este
depus %n a$ara Comunitii, at+t timp c+t relaia /uridic de anga/are este per$ectat %n
cadrul Comunitii.
Cerinelor %nscrise %n ;ratatul C55 le&a $ost acordat mai mult consisten prin
intermediul unei #ogate legislaii derivate. 5ste vor#a de o serie de regulamente "i
directive , dintre care cele mai importante sunt1
a: =irectiva 66@36o privind drepturile de intrare "i re"edin2
#: ?egulamentul nr.1612@66 privind accesul la condiiile de anga/are2
c: ?egulamentul nr. 1251@AB privind dreptul de a rm+ne pe teritoriul unui
stat mem#ru dup anga/area %n acel stat2
d: =irectiva 64@221 privind dreptul statelor mem#re de a deroga de la
prevederile li#erei circulaii pe motiv de ordine pu#lic, securitate pu#lic sau sntate
pu#lic.
e: =irectiva 2BB4@36 privind dreptul la li#er circulaie "i "edere pe teritoriul
statelor mem#re pentru cetenii *niunii "i mem#rii $amiliilor acestora, de modi$icare
a ?egulamentului C55 nr. 1612@66 "i de a#rogare a directivelor 64@221@C55,
66@36B@C55, A2@194@C55, A3@146@C55, A5@34@C55, A5@35@C55,
9B@364@C55,9B@365@C55 "i 93@96@C55.
- 99 -
'. =8>5)I* =5 '(FIC'?5
=repturile acordate de articolul 46 al ;ratatului C.5.5. "i de legislaia derivat
emis %n aplicarea sa privesc muncitorii "i $amiliile lor.
In principiu, numai lucrtorii din statele membre au li#ertatea de a circula %n
cadrul Comunitii, dar $iecare stat mem#ru sta#ile"te, con$orm propriei legislaii, cine
%i sunt cetenii, ca "i modalitile de pierdere "i do#+ndire a ceteniei.
?e$eritor la circulaia persoanelor din rile tere, tre#uie su#liniat c rile
*niunii 5uropene nu au conturat %nc o politic comun. *ltimele restricii e0istente
%n spaiul comunitar %n domeniul deplasrii "i condiiilor de anga/are ale lucrtorilor au
$ost ridicate prin ?egulamentul )r. 1612@66 "i =irectiva 66@36o. &a rspuns prin
aceast reglementare o#iectivelor $i0ate prin ;ratatul de la ?oma, concretiz+ndu&se
realizarea integral a li#erei circulaii "i preciz+ndu&se %n acela"i timp mecanismele "i
procedurile de punere %n contact "i compensare rapid "i e$icace a o$ertelor "i cererilor
de locuri de munc pe teritoriul statelor mem#re.
9n acela"i timp, )urtea de Iustiie a )omunitilor 4uropene s&a pronunat %n
mai multe r+nduri asupra prevederilor ce au instituit li#ertatea de mi"care a $orei de
munc.
'st$el, a reie"it c legislaia comunitar vizeaz QlucrtoriiQ %n sensul dreptului
comunitar "i nu al dreptului naional. In cazul +a>rie-:lum 6(r.==C7D8 Curtea de
Kustiie a sta#ilit c pentru un muncitor Qcaracteristica esenialQ este c, %n timpul unei
anumite perioade de timp, el presteaz servicii pentru "i su# conducerea altuia %n
schim#ul unei remuneraii.
;ermenul QlucrtorQ cuprinde persoanele anga/ate %n ara gazd, cele care se a$l
%n cutarea unui loc de munc, "omerii api de munc "i care anterior au $ost anga/ai
6cazul 3oeEstra (r.?DC=.8 persoanele incapa#ile de munc datorit #olii sau
accidentrii su$erite %n timpul anga/rii %n ara gazd <art.A<l:, =irectiva 66@36o:,
persoanele care au atins v+rsta normal de pensionare %n timpul des$"urrii activitii
%n ara gazd.
'"adar, se acord o semni$icaie mai larg noiunii de lucrtor salariat. Fucrtor,
%n %nelesul dreptului comunitar, este "i cel care presteaz doar o activitate ocazional
sau cu timp parial. 5 su$icient ca activitatea s $ie e$ectiv, s nu $ie pur "i simplu una
#enevol 6cazul +evin (r.D.C7!8.
=e asemenea, pentru acordarea statutului de lucrtor, munca prestat tre#uie s
%ndeplineasc sau s derive dintr&un scop economic 6cazul :ettra; (r. .//C7?8.
>ult mediatizat la timpul su a $ost cauza adus cu succes %n $aa Curii de
$ot#alistul #elgian Kean&>arc Dosman. 'cesta a susinut c a"a zis , clauz a
naionalitii-, e0istent %n $ot#alul pro$esionist contravine art. 46 al ;ratatulul
C.5.5., deoarece limita li#ertatea de mi"care a lucrtorilor %n interiorul *niunii .
- 100 -
>ai mult, 'vocatul 4eneral al Curii a apreciat c o#ligaia clu#ului care preia
un /uctor de a plti o prim de trans$er pentru acesta restr+nge "i ea li#ertatea de
mi"care a /uctorilor. 'm#ele aspecte contravin, totodat, articolelor 65 "i 66 ale
;ratatului, care interzic a#uzurile de poziie dominant "i practicile concertate pentru
limitarea concurenei.
Ceea ce Curtea a sta#ilit prin /urisprudena sa este $aptul c li#era circulaie a
$orei de munc sta#ilit prin articolul 46 nu este menit numai s realizeze o pia
unic %n #ene$iciul economiei statelor, dar ea are scopul de a acorda dreptul
lucrtorilor de a&"i ridica standardul de via prin orice mi/loace, chiar dac acesta nu
este su$icient pentru atingerea nivelului minim de su#zisten %ntr&un stat anume.
!aptul c lucrtorul are mi/loace adiionale, cum sunt spri/inul $amiliei sau
proprietile private pentru a&"i suplimenta veniturile nu a$ecteaz statutul su de
lucrtor prote/at %n cadrul Comunitii <)azul +evin nr.D.C7!:.
(relu+nd generoasele interpretri /urisprudeniale anterioare, irectiva 3;;6>59
prevede, la art. A alin.<3: c un cetean care nu mai este lucrtor sau persoan care
e0ercit o activitate independent %"i menine statutul de lucrtor sau persoan care
e0ercit o activitate independent %n urmtoarele condiii1
a: se a$l %n incapacitate temporar de a munci, ca rezultat al unei #oli sau
al unui accident2
#: este %nregistrat<: %n mod corespunztor ca $iind %n "oma/ involuntar,
dup ce a $ost anga/at<: pe o perioad de peste un an, "i s&a %nregistrat
ca persoan care caut de lucru la o$iciul de plasare a $orelor de munc
competent2
c: este %nregistrat<: %n mod corespunztor ca $iind %n "oma/ involuntar,
dup ce a %ndeplinit un contract de munc pe termen limitat, cu durata
su# un an, sau dup ce a devenit "omer<: %n mod involuntar %n timpul
primelor dousprezece luni "i s&a %nregistrat ca persoan care caut de
lucru la o$iciul de plasare a $orelor de munc relevant. 9n acest caz,
statutul de lucrtor se menine pentru o perioad de cel puin "ase luni2
d: %ncepe un stagiu de $ormare pro$esional. Cu e0cepia cazului %n care se
a$l %n "oma/ involuntar, meninerea statutului de lucrtor presupune ca
pregtirea s ai# legtur cu activitatea pro$esional anterioar.
>em#rilor $amiliei lucrtorului care se deplaseaz li se asigur, de asemenea,
dreptul de intrare "i "edere pe teritoriul statelor mem#re ale *niunii 5uropene.
!amilia este de$init %n acest conte0t, ca $iind compus din soia <ul:
lucrtorului<ei: "i descendenii lor direci care au v+rsta su# 21 de ani sau care se a$l
%n %ntreinerea lor, precum "i rudele directe %ntreinute %n linie ascendent ale
lucrtorului "i ale soiei <lui:.
- 101 -
irectiva 3;;6>59 a inclus %n de$iniia ,mem#rului de $amilie- "i partenerul cu
care ceteanul *niunii a contractat un parteneriat %nregistrat, pe #aza legislaiei unui
stat mem#ru, dac legislaia statului mem#ru gazd trateaz parteneriatele %nregistrate
drept echivalente ale cstoriei "i %ncon$ormitate cu condiiile prevzute %n legislaia
relevant a statului mem#ru gazd.
D. C8)HI)*;*F >';5?I'F
1. Dreptul de intrare i de edere
=irectiva 66@36B, a suprimat restriciile privind deplasarea "i rezidena
cetenilor din *niunea 5uropean "i ale mem#rilor $amiliilor acestora <art.1:.
'st$el, ea a asigurat lucrtorului migrant dreptul 1
a: de a prsi statul de re"edin pentru a des$"ura o activitate ca persoan
anga/at %ntr&un alt stat mem#ru <art.2:2
#: de a intra pe teritoriul altui stat mem#ru pe #aza doar a unei cri de
identitate sau pa"aport <art.3<1::.
.izele de intrare <sau echivalentul lor: nu au mai $ost solicitate, cu e0cepia
mem#rilor de $amilie care nu sunt ceteni ai unui stat mem#ru. 'cestor state li s&a
cerut s acorde $aciliti pentru o#inerea vizelor necesare <art.3<2::.
c: de a o#ine un permis de reziden, pe #aza1
c &documentului cu care a intrat %n teritoriu
d &con$irmrii anga/rii de la anga/ator sau a unui certi$icat de anga/are <art.3<3: lit.a
"i #:.
