SOLICITARI LA CARE SUNT SUPUSE APARATELE ELECTRICE IN TIMPUL

EXPLOATARII
4.1. Solicitari electrice
Solicitarea electrica - este solicitarea la care este supus un izolant electric atunci cand
doua regiuni ale sale se afla la potentiale diferite.
Intr-o asemenea situatie, tensiunea U aplicata intre cele doua regiuni tinde sa formeze o
cale conducatoare de curent, fie prin strapugere fie prin conturnarea izolantului.
Se numeste strapungere formarea unui canal conducator de electricitate prin
interiorul unui izolant solid, lichid sau gazos;
Se numeste conturnare formarea unui canal conducator de electricitate pe
suprefata unui izolator solid.
Rolul izolatiei aparatelor este acela de a rezista pericolului de strapungere sau conturnare.
Un asemenea incident putand avea urmari foarte grave in instalatie( scurtcircuite,
incendii, electrocutari etc.).
Fig. 1. Solicitarea electrica a unui izolant
- reprezentarea c!e"atica#
i $ izolant% e& electrozi% U& teniune aplicata% c& linie 'e conturnare pe upra(ata izolantului%
& linie 'e trapungere prin izolant.

Fig.). Solicitarea electrica a unui izolator uport pentru aparate electrice#
1& linie 'e trapungere prin izolator% )& linie 'e trapungere 'irecta prin aer% *& linie 'e
conturnare a izolatorului ucat% +& linie 'e conturnare a izolatorului u, ploaie% -& linie 'e
conturnare a izolatorului "ur'ar i u"e'. ceata i roua/.
1
Marimea si gravitatea solicitarii electrice a unui izolant este influentata de urmatorii
factori:
marimea tensiunii aplicate strapungerea sau conturnarea izolantului
se produce cu atat mai usor cu cat valoarea tensiunii aplicate este mai
mare!
durata de aplicare a tensiunii daca durata de aplicare a tensiunii este
foarte mica, de ordinal fractiunilor de secunda, acelasi izolator poate
suporta fara strapungere sau conturnare tensiuni mult mai mari decat
acelea pe care le poate suporta in cazul unui timp de aplicare mai
indelungat!
felul curentului se constata ca izolantii sunt mai usor strapunsi daca
tensiunea este o tensiune alternativa de inalta frecventa si relativ mai
greu de strapuns in curent continuu."ensiunile alternative produc in
masa izolatorului fenomene care determina incalzirea acestuia, fapt
care favorizeza strapungerea!
#orma electrozilor cu cat campul electric dintre electrozi este mai
neomogen, cu atat tensiunea de strapungere este mai co$orata!
Starea suprafetei izolantului praful, murdaria si indeose$i umezeala
usureaza formarea cailor conducatoare de curent pe suprafata
izolantilor, favorizand conturnarea acestora.
%entru a evita producerea conturnarii sau strapungerii piesele izolante sunt astfel
dimensionate incat sa suporte solicitarile date de aplicarea permanenta a tensiunii de
serviciu si sa suporte,pentru scurta durata, solicitarile date de supratensiuni.
&ovada ca aparatele au fost dimensionate si e'ecutate corect se face, incercand aparatele
de catre producator, prin aplicarea unei anumite tensiuni de incercare timp de 1
minut( pentru instalatiile in aer) sau ( minute( pentru instalatii in ulei).
Ta,el 1. Teniunile caracteritice ale aparatelor electrice 'e inalta teniune.
)
4.2. Solicitari termice.
"recerea curentului electric prin conductoare determina incalzirea acestora( efectul *oule-
+enz), incalzirile fiind deose$it de mari in locurile in care sectiunea conductorului este
redusa( contacte, sigurante fuzi$ile) sau rezistivitatea acestuia este mai mare( $imetale,
rezistente).
, incalzire prea mare a oricareia din piesele aparatelor electrice nu poate fi admisa,
deoarece in cazul cresterii temperaturii peste anumite limite unele elemente principale ale
aparatelor isi pierd proprietatile pentru care au fost construite.-stfel:
+a temperaturi de lucru ce depasesc 1..- 1.(
.
/, o mare parte din izolanti isi
pierd treptat proprietatile de izolare. %ortelanul isi pierde proprietatile
electroizolante la peste 1..
.
/.
&urata de viata a izolantilor organici scade daca temperatura creste .%entru
aceasta izolatie se admite un regim de temperatura de 1(.
.
/, ceea ce asigura o
functionare neintrerupta timp de 0 ani.!
