Sunteți pe pagina 1din 4

Campia de Vest

Pozitie si limite

La vest de Carpatii Occidentali si Dealurile de Vest se intinde
o zona de campie - a doua ca intindere dupa Campia Romana -
denumita, dupa pozitia din cadrul tarii, Campia de Vest.
Este denumita si Campia Banato-Crisana.
In nord se intinde pana la marginea sumontana a Carpatilor
Orientali !Oas, "utai#, in sud pana la varsarea $erei in Dunare, iar in
vest pana la granita tarii.
In partea de est se margineste cu Dealurile de Vest !patrunzand cu
acestea in depresiunile-gol%# si pe mici portiuni direct cu Carpatii
Occidentali !in dreptul &untilor 'arandului si &untilor Locvei#.
Relie% si sudiviziuni
Campia de Vest s-a %ormat prin sedimentarea &arii Pannonice cu sedimente aduse de
rauri in timpul $eogenului pana in timpurile recente.
Ea a devenit uscat succesiv in Pleistocen !campiile inalte# si (olocen !campiile )oase,
luncile#. Este alcatuita, la supra%ata, din nisipuri, pietrisuri, loess !in campiile inalte# si aluviuni
recente !in campiile )oase#.
*ltitudinea medie este de apro+imativ ,-- m, altitudinea ma+ima %iind de ,./ m !in
Campia Vingai#, iar cea minima de 0- m pe cursul in%erior al 1imisului. *re o latime variaila
!intre 2- si 0- 3m#, in %unctie de patrunderea ei in zona dealurilor.
4upra%ata campiei are o inclinare %oarte redusa, din care raurile au cursuri %oarte
meandrate, divagante, cu %recvente iesiri din alie in trecut. Portiunile de campii in coorare
lenta se numesc campii de 5susidenta6, iar datorita caracterului ratacitor, divagant al retelei
7idrogra%ice si poarta numele campii de 5divagare6.
*cestea sunt8 Campia 4omesului, Campia Crisurilor si Campia 1imisului, precum si Valea
Ierului. E+ista, de asemenea, campii taulare !de e+emplu Campia *radului si Campia Careilor#
si campii piemontane !Campia Vingai, Campia Cermeiului, Campia &iersigului#.
Cele trei tipuri de campii !campii piemontane, taulare si de susidenta# sunt trei trepte si
totodata trei tipuri genetice de campii ale Campiei de Vest, asemanatoare zonei *rges-4iret din
Campia Romana. De oicei campiile se impart insa in campii inalte si campii )oase.
a# Campiile inalte sunt %ormate din acumulari de loess, pietris si nisip, %iind
neinundaile.
Campia Careilor !,/9 m# reprezinta o mare acumulare de nisip, cu un relie% de dune, in prezent
cu plantatii viticole: se continua dincolo de granita: Campia *radului, de asemenea inalta !,,2
m#, are un relie% aparent neted, dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a suprapus
loess: la contactul cu &untii 'arandului !unde Dealurile de Vest lipsesc# se dezvolta podgoria
*radului: Campia Vingai are un aspect colinar, %iind o prelungire evidenta a Dealurilor Lipovei
!de unde caracterul usor inclinat, piemontan#.
# Campiile )oase au %ost, pana in secolul trecut, zone mlastinoase, cu ape ratacitoare,
divagante datorita %enomenului de
susidenta !coorare# pe care il suporta
supra%ata terenului: raurile isi sc7ima
succesiv directiile, indeosei in nordul
campiei !Crasna, Ier#, %orm;nd c7iar
sectoare mai )oase, de legatura, intre
azinele 7idrogra%ice !de e+emplu, Campia
Ierului#.
Erau supuse la inmlastinirii si saraturarii,
datorita pozitiei si oscilatiei panzei %reatice.
*u %ost indiguite, desecate, trans%ormate in
terenuri agricole sau, pe alocuri, in incinte
piscicole !de e+emplu Lacul Ce%a#. In nord
se a%la Campia 4omesului, in
centru Campia Crisurilor !pe Crisul $egru
si Crisul *l#, iar in sud Campia 1imisului !pe 1imis si Bega#.
Clima
Campia de Vest are un climat de campie, moderat, cu in%luente oceanice !pe cea mai
mare intindere# si in%luente sumediteraneene !la sud de Bega#. 1emperatura medie anuala scade
de la sud !,,oC# la nord !mai putin de ,-oC#.
1emperatura medie a lunii celei mai calde este de 22oC !in sud#, 2,oC !in nord#, iar a
celei mai reci intre -,oC si -2oC: rezulta de aici o di%erenta !ampltudine# de 22oC - 29oC, mai
redusa decat in Campia Romana, ceea ce arata o nuanta mai oceanica, su raport termic, a
climatului. Precipitatiile sunt de <---.-- mm, mai ridicate decat in alte zone similare din tara,
datorita pozitiei si maselor de aer venite din vest.
Predomina vanturile de vest, iar in sud ate *ustrul, o componenta mediteraneana.
E+ista, pe %ondul climatului de campie o nuanta oceanica !in nord si centru# si una
sumediteraneana !in sud#.
Reteaua 7idrogra%ica
Reteaua 7idrogra%ica cuprinde rauri, lacuri si ape suterane.
Principalele rauri sunt8 4omes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul $egru, Crisul *l,
&ures, Bega, 1imis. 4omesul este al patrulea rau dupa deit !,2- m9=sec.#: la inundatiile din
,>.- si ,>.? a a)uns la deite %oarte mari !)umatate din deitul Dunarii la Bazias#. Crisurile au
deite relativ egale intre ele: &uresul are un deit !,.> m9=sec.# sensiil egal cu al Oltului: Bega
este canalizat si permite circulatia unor nave mici: 1imisul primeste in campie ca a%luenti pe
Poganis si Barzava. Lacurile sunt relativ putine.
E+ista lacuri cu apa dulce sau sarata !in Campia Careilor si Campia 1imisului# si lacuri
antropice %olosite ca amena)ari piscicole, in Campia Cisurilor !Ce%a#.
*pele suterane sunt %reatice !%oarte continue si ogate# si de adancime: apele de
adancime, pe aproape intreaga intindere a Campiei de Vest !de la 1imisoara, *rad, la Oradea si
4atu &are# au un caracter termal, unele avand si saruri !apele icaronate-sul%urate de la @eli+, ,
&ai si 1inca#: apele termale au utilizari variate !terapeutic, pentru termo%icare si incalzitul
serelor, apa industriala, iar in perspectiva ca suport energetic#.
Vegetatia