(rin irectiva 3;;6>59 s&a dorit s se codi$ice "i s se revizuiasc instrumentele
comunitare e0istente care trateaz %n mod separat salariaii, persoanele care e0ercit o
activitate independent, precum "i studenii "i alte persoane inactive %n scopul
simpli$icrii "i %ntririi dreptului la li#er circulaie "i "edere
15
pentru toi cetenii
*niunii. Ca atare, =irectiva 66@36B a $ost a#rogat de la 3B aprilie 2BB6, urm+nd ca
sediul materiei s $ie =irectiva 2BB4@36.
'cest din urm act comunitar reine ca "i cel pe care&l %nlocuie"te dreptul de intrare
pe teritoriul unui stat mem#ru pe #aza unei cri de identitate vala#ile sau a unui
pa"aport vala#il, precum "i necesitatea de a nu se impune cetenilor *niunii nici o
viz de intrare sau $ormalitate echivalent <art.5<1::.
15
?egulamentul nr. 663@2BB4 a clari$icat "i terminologic termenii de ,reziden- "i cel de "edere. 'st$el, ,rezidena-
%nseamn locul %n care locuie"te de o#icei o anumit persoan, pe c+nd ,"edere- %nseamn reziden temporar <(ream#ul
alin. /: "i J::.
- 102 -
pre deose#ire de actul comunitar anterior, irectiva 3;;6>59 reine nu numai
dreptul de intrare, ci "i dreptul de ie"ire pe care&l toi cetenii *niunii de a prsi
teritoriul unui stat mem#ru pentru a cltori %n alt stat mem#ru <art.4<1::.
>em#rilor de $amilie care nu sunt resortisani ai unui stat mem#ru li se cere numai
s posede o viz de intrare %n con$ormitate cu ?egulamentul C5 nr. 539@2BB1, care
enumer rile ale cror resortisani tre#uie s posede vize, atunci c+nd traverseaz
$rontierele e0terne ale statelor mem#re, precum "i cele ale cror resortisani sunt scutii
de aceast cerin, sau, dac este cazul, cu legislaia naional. 9n scopul $acilitrii
li#erei circulaii a mem#rilor de $amilie care nu sunt resortisani ai unui stat mem#ru,
cei care au o#inut de/a un permis de reziden ar tre#ui s $ie scutii de necesitatea de
a o#ine o viz de intrare %n sensul ?egulamentului C5 nr. 539@2BB1.
Cetenii *niunii #ene$iciaz de dreptul de edere n statul membru gazd pentru o
perioad de cel mult trei luni, $r a $ace o#iectul nici unei condiii sau $ormaliti, alta
dec+t cerina de a deine o carte de identitate vala#il sau un pa"aport vala#il, $r a se
aduce atingere unui tratament mai $avora#il aplica#il persoanelor care caut de lucru,
con$orm Curii de Kustiie <art.6:.
9n schim#, dreptul de edere pentru o perioad mai mare de trei luni se acord,
con$orm art. Aalin. <1: al =irectivei 2BB4@36, dac cetenii *niunii care&l valori$ic 1
a: sunt salariai sau e0ercit o activitate independent %n statul mem#ru gazd 2
#: au su$iciente resurse pentru ei "i pentru mem#rii $amiliilor lor, ast$el %nc+t s
nu devin o povar pentru sistemul de asisten social al statului mem#ru
gazd %n timpul perioadei de "edere "i posed o asigurare medical
cuprinztoare, vala#il %n statul mem#ru gazd 2
c: R sunt %nscri"i %ntr&o instituie privat sau pu#lic, acreditat sau $inanat de
ctre statul mem#ru gazd pe #aza legislaiei sau practicilor sale
administrative, cu scopul principal de a urma studii, inclusiv de $ormare
pro$esional2 "i
& posed o asigurare cuprinztoare %n statul mem#ru gazd "i asigur
autoritatea naional competent, printr&o declaraie sau o alt procedur
echivalent la propria alegere, c posed su$iciente resurse pentru ei %n"i"i "i
pentru mem#rii de $amilie, ast$el %nc+t s nu devin o povar pentru sistemul
de asisten social al statului mem#ru gazd %n timpul perioadei de "edere 2
sau
d: sunt mem#ri de $amilie care %nsoesc ori se altur unui cetean al *niunii
care %ndeplin"ete condiiile menionate la lit.<a:, <#: sau <c:.
- 103 -
irectiva 3;;6>59 nu mai reine necesitatea eli#errii permiselor de reziden. 9n
schim#, art. 6 acord acord posibilitatea statelor membre gazd s cear cetenilor
2niunii s se nregistreze la autoritile competente atunci c+nd perioadele de "edere
dep"esc trei luni.
;ermenul pentru %nregistrare este de cel puin trei luni de la data sosirii. e
eli#ereaz imediat un certi$icat de %nregistrare, care conine numele "i adresa persoanei
%nregistrate, precum "i data %nregistrrii. )erespectarea cerinei de %nregistrare de ctre
persoana respectiv o poate $ace pe aceasta pasi#il de sanciuni proporionale "i
discriminatorii.
(entru eli#erarea unui certificat de nregistrare, pot $i solicitate %n mod limitativ o
serie de documente menionate la alin.<3: al art. 6. =ocumentele doveditoare cerute de
autoritile competente pentru eli#erarea unui certi$icat de %nregistrare sau a unui
permis de "edere sunt speci$icate pentru a se evita ca practicile administrative sau
interpretrile divergente s constituie un o#stacol disproporionat %n calea e0ercitrii
dreptului de "edere de ctre cetenii *niunii "i mem#rii $amiliilor acestora. 9n acest
sens1
& cetenii *niunii crora li se aplic art. A alin.<1: lit.<a: tre#uie s prezinte o
carte de identitate vala#il sau un pa"aport vala#il, o con$irmare de anga/are
din partea anga/atorului sau un certi$icat de anga/are, ori o dovad c sunt
persoane care e0ercit o activitate independent2
& cetenii *niunii crora li se aplic art. A alin.<1: lit.<#: tre#uie s prezinte o
carte de identitate vala#il sau un pa"aport vala#il "i s $urnizeze dovezi c
satis$ac condiiile prevzute %n directiv2
& cetenii *niunii crora li se aplic art. A alin.<1: lit.<c: tre#uie s prezinte o
carte de identitate vala#il sau un pa"aport vala#il, s $urnizeze dovezi
privind %nscrierea lor %ntr&o instituie acreditat "i $aptul c posed o
asigurare medical cuprinztoare, precum "i declaraia sau procedura
echivalent menionat la art. A alin.<1: lit.<c:. tatele mem#re nu pot cere ca
aceast declaraie s precizeze valoarea resurselor.
=at $iind c noiunea de 7resurse su$iciente- este natur s genereze o serie de
am#iguiti "i neclariti, se prevede c statele mem#re nu pot sta#ili valoarea acestora,
ci tre#uie s ia %n considerare situaia personal a persoanei %n cauz. 9n orice caz,
aceast valoare nu poate $i mai mare dec+t pragul su# care resortisanii din statul
mem#ru gazd pot #ene$icia de asisten social, sau, dac acest criteriu nu este
aplica#il, mai mare dec+t pensia minim de asigurri sociale pltit de ctre statul
mem#ru gazd.
=e asemenea, alin.<5: al art. 6 enumer documentele care pot $i cerute membrilor
de familie ai cetenilor *niunii, care sunt ei %n"i"i ceteni ai *niunii, %n vederea
eli#errii certi$icatului de %nregistrare.
- 104 -
=reptul de "edere al membrilor de familie ai unui cetean al 2niunii care nu sunt
resortisani ai unui stat membru se con$irm, %n condiiile art. 1B al =irectivei
2BB4@36, prin eli#erarea unui document intitulat 7*ermis de edere de membru de
familie pentru un cetean al 2niuniiK.
'cest permis de "edere, care are natura /uridic a permiselor de reziden ce se
acordau %n temeiul =irectivei 66@36B, este vala#il timp de cinci ani de la data eli#errii
sau pe perioada prevzut de "edere a ceteanului *niunii, dac aceast perioad este
mai mic de cinci ani <art.11:.
.ala#ilitatea permisului de "edere nu este a$ectat de a#sene temporare care nu
dep"esc "ase luni pe an sau de a#sene de durat mai mare datorat serviciului militar
o#ligatoriu, sau de o a#sen de ma0imum dousprezece luni consecutive determinat
de motive importante, precum sarcina "i na"terea, #oli grave, studiu sau $ormare
pro$esional, sau mutare %n interes de serviciu %n alt stat mem#ru sau %ntr&o ar ter.
=ecesul sau plecarea ceteanului *niunii din statul mem#ru gazd nu a$ecteaz
dreptul de "edere al mem#rilor si de $amilie care sunt resortisani ai unui stat mem#ru.
C+t privesc mem#rii de $amilie care nu sunt resortisani ai unui stat mem#ru,
ace"tia nu&"i pierd dreptul de "edere %n cazul decesului capului $amiliei, cu condiia s
$i avut re"edina %n statul mem#ru gazd %n calitate de mem#ri de $amilie timp de cel
puin un an %nainte de decesul ceteanului *niunii <art. 12:.
;otu"i, %nainte de a do#+ndi dreptul de "edere permanent, dreptul de "edere al
persoanelor interesate rm+ne supus o#ligaiei ca ace"tia s poat dovedi c sunt
salariai sau persoane care e0ercit o activitate independent sau c au su$iciente
resurse pentru ei %n"i"i "i pentru mem#rii $amiliilor lor, ast$el %nc+t s nu devin o
povar pentru sistemul de asisten social al statului mem#ru gazd %n timpul
perioadei de "edere "i c posed o asigurare medical cuprinztoare. 'ce"ti mem#ri de
$amilie %"i menin dreptul de "edere e0clusiv pe #az personal.