+a temperaturi de cateva sute de grade, temperaturi ce pot fi atinse in timpul
solicitarilor prin curenti de scurtcircuit, cuprul, aluminiul si c1iar piesele din otel
isi pot pierde proprietatile mecanice ceea ce poate provoca scoaterea definitiva
din functiune a aparatului!
%iesele arcuitoare din otel, tom$ac sau $ronz fosforos, foarte mult folosite in
constructia aparatelor electrice isi pierd de o$icei proprietatile elastice la
temperaturi care depasesc 1).210.
.
/!
+a temperaturi de peste 3.
.
/ se produce o o'idare mai rapida, indeose$i a
pieselor din cupru sau a alia4elor sale!
#unctionarea aparatelor la temperaturi ridicate poate constitui un pericol de
incendiu si, in anumite instalatii, c1iar pericol de e'plozie.
%entru aceste motive, standardele limiteaza temperatura ma'ima permisa a fi atinsa de
diferite organe ale aparatelor electrice, in conditii normale de serviciu sau la solicitare
prin curenti de scurtcircuit.
4.3. Solicitari electrodinamice.
/urentii mari de scurtcircuit, care pot sa apara in cazuri de incidente in instalatie,
determina aparitia unor forte de atractie sau respingere intre conductoare, numite forte
electrodinamice.
In regim normal de functionare a aparatelor , aceste solicitari mecanice datorate fortelor
electrodinamice, sunt mici.In cazuri de incidente , insa, cand in instalatie pot sa apara
curenti de scurtcircuit de mii si zeci de mii de amperi, asupra cailor conducatoare de
curent ale aparatelor se e'ercita forte de atractie sau respingere de sute sau c1iar mii de
5ilograme forta.
-ceste forte solicita mult intregul aparat, indeose$i caile conducatoare de curent si
izolatia de sustinere a acestora.
%rintre defectele cele mai des intalnite, provocate de efectul fortelor electrodinamice,
sunt:
- indoirea conductoarelor si, prin aceasta reducerea distantelor de izolare!
- sla$irea legaturii sau c1iar desprinderea conductoarelor din legaturi!
- sla$irea presiunii pe contacte, putand cauza sudarea contactelor!
0
- distrugerea prin solicitarea mecanica a izolatoarelor- suport!
- desc1iderea separatoarelor su$ sarcina, lucru deose$it de grav,care poate
produce scurtcircuite in instalatie si deteriorari importante ale acesteia!
- deformarea $o$inelor.
In curent alternativ unde valoarea instantanee a curentului se modifica continuu intre zero
si valoarea ma'ima, se produce concomitant o variatie( cu frecventa de 1.. cicluri pe
secunda) a fortelor electrodinamice, ceea ce poate provoca vi$ratii importante si mareste
solicitarile mecanice, indeose$i in cazul unei rezonante mecanice.
In serviciu normal, fortele electrodinamice au valori foarte mici. -ceste valori cresc insa
foarte mult in cazul curentilor de scurtcircuit.
%entru a evita deteriorarea aparatelor si a instalatiilor electrice prin efectul curentilor de
scurtcircuit, se iau o serie de masuri destinate sa asigure in primul rand rezistenta
mecanica a cailor de curent. %rintre aceste masuri sunt:
- fi'area cat mai rigida a conductoarelor in aparate si instalatii!
- impregnarea $o$inelor din aparate si transformatoarele de masura in rasini
izolante, rigizandu-se astfel infasurarile!
- asigurarea separatoarelor impotiva desc1iderii prin efectul fortelor de
scurtcircuit.
4.4 Supracurenti.
Se numeste supracurent orice crestere c1iar de scurta durata, a curentului care stra$ate
circuitul, peste curentul nominal al aparatelor montate in circuit.
Supracurentii pot aparea atat in conditii normale de serviciu, neputand fi evitati, cat si in
conditii anormale de serviciu, fiind provocati de un regim anormal de functionare a
instalatiei sau de incidente si, in acest ultim caz, tre$uie sa fie eliminate cat mai curand
posi$il.
,rice supracurent poate fi caracterizat prin doua valori marimea supracurentului si durata
lui.
&in punct de vedere al duratei se deose$esc:
- supracurenti de foarte scurta durata- provin din procese de comutare, apar
in conditii normale de serviciu si, in general nu pot fi evitati!
- supracurenti de scurta durata apar in caz de scurtcircuit( curentii de scurt
circuit) si in cazul pornirii motoarelor electrice asincrone
- supracurenti de lunga durata apar uneori in conditii de e'ploatare
necorespunzatoare sau la functionarea motoarelor cu o faza intrerupta.
