Grupul colar MIHAI VITEAZUL,

PITETI
PROIECT PENTRU CERTIFICAREA
COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVEL
Sp!c"l"#ar!a$
TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA %E
CALCUL
Indrumtor: Elev:
Pro&' ION POPESCU (ar)u Iul"a*
Cla+a$ a XIII,a F F'R'
,-./.,
1
TASTATURA, MOUSE-UL
I MONITORUL
2

CUPRINS
1. ARGUMENT.................................................................................................................4
Principalul dispozitiv de intrare pentru majoritatea calculatoarelor este
Tastatura. Tastaturile se deoseesc !ntre ele prin lima c"reia !i sunt
destinate# prin dispunerea tastelor# prin dimensiune# $orm" %i prin
numeroase caracteristici speciale................................................................4
&dat" cu apari'ia sistemelor de operare azate pe inter$a'a (ra$ic" de
utilizator )GU*+# a ap"rut necesitatea de a avea un dispozitiv cu care
utilizatorul s" indice sau s" selecteze elementele a$i%ate pe ecran. A a a
ap"rut mouse,ul. Mouse,ul standard are dou" utoane# unul pentru
selectarea articolului indicat# iar cel"lalt pentru activarea meniurilor.
Mouse,ul poate avea %i un al treilea uton pentru derularea ecranului sau
pentru alte $unc'ii speciale..........................................................................4
2. TA-TATURA...................................................................................................................
2.1 Modele de tastaturi......................................................................................................
2.2 Microcontrolerul /042...............................................................................................1
2.2.1 Microcontroler,ul tastaturii.................................................................................1
2.2 Grupe de taste............................................................................................................3
2.4 Tastele speciale........................................................................................................../
2.. 4omina'iile de taste..................................................................................................5
2.1 4on$i(ura'ia tastaturii rom6ne%ti................................................................................5
2. MAU-U7......................................................................................................................10
2.1 Tipuri de mausuri.....................................................................................................10
2.1.1 Mausuri mecanice.............................................................................................11
2.1.2 Mausuri optice..................................................................................................11
2.1.2 Mausuri cu laser................................................................................................12
2.2 Mausurile optice !n compara'ie cu mausurile mecanice..........................................12
2.2 Mausurile tactile......................................................................................................12
2.4 Mausuri neconven'ionale.........................................................................................12
2.. 8utoane....................................................................................................................12
2.1 8utoane suplimentare...............................................................................................14
2.3 Utiliz"ri uzuale ale utoanelor.................................................................................14
2.3.1 -implu clic........................................................................................................14
2.3.2 9ulu clic..........................................................................................................1.
2.3.2 4licuri multiple.................................................................................................1.
2.3.4 Tra(ere %i plasare..............................................................................................1.
2./ 4onectivitate %i protocoale de comunicare..............................................................1.
2./.1 Protocolul P-:2 pentru mausuri........................................................................1.
2.5 ;iteza mausului.......................................................................................................11
2.10 Aplica'ii ale mausului !n inter$e'ele utilizator.......................................................11
4. M&N*T&RU7................................................................................................................13
4.2 4lasi$icarea Monitoarelor.......................................................................................13
4.2 Te<nolo(ii de ima(ine.............................................................................................1/
4.4 -peci$ica'iile monitorului.........................................................................................1/
4.. M"sur"tori de per$orman'".......................................................................................15
4.1 Tipuri constructive de ecrane %i tuuri.....................................................................20
2
4.3 4ompara'ie...............................................................................................................20
4.3.1 4RT...................................................................................................................20
4.3.2 749...................................................................................................................21
4.3.2 Plasma...............................................................................................................21
.. =NTRE>*NEREA TA-TATUR**................................................................................22
1. =NTRE>*NEREA MAU-U7U*....................................................................................22
3. =NTRE>*NEREA M&N*T&RU7U*............................................................................22
ANE?E.............................................................................................................................2.
5. 8*87*&GRA@*E..........................................................................................................21
1. ARGUMENT
Tastatira# mausul %i monitorul reprezint" de $apt inter$a a cu utilizatorul a unui
sistem de calcul.
Principalul dispozitiv de intrare pentru majoritatea calculatoarelor este
Ta+0a0ura. Tastaturile se deoseesc !ntre ele prin lima c"reia !i sunt
destinate# prin dispunerea tastelor# prin dimensiune# $orm" %i prin numeroase
caracteristici speciale.
&dat" cu apari'ia sistemelor de operare azate pe inter$a'a (ra$ic" de utilizator
)GU*+# a ap"rut necesitatea de a avea un dispozitiv cu care utilizatorul s" indice sau s"
selecteze elementele a$i%ate pe ecran. A a a ap"rut 1ou+!,ul' Mouse,ul standard are
dou" utoane# unul pentru selectarea articolului indicat# iar cel"lalt pentru activarea
meniurilor. Mouse,ul poate avea %i un al treilea uton pentru derularea ecranului sau
pentru alte $unc'ii speciale.
9e oicei 1o*"0oar!l! sunt clasate !n $unc'ie de trei criteriiA dia(onala ecranului
!n inci# rezolu'ia !n piBeli# %i rata de re!mprosp"tare !n <ertzi. Monitoarele au !n mod
normal dia(onala cuprins" !ntre 14 %i 21 inci# iar monitoarele 749 din sistemele portaile
variaz" !ntre 11 %i 14 inci. Rezolu'ia poate varia de la 140B4/0 piBeli 7A 1100?1200
piBeli. @iecare piBel al monitorului este compus din trei puncte# c6te unul din $iecare
culoare de az" )ro%u# alastru %i verde+. Un monitor de calitate medie este capail s"
re!mprosp"teze ima(inea de 10 ori : secund" )10Cz+# !n timp ce unul de !nalt" calitate
poate ajun(e la o rat" de 100 MCz. Rata de re!mprosp"tare indic" viteza de redesenare a
ecranului pe aza con'inutului memoriei de pe adaptorul video. Rezolu'ia %i rata de
4
re!mprosp"tare depind de adaptorul video al sistemului. Majoritatea monitoarelor sunt
capaile s" $unc'ioneze cu mai multe valori ale rezolu'iei %i ale ratei de re!mprosp"tare.
2. TASTATURA
Ta+0a0ura este o component" <ardDare a calculatorului ce permite utilizatorului
s" introduc" date )litere# ci$re %i semne speciale+ prin ap"sarea unor taste. 4ele mai
$olosite tastaturi sunt cele de tip EFERTG. 9enumirea vine de la primele %ase taste de
pe r6ndul al treilea. Un alt tip de tastaturi este tipul EFERTH.
Tastatura este proail cel mai vec<i dispozitiv de intrare# ea $iind inventat" !nc"
!nainte de apari'ia monitoarelor %i a mausului. @iecare tast" are asociat un num"r de
identi$icare care poart" denumirea de Icod de scanareI. 7a ap"sarea unei taste# tastatura
trimite sistemului de calcul codul de scanare corespunz"tor tastei respective )un num"r
!ntre( de la 1 la n , num"rul de taste+. 7a primirea codului de scanare de la tastatur"#
calculatorul $ace conversia !ntre num"rul primit %i codul A-4** corespunz"tor.
Tastatura re'ine nu numai ap"sarea unei taste# dar %i elierarea acesteia# $iecare
ac'iune $iind !nre(istrat" separat. EBist" dou" cate(orii de tasteA
Itaste comutatoareI J au e$ect indi$erent dac" sunt ap"sate sau elierate
Itaste de controlI , au e$ect numai atunci c6nd sunt ac'ionate
-'/ Mo2!l! 2! 0a+0a0ur"
Tastaturile calculatoarelor pot de'ine una sau mai multe din urm"toarele
caracteristiciA
tastaturi standard
tastaturi er(onomice
tastaturi multimedia
tastaturi $"r" $ir
tastaturi speciale
Tastatura const" dintr,o serie de comutatoare montate !ntr,o re'ea# numit" matrice
a tastelor. 46nd se apas" o tast"# un procesor a$lat !n tastatur" o identi$ic" prin detectarea
loca'iei din re'ea. 9e asemenea# acesta interpreteaz" c6t timp st" tasta ap"sat"# %i poate
trata c<iar %i tast"rile multiple. *nter$a'a tastaturii este $ormat" de un circuit inte(rat
denumit keyboard chip sau procesor al tastaturii. Un u$$er de 11 octe'i din tastatur"
opereaz" asupra tast"rilor rapide sau multiple# transmi'6ndu,le sistemului succesiv.
.
=n cele mai multe cazuri# atunci c6nd ap"s"m o tast"# contactul se $ace cu mici
!ntreruperi# respectiv apar c6teva sc<im"ri rapide !nc<is J desc<is. Acest $enomen de
instailitate vertical" a comutatorului se nume%te ounce# iar procesorul din tastatur"
treuie s" !l $iltreze# adic" s" !l deoseeasc" de o tastare repetat" inten'ionat de operator.
7ucrul acesta este destul de u%or de realizat deoarece !ntreruperile produse de
instailitatea vertical" sunt mult mai rapide dec6t tast"rile repetate cele mai rapide
eBecutate de om.
EBist" mai multe tipuri de tastaturi# !ns" cele mai r"sp6ndite sunt tastaturile cu 101
sau 104 taste# di$eren'a !ntre ele $iind dat"# !n principal# de prezen'a sau asen'a unor
anumite taste. 9e eBemplu# tastatura 101 nu include tasta numit" Windows Logo# !n timp
ce tastatura de tipul 104 are inclus" aceast" tast". 9e oicei tastaturile sunt conectate la
calculator printr,un $ir introdus !ntr,o mu$" special". @olosirea tastaturilor este eBtrem de
simpl"# $iind necesar doar s" ap"s"m pe utoanele ei )numite ItasteI+# aproape la $el cum
se $ace la ma%inile de scris mecanice sau electro,mecanice.