=e asemenea, plecarea ceteanului *niunii din statul mem#ru gazd sau decesul
su nu atrage dup sine dup pierderea dreptul de "edere pentru copiii si sau pentru
printele care are custodia acestor copii, indi$erent de naionalitate, %n cazul %n care
copiii %"i au re"edina %n statul mem#ru gazd "i sunt %nscri"i %ntr&o instituie de
%nvm+nt pentru a studia acolo, p+n la terminarea studiilor.
=ivorul, anularea cstoriei ceteanului sau %ncetarea parteneriatului su
%nregistrat nu a$ecteaz dreptul de "edere al mem#rilor $amiliei sale, care sunt
resortisani ai unui stat mem#ru <art. 13:.
C+t privesc mem#rii $amiliei unui cetean al *niunii care nu sunt resortisani ai
unui stat mem#ru, ace"tia nu&"i pierd dreptul de "edere %n cazul divorului, anulrii
cstoriei ceteanului sau %ncetrii parteneriatului su %nregistrat %n condiiile
prevzute al alin. 2 al art. 13, printre care aceea ca durata cstoriei sau a
- 105 -
parteneriatului %nregistrat s $i $ost de cel puin trei ani, ori soul sau partenerul care nu
este resortisant al unui stat mem#ru s ai# custodia copiilor ceteanului *niunii.
=reptul de "edere de care se #ucur cetenii *niunii 5uropene "i mem#rii
$amiliilor lor su#zist at+t timp c+t ace"tia nu devin o povar e0agerat pentru sistemul
de asisten social al statului mem#ru gazd. ;otu"i, prelu+nd idei din /ursiprudena
anterioar a Curii de Kustiie, irectiva 3;;6>59 su#liniaz, la art. 14 alin.4, c o
msur de e0pulzare nu tre#uie s $ie consecina automat a $aptului c ceteanul
*niunii sau mem#rii $amiliei sale au recurs la sistemul de asisten social al statului
mem#ru gazd.
9n orice caz, o msur de e0pulzare nu poate $i %n nici un caz adoptat %mpotriva
unor ceteni ai *niunii 5uropene sau mem#rilor de $amilie ai acestora <cu e0cepia
situaiilor %n care restricionarea dreptului de "edere se $ace pe temeiul ordinii pu#lice,
siguranei pu#lice sau sntii pu#lice: dac <con$orm art. 14 alin.4:1
a: cetenii *niunii sunt salariai sau persoane care e0ercit activiti
independente, sau
#: cetenii *niunii au intrat pe teritoriul statului mem#ru gazd pentru a cuta
de lucru. 9n acest caz, cetenii *niunii "i mem#rii $amiliilor acestora nu pot $i
e0pulzai, at+t timp c+t cetenii *niunii pot $urniza dovezi c sunt %n
continuare %n cutare de lucru "i c au o "ans real de a $i anga/ai.
9n plus, e0pirarea crii de identitate sau a pa"aportului pe #aza cruia persoana %n
cauz a intrat %n statul mem#ru gazd "i i s&a eli#erat un certi$icat de %nregistrare sau
un permis de "edere nu constituie un motiv de e0pulzare din statul mem#ru gazd <art.
16 alin.2
2. +iberul acces la anga%are i egalitatea de tratament
=reptul de a rspunde la o$erte de munc e$ectiv $cute este consacrat de
$egulamentul (r.!=l-C=7. =up adoptarea acestui act normativ, %n toate rile
Comunitii 5uropene regimul anga/rii are dou caracteristici 1
%n primul r+nd, recrutarea prin gri/a serviciului pu#lic este de acum $acultativ.
8rice cetean al unui stat mem#ru "i orice anga/ator ce e0ercit vreo activitate
pe teritoriul unui stat mem#ru pot s&"i schim#e cererile "i o$ertele lor de munc,
s %ncheie contracte de munc "i s le pun %n e0ecutare con$orm legilor %n
vigoare "i $r discriminare2
%n al doilea r+nd, pentru a o#ine eli#erarea unui permis de reziden, salariatul
va aduce dovada c el este #ene$iciarul unui contract de munc printr&o
declaraie de anga/are sau un certi$icat de munc $urnizat de anga/ator.
- 106 -
'cesta este regimul li#erului acces la anga/are. 'st$el, s&a putut a$irma c
?egulamentul )r. 1612@66 a consacrat e0istena unei verita#ile piee europene a
muncii, acord+ndu&se prioritate lucrtorilor comunitari %n detrimentul celor provenii
din tere ri.
(entru a se mri e$icacitatea sa, mecanismul instituit prin ?egulamentul nr,
1612@66 a $ost per$ecionat prin =egulamentul Nr. 3656>#3 din 38 iulie "##3. 'st$el,
articolul 15 al ?egulamentului 1612@66, ast$el cum a $ost re$ormulat de ?egulamentul
2434@92, o#lig serviciile specializate din $iecare stat mem#ru s trimit %n mod
periodic serviciilor specializate din celelalte state mem#re, precum "i Diroului
european de coordonare
16
in$ormaii privind1
a: o$ertele de locuri de munc suscepti#ile s $ie ocupate de resortisanii altor
state mem#re2
#: o$ertele de locuri de munc adresate statelor mem#re2
c: cererile de locuri de munc depuse de persoanele ce au declarat %n mod
$ormal c doresc s lucreze %n alt stat mem#ru2
d: in$ormaii, pe regiuni "i ramuri de activitate, privind solicitanii de locuri de
munc ce s&au declarat %n mod e$ectiv dispu"i s ocupe un loc de munc %n
alt ar.
=e asemenea, articolul 16 %n redactarea ?egulamentului nr. 2434@92 impune ca
orice o$ert de locuri de munc adresat serviciilor de ocupare ale unui stat mem#ru s
$ie comunicat "i analizat de serviciile de ocupare competente ale statelor mem#re %n
cauz.
=iscriminrile de orice $el tre#uie s $ie %nlturate, indi$erent de sursa acestora1
reglementri legale sau clauze ale contractelor colective sau individuale. Curtea de
/ustiie a accentuat asupra acestei idei atunci c+nd s&a pronunat asupra ?egulamentului
*niunii Cicliste Internaionale, "i anume asupra dispoziiilor re$eritoare la compunerea
echipelor de sportivi. 5a a reiterat, cu acest prile/, c interdicia discriminrilor #azate
pe cetenie Qse impune nu numai aciunii autoritilor pu#lice, ci "i, %n aceea"i msur,
reglementrilor de alt natur ce vizeaz s reglementeze, %ntr&o manier colectiv,
munca salariatQ<cazul Lalrave i @oc' nr..=C?/:.
=atorit importanei deose#ite pe care o are ?egulamentul 16l2@66 pentru
dreptul comunitar al muncii, vom trece %n revist, %n continuare, principalele sale
prevederi.
16
Con$orm =eciziei Comisiei 2BB3@6@C5, Diroul european de coordonare < redenumit V Diroul de coordonare
5*?5 W: supervizeaz respectarea dispoziiilor prii a II din ?egulamentul nr. 1612@66 "i a/ut reeaua european de
servicii de ocupare 5*?5 s&"i %ndeplineasc activitile. .ezi "i 9nfra, p.
- 107 -
;itlul I <art.1&6: instituie libertatea n procesul anga%rii. 'st$el, orice cetean
al unui stat mem#ru are dreptul s des$"oare o activitate, ca persoan anga/at, pe
teritoriul unui alt stat mem#ru, %n acelea"i condiii ca "i cetenii acelui stat <art.1:.
*n stat mem#ru nu poate discrimina, %n mod deschis sau voalat, pe cetenii
altui stat mem#ru prin limitarea cererilor "i o$ertelor de anga/are <art.3<1:: sau prin
sta#ilirea unor proceduri speciale de recrutare sau prin %mpiedicarea prin orice alte
mi/loace a recrutrii lucrtorilor nerezideni <art.3<2::.
=e asemenea, nu tre#uiesc impuse restricii prin numr sau procenta/ cetenilor
strini ce urmeaz a $i anga/ai, %n nici o activitate "i %n nici un domeniu <art.4:.
tatele mem#re tre#uie, totodat, s o$ere solicitanilor strini aceea"i asisten
%n cutarea locurilor de munc pe care o acord cetenilor proprii <art.5:.
*nele state pot, totu"i, s permit impunerea unor condiii nerezidenilor legate
de cuno"tinele lingvistice cerute de natura postului ce urmeaz a $i ocupat <art.3<l::.
;itlul II al ?egulamentului )r. 16l2@66 <art.A&9: conine dispoziii privind
anga%area i egalitatea de tratament. 'cestea se re$er la 1
a: )ondiiile de munc
Con$orm art.A<1:, Qun lucrtor care are cetenia unui stat mem#ru nu poate, pe
teritoriul altui stat mem#ru, s $ie tratat %n mod di$erit $a de lucrtorii acelui stat pe
temeiul ceteniei cu privire la oricare din condiiile de munc, "i %n special %n ceea ce
prive"te remuneraia, concedierea, ca "i %n situaiile %n care ar $i "omer, reinstalat sau
reanga/atQ.
'cest articol acoper toate $ormele de discriminare, direct sau indirect.
