Sunteți pe pagina 1din 6

FORMELE FARA FOND O PROBLEMA DE IERI SI DE AZI

De-a lungul secolelor, spatiul roanesc a repre!entat o tinta a Marilor Puteri,


acest lucru "iin# "a$ori!at in special #e situarea in centrul acestora , ast"el #e!$oltan#u-se su% o
continua in"luenta a $ecinilor& Acest proces si-a pus aprenta atat asupra culturii, cat si asupra
intregii $ieti sociale, in toate aspectele ei&
Asiilarile care au a$ut loc in societatea roaneasca, "ie ele po!iti$e sau negati$e, au
repre!entat o reala poleica intre arii oaeni #e cultura, inca #in secolul al 'I'-lea& Despre
e"ectele o#erni!arii roanesti #es"asurate in aceste con#itii au scris( A&D&'enopol, )&D&
*+erea, N& Iorga, St& Zeletin, E& Lo$inescu si ,itu Maiorescu&
Nicolae Iorga sustinea ca in istoria luii nu pre!inta interes #ecat acele culturi care
-circula., care se e/tin# #incolo #e punctele ei #e pornire prin -in"luente, inrauriri, iitatii.& In
conclu!ie, e/ista o regula generala care "ace ca intot#eauna tarile superioare #in punct #e $e#ere
cultural sa repre!inte un o#el pentru cele a"late in sta#ii in"erioare ale #e!$oltarii& In acest
conte/t, "actorul ce a "a$ori!at procesul #e o#erni!are a "ost aparitia noului siste #e $iata
sociala a capitalisului in Occi#ent& Din acest oent si pana la "orarea unei piete on#iale,
era necesara su%or#onarea tuturor statelor a"late in peri"eria ei&
Dupa cu era #e asteptat, nici tarile roane nu au scapat #e in"luentele occi#entale, ele
cunoscan#u-le #eult si pe cele ale Bi!antului sau pe cele austriece& In #orinta #e a proclaa
in#epen#enta statala si nationala, aceasta o#erni!are in stil occi#ental a$ea rolul #e a pune in
e$i#enta si o alta "ata#a a tarii care se a"la su% protectorat rusesc si su!eranitate otoana&
Aceasta era si conceptia pasoptistilor su% con#ucerea carora au a$ut loc toate actiunile prin care
intentionau sa egale!e cultura si ci$ili!atia tarilor straine& Luan# in consi#erare si "aptul ca la
oentul pro#ucerii acestor e$eniente societatea roaneasca era pre#oinant rurala si singura
realitate era repre!entata #e taranul roan, o#erni!area acesteia a "ost #oar super"iciala, %a!ata
pe a#optarea unor "ore "ara "on#&
Acesta este ,#e "apt, conceptul care #escrie cel ai %ine situatia creata in Roania in
secolul al 'I'-lea si al ''-lea #in punctul #e $e#ere al in"luentei straine& Autorul si principalul
teoretician care a #e!%atut intens pro%lea "orelor "ara "on# a "ost "on#atorul 0uniii, ,itu
Maiorescu&
)el ai #ur atac al lui ,itu Maiorescu 1i al sustinatorilor i#eilor sale in#reptat 2potri$a
3iportului- #e ci$ili!a4ie european-occi#ental5, 2potri$a 3iportului- #e 3"ore "5r5 "on#-, 2n
Ro6nia anului 7898, este sinteti!at 2n stu#iul 3n contra direciei de astzi n cultura
romn.
Articolul, aparut in anul 7898, repre!inta o anali!a patrun!atoare asupra ci$ili!atiei
roanesti, a carei o#ernitate era "on#ata pe un -nea#e$ar. care a cuprins intreaga $iata sociala,
in toate aspectele ei& :;itiul ra#ical in toata #irectia #e asta!i a culturei roane, este
neadevarul&., pre!ent atat in aspiratiile ateriale cat si in cele spirituale&
Fiin# pro"un# in#octrinat ipotri$a i#eilor li%erale care isi a$eau punctul #e pornire in
perioa#a pasoptista, i#ei care erau responsa%ile pentru Roania aparent o#erna ce se crease si
pro"un# in#ignat #e super"icialitatea cu care era tratata cultura roaneasca, acesta intr< 2n
contra#ictie cu $i!iunea conteporanilor sai, sus4in6n# c< Ro6nia 3p6n< la 2nceputul secolului
'l' era 2nc< cu"un#at< 2n %ar%aria oriental<= a%ia pe la 78>? societatea ro6n< 2ncepe a se tre!i
#in letargia ei, "iin# apucat< a%ia atunci #e i1carea contagioas< prin care i#eile re$olu4iei
"rance!e au str<%<tut p6n< la e/treit<4ile geogra"ice ale Europei&.