-'- M"croco*0rol!rul 3.4-
EBist" dou" tipuri de microcontrolere ale tastaturii care comunic" cu sistemul ,
unul pe placa de az" a calculatorului)controler inte(rat+# %i unul care este situat !n
interiorul tastaturii. 4omunicare cu microcontrolerul de pe placa de az" se e$ectueaz"
prin portul 14<. 4itirea octe'ilor relev" starea controlerului. -crierea pe acest it trimite
controlerului inte(rat o comand". &r(anizarea octetului pentru indicarea st"rii
controlerului este reprezentat" mai josA
2.2.1 Microcontroler-ul tataturii
4omunicarea cu microcontrolerul situat !n interiorul tastaturii se e$ectueaz" prin
i'ii care trec prin porturile de intrare 10< %i 14<. &cte'ii 0 %i 1 asi(ur" le("tura sau a%a,
numitul proces K<ands<aLin(M. =nainte de a scrie ceva prin aceste porturi# octetul 0 a
portului 14 treuie s" $ie 0N datele sunt disponiile pentru citire prin portul 10 atunci c6nd
octetul 1 al portului 14< este e(al cu 1. &cte'ii tastaturii care indic" starea tastaturii )port
14<+ vor determina dac" tastatura este activ" sau vor !ntrerupe sistemul atunci c6nd
utilizatorul va ap"sa sau va da drumul la o tast".
1
&cte'ii care sunt scri%i pentru portul 10< sunt trimi%i c"tre microcontrolerul
tastaturii# iar octe'ii scri%i prin portul 14< sunt eBpedia'i controlerului inte(rat de pe placa
de az". &cte'ii citi'i prin portul 10< !n (eneral vin de la tastatur"# de asemenea eBist"
posiilitatea de pro(ramare a microcontrolerului de pe placa de az" pentru a returna
anumite valori pentru un anumit port.
-' Grup! 2! 0a+0!
Tastele sunt a%ezate ast$el !nc6t s" u%ureze introducerea in$orma'iilor !n
calculatorN ele sunt (rupate !n mai multe (rupe. Amplasarea literelor pe tastatur" a $ost
$acut" 'in6ndu,se cont de $recven'a diverselor litere !ntr,o anumit" lim"# de aceea o
tastatur" de eBemplu (erman" are literele a%ezate alt$el dec6t una american".
4el mai important (rup este cel care ocup" cea mai mare parte a tastaturiiN el
con'ine at6t taste pentru litere )E# F# E# etc.+# ci$re )1# 2# 2# etc.+ %i simoluri )O# P# etc.+#
c6t %i taste speciale )Enter# -<i$t# 4ontrol# Alt# etc.+ a c"ror $unc'ionalitate variaz" !n
$unctie de pro(ramul $olositN vezi mai jos.
9easupra (rupului principal se a$l" un %ir de taste numite I$unc'ionaleI )@1# @2#
@2# etc.+# al c"ror rol este s" lanseze !n mod direct comenzi pentru calculator# comenzi
care sunt di$erite !n $unc'ie de so$tul pe care !l $olosim la momentul respectiv. Ele sunt
$olosite $oarte mult !n jocuri# dar eBist" %i alte so$turi care le utilizeaz". =n dreapta
(rupului principal se a$la un (rup imp"r'it !n mai multe )de oicei trei+ su(rupuri %i care
con'ine taste $olosite !n principal pentru navi(are pe ecran )tastele care au desenate pe ele
s"(e'i# tastele Pa(e Up sau Pa(e 9oDn# etc.+# dar %i unele taste cu $unc'ii speciale# cum
este tasta 9elete.
7a eBtremitatea )mar(inea+ dreapt" a tastaturii se a$l" de oicei un (rup de taste
care sunt $olosite !n special pentru scrierea de ci$re %i pentru e$ectuarea de opera'ii
aritmetice )adunare# sc"dere# etc.+# tastele $iind a%ezate $oarte comod pentru lucrul cu
m6na dreapta. & parte a tastelor din acest ultim (rup are o $unc'ionalitate dul"# ele
put6nd $i $olosite %i pentru navi(are. Unele taste# ca de eB. -<i$t# 4trl# Alt# FindoDs# pot
$i prezente !n dulu eBemplarN atunci ele sunt a%ezate mai mult sau mai pu'in simetric $a'"
de aBa vertical" a tastaturii# amele taste av!nd de oicei aceea%i $unc'ionalitate. Unele
so$turi )de eB. jocuri+ pro$it" !ns" de $aptul c" o tast" este prezent" !n dou" eBemplare# %i
atunci speci$ic" pentru ele dou" comenzi di$erite. Tastaturile mai noi au o serie de
utoane suplimentare care sunt prev"zute special pentru aplica'iile multimedia )$ilme#
melodii+ sau pentru navi(area pe *nternet. Ele lipsesc la multe tastaturi# iar c6nd sunt
prezente a%ezarea lor nu este supus" nici unui standard recunoscut# $iind (rupate dup"
criteriile de er(onomie proprii ale companiei produc"toare.
4aracterul )litera# ci$ra# simolul+ asociat $iec"rei taste este imprimat pe tasta
respectiv" %i poate $i pus !n eviden'" cu ajutorul unui editor de teBt )de eB. Notepad#
inclus !n sistemul de operare FindoDs+. Pentru aceasta desc<idem un nou document %i
!ncepem s" ap"s"m pe taste %ir dup" %ir# de la st6n(a la dreapta. Anumite taste permit
scrierea a dou" caractere al$anumerice distincte# de eB. o minuscul" %i o majuscul"# dintre
care unul apare dac" ap"s"m tasta normal# iar cel"lalt doar dac" se apas" simultan %i tasta
-<i$t.
3
-'4 Ta+0!l! +p!c"al!
Tastele speciale nu produc apari'ia pe ecran a niciunui caracter sau semn la
ap"sarea lor# ci au $unc'ia de a lansa direct comenzi !n cazul !n care sunt apasate sin(ure
sau !n cadrul unei comina'ii cu alte taste. Ele sunt urm"toarele A
IEnterIA Este o tast" mare %i are de oicei o $orm" caracteristic" de liter" I7I
privit" !n o(lind". Tasta Enter are !n principal rolul de a determina calculatorul s" eBecute
comanda tocmai introdus". Tasta Enter are !ntr,o mare masur" aceea%i $unc'ionalitate ca
%i utonul st6n( al mausului. =n cazul edit"rii de teBt ap"sarea tastei Enter duce la crearea
unui para(ra$ nou de teBt# su cel curent.
IQI )8A4R-PA4E+A -e ("se%te de oicei deasupra tastei Enter %i are rolul de a
%ter(e un caracter )liter"# ci$r"# etc.+ dintr,un teBt# a$lat la st6n(a cursorului. 9aca este
'inut" ap"sat" ea va determina %ter(erea tuturor caracterelor a$late la st6n(a cursorului.
ISI )-C*@T+A Este o tast" dul"# cea dreapt" ("sindu,se de oicei su tasta Enter#
iar cea st6n(" pe acela%i r6nd !ns" la mar(inea st6n(" a tastaturii. Tasta -<i$t este cel mai
des utilizat" pentru scrierea cu litere majuscule# pentru acesta treuind s" ap"s"m
simultan tasta -<i$t )indi$erent care din ele+ %i tasta literei !n cauz".
I4trlI )4&NTR&7+A Este o tast" dul"# cea dreapta ("sindu,se de oicei su tasta
-<i$t iar cea st6n(" pe acela%i r6nd !ns" la mar(inea st6n(" a tastaturii. Tasta 4trl este cel
mai des utilizat" pentru comenzi care sunt lansate !n eBecu'ie la ap"sarea ei simultan cu
alt" tast".
IAltI )A7TERNATE+A Este o tast" dul" care se ("se%te pe r6ndul cel mai de jos
al tastaturii la amele capete ale tastei alun(ite )I-pacearI# Tspa'iuU+. Tasta Alt este cel
mai des utilizat" pentru activarea arei de meniuri a so$turilor# dar %i pentru comenzi care
sunt lansate !n eBecu'ie la ap"sarea unei comina'ii de dou" sau c<iar trei taste.
IVI )F*N9&F-+A Este o tast" dul" av6nd desenat pe ea lo(oul )simolul+
sistemului de operare FindoDs %i care se ("se%te pe r6ndul cel mai de jos al tastaturii#
l6n(" tastele Alt. Tasta FindoDs are acela%i e$ect ca %i utonul I-tartI din FindoDs.
IWI )TA-TA PENTRU MEN*U7 4&NTE?TUA7+A Este situat" !ntre tastele
FindoDs %i 4trl din partea dreapt". Ap"sarea ei duce la apari'ia pe ecran a unui meniu
conteBtual# care de oicei const" dintr,o list" de comenzi utile# list" care este speci$ic"
$iec"rui so$t !n parte %i conteBtului particular de $olosire a acestuia.
IEscI )E-4APE+A Este tast" pozi'ionat" de oicei !n col'ul din st6n(a sus al
tastaturii. Tasta Esc are !ntr,o anumit" m"sura o $unc'ionalitate opus" celei a tastei Enter
%i anume ea ne permite s" evitam eBecutarea unei comenzi !n situa'ia !n care nu suntem
si(uri c" am $acut ale(erea cea mai un". Numele tastei este su(estiv# IescapeI
!nsemn6nd sc"pare# evitare a unei situa'ii. Ap"s6nd tasta Esc ne !ntoarcem de oicei la
situa'ia !n care putem s" c6nt"rim !nca o dat" decizia !n privin'a unei anumite comenzi.