#: &vanta%ele sociale i n legtur cu taxele
'rticolul A<2: acord lucrtorului migrant acelea"i avanta/e sociale "i %n
domeniul ta0elor ca "i acelea ale lucrtorilor naionali. ;ermenul Qavanta/e socialeQ a
$ost interpretat de Curtea de Kustiie a Comunitii %n cel mai larg sens, acoperind "i
drepturi care nu erau direct legate de contractul de anga/are <cazul Aiorini (r..-C?D:.
c: &ccesul n colile de pregtire profesional sau n casele de pensionari
e acord <art.A<3: lucrtorilor migrani accesul, %n acelea"i condiii cu ale
lucrtorilor autohtoni, %n "colile de pregtire pro$esional sau %n casele de pensionari.
d: Drepturi sindicaleM drepturi de reprezentare i management
Con$orm art.6, un lucrtor migrant are dreptul la tratament egal %n ceea ce
prive"te apartenena la sindicate "i e0erciiul drepturilor deriv+nd din aceasta. 5l poate
$i e0clus de la Qconducerea organismelor guvernate de dreptul pu#lic "i de la posesia
- 108 -
unui o$iciu guvernat de dreptul pu#licQ, dar el poate $i ales %n organismele
reprezentative ale lucrtorilor e0istente %n ast$el de %ntreprinderi.
e: +ocuine
*n lucrtor imigrant se #ucur de toate drepturile "i #ene$iciile acordate
lucrtorilor naionali %n domeniul locuinelor, incluz+nd proprietatea locuinei necesare
<art.9:.
(rin dispoziiile incluse %n ;itlul II al ?egulamentului 1612@66 "i care se adaug
celor din ;ratatul C55 <art.A,46,52 "i 59:, se desfiineaz orice discriminare bazat pe
cetenie %ntre lucrtorii statelor mem#re. (rincipiul $undamental al nediscriminrii se
adaug, deci, celui al li#ertii de circulaie. (rin el se e0plic, de $apt, %ntinderea
regulii li#erului acces la anga/are.
(ediscriminarea, egalitatea complet a cetenilor *niunii, a $cut o#iectul unei
#ogate activiti de interpretare a )urii de Iustiie. 'st$el, ea prive"te o activitate
pro$esional oarecare. 5a se aplic tuturor celor care doresc s e0ercite %n *niune o
activitate salariat, prestri servicii sau s se sta#ileasc din raiuni pro$esionale.
=e asemenea, nediscriminarea prive"te at+t pe cetenii unui stat mem#ru c+t "i
pe strini. =ac un cetean al unui stat a o#inut o diplom %ntr&un alt stat al *niunii "i
revine %n ara sa de origine, lui nu i se poate opune o reglementare naional care n&ar
$i opoza#il unui locuitor al unei alte ri a *niunii. 5ste necesar, %n mod evident, o
armonizare a valorii "i nivelului diplomelor.
In s$+r"it, /urisprudena a atenionat asupra cauzelor indirecte de discriminare,
care pot $i disimulate de alte condiii in+nd, de e0emplu, de re"edin 6cazul $.9talian
c.)omisie (r.!.C7.:. =e aceea, s&a artat necesitatea %ndeprtrii oricror dispoziii,
chiar ne#azate pe cetenie, care au ca e$ect <principal sau e0clusiv: %ndeprtarea
cetenilor altor state mem#re.
;itlul III al ?egulamentului )r. 1612@66 <art.1B&12: conine dispoziii privind
membrii de familie ai lucrtorului migrant. (e l+ng cele amintite mai %nainte, mai
putem reine pe cele re$eritoare la1
a: $eziden
>em#rii $amiliei unui lucrtor au dreptul s se instaleze ei %n"i"i cu lucrtorul
migrant <care tre#uie s $ie un cetean al *niunii:, indi$erent de cetenia lor <art.1B
<1::.
tatelor mem#re li se cere s $aciliteze admiterea oricrui mem#ru de $amilie
dac Qel este dependent de lucrtor <...: sau trie"te su# acela"i acoperi" %n ara de unde
vineQ <art.1B<2::.
- 109 -
9n scopul ca $amilia s se poat instala cu lucrtorul, acesta tre#uie s ai# la
dispoziie locuina considerat ca normal pentru lucrtorii naionali %n regiunea %n
care el este anga/at <art.1B <3::.
#: &nga%are
Con$orm art.11, soia<ul: lucrtorului migrant "i copiii su# 21 de ani sau a$lai %n
%ntreinere au dreptul s des$"oare orice activitate ca persoan anga/at pe %ntreg
teritoriul statului respectiv, chiar dac ei nu sunt cetenii nici unui alt stat mem#ru.
c: &ccesul copiilor la cursurile de pregtire profesional i ucenicie
Copiii unui cetean al unui stat mem#ru care este sau a $ost anga/at pe teritoriul
altui stat mem#ru vor $i admi"i %n %nvm+ntul general, la cursurile de ucenicie "i
pro$esionale %n acelea"i condiii cu cele ale cetenilor acelui stat, dac copiii respectivi
%"i au rezidena pe teritoriul su <art.12:.
9n interpretarea acestui articol, Curtea de Kustiie a Comunitii 5uropene a decis
c un copil al lucrtorului migrant are dreptul la un tratament naional cu privire la
toate $ormele %nvm+ntului de stat, chiar dac printele lucrtor a $ost pensionat sau a
decedat %n acel stat <cazul )omisie c. :elgia (r. /-C7?8.
Curtea a mers chiar mai departe %n cazul Moritz 6(r.."#C7?8. 'v+nd %n vedere
necesitatea unei continuiti %n educaia copiilor, nu se va considera c se pierde
statutul de Qcopil din $amilieQ ce #ene$iciaz de prevederile ?egulamentului 1612@66
doar pentru $aptul c $amilia sa s&a re%ntors %n statul de origine.
;otu"i, tre#uie reinut, %n general, a"a cum a decis "i Curtea de Kustiie 6cazul
+ebon (r. .!=C7D8 c mem#rii $amiliei unui lucrtor sunt numai indirect #ene$iciari ai
dreptului la tratament egal acordat lucrtorului con$orm art.A<2: al ?egulamentului
1612@66. 'vanta/ele sociale pot $i acordate mem#rilor de $amilie con$orm acestui
articol doar ca avanta/e ale lucrtorului. 'ceasta este o distincie de $inee, dar una
destul de important
1A
.
;ot pe #aza interpretrii o$erite de Curtea de Kustiie, a $ost asigurat li#era
circulaie a studenilor %n spaiul comunitar <cazurile Bravier nr.-".C7. Aorc'eri
nr.!DC7- :laizot nr.-/C7= ".a.:.
3. Dreptul de a rmne pe teritoriul unui stat membru dup desfurarea unei
activiti salariate n acel stat
Cetenii *niunii pot $i %n anumite perioade neanga/ai. (ot $i, de aceea, privai
de dreptul de a se deplasa "i de a rezida %n rile ce constituie *niunea I
1A
K. teiner, <extbooE on 44) +a> DlacJstone (ress Fimited, Fondon, 1991. p.14B.
- 110 -
&rticolul /7 6.8 6d8 al ;ratatului C55 recunoa"te dreptul de a rm+ne pe
teritoriul unui stat dup ce un lucrtor a $ost anga/at %n acesta.
$egulamentul (r. !-D!C?# a detaliat coninutul acestui drept. In cuprinsul
acesteia se prevede dreptul lucrtorului "i al $amiliei sale de a rm+ne permanent %n
statul %n care el a lucrat %n cazul pensionrii, incapacitii sau, pentru $amilie, al morii
lucrtorului.
unt incluse, de asemenea, dispoziii speciale pentru lucrtorul Q$rontalierQ,
adic acela care trie"te %ntr&un stat "i lucreaz %n altul adiacent.
Membrii familiei lucrtorului vor avea dreptul s rezideze %n mod permanent
atunci c+nd sunt %ndeplinite o serie de condiii
irectiva 3;;6>59 cuprinde "i ea %n cadrul Capitolului I. dispoziii re$eritoare la
dreptul de edere permanent. $egula general pe care ea o introduce pentru cetenii
*niunii 5uropene "i mem#rii $amiliilor lor este aceea con$orm creia cetenii *niunii
care "i&au avut re"edina legal %n statul mem#ru gazd pe o perioad ne%ntrerupt de
cinci ani au dreptul de "edere permanent %n statul respectiv <art. 16 alin.1:. =ispoziia
amintit se aplic "i %n cazul mem#rilor de $amilie care nu sunt resortisani ai unui stat
mem#ru "i care "i&au avut re"edina legal %mpreun cu ceteanul *niunii %n statul
mem#ru gazd, pe o perioad ne%ntrerupt de cinci ani.
Continuitatea "ederii nu este a$ectat de a#sene temporare care nu dep"esc un
total de "ase luni pe an sau de a#sene de durat mai lung datorate serviciului militar
o#ligatoriu ori de o a#sen de ma0im dousprezece luni consecutive determinat de
motive importante, precum sarcina sau na"terea, #oli grave, studiu sau $ormare
pro$esional, sau mutare %n interes de serviciu %n alt stat mem#ru sau %ntr&o ar ter .
8dat do#+ndit, dreptul de "edere permanent se pierde numai %n cazul unei a#sene
din statul mem#ru gazd pe o perioad care dep"e"te doi ani consecutivi <art. 16
alin.3 "i 4:.
?e$ormul+nd %ntr&un sens mai larg dispoziiile din ?egulamentul nr, 1251@AB
<prin enumerarea "i a persoanelor care e0ercit o activitate independent:, art. 1A al
=irectivei 2BB4@36 prevede c dreptul de "edere permanent %n statul mem#ru gazd se
acord naintea nc'eierii unei perioade nentrerupte de cinci ani de edere dac1
a: salariaii sau persoanele care e0ercit o activitate independent, %n
momentul %n care %nceteaz s lucreze, au %mplinit v+rsta prevzut de
legislaia statului mem#ru respectiv pentru pensia pentru limit de v+rst
sau lucrtorii care %nceteaz s e0ercite o munc salariat pentru a se
pensiona %nainte de limita de v+rst, cu condiia s $i lucrat %n statul
mem#ru respectiv cel puin %n cele dousprezece luni precedente "i s&"i $i
avut re"edina acolo pe o perioad ne%ntrerupt mai mare de trei ani.