Vegetatia cuprinde stepa !pe o mica intindere, in e+tremitatea vestica a campiei#,
silvostepa si eta)ul ste)arului !pe campiile inalte#. In lungul luncilor raurilor este o vegetatie de
lunca, iar in Campia Careilor plantatii de salcami. Este puternic trans%ormata antropic.
@auna
@auna este caracteristica silvostepei si padurilor de ste)ar !rozatoare, pasari etc.#: e+ista si
rezervatii de dropii. La 4atc7inez !unde e+ista o rezervatie de %auna# se intalnesc numeroase
specii de pasari, unele in pasa).
4olurile
4olurile predominante sunt molisolurile !cernoziom, cernoziom levigat# cu 7umus si
%ertilitate ridicata: local apar soluri saraturoase !7alomor%e#, lacovisti !soluri 7idromor%e#, soluri
de lunca si soluri nisipoase !in Campia Carei#. Rezervatiile naturale principale sunt rezervatia de
%lora si %auna , &ai si rezervatia de %auna 4atc7inez.
Resurse
Campia de Vest dispune de resurse naturale diversi%icate: resurse energetice !indeosei
petrol si gaze asociate#, ape geotermale, resurse %unciare !soluri#, pasuni, paduri, elemente de
%auna !%auna cinegetica, %auna piscicola#, resurse de apa dulce !pentru irigatii#.
Populatia si asezarile
Datorita conditiilor naturale %avoraile locuirii umane si agriculturii, Campia de Vest a
reprezentat un teritoriu de stravec7e si continua populare umana. In prezent densitatea medie este
de .?-,-- loc.=3m2, mai ridicata !peste ,?- loc.=3m2# in )urul oraselor mari. 4porul natural este
redus in partea de sud !)udetele *rad, 1imis, Caras-4everin# si mai ridicat in nord !)udetele
Bi7or, 4atu &are#.
E+ista deplasari zilnice !navetism, spre orasele mari# si o deplasare continua din alte
regiuni spre Campia de Vest, datorita mai multor %actori. *laturi de romani e+ista si minoritati
nationale !mag7iari, svai, siri, ulgari, slovaci, rromi#.
*sezarile rurale sunt predominant de tipul adunat, de marime medie !?---,.?--
locuitori#, dar si mari !,.?---/.---# sau %oarte mari ! peste /.--- locuitori#. *u pro%il economic
agrar, dar tind spre %unctii economice comple+e.
*sezari rurale mai cunoscute sunt8 Pecica !cu pro%il cerealier, dar si cu e+ploatari de
petrol in apropiere#, 4intana !una din cele mai populate asezari rurale din tara#, Lovrin !cu pro%il
agricol si ape termale#, 1inca !cu ape termale#, 4ecuieni !vii si nod %eroviar#, Beregsau !cu un
renumit cominat de crestere a porcinelor#, 4iria !la contactul cu &untii 'arandului# s.a.
*sezarile urane. Orasele mari !4atu &are, Oradea, *rad, 1imisoara# sunt originare din
evul mediu, celelalte dezvoltandu-se in secolul AIA !Lugo), 4alonta, Carei#, iar unele %oarte
recent !Valea lui &i7ai#.
Orasele din Campia de Vest sunt8 4atu &are, Carei, 1asnad, &arg7ita, Valea lui &i7ai,
Oradea, 4alonta, C7isineu Cris, Ineu, Pancota, Curtici, *rad, Lipova, $adlac, 4innicolau &are,
Bimolia, 1imisoara, Lugo), Deta. &ai mari sunt orasele8 1imisoara !99/.--- loc.#, Oradea
!22,.--- loc.#, *rad !,->.--- loc,# 4atu &are !,92.--- loc.#, Lugo) !?,.--- loc#, celelalte %iind
su 2?.--- locuitori.
1imisoara !atestat documentar in ,2,2# are o industrie dezvoltata si diversi%icata !masini
agricole, prelucrarea petrolului, electronica si
electrote7nica, industria c7imica, te+tila
etc.#, este un oras modern si un important
centru universitar, cultural si %eroviar.
*rad !atestat in ,,92# este un
important centru industrial !vagoane, masini
unelte, ingrasaminte c7imice, moila, te+tile,
incaltaminte, con%ectii, industria alimentara
etc.#.
Oradea !mentionat in ,,,9# are
ramuri moderne !alumina#, industrii
traditionale !lanarie, con%ectii, incaltaminte, maroc7inarie#, activitate universitara, sere, zone
turistice in apropiere !@eli+, , &ai#.
4atu &are cu industrii diverse !utila)e, moila, te+tile, con%ectii, masini casnice#.
Orasele mai mici sunt cunoscute prin ramuri industriale8 Deta si Pancota cu industria lemnului,
$adlac, 4innicolau &are si Bimolia, cu industria te+tila, Lugo) - cu industria matasii si tricota)e,
Valea lui &i7ai, 4alonta si Carei !cu industrie alimentara#.