9e eBemplu atunci c6nd instal"m un so$t# tasta Esc ne permite s" revizuim op'iunile
instal"rii# !nainte de a declan%a procesul de instalare propriu,zis.
IXI )TA8U7AT&R# TA8+A Este pozi'ionat" la mar(inea st6n(" a tastaturii %i are
desenate pe ea doua s"(e'i !ndreptate !n directii opuse. Tasta Ta este $olosit" !n principal
pentru navi(area rapid" !ntre elementele importante ale $erestrei unui so$t )de eB. atunci
c6nd avem de ales !ntre mai multe op'iuni %i dorim s" trecem rapid de la o op'iune la alta
$"r" a $olosi mausul+ sau !ntre le("turile con'inute !ntr,o pa(in" De. Pro(ramele editoare
de teBt# cum ar $i Microso$t Ford# utilizeaz" tasta Taulator pentru a introduce taele cu
coloane aliniate.
/
Tspa'iuU )-PA4E8AR# 8ARA 9E -PA>*U+A Este o tast" lun(" a$lat" pe r6ndul
cel mai de jos al tastaturii. Este $olosit" eBclusiv pentru introducerea de spa'ii (oale !n
teBte# de eBemplu atunci c6nd treuie s" desp"r'im cuvintele dintr,o $raz". 9atorit"
m"rimii %i a%ez"rii ei este $olosit" %i !n $oarte multe jocuri pentru c" este usor de ap"sat
$"r" a ne desprinde oc<ii de pe ecran.
IYI )4AP*TA7- 7&4R+A Este pozi'ionat" pe r6ndul cel mai din st6n(a al
tastaturii# !ntre tastele TA8 %i -C*@T. Are $unc'ia de a loca )IlocLI+ corpul de litere pe
care !l $olosim intr,un teBt. Tasta este activat" prin ap"sare %i din acest moment teBtul va
$i scris cu majuscule. 9ezactivarea se $ace prin ap"sarea tastei !nc" o dat"N ca urmare
teBtul urm"tor va $i scris cu litere mici.
INumYI )NUMER*4 7&4R+A 9etermin" care este $unc'ionalitatea tastelor a$late
!n (rupul situat !n partea dreapta a tastaturii# (rup !n care este situat" %i tasta NUM
7&4R. Tasta este activat" %i dezactivat" prin repetarea tast"rii. Atunci c6nd tasta este
activat" )situa'ia oi%nuit"+ (rupul de taste din partea dreapt" este $olosit pentru scrierea
de ci$re. =n cazul !n care tasta este dezactivat" (rupul de taste poate $i $olosit pentru
navi(are# !n mod similar cu tastele navi(ationale. 9upa !nc"rcarea sistemului )FindoDs
5/ -E# FindoDs ;ista# Mac &- ?+ tasta este activat" %i !n consecin'" (rupul de taste din
dreapta poate $i $olosit pentru scrierea de ci$re. =n cazul -& FindoDs ?P tasta nu este
!ns" activat" %i de aceea# !n momentul !n care dorim s" scriem ci$re cu tastele din dreapta#
poate apare impresia c" tastatura este de$ect". -olu'ia este s" activ"m tasta ap"s6nd,o
dupa !nc"rcarea complet" a -&# !n acest $el put6nd s" o $olosim %i pentru a scrie ci$re.
Tastele de navi(areA Grupul tastelor navi(ationale este !mp"r'it !n dou" su(rupuri
%i anume pe de o parte tastele C&ME# EN9# PAGE UP# PAGE 9&FN# %i pe de alta
parte tastele direc'ionale )care au desenate pe ele s"(e'i+. -unt $olosite pentru navi(area !n
cadrul $erestrelor diverselor so$turi sau !n cadrul unei pa(ini de teBt. Tasta C&ME ne
duce la !nceputul unui teBt# tasta EN9 ne duce la s$6r%itul lui# tastele PAGE UP %i PAGE
9&FN ne urc"# respectiv ne cooar" cu o pa(in" )ecran+ !n cadrul unui teBt. Tastele cu
s"(e'i )st6n(a# dreapta# sus# jos+ ne permit navi(area !n cadrul unui teBt cu c6te un
caracter la st6n(a sau la dreapta# respectiv cu c6te un r6nd !n sus %i !n jos.
I9elI )9E7ETE+A Este $olosit" pentru %ter(erea unor elemente prezente !n
$ereastra unui so$t )$i%ierele din FindoDs EBplorer# mesajele de po%t" electronic" !n
&utlooL EBpress# etc.+# dar cel mai $recvent este $olosit" pentru a %ter(e caracterele a$late
la dreapta cursorului !n cadrul unei pa(ini de teBt. Poate $i $olosit" pentru %ter(erea unui
sin(ur caracter )dac" o ap"s"m o sin(ur" dat"+ sau pentru %ter(erea unui %ir de caractere
)dac" o 'inem ap"sat" mai mult timp+.
-'5 Co1)"*a6""l! 2! 0a+0!
=n (eneral $iecare so$t )pro(ram+ are prev"zute c6teva comina'ii de taste care
permit lansarea unor comenzi# $ar" a apela la maus. Num"rul de comina'ii posiile este
mare %i !n (eneral se $olosesc comina'ii de dou" sau cel mult trei taste activate simultan.
& comina'ie de dou" taste se scrie su $orma tasta1Ztasta2 )de eB. 4trlZA+.
4omina'iile de taste treuie s" includ" !n mod oli(atoriu o tast" special"# dar celelalte
taste pot $i at6t taste speciale )-<i$t# Ta# etc.+# c6t %i taste oi%nuite )tasta A# tasta 4# etc.+
sau $unc'ionale )@2# @1# etc.+.
-'7 Co*&"8ura6"a 0a+0a0ur"" ro19*!:0"
5
S0a*2ar2ul *a6"o*al SR /;-$-..4 staile%te dou" aranjamente ale tastelor
pentru tastatura rom6neasc"A un aranjament KprimarM %i unul KsecundarM.
Aranjamentul KprimarM se adreseaz" utilizatorilor tradi'ionali# care au !nv"'at s"
dactilo(ra$ieze $olosind implement"rile mai vec<i# stil Microso$t# ale tastaturii rom6ne%ti.
Aranjamentul KsecundarM este $olosit !n special de c"tre pro(ramatori %i nu este !n
contradic'ie cu a%ezarea $izic" a tastelor pe o tastatur" american". Aranjamentul
KsecundarM al tastelor este $olosit implicit !n majoritatea distriu'iilor GNU:7inuB.
E<"+0= pa0ru carac0!r! +p!c"&"c! l"1)"" ro19*! car! +u*0 "*cor!c0
"1pl!1!*0a0! !n toate versiunile de Microso$t FindoDs anterioare FindoDs ;istaA
, I- cu vir(ul" dedesutI )Unicode 021/+ , implementat incorect ca I- cu sedil"
dedesutI )Unicode 01.E+
, Is cu vir(ul" dedesutI )Unicode 0215+ , implementat incorect ca Is cu sedil"
dedesutI )Unicode 01.@+
, IT cu vir(ul" dedesutI )Unicode 021A+ , implementat incorect ca IT cu sedil"
dedesutI )Unicode 0112+
, It cu vir(ul" dedesutI )Unicode 0218+ , implementat incorect ca It cu sedil"
dedesutI )Unicode 0112+
V!r+"u*"l! cu +!2"l= al! carac0!r!lor *u !<"+0= >* l"1)a ro19*= )este doar o
eroare istoric"# mo%tenit"+
9eoarece tastaturile <ardDare rom6ne%ti nu sunt $oarte r"sp6ndite# 4ristian -ecar"
a creat un 2r"?!r car! p!r1"0! carac0!r!lor ro19*!:0" += &"! 8!*!ra0! &olo+"*2 o
0a+0a0ur= a1!r"ca*=# !n toate versiunile de FindoDs anterioare ;ista. El $olose%te
modi$icatorul AltGr din partea dreapta,jos a tastaturii pentru a (enera caracterele.
!. MAUSUL
Un 1au+ )scris %i 1ou+!N la plural mausuri+ este un dispozitiv de indicat pentru
computere# care se 'ine !n m6n" %i care const" dintr,un oiect mic ec<ipat cu unul sau mai
multe utoane %i modelat ast$el !nc6t s" stea !n mod natural !n m6n". Partea in$erioar" a
mausului con'ine un dispozitiv care detecteaz" mi%carea mausului relativ" la supra$a'a pe
care st". Mi%carea 29 a mausului este de oicei trans$ormat" !n mi%carea unui cursor pe
monitorul calculatorului )tot !n 29+. Prin aceasta utilizatorul poate indica pe ecranul
monitorului o anumit" pozi'ie# ceea ce constituie un element major al inter$e'ei (ra$ice cu
calculatorul )Graphic User Interface# GUI+.
9enumirea de maus provine din lima en(lez"# unde mouse !nseamn" K%oareceM.
Aceast" denumire a $ost aleas" deoarece dispozitivul are $orma %i m"rimea unui %oarece#
iar calul# care ini'ial era orientat !n partea opus" )spre utilizator+# accentueaz"
asem"narea.
P6n" acum s,au inventat multe tipuri de dispozitive de indicat# pentru diverse
domenii de aplica'ie# care pot avea cu totul alte $orme %i principii de $unc'ionare dec6t
mausul tradi'ional# ca de eBempluA trackball# touch pad# touch screen# joy stick# graphics
tablet# Nintendo Wii emote %i# cel mai recent )!n toamna 2005+# !pple "agic "ouse.