#: alariaii sau persoanele care e0ercit o activitate independent "i au avut
re"edina %n statul mem#ru gazd timp de cel puin doi ani "i au %ncetat
lucrul din cauza unei incapaciti permanente de munc. =ac aceast
- 111 -
incapacitate este rezultatul unui accident de munc sau al unei #oli
pro$esionale, care %ndrepte"te persoana respectiv la o indemnizaie
pltit integral sau parial de o instituie a statului mem#ru gazd, nu se
impune nici o condiie privind durata "ederii.
Condiiile privind durata "ederii "i a activitii prevzute la lit.a: "i #: nu
se aplic dac lucrtorul sau persoana care e0ercit o activitate
independent are un so@soie sau un partener care este resortisant al
satului me#ru gazd sau "i&a pierdut naionalitatea statului mem#ru
respectiv prin cstoria cu lucrtorul sau persoana care e0ercit o
activitate independent.
c: alariaii sau persoanele care e0ercit o activitate independent "i care,
dup trei ani de munc "i "edere ne%ntrerupt %n statul mem#ru gazd,
lucreaz ca anga/ai sau persoane care e0ercit o activitate independent
%n alt stat mem#ru, dar %"i pstreaz re"edina %n statul mem#ru gazd %n
care se %ntorc de o#icei %n $iecare zi sau cel puin o dat pe sptm+n.
9n mod e0tensiv, perioadele de "oma/ involuntar, %nregistrate corespunztor la
o$iciul de plasare a $orelor de munc competent, perioadele %n care persoana nu a
lucrat din motive independente de voina sa, precum "i a#senele de la lucru "i
%ncetarea lucrului datorit unei #oli sau accident se consider perioade de munc.
Indi$erent de naionalitate, mem#rii de $amilie ai unui salariat sau ai unei
persoane care e0ercit o activitate independent care locuiesc %mpreun cu acesta
pe teritoriul statului mem#ru gazd au dreptul de "edere permanent %n statul
mem#ru respectiv, dac lucrtorul salariat sau persoana care e0ercit o activitate
independent a do#+ndit dreptul de "edere permanent %n statul mem#ru
respectiv.
;otodat, mem#rii $amiliei unui cetean al *niunii care au dreptul de "edere
sau dreptul de "edere permanent %ntr&un stat mem#ru sunt %ndreptii s se
anga/eze sau s e0ercite o activitate independent %n statul respectiv <art. 23:.
9n mod similar art. 3 al ?egulamentului nr. 1251@AB, "i %n acelea"i condiii
enumerate %n acesta, alin. 4 al art. 1A al =irectivei 2BB4@36 prevede acordarea
dreptului de "edere permanent mem#rilor $amiliilor salariailor sau persoanelor
care e0ercit o activitate independent "i care decedeaz %n timpul perioadei de
activitate, dar %nainte de a do#+ndi statutul de rezident permanent %n statul
mem#ru gazd. 'st$el, membrii familiei dobndesc dreptul de edere
permanent %n statul respectiv, dac1
a. %n momentul decesului, salariatul sau persoana care a e0ercitat o activitate
independent %"i avusese re"edina pe teritoriul statului mem#ru
respectiv timp de doi ani ne%ntrerupi, sau
#. decesul a $ost urmarea unui accident de munc sau a unei #oli
pro$esionale, sau
- 112 -
c. soul@soia care a supravieuit "i&a pierdut naionalitatea statului mem#ru
respectiv prin cstoria cu salariatul sau persoana care a e0ercitat o
activitate independent.
=in punct de vedere administrativ, statele mem#re urmeaz s eli#ereze, la
cerere, cetenilor *niunii %ndreptii la "edere permanent un document care s
ateste "ederea permanent.
9n schim#, pentru mem#rii de $amilie care nu sunt resortisani ai unui stat
mem#ru, dar sunt %ndreptii la "edere permanent, se eli#ereaz un permis de
edere permanent, care se re%nnoie"te automat la $iecare zece ani <art. 2B:.
;oi cei care %n temeiul =irectivei 2BB4@36 %"i au re"edina pe teritoriul unui stat
mem#ru gazd #ene$iciaz de tratament egal cu cel al resortisanilor statului
respectiv. ;otu"i, nu e0ist o#ligaia statului gazd de a acorda dreptul la asisten
social %n timpul primelor trei luni de "edere "i nici nu este o#ligat ca, %nainte de
do#+ndirea dreptului de "edere permanent, s acorde a/utoare pentru studii,
inclusiv pentru $ormare pro$esional, const+nd %n #urse studene"ti sau credite
studene"ti unor persoane altele dec+t lucrtorii, persoanele care e0ercit o
activitate independent, persoanele care %"i menin acest statut "i mem#rii
$amiliilor acestora <art.24:.
'st$el reglementat dreptul de "edere permanent, acesta are menirea de a %ntri
sentimentul ceteniei %n cadrul *niunii 5uropene "i este perceput ca un element
cheie %n promovarea coeziunii sociale, care reprinzint, de alt$el, unul dintre
o#iectivele $undamentale ale *niunii.
=irectiva 2BB4@36 nu prevede %n mod e0plicit a#rogarea ?egulamentului nr.
1251@AB. Ca atare, prevederile celor dou acte comunitare urmeaz a $i avute %n
vedere %n mod corelativ.
4. &nga%area n administraia public
Con$orm art. 46<4: al ;ratatului C55, statele mem#re pot re$uza sau restrnge accesul
la locurile de munc din domeniul administraiei pu#lice pe temeiul ceteniei
lucrtorului.
=atorit gradului mare de generalitate al acestei prevederi, Curtea de Kustiie a
$ost nevoit s se pronune %n mai multe r+nduri asupra sa.
'st$el, %n cazul 0otgiu 6(r.!D-C?.: s&a artat c e0cepia prevzut %n art. 46 <4:
nu se aplic tuturor locurilor de munc din administraia pu#lic. 5a se aplic numai
anumitor activiti, a$late %n legtur cu e0erciiul autoritii de stat. 9n viziunea Curii,
activitile respective tre#uie s implice %n mod necesar participarea la e0erciiul
drepturilor con$erite de dreptul pu#lic "i s se re$ere la activiti ce vizeaz
salvgardarea intereselor generale ale statului. >ai mult, e0cepia se aplic numai
condiiilor privind accesul %n domeniul respectiv. 5a nu permite e0istena unor condiii
- 113 -
discriminatorii %n anga/are o dat ce lucrtorului i s&a acceptat accesul la locul de
munc respectiv.
Clari$icri %n interpretarea te0tului amintit au $ost aduse cu ocazia dez#aterilor
prile/uite de cazul )omisie c. :elgia 6(r.!/"C?"8. Conceptul de administraie pu#lic
este, con$orm Curii de Kustiie, un concept comunitar. 5l se aplic numai e0erciiului
autoritii o$iciale "i are %n vedere numai lucrtorii "i $unciile care urmresc aprarea
intereselor generale ale statului.
9n aplicarea acestui criteriu, derogarea prevzut de art.46<4: va $i de uz limitat
aplic+ndu&se, deci, posturilor care solicit din partea persoanelor care le ocup o
loialitate special ctre stat, cum sunt $unciile /udectore"ti, e"aloanele superioare ale
administraiei de stat, $orele armate "i poliia.
'rticolul 46 <4: tre#uie s $ie analizat %mpreun cu art.55 al ;ratatului C55 care
prevede c li#ertatea de sta#ilire permis de dreptul comunitar nu se va aplica
activitilor care au legtur, chiar "i ocazional, cu e0erciiul autoritii de stat.
'v+nd %n vedere practica rsp+ndit printre statele mem#re de a e0clude pe cei ce
nu&i sunt ceteni de la un numr mare de pro$esii %n administraia de stat, )omisia
4uropean a pu#licat %n l966 o (ot prin care a propus anumite sectoare de anga/are
ce urmeaz a $i considerate Qsu$icient de %ndeprtate de activitile speci$ice s$erei
pu#lice ast$el cum le&a de$init Curtea 5uropean "i care nu ar putea $i acoperite dec+t
%n cazuri rare de e0cepia din art.46<4:Q. 'cestea cuprind 1
serviciile privind %ngri/irea sntii pu#lice2
predarea %n instituiile de %nvm+nt ale statului2
cercetare %n domenii nemilitare %n instituii pu#lice2
organisme pu#lice responsa#ile cu prestarea serviciilor comerciale.
;re#uie totu"i s su#liniem c prin dispoziiile privind cetatenia comunitar introduse
prin ;ratatul de la >aastricht "i dezvoltate prin ;ratatul de la 'msterdam, nu puini
teoreticieni si practicieni ai dreptului consider ca e0cepia prevzut la art. 46<4:,
e0presie a unei concepii mai tradiionale privind noiunea de loialitate $a de stat, va
diminua ca importan. Ni aceasta pentru c se consider c e0ist o contradicie %ntre
art. 46<4: "i derularea unui proces tot mai comple0 de integrare european.
5. $estricii ale dreptului de intrare i dreptului de edere pe motive de ordine public
securitate public i sntate public
'rticolele 46<3: "i 56 ale ;ratatului C55 prevd posi#ilitatea limitrii li#erei
circulaii a lucrtorilor.
=up ce de$ine"te li#ertatea de circulaie, art. 46<3: precizeaz c ea Qimplic
dreptul, su# rezerva limitrilor /usti$icate de raiuni de ordine pu#lic, securitate
pu#lic "i sntate pu#lic, de a rspunde la o$erte de munc e$ectiv $cuteQ.