In acest conte/t au "ost preluate o#ele #in -lustrul. societatilor straine, precu Franta si
*erania, #ar #in pacate a "ost preluat #ecat -lustrul -#ina"ara& Aceasta se #atorea!a in are
parte tinerilor care erau uiiti #e "enoenele arete ale culturii o#erne, erau patrunsi #oar #e
e"ecte, au $a!ut #oar partile e/terioare, super"iciale ale ci$ili!atiilor si nu au "ost interesati #e
cau!e, #e "un#aentele istorice ai a#anci care au pro#us acele "ore e$oluate& Marcati #e
spiritul occi#ental cu care intrasera in contact in a"ara granitelor, tinerii se intorceau cu +otararea
#e a iita si #e a raspan#i caracteristicile culturii apusene speran# sa construiasca literatura,
stiinta, arte intr-un rit alert pentru a prin#e #in ura societatile straine&
A#e$aratul o%il care a in#reptat pu%licul roan spre cultura occi#entala nu a "ost insa
pretuirea inteligenta a acestei culturi, ci $anitatea #e a arata popoarelor cu orice pret @c+iar prin
#ispretul a#e$aruluiA ca le sunte egali la ni$elul ci$ili!atiilor&
,ocai aceasta $anitate si #orinta #e a copia uni$ersalitatea au ipins la "on#area #e
Burnale politice si re$iste literare, scoli, atenee si alte asociatii culturale si stiinti"ice, insa toate
inainte #e a #etine o %a!a culturala proprie, soli#a si oaeni copetenti care sa se "oloseasca #e
acestea& Ast"el, "ora acestora era con"or stan#ar#elor e/terne, #ar nu a$eau un "on# #e
"unctionare& ,oate aceste in"rastructuri sunt :pretentii "ara "un#aent, sta"ii "ara trup, ilu!ii "ara
a#e$ar:&
E/istenta acestor institutii periculoase #atorita super"icialitatii si e#iocritatii care nu
a$eau la %a!a o in"rastructura %ine "on#ata si nu se %ucurau nici #e spriBinul oaenilor $alorosi
repre!inta e/presia a ceea ce ,itu Maiorescu #enuea ca "iin# forme fara fond&
Acesta nu #e"ine1te in o# concret conceptele #e 3"or<. 1i 3"on#., #ar pute #e#uce
c< "ora se re"er< la institu4ii, iar "on#ul la esen4a culturala.
Prin no4iunea #e 3"or<. el se re"era la structurile institu4ionale, politice 1i Buri#ice ale
societ<4ii, sisteul #e 2n$<4<6nt, institu4iile culturale care organi!ea!< energiile creatoare 1i
asigur< #i"u!area 1i circula4ia $alorilor 2n societate.
3Prin no4iunea #e 3"on#. el se re"era la sisteul acti$it<4ilor ateriale 1i sociale,
con4inutul pe care tre%uie s<-l ai%< o acti$itate speci"ic<, #ar 1i !estrea culturala a unui popor,
entalit<4ile 1i structura psi+ologiei colecti$e, tra#i4iile 1i patrioniul spiritual, toate asiilate 2n
con#uite practice. (Grigore Georgiu, Istoria culturii romne moderne, pag 132).
,eoria "orelor "ara "on#, ela%orata #e critic si #e$enita, pentru ulta $ree principalul
su%iect #e!%atut la ni$el "oral si nu nuai, relie"a tocai aceasta neconcor#anta intre principiu
si "ora&
Re$enin# la stu#iul criticului, acesta a"ira ca ai periculoasa #ecat lipsa #e "un#aent
in sine era -lipsa #e sitire a necesitatii acestui "un#aent. a pu%licului si con"orarea acestuia
cu o#ele cultural iportate super"icial #in societatile straine, train# cu ipresia ca au reali!at o
cultura $aloroasa&
,re%uie preci!at "aptul ca la oentul pro#ucerii acestor "alse o#erni!ari singura clasa
reala a societatii era cea a taraniii si tot aceasta repre!enta iBlocul, o%ilul prin care au "ost
construite aceste e#i"icii aterial si tot ea "urni!a intreaga retea "inanciara #e care se "oloseau
clasele superioare& In tip ce elitele se preocupau #e atingerea stan#ar#elor europene, realitatea
era ult ai #ura, a$an# in $e#ere ca taranul se afla la limita subzistentei, iar discrepantele dintre cele
doua realitati erau coarsitoare.
.Pl6ngerea poporului #e Bos. 1i -ri#icolul ple%ei #e sus - aBunsesera la un punct care nu
ai putea "i tolerat #eci era necesar ca aceasta caricatura a ci$ili!atiei roanesti sa "ie in#reptata,
corectata& In acest sens, Maiorescu este radical sus!ine ca totul trebuie luat de la cap"t, creat din nou #n
cultura romna, considerand ca aceasta este singura metoda prin care am putea sa ne aliniem la standardele
europene mai ales din punct de edere calitati, nu doar cantitati. $ot ceea ce se crease pana la momentul
acela era lipsit de autenticitate iar cultura romana pentru a deeni una aloroasa aea neoie de elemente
conforme cu realitatea acelui timp, fiind necesar un fond si abia apoi o forma. %aloarea culturii consta de fapt
in elementele originare, nefalsificate, autentice ale poporului romn, acea esen!" a neamului romnesc deci,
trebuia sa se elimine orice a fost #mprumutat si folosit #n mod neadecat. &aiorescu refuza 'otart imita!ia,
importurile f"r" discern"mnt, e(cesele ori deform"rile, pronun!ndu)se #n acela*i timp #n faoarea unui set
de alori raportat la neoile interne, pus mereu #n rela!ie cu trecutul *i cu iitorul.