'/ T"pur" 2! 1au+ur"
Mausul a $ost inventat de 9ou(las En(elart la -tan$ord Researc< *nstitute !n anul
1512 dup" un vast test de utilizailitate. 9ispozitivul a $ost denumit %i bug )!n en(lez"
g#ndac+# dar denumirea a disp"rut !n $avoarea celei de maus )mouse+. A $ost unul din cele
1
c6teva dispozitive de indicat dezvoltate pentru -istemul &n,7ine al lui En(elart N7-
computer# care era un sistem at6t <ardDare c6t %i so$tDare. Au $ost dezvoltate %i alte
dispozitive# pentru a se $olosi de alte mi%c"ri ale corpului# cum ar $i dispozitive montate
pe cap %i ata%ate de "rie sau nasN dar !n cele din urm" mausul a c6%ti(at datorit"
simplit"'ii %i comodit"'ii sale.
Primul maus era voluminos %i $olosea dou" ro'i din'ate perpendiculare una $a'" de
altaA rota'ia $iec"rei roti'e era translatat" !n mi%care de,a lun(ul unei aBe a planului.
En(elart a primit patentul U-2.41.41 la data de 13 Noiemrie 1530# su numele
I*ndicator de pozi'ie ?,G pentru un sistem de a$i%areI. Pe atunci# En(elart se (6ndea ca
utilizatorii s" 'in" mausul cu o m6n"# !n timp ce cu cealalt" tastau pe o tastatur" av6nd
cinci taste.
!.1.1 Mauuri "ecanice
& variant" a mausului# inventat" la !nceputul anilor 1530 de in(inerul 8ill En(lis<
de la ?eroB PAR4# a !nlocuit ro'ile eBterne cu o sin(ur" il" care se putea mi%ca !n orice
direc'ie. Mi%carea ilei# la r6ndul ei# era detectat" de dou" roti'e perpendiculare care se
a$lau !n corpul mausului. Aceast" variant" a mausului sem"na cu un tracLall inversat# %i
a $ost principala $orm" $olosit" cu calculatoarele personale din anii 15/0 %i 1550. Grupul
de la ?eroB PAR4 s,au <ot"r6t asupra te<nicii moderne de a $olosi am6ndou" m6inile
pentru a tasta la o tastatur" EFERTG# iar mausul era $olosit numai c6nd era nevoie.
Mausurile moderne au luat na%tere la [cole pol\tec<ni]ue $^d^rale de 7ausanne
)EP@7+ su inspira'ia Pro$esorului _ean,9aniel Nicoud %i a m6inilor in(inerului %i ale
ceasornicarului Andr^ Gui(nard. Un rezultat al EP@7# 7o(itec<# a lansat primul maus
popular.
Principalele te<nici de translatare a mi%c"rii $olosesc senzori optici# mecanici %i
iner'iali.
!.1.2 Mauuri o#tice
Un maus optic $olose%te o diod" emi'"toare de lumin" %i o $otodiod" pentru a
detecta mi%carea pe supra$a'a unui mauspad !n loc de p"r'i !n mi%care ca la un maus
mecanic.
Mausurile optice timpurii# a%a cum sunt cele inventate de -teve Rirsc< de la
Mouse -\stems 4orporation# puteau $i $olosite doar pe o supra$a'" metalic" special"A
mauspad# care avea imprimat" o (ril" $in" de linii alastre %i (ri. Pe m"sur" ce puterea de
calcul a devenit mai ie$tin"# a devenit posiil" inte(rarea unor circuite inte(rate de
procesare de ima(ini !n maus. Acest avantaj a permis mausului s" detecteze mi%carea
relativ" pe o varietate mare de supra$e'e# ast$el trans$orm6nd mi%carea pe supra$a'" !n
mi%carea indicatorului# elimin6nd nevoia unui mauspad special. Aceast" evolu'ie a
condus la adoptarea pe scar" lar(" a mausului optic.
Mausurile optice moderne# independente de supra$a'"# $unc'ioneaz" $olosind un
senzor optic pentru a lua ima(ini succesive ale supra$e'ei pe care opereaz" mausul.
Majoritatea acestor mausuri $olosesc 7E9,uri pentru a ilumina supra$a'a care este
urm"rit"N mausurile optice cu 7E9 sunt deseori denumite (re%it Imausuri cu laserI#
proail datorit" luminii ro%ii a 7E9,ului care este $olosit" !n aproape toate mausurile
optice. -c<im"rile dintre un cadru %i urm"torul sunt procesate de procesorul de ima(ini
al circuitului inte(rat %i apoi trans$ormate !n mi%c"ri pe cele dou" aBe de coordonate. 9e
eBemplu# senzorul mausului optic A(ilent Tec<nolo(ies A9N-,2110 proceseaz" 1.12
1
cadre pe secund"A $iecare cadru este o matrice p"trat" de 1/B1/ piBeli# iar $iecare piBel
poate avea 14 nivele di$erite de (ri.
4ererea pentru avansul te<nolo(iei mausurilor optice vine !n mare parte din partea
(amerilor de @P-,uri# care pre$er" mausuri mai precise pentru o 'int" mai precis".
!.1.! Mauuri cu laer
=n 2004# 7o(itec<# !mpreun" cu A(ilent Tec<nolo(ies# au introdus mausul laser
prin intermediul modelul M? 1000. Acest maus $olose%te un mic laser !n locul
oi%nuitului 7E9. Noua te<nolo(ie poate !mun"t"'i detaliul ima(inilor captate de maus.
4ompaniile sus'in c" aceasta duce la o !mun"t"'ire cu p6n" la 20 de ori a sensiilit"'ii la
mi%carea pe supra$a'" !n compara'ie cu mausurile optice conven'ionale. Gamerii s,au
pl6ns c" M? 1000 nu r"spunde imediat la mi%care dup" ce a $ost ridicat# mi%cat %i apoi
pus !napoi pe mauspad. Modelele mai noi ale mausului se pare c" nu mai su$er" de
aceast" prolem"# care provenea dintr,o $unc'ie de economisire a ener(iei. Aproape toate
mausurile optice# cu laser sau cu 7E9 implementeaz" aceast" tr"s"tur"# cu eBcep'ia celor
destinate a $i $olosite !n jocuri# unde o milisecund" de !nt6rziere conteaz". 9eoarece este
un maus $"r" $ir# in(inerii l,au proiectat s" consume c6t mai pu'in" ener(ie cu putin'".
Pentru a realiza aceasta# mausul clipe%te laserul !n timp ce este !n stand\ )/ secunde
dup" ultima mi%care+. Aceast" $unc'ie prelun(e%te via'a mausului. -UN Micros\stems
distriuia mausuri cu laser !mpreun" cu sta'iile -un -PAR4 !nc" din anul 1554.
'- Mau+ur"l! op0"c! >* co1para6"! cu 1au+ur"l!
1!ca*"c!
Mausul optic 7o(itec< i@eel $olose%te un 7E9 ro%u pentru a proiecta lumin" pe
supra$a'a urm"rit".
-uporterii mausurilor optice pretind c" acestea $unc'ioneaz" mai ine dec6t
mausurile mecanice# nu necesit" !ntre'inere %i dureaz" mai mult deoarece nu au p"r'i !n
mi%care. 4u toate c" cur"'area unui maus mecanic este $oarte simpl"# mausurile optice nu
au nevoie de !ntre'inere# !n a$ar" de aceea de a !ndep"rta scamele care s,ar putea aduna
su emi'"torul de lumin". -uporterii mausurilor mecanice pe de alt" parte# sus'in c"
mausurile optice nu pot $unc'iona corect pe supra$e'e transparente sau re$lectante )acestea
incluz6nd multe mausepaduri comerciale# care pot provoca indicatorul mausului s" se
deplaseze necontrolat !n timpul $unc'ion"rii+# cu toate c" aceast" prolem" poate $i
rezolvat" prin cump"rarea un mauspad adaptat mausurilor optice. Mausurile cu putere de
calcul a ima(inilor mai sla"# au de asemenea proleme cu mi%c"rile rapide# dar
mausurile per$ormante urm"resc la viteze de peste 100 cm pe secund".
Proail cel mai puternic ar(ument !n $avoarea mausurilor mecanice este
consumul sc"zut de putere !n con$i(ura'ii Direless. Un maus mecanic Direless are nevoie
de un curent electric de aproBimativ . mA sau mai pu'in# spre deoseire de mausurile
optice care au nevoie de oicei de aproBimativ 2. mA pentru a pune !n $unc'iune 7E9,ul
sau dioda laser. Mausurile optice mai vec<i pot $olosi %i mai mult curent. Asta poate
conduce la o autonomie mult redus" %i sc<im"ri $recvente ale ateriilor# $"c6ndu,le
ast$el nepotrivite pentru lucrul continuu.
1
Este important de oservat c"# deoarece mausurile optice $unc'ioneaz" pe aza
ima(inii 7E9,ului re$lectat" de supra$a'a mauspadului# per$orman'a lor pe mauspaduri
multicolore este uneori nesi(ur"N mausurile mecanice nu su$er" de aceast" limitare.
' Mau+ur"l! 0ac0"l!
=n 2000# 7o(itec< a introdus mausul tactil# care con'inea un actuator care $"cea ca
mausul s" vireze. Un ast$el de maus putea $i $olosit pentru a completa inter$e'ele
utilizator cu $eedacL prin pip"it# de eBempluA a da $eedacL atunci c6nd se trecea de
mar(inea unei $erestre.
'4 Mau+ur" *!co*?!*6"o*al!
=n a$ar" de mausurile oi%nuite# care sunt operate de m6n"# eBist" %i alte variante
de mausuri. Acestea vin !n sprijinul celor care au un <andicap# celor care au c"p"tat
leziuni de la utilizarea eBcesiv" a mausului sau a celor care pot $olosi desi(n,urile
conven'ionale. 46teva dintre acestea suntA
TracLall Jutilizatorul mi%c" o il" montat" pe o az" $iB"N
Mini,maus Jun maus mic# cam de dimensiunea unui ou# care este optimizat pentru
portailitate )$oarte des se $olose%te !mpreun" cu laptop,uri+N
Maus camer" Jo camer" urm"re%te mi%c"rile capului %i mi%c" cursorul de pe
ecran. & alt" variant" urm"re%te un punct de pe capul unei persoane %i mi%c"
cursorul !n consecin'". Este mai precis dec6t precedentul.
