Cauzele si consecintele luptei pentru

putere intre liderii PMR 1948-1957

Obtinerea, exercitarea si, mai ales, pastrarea puterii politice a fost
dintotdeauna obsesia liderilor comunisti. Pentru obinerea ei au fost folosite toate
metodele: crima, minciuna, provocarea, delatiunea (turnatoria), nselatoria,
tradarea, razbunarea. si toate pentru un singur scop: Puterea. upta politica,
rivalitatile din conducerea partidului, suspiciunile care domneau la nivelul de v!rf
al ierar"iei de partid au alimentat represiunea si lupta pentru Putere timp de
peste un deceniu (#$%& ' #$()).
*nlturarea lui Stefan Fori de la conducerea partidului comunist nu a fost primul
act al luptei pentru putere, perioada interbelica fiind plina de asemenea
momente. +tefan ,ori a ndeplinit funcia de secretar general al Partidului
-omunist din .om!nia (P-d.) n perioada #$%/ ' #$%%.
*nlaturarea lui Lucretiu Patrascanu din conducerea partidului si mai apoi
arestarea si executarea sa a fost o modalitate tipica n partidul comunist de
lic"idare a unui rival politic, a unui pretendent la puterea suprema n partid.
*ntreaga operatie a fost regizata de 0"eorg"e 0"eorg"iu'1e2, care a urmarit
ndeaproape toata desfaurarea anc"etei si procesului. ucretiu Patrascanu isi
facuse din 0"eorg"iu'1e2 principalul dusman, nu atat prin manifestarile sale de
lider cat prin impresia de lider pe care o lasa in randul celorlalti membri din
conducerea partidului. 1eviatia lui Patrascanu era dintre cele mai grave: atenta
c"iar la pozitia de lider al partidului. 3n plus, pregatirea teoretica superioara a lui
Patrascanu fata de 0"eorg"iu'1e2 avea menirea sa'l irite permanent pe acesta.
egaturile lui Patrascanu cu -asa .egala, cu liderii partidelor istorice crea
conditiile pentru inlaturarea sa. a aceasta se adauga ingaduita sa fata de
clasele 4exploratoare4 si cuvantarile nationaliste de la -lu2 din anii #$%(, #$%&.
*n urma -ongresului de unificare prin care a ap5rut P6., componen7a
-omitetului -entral a fost sc"imbat5. Patrascanu nu a fost ales membru n -- 8i
la c!teva zile a fost nlocuit cu 9vram :unaciu n func7ia de ministru al ;usti7iei.
*ntre timp fusese arestat :elu <ilber, care i fusese ntre #$%% 8i #$%) cel mai
apropiat colaborator. 3n timpul anc"etei desf58urate cu priva7iunile 8i
constr!ngerile tipice, <ilber a oferit numeroase m5rturii false despre fostul s5u
prieten. 65rturiile lui <ilber, precum 8i informa7iile referitoare la propunerile de a
fugi n str5in5tate venite din partea prietenilor s5i l'au compromis definitiv pe
P5tr58canu. a =) aprilie #$%) a fost re7inut ntr'o vil5 din :5neasa 8i sub paza
oamenilor de la partid. 9 fost supus unei anc"ete de o comisie de partid
compus5 din >eo"arie 0eorgescu, 3osif .ang"e7 8i 9lexandru 1r5g"ici.*n
.ezolu7ia Plenarei -- din #/'## iunie #$%), partidul l'a acuzat pentru prima dat5
public, numindu'l du8man al poporului. a =% august #$%), pe numele lui s'a
emis un mandat de arestare, sub acuza7ia de agent al +iguran7ei 8i al serviciilor
secrete britanice. ,irul anc"etei a mers pe aceste capete de acuzare p!n5 n
anul #$(/, c!nd s'a finalizat prima anc"et5.
-ei doi mari lideri care se situau indeaproape de pozitia lui 0"eorg"iu'1e2
erau, la inceputul anilor ?(/, Ana Pauer si !asile Luca. 9cestia erau sustinuti si
de catre "eo#ari $eor%escu, temutul ministru de 3nterne in acei ani. upta
pentru putere dintre 1e2 si trioul Pau@er'uca'0eorgescu parea a fi si cea dintre
grupul intern comunist (national) si cel moscovit.a plenara -- al P-. din =$
februarie'# martie #$(= au fost lansate critici la adresa lui Aasile uca si, implicit,
a lui >. 0eorgescu si 9. Pau@er. -riticile se refereau la faptul ca uca a
compromis reforma monetara din =) ianuarie #$(= prin greseli grave la
6inisterul de ,inante la care era titular. a plenara -- din =&'=B mai #$(= are
loc excluderea lui Aasile uca din partid. -ondamnarea sa anunta si in ograda
comunistilor procese de felul care aveau loc la acea datain toate statele
comuniste.