- 114 -
'rticolul 56 este mai complet, el preciz+nd c Qprescripiile re$eritoare la
li#ertatea de sta#ilire nu pre/udiciaz aplica#ilitatea dispoziiilor legislative
regulamentare "i administrative prevz+nd un regim special pentru cetenii strini "i
/usti$icat de raiuni de ordine pu#lic, securitate pu#lic "i sntate pu#licQ. 'lineatul
2 dispune c Q%naintea e0pirrii perioadei de tranziie, Consiliul adopt directive pentru
coordonarea dispoziiilor legislative, regulamentare "i administrative precitateQ.
'cest te0t a stat la #aza adoptrii Directivei =/C--! privind coordonarea
msurilor speciale aplicate strinilor %n domeniul deplasrii "i rezidenei, /usti$icate de
raiuni de ordine pu#lic, securitate pu#lic "i sntate pu#lic "i care privesc toi
cetenii statelor mem#re care e0ercit sau intenioneaz s e0ercite o activitate
pro$esional, indi$erent dac este o activitate salariat sau independent. 'ceast
directiv este a#rogat, %ncep%nd cu data de 3B aprilie 2BB6, de ctre irectiva
3;;6>59, care, la Capitolul .I instituie noile standarde %n materie.
copul directivei este du#lu. (e de o parte, ea sta#ile"te principiile pe #aza
crora un stat poate re$uza intrarea sau rezidena acelora care, %n alte condiii ar $i
eligi#ili, pe temeiul ordinii pu#lice, securitii pu#lice sau sntii pu#lice. 9n al
doilea r+nd, ea sta#ile"te o serie de garanii procedurale care tre#uie s $ie respectate
de autoritile competente atunci c+nd se pune pro#lema e0cluderii unor strini pe #aza
unuia din motivele amintite.
9n timp ce noiunile de securitate pu#lic "i sntate pu#lic nu au ridicat
pro#leme de interpretare, %nelesul "i scopul noiunii de ordine public au necesitat
interpretarea )urii de Iustiie a )omunitilor 4uropene. 'st$el, %n cazul $utili
6(r..=C?D8 Curtea a decis c restriciile pe acest temei nu pot a$ecta dreptul unui
cetean al unui stat mem#ru de a intra pe teritoriul altui stat mem#ru, s rm+n "i s
circule %n acesta dec+t dac prezena sa constituie o ameninare real "i su$icient de
grav pentru ordinea pu#lic. Curtea a adugat c aceast a#ordare constituie o
aplicare a principiilor cuprinse %n Convenia european a drepturilor omului <l95B:,
con$orm creia nu vor $i aplicate restricii privind drepturile prevzute %n art.6&11 pe
temeiul securitii naionale "i siguranei pu#lice dec+t dac acestea ar $i necesare
pentru protecia acestor interese %ntr&o societate democratic
16
. ?estriciile $ac deci
su#iectul principiului proporionalitii.
=irectiva 2BB4@36 porne"te de la ideea con$orm creia e0pulzarea cetenilor
*niunii "i a mem#rilor $amiliilor lor din motive de ordine pu#lic sau securitate
pu#lic este o msur care poate a$ecta grav persoane care, $olosindu&se de drepturile
"i li#ertile con$erite de ;ratat, s&au integrat %n mod real %n statul mem#ru gazd.
=omeniul de aplicare al unor asemenea msuri ar tre#ui prin urmare s $ie limitat, %n
con$ormitate cu principiul proporionalitii, evocat de /urispruden, pentru a se ine
seama de gradul de integrare al persoanelor %n cauz, durata "ederii acestora %n statul
16
5ste vor#a despre urmtoarele drepturi1 respectul vieii private "i $amiliale, li#ertatea g+ndirii, con"tiinei "i religiei, li#ertatea de opinie.
- 115 -
mem#ru gazd, v+rsta, starea de sntate, situaia lor $amilial "i economic, precum "i
legturile cu ara de origine.
9n consecin, cu c+t este mai mare gradul de integrare al cetenilor *niunii "i
al mem#rilor $amiliilor lor %n statul gazd, cu at+t ar tre#ui s $ie mai mare gradul lor
de protecie %mpotriva e0pulzrii.
9n acest sens, o msur de e0pulzare %ndreptat %mpotriva unor ceteni ai
*niunii care au locuit muli ani pe teritoriul statului mem#ru gazd, %n special dac s&
au nscut "i "i&au avut re"edina acolo %ntreaga lor via, ar tre#ui s se ia numai %n
circumstane e0cepionale, dac e0ist motive imperative ce in de securitatea pu#lic
<(ream#ul, alin.24:
=irectiva 2BB4@36 sta#ile"te un numr de circumstane %n care msurile luate pe
temeiul ordinii pu#lice sau securitii pu#lice nu vor fi %ustificate1
a: ele pot $i invocate pentru a slu/i unor scopuri economice <art.2A<1::2
#: msurile luate din motive de ordine pu#lic sau securitate pu#lic respect
principiul proporionalitii "i se #azeaz e0clusiv pe conduita personal a
individului %n cauz. =ar, a"a cum a artat Curtea de Kustiie %n cazul Nan Du;n
6(r./!C?/8 acest comportament nu tre#uie s $ie ilegal pentru a /usti$ica
e0cluderea strinilor, at+t timp c+t statul a artat e0plicit c el consider
activitile respective ca $iind Qsocial duntoareQ "i a luat msuri administrative
pentru a le neutraliza.
=e asemenea, condamnrile penale anterioare nu constituie motive %n sine pentru
luarea unor asemenea msuri <art.2A<2:2
c: nu se poate lua o decizie de e0pulzare %mpotriva unui cetean al *niunii, cu
e0cepia cazului %n care decizia se #azeaz pe motive imperative de securitate
pu#lic, de$inite de statele mem#re, dac acesta 1
& "i&a avut re"edina %n statul mem#ru gazd %n cei zece ani anteriori sau
& este minor, cu e0cepia cazului %n care e0pulzarea este %n interesul copilului,
con$orm Conveniei )aiunilor *nite pentru =repturile Copilului din 2B
noiem#rie 1969.

C+t prive"te e0cepia #azat pe sntatea public, singurele #oli care /usti$ic
msuri de restricionare a li#erei circulaii sunt #olile cu potenial epidemic, con$orm
de$iniiei din documentele relevante ale 8rganizaiei >ondiale a ntii, precum "i
alte #oli in$ecioase sau #oli parazitare contagioase, dac acestea $ac o#iectul unor
dispoziii de protecie ce se aplic resortisanilor din statul mem#ru gazd. 9n plus,
#olile ce se declan"eaz dup o perioad de trei luni de la data sosirii nu constituie
motive de e0pulzare de pe teritoriul respectiv <art. 29:.
=irectiva 2BB4@36 sta#ile"te, totodat, dispoziii menite s prote%eze pe cei ce
vor s&"i valori$ice drepturile de intrare "i de "edere %n statele mem#re. 'cestea se
re$er la 1
- 116 -
a: (otificarea deciziilor
(ersoanele interesate sunt noti$icate %n scris cu privire la orice decizie adoptat
%n situaia sa, ast$el %nc+t s poat %nelege coninutul noti$icrii "i implicaiile acesteia
<art.3B alin.1:.
#: Motivarea deciziilor
(ersoanele interesate sunt in$ormate %n mod precis "i complet cu privire la
motivele de ordine pu#lic, securitate pu#lic sau sntate pu#lic pe care se #azeaz
decizia luat %n cazul lor, cu e0cepia situaiilor %n care acest lucru este contrar
intereselor de securitate ale statului <art.3B alin.2:.
c: Dreptul la aprare
)oti$icarea precizeaz tri#unalul sau autoritatea administrativ la care persoana
interesat poate $ace recurs "i, dac este cazul, termenul acordat persoanei respective
pentru a prsi teritoriul statului mem#ru, care nu poate $i mai mic de o lun de la data
noti$icrii <art. 3B alin.3:.
d8 Baranii procedurale
(ersoanele interesate au acces, %n statul mem#ru gazd, la ci de recurs /udiciare
"i, dac este cazul, administrative, pentru a $ace apel sau a solicita o revizuire %n
legtur cu o decizie luat %mpotriva lor din motive de ordine pu#lic, securitate
pu#lic sau sntate pu#lic <art. 31 alin.1:.
(ersoanele care $ac o#iectul unei interdicii de acces %n teritoriu din motive de
ordine pu#lic sau securitate pu#lic pot prezenta o cerere pentru ridicarea interdiciei
dup o perioad de timp rezona#il, %n $uncie de circumstane, "i %n orice caz dup trei
ani de la e0ecutarea hotr+rii de$initive de interdiciei care a $ost pronunat %n mod
vala#il %n con$ormitate cu dreptul comunitar, aduc+nd argumente ce atest c s&a
produs o schim#are real a circumstanelor care au /usti$icat decizia de interdicie
pronunat %mpotriva lor <art. 32 alin.1:.
>ai tre#uie menionat $aptul c statele mem#re pot adopta msurile necesare
pentru a re$uza, anula sau retrage orice drept con$erit de =irectiva 2BB4@36, %n caz de
a#uz de drept sau $raud, cum sunt cstoriile de convenien sau alte $orme de relaii
contractate e0clusiv %n scopul de a #ene$icia de dreptul de li#er circulaie "i "edere
<art.35:.
- 117 -

C. I);I;*HII C8>(5;5);5
'utoritatea competent %n domeniul li#erei circulaii a lucrtorilor este
Consiliul. 'cesta, con$orm art.49 al ;ratatului C.5.5., ast$el cum a $ost modi$icat prin
;ratatul de la >aastricht, respect+nd o anume procedur <sta#ilit %n art.169 D "i dup
consultatea Comitetului 5conomic "i ocial:, dispune, prin directive "i regulamente,
msurile necesare %n vederea realizrii li#erei circulaii.