Maus de palm" Jse 'ine !n palm" %i este operat numai de dou" utoaneN mi%c"rile
de pe ecran corespund unei atin(eri $oarte $ine# iar presiunea cre%te viteza de
mi%care.
Maus de picior Jo variant" de maus pentru cei care nu doresc sau nu pot $olosi
m6inile sau capul.
_o\,maus Jo comina'ie dintre un jo\sticL %i un maus# jo\,mausul este 'inut !n
pozi'ie vertical" asemenea unui jo\sticL# dar mi%cat ca un maus normal. 9e
oicei# de(etul controleaz" ap"sarea pe un uton.
Alte variante neoi%nuite includ un maus care este 'inut lier !n m6n"# nu pe o
supra$a'" plat"# %i detecteaz" mi%carea dup" %ase (rade de liertate )trei transla'ii %i trei
rota'ii+. A $ost comercializat celor care realizau prezent"ri de a$aceri %i aveau nevoie s"
stea !n picioare sau s" se mi%te prin sal". P6n" acum aceste mausuri eBotice nu au c6%ti(at
prea mult" popularitate.
'5 (u0oa*!
-pre deoseire de mecanismul de detectare a mi%c"rii# utoanele mausului s,au
sc<imat $oarte pu'in# !n principal variind !n $orm"# num"r %i plasament. Primul maus al
lui En(elart avea un sin(ur uton# dar cur6nd num"rul de utoane a $ost crescut la trei.
Mausurile comerciale au !ntre unul %i trei utoane# cu toate c" la s$6r%itul anilor 1550
c6teva mausuri aveau cinci sau mai multe.
1
4ele mai $recvente sunt mausurile cu dou" utoane. 4el mai oi%nuit scop al celui
de,al doilea uton este de a invoca un meniu conteBtual !n inter$a'a utilizatorului# care
con'ine op'iuni speci$ice elementului de inter$a'a peste care este pozi'ionat indicatorul.
Aceasta este $olosit" de sistemul de operare Microso$t FindoDs !n con$i(urarea lui
implicit"# precum %i altele. 8utonul principal este pozi'ionat de oicei !n partea st6n(" a
mausului.
Pe sisteme de maus cu trei utoane# ap"sarea pe utonul din mijloc este $olosit"
pentru o ac'iune comun" sau un macro. =n -istemul ? FindoDs# clic pe utonul de
mijloc copiaz" con'inutul u$$erului primar la pozi'ia indicatorului. Multe mausuri cu
dou" utoane sunt con$i(urate s" emuleze un maus cu trei utoane prin ap"sarea
simultan" a celor dou" utoane. 4licurile de mijloc sunt $olosite des su $orma unui
uton de rezerv" !n caz c" o $unc'ie nu este alocat" u%or.
'7 (u0oa*! +upl"1!*0ar!
EBist" mausuri construite cu cinci sau mai multe utoane. =n $unc'ie de
pre$erin'ele utilizatorului# utoanele !n plus pot permite navi(area !nainte %i !napoi !ntr,un
roDser De sau navi(area prin istoria roDser,ului. Aceste $unc'ii s,ar putea totu%i s" nu
$ie suportate de toate pro(ramele. 8utoanele suplimentare sunt !n (eneral mai $olositoare
!n jocurile pe calculator# unde accesul u%or la o varietate mare de $unc'ii# de eBemplu
sc<imarea armelor !n @P-,uri poate $i $oarte util. 9eoarece utoanele mausului pot $i
atriuite teoretic oric"rei $unc'ii# ap"sare de taste# aplica'ii# ele pot $ace lucrul cu un ast$el
de maus mai e$icient.
P"rerea lui 9ou(las En(elart despre num"rul optim de utoane era Ic6t mai
multe cu putin'"I. Prototipul care a popularizat ideea standardului cu trei utoane a avut
acel num"r din simplul motiv c" Inu am putut ("si loc !n care s" !ncap" mai multe
comutatoareI.
'@ U0"l"#=r" u#ual! al! )u0oa*!lor
EBist" c6teva metode de intrare $olosind un maus# !n a$ar" de $undamentala
mi%care a dispozitivului pentru a $ace indicatorul s" se mi%te.
Un clic de maus reprezint" ac'iunea de a ap"sa un uton pe un maus cu scopul de
a declan%a o ac'iune# de oicei# !n conteBtul unei inter$e'e utilizator (ra$ice )GU*+
ap"sarea unui uton pe ecran sau unui joc video pentru a tra(e cu arma !ntr,un $irst,
person s<ooter. H(omotul caracteristic se datoreaz" te<nolo(iei cu comutatoare $olosit"
aproape universal !n mausurile pentru calculatoare. Acest comutator se nume%te
microsDitc< )!n en(.+ sau Ic<err\ sDitc<I )!n en(.+ %i $olose%te o $6%ie de metal tare# dar
$leBiil" care este !ndoit" pentru a ac'iona comutatorul. =ndoirea metalului $ace z(omotul
caracteristic mausului. 4ercet"torii au determinat c" reac'ia auditiv" !mpreun" cu cea
tactil" asi(ur" un r"spuns mai un utilizatorului.
!.$.1 Si"#lu clic
Aceasta este cea mai comun" metod" de a detecta intrarea de la maus. 7a
mausurile cu un sin(ur uton# aceasta !nseamn" $olosirea utonului mausului. 7a
mausurile cu mai multe utoane# aceasta !nseamn" $olosirea unuia dintre utoane %i este
1
caracterizat" de utonul care este ap"sat )eB. clic st#nga pentru ap"sarea pe utonul din
st6n(a# clic dreapta pentru ap"sarea pe utonul din dreapta+.
!.$.2 %u&lu clic
Un dulu clic apare atunci c6nd un utilizator apas" utonul de dou" ori !n
succesiune rapid". Aceasta# de oicei# determin" o ac'iune care este di$erit" de ce a unui
simplu clic. 9e eBemplu# !n Macintos< @inder# un utilizator poate $ace simplu clic pentru
a selecta un $i%ier sau dulu clic pentru a desc<ide acel $i%ier. -tudii de utilizailitate au
ar"tat c" dulul clic poate $i con$uz si (reu de $olositN de eBemplu# utilizatorii cu ailit"'i
motorii slae s,ar putea s" nu $ac" al doilea clic !ndeajuns de repede dup" primul# ast$el
ac'iunea !nre(istr6ndu,se ca dou" clicuri simple !n loc de un sin(ur clic dulu.
Majoritatea mausurilor cu mai multe utoane permit con$i(urarea unui uton pentru a
(enera un clic dulu la o sin(ur" ap"sare. -istemele de operare moderne permit
utilizatorilor s" con$i(ureze intervalul maBim !n care cele dou" clicuri vor treui $"cute .
!.$.! Clicuri "ulti#le
4licurile multiple apar c6nd utilizatorul apas" pe un uton de mai multe ori !ntr,o
succesiune rapid". Aceasta (enereaz" o ac'iune di$erit" de ac'iunilele unui clic simplu sau
dulu. 4licul triplu# de eBemplu# poate $i $olosit !n procesoarele de teBt cum ar $i
Microso$t Ford %i roDser,ele De pentru a selec'iona o sec'iune !ntrea(" )de eBemplu# o
linie sau un para(ra$ de teBt+. Aplica'iile pro$esionale de te<noredactare computerizat"
cum sunt EuarL?Press %i Adoe *n9esi(n utilizeaz" %i ele clicuri cvadruple )4 clicuri
succesive pentru a selecta un para(ra$+ %i c<iar %i pentaclicuri ). clicuri succesive pentru a
selecta o istorie !ntrea("+.
!.$.' Tra(ere )i #laare
&dat" ce un utilizator a ap"sat pe un oiect# deseori el poate tra(e )muta+ oiectul
dac" 'ine ap"sat utonul de maus !n timp ce mi%c" mausul. 7a s$6r%itul mi%c"rii oiectul
tras este plasat )p"r"sit# IaruncatI+ !n noua pozi'ie dorit".
Ac'iunea este $oarte des re$erit" dup" numele !n en(lez" )drag$and$drop# sau !n
$orma <irid" drag,%i,drop+ sau !n $orme derivare )selec'ie %i tra(ere# sau# !n c6teva
produse Microso$t# clic,(lisare+.
'3 Co*!c0"?"0a0! :" pro0ocoal! 2! co1u*"car!
Asemenea tuturor dispozitivelor de intrare# mausurile treuie s" ai" o oarecare
conectivitate cu computerul pentru a putea transmite intr"rile. Mausurile tipice $olosesc
un calu electric su'ire# de eBemplu un calu R-,2224# *8M P-:2# A98 sau U-8
pentru acest scop. Mausurile $"r" $ir $olosesc comunica'ie Direless pentru a transmite
dateA in$raro%u# radio sau 8luetoot<.
@ormatul datelor transmise de mausurile oi%nuite a variat !n trecut de la un
produc"tor la altul %i depinde de asemenea de inter$a'a electric" $olosit".