-paratele care urmeaza a fi montate intr-un circuit se aleg astfel incat curentul lor
nominal sa fie superior celui mai mare curent de serviciu care poate sa apara in conditii
normale in acel circuit.
&aca, din motive neprevazute, sarcina este mai mare decat cea avuta in vedere la alegerea
aparatelor si curentul care le stra$ate este mai mare decat cel nominal, aparatele se
incalzesc peste limitele prevazute de norme, ceea ce reduce durata lor de functionare.
%entru a se evita acest lucru, intrerupatoarele automate de protectie a instalatiei se prevad
cu relee speciale de protectie impotriva suprasarcinilor.
-ceste relee sunt astfel dimensionate, incat sa determine intreruperea circuitului intr-un
timp cu atat mai scurt cu cat suuprasarcina este mai mare( 6': ) ore pentr 1,) In).
7
, forma particulara de suprasarcina o constituie functionarea cu o faza intrerupta a
motoarelor electrice trifazate. , astfel de situatie se produce indeose$i prin arderea, cu
ocazia unei suprasarcini a unei singure sigurante din cele trei cat prote4au circuitul.
&aca arderea sigurantei se produce in timp ce motorul se afla in mers, acesta continua sa
se roteasca, functionand ca motor monofazat, dar in aceasta situatie a$soar$e de la retea
un curent mult mai mare( 1,)2.))I
n
dupa valoarea momentana a sarcinii.
&aca sarcina este mica, motorul poate functiona mult timp cu o faza intrerupta.&aca dupa
o oprire normala se incearca insa o repornire acesta nu poate proni dar a$soar$e de la
retea un curent foarte mare care poate duce la arderea $o$ina4ului.
4.5. Curenti de scurtcircuit.
Scurcircuitele reprezinta unele dintre incidentele cele mai grave si cele mai frecvente in
instalatiile electrice. 6le determina de o$icei, distrugerea aparatelor sla$ dimensionate,
provoaca deteriorari grave instalatiei si pot cauza incendii sau alte accidente grave.
In practica, valorile curentilor de scurtcircuit se calculeaza pentru diferite situatii ale
retelei si, in functie de situatiile cele mai defavora$ile, se aleg:
- puterea de rupere a intrerupatoarelor si sigurantelor!
- reglarea releelor de protectie!
- tipul de izolatoare pentru $arele colectoare, precum si distanta dintre ele.
%rintre cauzele cele mai frecvente ale scurtcircuitelor sunt:
- strapungerea izolatiei, ca urmare a unei solicitari termice e'agerate, a
umiditatii sau a supratensiunilor!
- defecte mecanice( ruperi de conductoare sau de stalpi, lovirea ca$lurilor la
sapaturi)!
- manevre gresite.
Masuri de protectie a instalatiilor electrice, astfel incat sa se evite producerea curentilor
de scurtcircuit sau sa se limiteze efectele acestora:
o Masuri pentru evitarea producerii curentilor de scurtcircuit
- verificarea periodica a starii izolatiei!
- calculul atent al curentilor de scurtcircuit!
- verificarea aparatelor la solicitarile prin forte electrodinamice si la
solicitarile termice ale curentilor de scurtcircuit!
- instructa4ul periodic al personalului, pentru a evita manevrelor gresite!
o Masuri pentru limitarea valorii curentului de scurtcircuit
- alegerea sc1emei instalatiei astfel incat sa nu fie posi$ila producerea unor
curenti mari de scurtcircuit!
- folosirea $o$inelor de reactanta, al caror rol este de a mari in mod artificial
reactanta circuitului( sunt folosite indeose$i in retelele de ca$luri, a caror
reactanta proprie este foarte mica)!
- folosirea rezistentelor limitatoare( in circuitul transformatoarelor de
tensiune)
o Masuri pentru reducerea duratei scurtcircuitului
- folosirea de sigurante fuzi$ile, intrerupatoare automate, relee de protectie.
Solicitarea aparatelor prin curenti de scurtcircuit.
(
/urentii de scurtcircuit solicita foarte mult, atat termic cat si mecanic, aparatele montate
in circuit. %entru ca defectul odata aparut sa nu se agraveze, este necesar ca, pana la
intreruperea scurtcircuitului de catre aparatele de protectie, toate aparatele montate in
circuit sa suporte fara deteriorari aceste solicitari.
In acest scop, in documentatia te1nica a aparatelor( indeose$i a celor de inalta tensiune)
sunt indicate, de catre firma constructoare, doua valori: curentul limita dinamic si
curentul limita termic.