-u prile2ul excluderii lui A. uca erau aduse acuzatii si pentru 9na Pau@er
'impiedicarea organizarii colectivelor agricole'si lui >. 0eorgescu 'ca a ingaduit
greselile si abuzurile comise de uca si Pau@er. Climinarea rivalului cel mai
serios la conducerea partidului '9na Pau@er' a avut loc in mod treptat. +e tinea
cont de spri2inul pe care aceasta il mai avea totusi din partea 6oscovei. a
aceste acuzatii 9na Pau@er a raspuns in doua scrisori adresate conducerii
partidului (la #) iunie si == septembrie #$(=) in care isi recunostea vina si
multumea partidului pentru spri2inul acordat in indreptarea greselilor sale.
1emiterea din postul de ministru de Cxterne, la ( iulie #$(=, nu a fost urmata
de excluderea sa din partid si nici din -omitetul -entral. 3n urmatorii ani a fost
anc"etata sustinut de organele abilitate, dar fara a se lua o masura impotriva sa
privind sanctionarea penala ori pe linie de partid. *n februarie #$(D a fost supus5
unui sir de interogatorii n vederea unui proces politic, dar la numai o lun5 si
2um5tate dup5 moartea lui +talin, n luna aprilie #$(D, a fost eliberat5 din
nc"isoare si tinut5 mai multi ani n arest la domiciliu, n locuinta ei din -otroceni.
3legalistii au fost si ei in atentia partidului, mai ales ca ei cunosteau momente
din istoria acestuia care nu conveneau conducerii de partid. 0rava era, de plida,
actiunea unor ilegalisti ca &on 're(ia) *u(itru Petrescu) Constantin A%iu si
!ictor *usa, care au purtat 4discutii neprincipiale4 in afara cadrului organizat al
partidului.
-azul lor a fost cercetat, in anii #$(%'#$((, de o comisie condusa de
-onstantin Pirvulescu. 9nc"eta l'a luat in vizor si pe 3on 0"eorg"e 6aurer cu
care Cremia discutase despre nemultumirile ilegalistilor cu privire la activitatea
conducerii P6. si la atitudinea lui 0'1e2. -onsiderand'o deviere de la linia
partidului, grupul de ilegalisti a fost exculs din partid.
-onflictul dintre 0'1e2, pe de o parte, si Miron Constantinescu+&osif
C#isne,sc#i, pe de alta parte, s'a desc"is in cadrul Plenarei -- al P6. din D'
#= aprilie #$(&..aportul secret prezentat de Ei@ita +erg"eevici Frusciov la
-ongresul al GG'lea al P-H+, n februarie #$(&, prin care era condamnat I
printre altele I si Jcultul personalit5tii, l'a f5cut pe -onstantinescu s5 cread5 c5
ar fi momentul propice de a'l nl5tura de la putere pe 0"eorg"e 0"eorg"iu'1e2,
asociindu'se n aceast5 actiune cu -"isinevsc"i. 3n prima sedinta
-onstantinescu a pus in discutie trei probleme: abuzurile +ecuritatii, cultul
personalitatii lui 1e2 si 4lipsa democratiei interne de partid4. Cste secondat in
critica de -"isnevesc"i care denunta conducerea titanica a lui 1e2 si riscul la
care se supunea oricine se opune vointei lui. a plenara din =)'=$ iunie si #'D
iulie #$(B cei doi au fost aspru criticati de ceilalti membri de partid si invinuiti de
4metode partinice4 si 4fractionism4.
9sadar, represiunea pe motiv de deviere de la linia politica a partidului o fost o
caracteristica a regimului totalitar comunist roman in prima perioada a existentei
sale (conducerea 0. 0.'1e2). 9nc"etarea abuziva, marturii false au fost doar
cateva dintre metodele uilizate de 0"eorg"iu'1e2 pentru mentinerea puterii.
:ibliografie:
3deologie oficiala si 4deviationism4 in .omania anilor #$%)'#$&%: Pascu Aasile
.evista 4Fistoria4