Stu#iul n contra direciei de astzi n cultura romn @ 7898 A, lansea!5 teoria
3"orelor "5r5 "on#., anali!6n# cu rationalitate o#ul 2n care curentul pa1optist a #eterinat
procesul #e o#erni!are a societ54ii 1i culturii ro6ne, prin iitarea "orelor ci$ili!a4iei
occi#entale, "5r5 s5 se interese!e #e sta%ilirea unor criterii proprii, originare in $e#erea unei ast"el
#e trans"or5ri, ,itu Maiorescu i#enti"ic5 pro%leele #e "on# 1i propune solu4ii(
3? pri5 gre1eal5, #e care tre%uie ast5!i "erit5 tineriea noastr5, este 2ncuraBarea %l6n#5 a
e#iocrit54ilor&., #eci pria solutie ar "i sta%ilirea unor criterii $alorice stricte care sa nu perita
a"irarea unor non-$alori in e#iul cultural si nu nuai&
Pe #e alta parte, cel ai iportant lucru #e care tre%uie sa ne "eri este e/istenta
"orelor "ara "on#& Acestea, in conceptia lui Maiorescu 3nu nuai ca nu a#uc niciun "olos, #ar
sunt #e-a #reptul stricacioase, "iin#ca niicesc un iBloc puternic #e cultura&. Asa#ar, orice
"or5 "5r5 "on# tre%uie eliinata, #oar in acest o# "iin# posi%ila reconstruirea culturii roane,
incepan# cu "un#aentul ei&
Cn "inalul stu#iului n contra direciei de astzi n cultura romn @7898A, ,itu
Maiorescu atrage aten4ia asupra celei ai gra$e pro%lee a acelui secol( "ara cultura un popor
poate supra$ietui, cu speranta ca intr-un "inal $a parcurge sta#iile o#erni!arii in o# natural,
c+iar #aca aceasta se #es"asoara ai lent& In sc+i%, pre!enta unei "alse culturi #uce la
3oartea. poporului&
Desi ,itu Maiorescu a "ost acu!at in repetate ran#uri, ai ales #e catre Ste"an Zeletin prin
teoria "orelor cu "on#, ca ar "i ipotri$a progresului, acesta a"ira ca nu este ipotri$a
#e!$oltarii culturii&
Maiorescu nu era ipotri$a #e!$oltarii culturii, #ar consi#era ca in "elul acesta nu se
poate reali!a un progres& ;aloarea stu#iului consta in "aptul ca el co%ate non-$alorile si
e#iocritate&
)ONSIDERA,II PERSONALE(
)onsi#er c5 actualitatea teoriei lui Maiorescu este una ai ult #ecat alaranta re"eritor
la procesul #e #e!$oltare al Roaniei secolului ''I, "orele "ara "on# "iin# asta!i, ai
proeinente ca nicio#ata& )u toate ca societatea roaneasca pare sa "i e$oluat consi#era%il,
su%stanta culturii roanesti continua sa creasca in u%ra esentelor&
Desi."ranu!isele. #in secolele trecute au "ost inlocuite #e .aericanise., #irectia pe
care o ura este inca una iprecisa si risca sa "i prinsi in aceleasi ten#inte $icioase #in
acea perioa#a& Ast"el pot "i e/plicate ulte #in "enoenele cu care se con"runta populatia
roana in oentul actual, cu ar "i( e/ploatarea resurselor naionale #e c5tre str5ini, lipsa #e
locuri #e unc5 pe po!iii #e con#ucere, igraia intens5 2n c5utarea unui trai ai %un si ulte
altele care 3ooara in noi #u+ul national., asa cu se e/pria M& Dogalniceanu, repre!entantul
pasoptistilor&
Daca $re cultura, cultura tre%uie "on#ata pe %a!e reale, 2n o# natural, 2n "unc4ie #e
pasiunile, #orin4ele, talentul ro6nilor ea tre%uie s< re"lecte realitatea pe care noi o trai si o
gan#i nu o iitatie ser$ila si "ara $aloare a ceea ce tr<iesc occi#entalii&
)u "iecare artist $erita%il proo$at, cu "iecare o%iect #e prost-gust in#epartat, cu "iecare
cultur5 tra#itional5 proteBat5 sunte cu un pas ai aproape #e arta a#e$arat5& Solutia pentru a
eliina aspectele negati$e si a le pune in e$i#enta #oar pe cele po!iti$a este #e!$oltarea unui
si4 critic 2n "iecare #intre noi, proo$area $alorilor auto+tone si 2%inarea original5 #ar
coerent5 a eleentelor tra#i4ionale cu ten#inte ino$atoare&
Asa#ar, conclu!ia este ai ult #ecat e$i#enta& Forele "ara "on# au "ost, si $or "i si #e
acu inainte, 3o raa a portretului nostru national.&

S-ar putea să vă placă și