-Curentul limita dinamic exprima capacitatea unui aparat de a rezista actiunii
mecanice a curentilor de scurtcircuit, si reprezinta amplitudinea celui mai mare curent
de scurtcircuit, exprimat in kA, care poate trece prin aparat, fara sa produca deteriorari
sau deformatii permanente.Curentul limita dinamic garantat de constructor trebuie sa fie
superior celui mai mare current de scurtcircuit de soc care poate sa apara in acel punct
al retelei unde urmeaza a fi conectat aparatul.
- Curentul limita termic exprima capacitaea unui aparat de a rezista actiunii
termice a curentilor de scurtcircuit si indica valoarea celui mai mare curent de
scurtcircuit, exprimat in kA, pe care aparatul il poate suporta un anumit timp !;";!# s$,
fara ca temperatura pieselor conducatoare de curent sa depasesca anumite valori
maxime premise.
4.6. Arcul electric.
+a e'ecutarea unei suduri electrice o $orna a infasurarii de 4oasa tensiune a
transformatorului este legata la piesa care se sudeaza, iar cealalta $orna este legata, prin
portelectrod, la electrod. %entru a incepe sudarea, sudorul atinge cu electrodul piesa si
imediat il indeparteaza. +a separarea electrodului de piesa a aparut $rusc, intre acesta si
piesa, o suvita su$tire foarte luminoasa, care se numeste arc electric.In afara de lumina
foarte intensa, se constata ca, la capetele arcului,atat metalul electrodului cat si cel al
piesei se topesc, deci acolo temperatura depaseste 1(..
.
/.
&upa separarea electrodului de piesa curentul electric continua sa treaca prin aer su$
forma de arc electric.
6'ista deci situatii in care aerul, considrat in mod o$isnuit izolant, poate deveni
conducator de electricitae.
Manifestarile arcului electric sunt: luminozitate foarte intensa si temperatura foarte inalta.
+a separare contactelor unui intrerupator se produc aceleasi fenomene singura deose$ire
este ca durata arcului electric in intrerupator este foarte mica.
Solicitarea unui aparat electric prin efectele arcului electric de intrerupere, este
determinate de urmatorii factori:
- valoarea curentului care stra$ate arcul la inceputul intreruperii!
- tensiunea ce apare intre contacte imediat dupa intrerupere!
- durata arcului.
Solicitarea prin arc electric reprezinta una din solicitarile cele mai grele la care sunt
supuse aparatele in serviciu, putand provoca e'plozia aparatului.
Stingerea arcului electric.
Sacderea $rusca a temperaturii si racirea electrozilor au un rol deose$it de important in
stingerea arcului electric.
8
Stingerea arcului electric este influentata si de natura gazului in care se produce
descarcarea. -stfel, in 1idrogen arcul se stinge mult mai usor, deoarece 1idrogenul
realizeaza o racire mai energica a spatiului de descarcare.
&eose$it de importante pentru stingerea arcului electric sunt materialul si temperatura
electrozilor.
Stingerea arcului electric in curent alternativ se realizeaza mult mai usor decat in curent
continuu.
Arcul electric in curent alternativ si stingerea lui.
-rcul electric de curent alternativ se deose$este de cel de curent continuu prin
urmatoarele aspecte:
- valoarea curentului care stra$ate circuitul se sc1im$a in fiecare moment!
- la fiecare semiperioada curentul trece prin valoarea zero!
- la fiecare semiperioada se sc1im$a polaritatea electrozilor.
"recerea curentului prin zero la fiecare semiperioada usureaza foarte mult stingerea
arcului electric.
Metode se stingere a arcului electric:
- lungirea arcului prin indepartarea electrozilor!
- sufla4 magnetic( impingerea electronilor cu a4utorul unui camp magnetic
in zone reci), ceea ce contri$uie totodata la lungirea si deionizarea arcului!
- suflarea arcului in 4et de gaze( lungirea si deionizarea prin racire)!
- dezvoltarea arcului in mediu lic1id, contri$uie la deionizarea puternica a
coloanei de arc.
%entru arcul electric de curent alternativ, trecerea curentului prin zero ofera posi$ilitati
mai usoare de stingere a arcului electric! este suficient ca in momentul trecerii curentului
prin zero sa se deionizeze energic coloana de arc. In felul acesta, stingerea arcului se
o$tine cu o distanta mult mai mica intre electrozi si cu o dega4are mult mai mica de
energie in spatiul de descarcare.
3