9n acest sens, se urmrete1
a: asigurarea unei str+nse cooperri %ntre serviciile naionale cu atri#uii %n domeniul
$orei de munc2
#: a#olirea sistematic "i progresiv a procedurilor "i practicilor administrative ce
rezult din legislaiile naionale sau din %nelegeri anterior %ncheiate %ntre statele
mem#re "i a cror meninere ar constitui un o#stacol %n ceea ce prive"te li#era
circulaie a lucrtorilor2
c: instituirea unui mecanism adecvat care s pun %n legtur o$ertele cu cererile de
locuri de munc, precum "i asigurarea unui echili#ru %ntre cerere "i o$ert pe piaa
$orei de munc, ast$el %nc+t s $ie evitate ameninrile serioase %n ceea ce prive"te
nivelul de via "i al anga/rii %n di$erite regiuni "i sectoare economice.
8 deose#it importan %n $ormarea unei con"tiine comunitare %n r+ndul
cetenilor o are prevederea %nscris %n art. 5o al ;ratatului C.5.5., con$orm creia
statele mem#re sunt chemate s %ncura/eze schim#ul de lucrtori tineri, pe calea unor
programe comune.
(rin adoptarea #eci"iei Co-isiei nr :889H1HCE din :9 dece-4rie :88:
referitoare la !unerea 3n a!licare a %e6ula-entului CEE nr. *A*:HA1 al
Consiliului 3n ceea !rivete co-!ensarea ofertelor i cererilor de locuri de -unc,5
s&a urmrit %ntrirea reelei de servicii de ocupare europene cunoscute sub acronimul
%U=%& <5*?opean 5mploTment ervices:, instituit prin =ecizia nr. 93@569@C55
<decizie a#rogat prin noul act comunitar:.
5*?5 contri#uie la punerea %n aplicare a dispoziiilor prii a II&a a
?egulamentului nr. 1612@66. 5a spri/in strategia european de ocupare "i contri#uie
la %ntrirea pieei unice europene, promov+nd, %n interesul solicitanilor de locuri de
munc, al lucrtorilor "i anga/atorilor1
a: dezvoltarea pieelor de $or de munc europene deschise "i accesi#ile
tuturora2
#: schim#ul transnaional, interregional "i trans$rontalier de o$erte "i cereri de
locuri de munc2
- 118 -
c: transparena "i schim#ul de in$ormaii asupra pieelor $orei de munc
europene, inclusiv asupra condiiilor de via "i posi#ilitilor de do#+ndire de
cali$icri2
d: ela#orarea de metode "i indicatori %n acest sens.
=ecizia Comisiei nr 2BB3@6@C5, intrat %n vigoare la 1 martie 2BB3, a $ost
adoptat lu+ndu&se %n considerare "i viitoarea lrgire a *niunii 5uropene, rein%ndu&se
necesitatea punerii %n aplicare a reelei 5*?5 %n rile a$late %n curs de aderare.
Con$orm articolului 3 al deciziei, 42$40 cuprinde1
a: mem#rii reelei 5*?5, adic serviciile specializate desemnate de ctre
statele mem#re con$orm art. 13, paragra$ul 2, al ?egulamentului nr. 1612@66, precum
"i Diroul european de coordonare, con$orm dispoziiilor articolelor 21, 22 "i 23 din
regulamentul amintit "i
#: partenerii 5*?5 prevzui la articolul 1A, paragra$ul 1, al ?egulamentului
nr 1612@66, "i anume1
i: serviciile regionale de ocupare ale statelor mem#re2
ii: serviciile de ocupare competente pentru regiunile limitro$e2
iii: serviciile de ocupare specializate comunicate Comisiei con$orm art. 1A par.2
al ?egulamentului nr. 1612@66.
'ceste grupuri cuprind organizaiile sindicale "i patronale desemnate de ctre
mem#rii 5*?5.
=. F54IF'HI5 I);5?)X '?>8)IL';X (?I.I)= FID5?'
CI?C*F'HI5 ' (5?8')5F8? NI ' !8?H5I =5 >*)CX
Directiva .7C-##/ a (arlamentului 5uropean "i a Consiliului din 29 aprilie
2BB4 privind li#era circulaie "i "edere a cetenilor *niunii 5uropene "i mem#rilor de
$amilie pe teritoriul statelor mem#re a $ost transpus %n dreptul intern prin intermediul
Ordonanei de urgen nr. ";3 din "6 iulie 3;;7 privind libera circulaie pe
teritoriul =om.niei a cetenilor statelor membre ale Uniunii %uropene i &paiului
- 119 -
%conomic %uropean
19
, act normativ de o deose#it importan %n ceea ce prive"te
integrarea pieei $orei de munc autohtone %n cea european.
'st$el, se #ucur de o serie de drepturi $undamentale privind raporturile lor
/uridice de munc "i de securitate social, recunoscute de lege lata %ntr&o serie de acte
comunitare de o deose#it importan "i pe care actul normativ rom+n le recunoa"te la
r+ndul su. 'st$el, cetenii *niunii 5uropene, precum "i mem#rii $amiliilor lor care
intr "i locuiesc legal %n ?om+nia, #ene$iciaz de o serie de drepturi "i li#erti, printre
care "i acela al unui acces ne%ngrdit pe piaa $orei de munc din ?om+nia, precum "i
la des$"urarea altor activiti de natur economic, %n condiiile legii aplica#ile
cetenilor rom+ni <art. 3 lit. e::.
*rmrind structura directivei europene, 8.*.4. nr. 1B2@2BB5 cuprinde prevederi
re$eritoare la aspecte cum sunt1
+ntrarea, ederea pe>de pe teritoriul =om.niei a cetenilor Uniunii
%uropene, precum i a membrilor familiilor lor
=estr.ngerea dreptului la liber circulaie pe teritoriul =om.niei, a
cetenilor Uniunii %uropene i a membrilor familiilor lor
&NT%EB=%I #E CONT%OL
1. Care sunt drepturile "i li#ertile coninute %n Carta drepturilor $undamentale ale
*niunii 5uropeneI
2. 9n ce condiii se acord dreptul de "edere pentru o perioad mai mare de trei luni
%ntr&un stat mem#ru al *niunii 5uropene pentru cetenii comunitariI
3. 9n ce const li#erul acces la anga/are "i egalitatea de tratament prevzute de
dreptul comunitarI
4. Care sunt condiiile acordrii dreptului de "edere permanent prevzute de
=irectiva 36@2BB4
5. 9n ce condiii se poate restriciona dreptul de intrare "i dreptul de "edere pe
motive de ordine pu#lic, securitate pu#lic "i sntate pu#lic I
19
(u#licat %n >onitorul 8$icial al ?om+niei, nr. 646@21iulie 2BB5. 'pro#at, cu modi$icri "i completri, prin Fegea nr.
26B@2BB5 <>.8$. nr. 9BB@A octom#rie 2BB5:. >odi$icat prin 8rdonana 4uvernului nr. 3B@2BB6<>.8$. nr. 636@24 iulie
2BB6:, apro#at, cu modi$icri "i completri, prin Fegea nr. 5BB@2BB6 <>.8$. nr. 1B55@3B decem#rie 2BB6:.