!.*.1 Protocolul PS+2 #entru "auuri
=ncep6nd cu seria de computere personale *8M P-:2 !n 15/3# mausurile pentru
calculatoare compatiile *8M au devenit conectaile din ce !n ce mai des prin
1
intermediul unui conector rotund cu 1 pini. 4onectorul# alocarea pinilor %i $ormatul serial
loD,level este acela%i cu cel $olosit de o tastatur" *8M P4 P-:2. Pentru $iecare mi%care#
ap"sare de uton sau elierare de uton# un maus P-:2 trimite pe portul serial
idirec'ional o secven'" de / octe'i# av6nd urm"torul $ormat. Mu$ele P-:2 sunt codi$icate
pe culori ast$el !nc6t s" nu se con$unde portul P-:2 de tastatur" cu cel de maus. Portul de
culoare verde este portul P-:2 pentru maus# iar cel de culoare violet este portul P-:2
pentru tastatur".
Aici# ?- %i G- sunt i'ii de semn ai vectorilor de mi%care# ?; %i G; indic" o
dep"%ire !n componenta vector respectiv"# iar 78# M8 %i RG indic" starea utonului din
st6n(a# dreapta %i mijloc. Mausurile P-:2 mai !n'ele( de asemenea c6teva comenzi pentru
resetare %i auto,test# sc<imarea !ntre di$erite moduri de operare %i sc<imarea rezolu'iei
vectorilor de mi%care raporta'i.
Un maus Microso$t *ntellimouse $olose%te la !nceput acela%i $ormat pentru
compatiilitate. 9up" ce (azda a trimis o secven'" special" de comenzi# el sc<im" !ntr,
un $ormat eBtins# !n care un al patrulea octet poart" in$orma'ia despre mi%c"rile roti'ei %i a
altor dou" utoane.
'; V"0!#a 1au+ulu"
;iteza unui maus se eBprim" deseori !n 9P* )9ots Per *nc<+. 9P* reprezint"
num"rul de piBeli un cursor de maus se mi%c" atunci c6nd mausul este mi%cat un inc<
)2.#4 mm+. -enzitivitatea mausului este un truc so$tDare care poate $i $olosit pentru a
$ace cursorul s" accelereze atunci c6nd mausul se mi%c" cu o vitez" constant".
& unitate de m"sur" mai pu'in oi%nuit"# IMicLe\I,ul )denumit" dup" MicLe\
Mouse+# este o m"sur" a distan'ei raportat" de un maus. Nu este o unitate de m"sur"
tradi'ional" deoarece indic" numai num"rul de puncte raportat" !ntr,o direc'ie particular".
Numai atunci c6nd este cominat" cu 9P* devine o indica'ie a mi%c"rii reale. =n asen'a
acceler"rii# MicLe\ corespunde num"ului de piBeli mi%ca'i pe un ecran de calculator.
Adi'ional# sistemul de operare aplic" o accelera'ie# denumit" alistic"# mi%c"rii
raportate de maus. 9e eBemplu# versiunile de Microso$t FindoDs anterioare FindoDs
?P dulau valorile raportate deasupra unui pra( con$i(urail# %i apoi# op'ional# le dulau
!nc" odat" peste un al doilea pra( con$i(urail. Aceste dul"ri au $ost aplicate separat pe
direc'iile ? %i G# rezult6nd !ntr,un r"spuns $oarte neliniar. =n FindoDs ?P %i multe
versiuni de sisteme de operare de la calculatoarele Apple Macintos<# se $olose%te o
calcula'ie a alisticii mult mai $in"# care compenseaz" pentru rezolu'ia ecranului %i are o
liniaritate mai un".
'/. Apl"ca6"" al! 1au+ulu" >* "*0!r&!6!l! u0"l"#a0or
9e oicei# mausul este $olosit pentru a controla mi%carea unui cursor !n dou"
dimensiuni !ntr,o inter$a'" utilizator (ra$ic". &iecte# cum sunt $i%ierele# pro(ramele sau
ac'iunile# pot $i selectate dintr,o list" de nume# dar# adesea sunt reprezentate vizual su
$orma unor picto(rame %i utoaneN cursorul mausului poate $i $olosit pentru a selecta sau
pentru a activa oiecte prin mi%carea cursorului deasupra numelui sau picto(ramei %i
ap"s6nd unul dintre utoane. 9e eBemplu# un $i%ier teBt poate $i reprezentat su $orma
unei uc"'i de <6rtie# iar $"c6nd clic pe aceast" picto(ram"# poate activa pro(ramul de
editare de teBte s" desc<id" $i%ierul !ntr,o nou" $ereastr".
1
Mausurile pot $i $olosite %i gestural# adic" o mi%care stilizat" a cursorului
mausului poate $i $olosit" drept semnal pentru apelul unei anumite $unc'ii. =n inter$e'ele
(esturale# un anumit (est de maus poate $i asociat unei ac'iuniA de eBemplu# !ntr,un
pro(ram de desenare# mi%carea rapid" a mausului su $orma unui IBI deasupra unei
ima(ini# poate %ter(e ima(inea.
*nter$e'ele (esturale sunt mai rare %i adesea mai (reu de $olosit dec6t indicatorul %i
clicul# deoarece necesit" un control mai $in din partea utilizatorului. 4u toate acestea#
c6teva (esturi conven'ionale s,au r"sp6ndit pe scar" lar("# acestea incluz6nd $unc'ia
glisare %i fi&are !n careA
1. utilizatorul apas" utonul mausului !n timp ce cursorul mausului se a$l" deasupra
unui oiectN
2. 'ine utonul ap"sat !n timp ce mut" cursorul la o alt" pozi'ieN
2. eliereaz" utonului.
Aceast" mi%care este de oicei $olosit" pentru a mi%ca un oiect dintr,un loc !n
altul ` oiectul este tras de la vec<ea pozi'ie %i l"sat s" Kcad"M !n noua pozi'ie. 9e
eBemplu# un utilizator poate (lisa %i $iBa o picto(ram" dintr,un director peste picto(rama
co%ului de reciclare# ast$el indic6nd c" $i%ierul treuie %ters.
Alte utiliz"ri ale intr"rilor de la maus sunt comune !n domenii speciale de
aplica'ii. =n (ra$ica 29 interactiv"# mi%carea mausului este trans$ormat" direct !n mi%carea
camerei virtuale. 9e eBemplu# !n jocul EuaLe# mausul este# de oicei# $olosit pentru a
controla direc'ia !n care se !ndreapt" capul juc"toruluiA mi%c6nd mausul !n sus va
determina capul juc"torului s" se uite !n sus# ast$el dezv"luind ceea ce era deasupra
capului juc"torului.
46nd mausurile au mai mult de un uton# pro(ramele pot atriui $unc'ii di$erite
pentru $iecare uton. Adesea# primul uton va selecta oiecte# iar cel secundar va
determina apari'ia unui meniu cu ac'iuni alternative care se pot aplica acelui oiect. 9e
eBemplu# pe plat$orme cu mai mult de un uton# roDser,ul Mozilla va urma o le("tur"
ca r"spuns la clicul primului uton# iar ca r"spuns la clicul utonului secundar va a$i%a un
meniu cu ac'iuni alternative pentru acea le("tur"# %i adesea va desc<ide le("tura !ntr,o
nou" $il" )in$ormatic"# en(lez"A tab+ sau $ereastr" ca r"spuns la clic,ul celui de,al treilea
uton.
4' MONITORUL
%EFINIIE$ Monitorul este componenta <ardDare prin care se prezint" su $orm" de
ima(ini %i teBt )a$i%are+ in$orma'ia (enerat" de calculator.
4'- Cla+"&"car!a Mo*"0oar!lor
a+ 9up" culorile de a$i%are
i+ Monitoare monocromeA pot a$i%a doar dou" culori# de oicei ne(ru %i una din
culorile al# verde sau ocru,(alen.
1
ii+ 4u niveluri de (riA pot a$i%a o serie de intensit"'i de culoare !ntre al %i ne(ru.
iii+ 4olorA utilizeaz" cominarea a 2 culori $undamentaleA ro%u# verde %i alastru#
cu di$erite intensit"'i pentru a crea oc<iului uman impresia unei palete $oarte
mari de nuan'e.
+ 9up" tipul semnalelor videoA
i+ Monitoare di(itale J accept" semnale video di(itale
ii+ Monitoare analo(ice pot a$i%a un numar nelimitat de culori datorit" $aptului c"
accept" semnalul video analo(ic
c+ 9upa tipul (rilei de (<idare a electronilor !n tuA
i+ 4u masc" de umrire J (<idarea $luBurilor de electroni spre punctele de $os$or
corespunz"toare de pe ecran este realizat" de o masc" metalic" su'ire
prev"zut" cu ori$icii $ine.
ii+ 4u (rila de apertur"A =n locul m"%tii de umrire se a$l" o (ril" $ormatat" din
$ire metalice $ine# verticale# paralele# ine !ntinse %i $oarte apropiate !ntre ele.
d+ dup" tipul controalelor eBterioareA
i+ 4u controale analo(ice J ajustarea a$i%ajului se $ace cu ajutorul unui set de
taste %i utoane speciale.
e+ 9up" tipul constructiv al ecranului
i+ Monitoare cu tuuri catodice conven'ionale)4TR+
ii+ 9ispozitive de a$i%are cu ecran plat ) @P9+
4' T!A*olo8"" 2! "1a8"*!
Asemenea televizorului# eBist" multe te<nolo(ii <ardDare pentru a$i%area in$orma'iilor
(enerate de computerA
Ecran cu cristale lic<ide )Li'uid (ristal )iode* L()+. Ecranele de tip +hin ,ilm
+ransistor* +,+ sunt cele mai rasp6ndite pentru computerele noi.
o 749 pasiv produce contrast sla# timp de raspuns !nalt %i alte de$ecte de
ima(ine. A $ost $olosit !n majoritatea calculatoarelor portaile p6n" !n
mijlocul anilor a50.
o 749 T@T red" ima(inea cu o calitate mult mai un". Aproape toate 749,
urile moderne sunt T@T.
Tu catodic )(athode ay +ube* (++.
Ecrane cu plasm".