- 120 -
6. care sunt prevederile eseniale ale 8rdonanei de urgen nr. 1B2 din 14 iulie
2BB5 privind li#era circulaie pe teritoriul ?om+niei a cetenilor statelor
mem#re ale *niunii 5uropene "i paiului 5conomic 5uropean I
BIBLIO'%$?IE
1. ?aluca >iga De"teliu, Drept internaional 1 introducere n dreptul
internaional public & 5d. a 3&a, rev. "i adugit, 5ditura 'FF D5CC,
Ducure"ti, 2BB3
2. ?aluca >iga&De"teliu, Catrinel Drumar, *rotecia internaional a
drepturilor omului- (ote de curs, 5diia a I.&a, 5ditura *niversul Kuridic,
Ducure"ti, 2BB9
3. 'ndrei (opescu, Dreptul internaional i european al muncii, 5ditura
C.M.DecJ, Ducure"ti, 2BB6
4. K.!.?enucci, Droit europeen des droits de l,'omme, F4=K, (aris, 2BB2
5. !redric udre, Drept 4uropean i internaional al drepturilor omului,
5ditura (olirom Ia"i, 2BB6
6. )icolae .oiculescu, Dreptul muncii-reglementri interne i comunitare
5ditura Oolters CluPer, Ducure"ti, 2BBA
A. )icolae .oiculescu Drept comunitar al muncii, 5ditura Oolters CluPer,
Ducure"ti, 2BB9
6. Irina >oroianu Lltescu, ?adu =emetrescu, Drept instituional comunitar i
drepturile omului, Institutul ?om+n pentru =repturile 8mului, Ducure"ti,
2BB52
9. Kurisprudena Curii de Kustiie a *niunii 5uropene site&ul *niunii 5uropene,
PPP.europa.eu
- 121 -
TEME %E?E%$TE
L$ #ISCIPLIN$
P%OTEC)I$ INTE%N$)ION$L= $ #%EPTU%ILO% OMULUI
1. =repturile omului %n sistemul 8rganizaiei )aiunilor *nite & Carta 8.).*.,
=eclaraia universal a drepturilor omului, (actele internaionale cu privire la
drepturile omului
2. Convenia internaional privind eliminarea tuturor $ormelor de discriminare rasial,
Convenia %mpotriva torturii "i altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau
degradante "i Convenia asupra eliminrii $ormelor de discriminare $a de $emei &
drepturi garantate, mecanisme de control
3. Convenia cu privire la drepturile copilului & drepturi garantate, mecanisme de
control, legislaie naional, politici internaionale "i naionale
4. >ecanisme "i proceduri de protecie a drepturilor omului su# egida 5C88C
5. 8rganizaia Internaional a >uncii & coninutul normelor adoptate "i transpunerea
lor in dreptul intern
6. 8rganizaia Internaional a >uncii & mecanisme de control
A. Convenia european a drepturilor omului & drepturi garantate
6. Curtea 5uropean a =repturilor 8mului & organizare "i procedur
- 122 -
9. =reptul la li#ertate "i la siguran %n ?om+nia "i %n /urisprudena Curii 5uropene a
drepturilor omului
11. =reptul la un proces echita#il R /urisprudena Curii 5uropene a drepturilor omului
"i /urisprudena %mpotriva ?om+niei
12. =reptul la respectarea vieii private "i de $amilie R %n ?om+nia "i %n /urisprudena
Curii 5uropene a =repturilor 8mului
13. Fi#ertatea de g+ndire, de con"tiin "i de religie R %n ?om+nia "i %n /urisprudena
Curii 5uropene a =repturilor 8mului
14. Fi#ertatea de e0primare R %n ?om+nia "i %n /urisprudena Curii 5uropene a
=repturilor 8mului
15. Fi#ertatea de %ntrunire "i de asociereR %n ?om+nia "i %n /urisprudena Curii
5uropene a =repturilor 8mului
16. =reptul de proprietate R /urisprudena Curii 5uropene a =repturilor 8mului "i
/urisprudena %mpotriva ?om+niei R sintez "i concluzii
1A. =reptul la educaie R %n ?om+nia "i %n /urisprudena Curii 5uropene a =repturilor
8mului
16. =repturile minoritilor %n 5uropa
19. Carta social european revizuit & drepturi garantate "i mecanisme de control
2B. Convenii ale Consiliului 5uropei & Convenia pentru prevenirea torturii si a
pedepselor si tratamentelor inumane sau degradante, Convenia europeana privind
lupta %mpotriva tra$icului de $iine umane, Codul 5uropean de securitate social &
drepturi garantate "i mecanisme de control
21. *niunea 5uropean "i drepturile omului & Carta drepturilor $undamentale
22. Fi#era circulaie a persoanelor "i a $orei de munc %n dreptul comunitar
NOT: ELABORAREA REFERATELOR PRESUPUNE O ACTIVITATE PERSONAL DE
COLECTARE I ANALIZ A INFORMA IEI RELEVANTE N MATERIE. CA ATARE,
REFERATELE IDENTICE PRECUM I CELE COPIATE DE PE INTERNET ( I CARE SE
POT IDENTIFICA FOARTE U OR!) VOR FI PENALIZATE N MOD CORESPUNZ TOR.
- 123 -
BIBLIO'%$?IE 'ENE%$L=
1. 'urescu Dogdan, Dolintineanu 'le0andru, )stase 'drian, Drept
internaional contemporan, 'll DecJ, 2BBB
2. ?aluca >iga De"teliu, Drept internaional 1 introducere n dreptul
internaional public & 5d. a 3&a, rev. "i adugit, 5ditura 'FF D5CC,
Ducure"ti, 2BB3
3. ?aluca >iga&De"teliu, Catrinel Drumar, *rotecia internaional a
drepturilor omului- (ote de curs, 5diia a I.&a, 5ditura *niversul Kuridic,
Ducure"ti, 2BB92
4. Corneliu D%rsan, )onvenia 4uropean a Drepturilor 5mului. )omentariu
pe articole. .ol. 1 "i 2. 5ditura C.M.DecJ, Ducure"ti, 2BB5&2BB6
5. ;homas Duergenthal, 'le0andre Ciss +a protection internationale des
droits de l,'omme, 5ditions ).(. 5ngel, 199l
6. =. Dogdan, >. elegean, Drepturile i libertile fundamentale n
%urisprudena )4D5, 5d. 'll DecJ, Ducure"ti 2BB52
A. ?adu Chiri, )onvenia 4uropean a Drepturilor 5mului vol. 9 i 99,
5ditura CMDecJ, 2BBA
6. ?adu Chiri, Dreptul la un proces ec'itabil, 5ditura *niversul Kuridic,
Ducure"ti, 2BB6
- 124 -
9. ?adu C. =emetrescu, Irina >oroianu Lltescu, Drepturile omului n sistemul
(aiunilor 2nite1 protecie i promovare, Institutul ?om+n pentru =repturile
8mului, Ducure"ti, 2BBB
1B.Ion =iaconu, Drepturile omului, Institutul ?om+n pentru =repturile 8mului,
Ducure"ti, 1993
11.?zvan =inc, )ereri n faa ).4.D.5. )ondiii de admisibilitate, 5d. 'll&
DecJ, Ducure"ti, 2BB12
12.)icolae 5co#escu, >ariana )ielea 2 coord. )icolae 5co#escu, Manualul
)onsiliului 4uropei Diroul de In$ormare al Consiliului 5uropei, Ducure"ti,
2BB6
13.=.K. Marris, >. 8EDoTle, C. Oar#ricJ, +a> of t'e 4uropean )onvention on
3uman $ig'ts, DutterPorths, Fondon, =u#lin, 5din#urgh 19952
14.Cristian Kura, Drepturile omului 1 drepturile minoritilor naionale, 5ditura
C. M. DecJ, Ducure"ti, 2BB62
15.'ndrei (opescu, Dreptul internaional i european al muncii, 5ditura
C.M.DecJ, Ducure"ti, 2BB62
16.Corneliu Fiviu (opescu, 3otrrile )urii 4uropene a Drepturilor 5mului
pronunate n cauzele mpotriva $omniei 6!""7--##-8, 5d. 'll&DecJ,
Ducure"ti, 2BB32
1A.Corneliu&Fiviu (opescu, )urtea 4uropean a drepturilor 5mului, 'll DecJ,
Ducure"ti, 2BB4
16.*rincipalele instrumente internaionale privind drepturile omului la care
$omnia este parte, vol.I&II, Institutul ?om+n pentru =repturile 8mului,
Ducure"ti, 2BBA
19.Chiri ?adu, )onvenia 4uropean a Drepturilor 5mului. )omentarii i
explicaii. 5diia 1, 5ditura C.M.DecJ, Ducure"ti, 2BB6
2B.Deatrice ?amascanu, Iurisprudena )4D5 n cauzele mpotriva $omniei,
5ditura Mamangiu, Ducure"ti, 2BB6
21.K.!.?enucci, Droit europeen des droits de l,'omme, F4=K, (aris, 2BB2
- 125 -
22.>ichele =e alvia, )ompendium de la )4D3, 2BB3
23.Dianca ele/an&4uan, *rotecia european a Drepturilor omului. 5diia a
doua. 5ditura C.M.DecJ, Ducure"ti, 2BB6
24.Dianca ele/an&4uan, Moraiu ?usu, 3otrrile )4D5 mpotriva $omniei
6!""7--##=8. 5ditura Mamangiu, Ducure"ti, 2BB6
25.'drian )stase, Drepturile omului- religie a sfritului de secol, Institutul
?om+n pentru =repturile 8mului, Ducure"ti, 1992
26.!redric udre, Drept 4uropean i internaional al drepturilor omului,
5ditura (olirom Ia"i, 2BB6
2A.!. udre, K.(. >arguenaud, K. 'ndriantsim#azovina, '. 4outtenoire, >.
Fevinet, +es grands arrJts de la )our europGenne des Droits de l,3omme,
(*! 2BB32
26.)icolae .oiculescu, Dreptul muncii-reglementri interne i comunitare
5ditura Oolters CluPer, Ducure"ti, 2BBA
29.)icolae .oiculescu Drept comunitar al muncii, 5ditura Oolters CluPer,
Ducure"ti, 2BB9
3B.Irina >oroianu Lltescu, ?adu =emetrescu, Drept instituional comunitar i
drepturile omului, Institutul ?om+n pentru =repturile 8mului, Ducure"ti,
2BB52
31.84 nr. 94@1999 privind participarea ?om+niei la procedurile %n $aa Curii
5uropene a =repturilor 8mului "i a Comitetului >ini"trilor al Consiliului
5uropei "i regresul statului %n urma hotr+rilor "i conveniilor de rezolvare pe
cale amia#il, apro#at cu modi$icri "i completri prin Fegea nr. 6A@2BB1,
modi$icat prin 8*4 nr. 64@2BB3 pentru sta#ilirea unor msuri privind
%n$iinarea, organizarea, reorganizarea sau $uncionarea unor structuri din
cadrul aparatului de lucru al 4uvernului, a ministerelor, a altor organe de
specialitate ale administraiei pu#lice centrale "i a unor instituii pu#lice
32.M4 nr. 666@2BB3 privind organizarea "i $uncionarea 'gentului
guvernamental pentru Curtea 5uropean a =repturilor 8mului, modi$icat
prin M4 nr. 425@2BB5 privind organizarea "i $uncionarea >inisterului
'$acerilor 50terne.
- 126 -
33. Kurisprudena Curii 5uropene a =repturilor 8mului %n cauzele care privesc
?om+nia1 >onitoarele 8$iciale ale ?om+niei, partea I, site&ul Curii
5uropene a =repturilor 8mului <PPP.echr.coe.int:, site&ul 9naltei Curi de
Casaie "i Kustiie <PPP.sc/.ro:
$drese INTE%NET1
PPP.ilo.org., 8rganizaia Internaional a >uncii
PPP.coe.int., Consiliul 5uropei
PPP.echr.coe.int, Curtea europeana a drepturilor omului
PPP.coe.int@;@5@MumanY?ights, =irectia generala a drepturilor omului
PPP.coe.int@;@5@CommissionerYM.?, Comisarul drepturilor omului
PPP.europa.eu, *niunea 5uropean
- 127 -
- 128 -
3
4
5