Proiectoarele video $olosesc 4RT# 749# 97P# 74o- sau alte te<nolo(ii pentru a
trimite lumina prin aer pe supra$a'a unui ecran de proiec'ie# ca la cinema.
4'4 Sp!c"&"ca6""l! 1o*"0orulu"
9imensiunea ecranului %i supra$a'a util"
7"'imea de and" J este o m"sur" a cantit"'ii totale de date pe care monitorul le poate
manipula !ntr,o secund" %i se m"soar" !n MCz.
1
Tactul de a$i%are J este tactul cu care placa video trimite in$orma'iile (ra$ice necesare
a$i%"rii unui piBel pe ecranul monitorului.
Rata de re!mprosp"tare pe orizontal" J este o m"sur" a liniilor orizontale aleiate de
monitor !ntr,o secund".
=ntre'eserea cadrelor J este o te<nolo(ie mai vec<e provenit" din televiziune unde
ini'ial se lucra cu 20 de cadre !ntre(i de ima(ine pe secund". 9in cauz" c" rata de
re$res< de 20 Cz produce p6lp6irea $la(rant" a ima(inii a$i%ate# s,a divizat semnalul
video !n dou" c6mpuri pentru un acela%i cadru# rezult6nd c6te dou" semicadre de
ima(ine.
9ensitatea de punct J este de$init" ca distan'a dintre oricare dou" puncte vecine de pe
ecran.
Rezolu'ia J capacitatea unui monitor de a a$i%a detalii $ine.
Monitoare cu $recven'" $iB" : multisincrone .
4ompatiilitatea 9PM- J sau ;E-A 9PM- # adic" ;ideo Electronics -tandards
Associationbs 9ispla\ PoDer Mana(ement -\stem# este un standard care de$ine%te
te<nicile de reducere a consumului de ener(ie electrica %i de prevenire a arderii
punctelor de $os$or ale ecranului monitorului.
Protec'ia anti,radia'ie J $iBeaz" limite maBime pentru radia'iile electro,ma(netice de
$oarte joas",$recven'".
Tratarea anti,re$leBie J pentru a evita re$elctarea luminii eBterne %i $enomenul de
o(lidire# ecranele monitoarelor sunt tratate cu sustan'e speciale# care disperseaz"
lumina incident" din eBterior.
-uport Plu( c Pla\ J u%ureaz" munca de instalare %i con$i(urare a monitorului la
sistemul de calcul (azd".
4'5 M=+ur=0or" 2! p!r&or1a*6=
Parametrii de per$orman'" ai unui monitor suntA
Lu1"*o#"0a0!a# masurat" !n candele pe metru p"trat )cd:md+.
M=r"1!a "1a8"*"" ?"#ual"#a)"l!# masurat" dia(onal. Pentru 4RT,uri# m"rimea
este# de oicei# cu un 'ol mai mic" dec6t tuul.
R!#olu6"a !cra*ulu"# num"rul de piBeli ce pot $i a$i%a'i pe $iecare dimensiune.
%"+0a*6a 2"*0r! +u)p"<!l" 2! ac!!a:" culoar!# masurat" in milimetri. 4u c6t
aceast" distan'" este mai mic"# cu at6t mai ascu'it" va $i ima(inea.
Ra0a 2! r!>1pro+p=0ar! descrie num"rul de ilumin"ri ale ecranului# !ntr,o
secund". Rata maBima de re!mprosp"tare este limitat" de timpul de r"spuns.
T"1pul 2! r=+pu*+# timpul necesar unui piBel s" treac" din starea activ" )ne(ru+#
!n starea inactiv" )al+ %i !n cea activ"# din nou )ne(ru+. Este m"surat in
milisecunde )ms+.
Rapor0ul 2! co*0ra+0 este raportul dintre luminozitatea celei mai str"lucitoare
culori )al+ %i a celei mai !ntunecate culori )ne(ru+# pe care ecranul este capail s"
le produc".
Co*+u1ul 2! pu0!r!# m"surat in Da'i.
Rapor0ul 2! a+p!c0# lun(imea orizontal" comparat" cu cea vertical"# e.(. 4A2 este
raportul standard de aspect# un ecran cu lun(imea de 1024 de piBeli# va avea
1
!n"l'imea de 31/ de piBeli. Un ecran Didescreen poate avea raportul de aspect
11A5# un ecran cu lun(imea de 1024 de piBeli# va avea !n"l'imea de .31 de piBeli.
U*8A"ul 2! ?"#ual"#ar!# capacitatea ecranului de a $i v"zut de la un un(<i# $"r"
de(radare eBcesiv" a ima(inii# m"surat !n (rade# orizontal %i vertical.
4'7 T"pur" co*+0ruc0"?! 2! !cra*! :" 0u)ur"
1+ Ecrane cu tu catodic
a+ Tuuri catodice cu masc" de umrire
+ Tuuri catodice cu (ril" de apertur"
2+ Ecrane plate
a+ Ecranul cu cristale lic<ide
+ Ecranele cu plasm"
2+ Ecrane tactile
a+ Ecrane tactile capacitive
+ Ecrane tactile acustice
c+ Ecrane tactile rezistive
d+ Ecrane tactile cu in$raro%ii
4'@ Co1para6"!
'.$.1 CRT
Aspecte pozitiveA
Raport de contrast $oarte ridicat )20000A1 sau mai mare# mult mai !nalt decat
majoritatea 749,urilor %i ecranelor cu plasm"+
;itez" mic" de r"spuns
4uloare eBcelent"
Poate a$i%a nativ !n aproape orice rezolu'ie %i rat" de re!mprosp"tare
Un(<i de vizualizare ridicat
Este o te<nolo(ie stail" %i testat" de,a lun(ul anilor
Aspecte ne(ativeA
9imensiune %i masa mari
9istorsiune (eometric" in 4RT,uri non,plate
4onsum mai mare de putere dec6t un 749 de acelea%i dimensiuni
EBist" riscul de a ap"rea e$ectul moir^ la cea mai mare rezolu'ie
*ntolerant al mediilor umede
EBist" un risc redus de implozie )din cauza vidului intern+ dac" tuul este avariat
2
Ratele de re!mprosp"tare scazute cauzeaza un p6lp6it oservail al ima(inii
'.$.2 LC%
Aspecte pozitiveA
@oarte compact %i u%or
4onsum redus de putere
@"r" distorsiuni (eometrice
Rezistent
Prezint" p6lp6it $oarte redus sau asent# !n $unc'ie de lumina de $undal
Aspecte ne(ativeA
Raport sc"zut de contrast
Un(<i de vizualizare limitat
7umina de $undal ine(al" poate crea distorsiuni de luminozitate
Timpuri !nalte de r"spuns
Ad6ncime $iB" a culorilor
Prezint" o sin(ur" rezolu'ie nativ"
Mai scump dec6t 4RT
PiBelii mor'i pot ap"rea !n timpul $aric"rii
'.$.! Pla"a
Aspecte pozitiveA
@oarte compact %i u%or
Raporturi !nalte de contrast )10000A1 sau mai mari+
;itez" mic" de r"spuns
4uloare eBcelent"
Un(<i de vizualizare ridicat
@"r" distorsiuni (eometrice
Aspecte ne(ativeA
9istan'" mare dintre supiBeli de aceea%i culoare
P6lp6it oservail c6nd este vizualizat la distan'e mici
Temperatur" ridicat" de operare
Mai scump dec6t 749
4onsum ridicat de putere
Prezint" o sin(ur" rezolu'ie nativ"
Ad6ncime $iB" a culorilor
PiBelii mor'i pot ap"rea !n timpul $aric"rii
2
5' BNTREINEREA TASTATURII
Tastatura devine cu timpul cea mai murdara componenta a calculatorului si
aceasta datorita tolerantei crescute la murdarie# a carei acumulare nu a$ecteaza
$unctionalitatea tastaturii. Murdaria provine in principal de pe miinile noastre )celule
descuamate de eB.+ dar provine si din nenumarate alte surse )pra$ si scame din atmos$era#
$irimituri# par# etc.+. Ea aluneca prin spatiile dintre taste si ramine cantonata pe
postamentul pe care sint $iBate tastele $ara a le a$ecta prea mult $unctionalitatea.
4uratarea tastaturii este o operatiune simpla insa destul de laorioasa. *nainte
de a incepe curatarea treuie sa deconectam tastatura de la calculator si sa ne notam care
este pozitia tastelor )sau sa $i $acut in prealail o poza pe care sa o avem la dispozitie+.
Apoi va treui sa scoatem tastele una cite una $olosind vir$ul unei suruelnite )sau un
cutitas# o $oar$eca# etc.+ pe care il introducem su una din laturile tastei dupa care tra(em
in sus cu delicatete# $ara a $orta. -coaterea este mai usoara daca ne $olosim de principiul
pir(<iei si sprijinim suruelnita pe mar(inea cadrului postamentului care delimiteaza
tastele.
9upa ce am scos toate utoanele le curatam cu ajutorul unei cirpe curate
inmuiata intr,o solutie de apa si deter(ent# le clatim cu o cirpa inmuiata in apa# dupa care
le ster(em cu o cirpa uscata. *n cazul postamentului treuie mai intii sa inlaturam pra$ul
si murdaria acumulata si apoi sa il ster(em si pe el cu o cirpa inmuiata in solutie de
deter(ent# dupa care sa il ster(em cu o cirpa uscata. 4irpele inmuiate treuie sa $ie ine
stoarse# in asa $el incit sa nu picuram apa in (aurile in care se $iBeaza tastele.
Tastele mari )ENTER# -C*@T# etc.+ sint $iBate in plus $ata de celelalte taste cu
ajutorul unui $ir metalic indoit in $orma de cadru. 4apetele $irului intra su niste cirli(e
de plastic de pe postament. Atit capetele $irului cit si cirli(ele contin un luri$iant su
$orma de pasta care nu treuie inlaturat atunci cind curatam tastele sau postamentul.
Montarea tastelor se $ace apasindu,le usor peste (aurile corespunzatoare pina
cind partea lor in$erioara intra in (aura. *n cazul tastelor mari# treuie mai intii sa
introducem capetele cadrului metalic su cirli(ele de plastic de pe postament si aia apoi
sa apasam tasta peste (aura.
7' BNTREINEREA MAUSULUI
Mausul este componenta peri$erica cea mai $olosita si ca urmare necesita
intretinerea cea mai $recventa. 4ele mai raspindite mausuri ramin cele cu ila# desi in
ultimul timp mausurile optice tind sa devina din ce in ce mai $olosite.
Mausul )cu ila sau optic+ treuie curatat la eBterior cu ajutorul unei cirpe
umezite )si ine stoarse+ intr,o solutie de apa si deter(ent. Apoi treuie sters cu o cirpa
uscata.
4uratarea la interior este valaila doar pentru mausurile cu ila. Acestea stau de
oicei pe un covoras din plastic )Imouse padI+ pe care se aduna atit pra$ cit si alte tipuri
de murdarie. 9e eBemplu atunci cind miscam mausul# podul palmei si unele de(ete se
$reaca de covoras iar celulele descuamate rezultate se vor depozita incetul cu incetul pe
covoras desi ele sint inviziile pentru oc<ii nostri. 4u timpul insa pe covoras vor apare
mici pete de murdarie. & parte din murdaria de pe covoras este preluata de ila mausului
si depozitata la interiorul acestuia. *n momentul in care mausul devine $oarte murdar la
2
interior el nu mai $unctioneaza corespunzator# cursorul de pe ecran se misca (reu si nu
mer(e in directia dorita de noi.
9esc<iderea unui maus este eBtrem de usoara. *ntoarcem mausul Ipe spateI si
oservam ca in jurul ilei se a$la o piesa de plastic circulara )IcolacI+ pe care sint
desenate doua sa(eti cu orientare opusa. Punem de(etele mari de la amele miini pe piesa
circulara si le miscam in sensul sa(etilor# adica unul din de(ete in sus si celalt in jos. -e
$ormeaza un cuplu de $orte si colacul se va desurua eBtrem de usor $acind un z(omot
speci$ic )un IclicI+. Este posiil ca pe colac sa $ie doua arii care sint concepute special
pentru punerea de(etelor pe ele# in sensul ca sint IzimtateI si maresc aderenta de(etelor.
*ntoarcem mausul Ipe urtaI )in pozitia normala de $unctionare+ si lasam ila sa ne cada
in palma. Punem ila si colacul de,o parte. Atunci cind montam la loc mausul repetam
procedura de demontare in sens invers )inclusiv rotirea colacului in sens invers+.
7a interiorul compartimentului ilei oservam doi mici cilindri )IroleI+ de
plastic# care sint cei care transmit miscarea ilei catre dispozitivele care o $olosesc pentru
a ii indica cursorului de pe ecran directia de deplasare. Mai oservam si o rotita de plastic
care serveste la tinerea in tensiune a ilei )apasata pe cei doi cilindri+ in asa $el incit
miscarea ei sa $ie interpretata corect. Murdaria de pe ila se depune cu timpul atit pe
cilindri cit si pe rotita )de oicei su $orma unor $isii de latime variaila+ iar rezultatul
este ca ila IpatineazaI pe cei doi cilindri# iar acestia sint incapaili sa transmita care sint
amplitudinea si directia corecta de miscare a ilei.
;a treui sa curatam atit ila cit si cilindrii si rotita cu ajutorul unei mici cirpe
umezite in solutie de apa si deter(ent# cirpa care treuie sa $ie $oarte ine stoarsa. Putem
sa moilizam murdaria de la interiorul mausului )dupa ce am umezit cilindrii+ ajutindu,ne
de o mica suruelnita )sau at de c<irit# etc.+ cu care sa riciim )$oarte delicat+ supra$ata
cilindrilor si a rotitei in asa $el incit $isiile de murdarie sa se desprinda. Este esential sa
rotim cilindrii si rotita pentru ca sa le curatam intrea(a supra$ata. 9upa curatare ster(em
ila si piesele de la interiorul mausului cu o cirpa uscata si care sa nu lase scame.
4uratarea mausului treuie $acuta saptaminal sau cel mult la doua saptamini.
Uneori mausul se murdareste $oarte repede )2,2 zile+ mai ales daca il $olosim intensiv
pentru jocuri )de tip @P- sau RT-+ pe care le jucam timp de citeva ore pe zi. 9e $iecare
data cind curatam mausul treuie sa il deconectam de la calculator.
@' BNTREINEREA MONITORULUI
Pastrarea monitorului intr,o stare de curatenie desavirsita este o necesitate
impusa in principal de $aptul ca un ecran curat este o ine$acere pentru oc<ii nostri. Pe de
alta parte curatarea carcasei monitorului este si ea importanta pentru ca pra$ul si murdaria
acumulate impiedica intr,o anumita masura sc<imul de caldura cu eBteriorul.
Monitoarele 4RT se incalzesc in mod normal $oarte mult in timpul $unctionarii lor si ca
urmare au nevoie de eliminarea in mediul amiant a unei parti cit mai mari din aceasta
caldura.
Monitorul este insa si componenta cea mai viziila a calculatorului# cea care
atra(e cel mai mult atentia# din aceasta cauza persoanele $ara prea multe cunostinte in
domeniul te<nicii de calcul considerindu,l ca $iind calculatorul propriu,zis. Avem deci tot
interesul ca monitorul sa $ie curat daca dorim sa o$erim despre noi o ima(ine de persoana
in(rijita# care apreciaza curatenia.
2
4uratarea carcasei si a postamentului monitorului se vor $ace con$orm
procedurii descrise in sectiunea de curatare a supra$etelor. Treuie sa $im eBtrem de atenti
sa nu picuram apa in interiorul monitorului atunci cind curatam portiunea superioara a
carcasei )cea care contine multe ori$icii de evacuare a caldurii+ care devine cu timpul cea
mai murdara portiune eBterioara a monitorului. Este ine sa curatam lunar carcasa
monitorului.
4uratarea ecranului monitorului treuie $acuta ori de cite ori este nevoie.
Murdarirea ecranului nu poate $i practic evitata pentru ca multe persoane )in special
copiii+ au oiceiul de a,l atin(e cu de(etele. *n a$ara de aceasta eBista multe alte motive
pentru care ecranul se murdareste $ara ca noi sau altcineva sa $im de vina. Electricitatea
statica emisa de ecran atra(e pra$ul si scamele din mediul amiant# luminozitatea
ecranului atra(e diverse (ize care se aseaza pe el# iar uneori se intimpla sa stranutam sau
sa tusim cind stam la calculator aruncind in mod involuntar in directia ecranului picaturi
de saliva.
Ecranul treuie curatat $olosind o solutie de apa calduta si deter(ent lic<id.
@olosirea alcoolului medicinal )spirt+ nu este indicata. *n loc de solutia de deter(ent
putem $olosi un deter(ent special pentru (eamuri. *n orice caz treuie tinut minte $aptul
ca deter(entul nu se aplica direct pe ecran ci pe cirpa cu care curatam. Toate cirpele pe
care le $olosim pentru curatarea ecranului treuie sa $ie moi si sa nu lase scame.
*ncepem prin a ster(e de pra$ ecranul cu o cirpa uscata. Apoi il ster(em cu o
cirpa curata# inmuiata in solutie de apa si deter(ent si eBtrem de ine stoarsa. *l clatim cu
ajutorul unei cirpe umezite in apa calduta# il lasam un pic sa se usuce sin(ur si apoi il
ster(em cu o cirpa uscata. Ecranul se va usca in scurt timp prin evaporarea apei ramase
pe el. 9e oicei el nu este per$ect curat ci are niste zone in care se oserva dire lasate de
deter(entul care s,a uscat pe supra$ata lui. Aceste dire se indeparteaza $oarte usor daca
aurim supra$ata ecranului cu respiratia noastra si apoi $recam zona aurita cu o cirpa
uscata. Repetam procedeul pentru toate zonele care contin dire si in scurt timp ecranul va
arata impecail. Metoda de curatare prin aurire poate $i aplicata rapid si e$icient ori de
cite ori murdarim din (reseala ecranul# de eBemplu atunci cind stranutam in directia lui si
citeva picaturi au ajuns pe el.
2
ANECE
ANECA /
TASTATUR, CLASIC,
2
TASTATUR, ERGONOMOC, CU TASTE %E NA-IGARE I MULTIME%IA
ANE.A 2
TASTATUR, PENTRU /OCURI
2
2
TASTATUR, 0LE.I1IL,
ANE.A '
MAUS CLASIC
2
MAUS OPTIC
ANE.A 2
MAUS CU TASTE NUMERICE
2
MAUS CU 1UTOANE PENTRU /OCURI
MONITOR CRT
2
MONITOR LC%
3. 1I1LIOGRA0IE
Car0"$
PC 2!pa*ar! +" 1o2!r*"#ar! , !2"0ura T!ora -..;
PC pa+ cu pa+ D!2"0"a a II,a r!?a#u"0a +" a2au8"0aE,!2"0ura Pol"ro1
A%NS,-7/. S!*#orul op0"c al 1au+ur"lor A8"l!*0 T!cA*olo8"!+ D-..4E'

Site-uri:
Ma*ual 0a+0a0ura F Al!<a*2ru (o82a* Mu*0!a*u
(http://muntealb.bravehost.com/Manuale)
www.Logytech.com
http://ro.wikipedia.org/
2
2