ANALIZA SWOT

INTRODUCERE :

Procesul de planificare strategica (PPS) are ca scop definirea reperelor strategice de
dezvoltare a teritoriului pentru perioada 2010 - 2013. Etapele metodologice principale ale PPS au
fost urmatoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltarii
strategice a comunitatii, analiza sectoriala a domeniilor strategice principale si articularea
documentului strategic.
Etapele metodologice principale ale PPS au fost urmatoarele: realizarea unei analize
preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltarii strategice a comunitatii, analiza sectoriala a
domeniilor strategice principale si articularea documentului strategic.
Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru
identificarea prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de
dezvoltare locala a teritoriului. De fapt analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea Unde
suntem ? , aceasta implicand analiza mediului intern al teritoriului si mediul extern general si
specific.
Intrebari cheie care indruma analiza strategica:






















CE PUTEM FACE ?
(Punctele forte si punctele slabe)

CE AM PUTEA FACE
(Oportunitati si amenintari)

STRATEGIE
CE TREBUIE SA NE PREOCUPE ?

CUM PUTEM IMPLINI ASTEPTAR ILE
LOCITORILOR TERITORIULUI ?

CE RESURSE SI POTENTIAL
VREM SA DEZVOLTAM ?

CE OPORTUNITATI PUTEM
FRUCTIFICA ?

CE VREM SA FACEM ?
(Valorile comunei si locuitorilor ei)


CE SE ASTEAPTA CEILALTI SA FACEM ?
(Dorintele locuitorilor teritoriului)

Rafinare ulterioara
STRATEGIE


Analiza SWOT ia in considerare organizarea teritoriului si a parteneriatului public - privat
, performantele acestua, produsele cheie si pietele strategice la nivel de teritoriu.
Unele " oportunitati " si " amenintari " vor aparea din " punctele tari " si " punctele slabe "
ale teritoriului . Amenintarile pot fi concrete sau potentiale. Punctele forte si cele slabe sunt legate
de teritoriu si de strategiile acestuia, si de modul cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si
amenintarile vin dinspre mediul de piata si din directia concurentei, de regula sunt factori asupra
carora zona in general nu are nici un control.
Orice strategie de dezvoltare local are o etap introductiv care const n diagnoza i
analiza principalilor indicatori din comunitatea pentru care se realizeaz strategia de dezvoltare
locala.
Realizarea strategiei de dezvoltare local are la baz rspunsurile a 4 ntrebri
fundamentale:
1. Unde ne situm n acest moment?
2. Unde ne-ar plcea s ajungem?
3. Ce probleme trebuie s ridicm i cum ajungem la acel nivel?
4. Cum trebuie s acionm pentru a atinge acel nivel?
Depistare rspunsurilor necesare necesit parcurgerea etapelor prezentate mai jos :

ETAPA I. Colectarea i analiza datelor.

Colectarea datelor trebuie s vizeze informaii privind:
1. scurta prezentare a zonei;
2. date fizico-geografice;
3. caracteristici generale ale economiei;
4. domeniu social;
5. starea mediului.
Analiza acestora vizeaz:
1. evaluarea nevoilor;
2. examinarea oportunitilor i a constrngerilor;
3. examinare/evaluarea capacitii administraiei publice locale.
Etapa culegerii datelor este una extrem de important pentru ntreg procesul elaborrii
strategiei de dezvoltare local.
In aceast etapa este important ca beneficiarul ( parteneriatul public-privat GAL Vrancea
Sud-Est) s foloseasca date ct mai recente, privind evaluarea localitilor din teritoriu .
Principalul tip de activitate consta n culegerea de date care sa permita diagnoza spatiului pentru
care se elaboreaza strategia de dezvoltare.
Documentarea se face folosind date statistice, baze de date a Consiliului Judeean, Directia
Judeteana de Statistica Vrancea, Strategia de Dezvoltare a regiunii de Sud-Est, Strategia de
Dezvoltare a judetului Vrancea, strategiile comunitatilor componente din teritoriu, alte surse i
statistici oficiale. Acest tip de date ne permite o ncadrare mai bun a zonei ntr-un context mai
larg. n final, colectarea datelor pe cele dou niveluri va conduce la constituirea unei baze de date
cuprinztoare despre teritoriul GAL Vrancea Sud-Est.
Etapa de culegere a datelor a inclus si aspecte ce vizeaza comunitatile n ansamblu:
capacitatea institutiilor locale de a administra sau de a initia proiecte de dezvoltare locala,
sprijinul activ din partea comunitatilor si a firmelor private, prin consultare si implicare in toate
etapele de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala.
Pentru fiecare dintre domeniile mentionate s-au cerut beneficiarului, pe lnga datele
statistice, si initiativele sau ncercarile acestuia de a obtine finantari nerambursabile. Beneficiarul
au mentionat daca exista studii de fezabilitate, alt gen de studii sau baze de date care au fost
utilizate in procesul de documentare si de elaborare a strategiei de dezvoltare.
Plecnd de la aceasta baza de date, urmatorul pas pentru elaborarea strategiei de
dezvoltare este analiza SWOT.
Dup elaborarea analizei diagnostic a teritoriului G.A.L. Vrancea Sud-Est, pornind de la
informaiile obinute din cadrul teritoriului, s-au identifica n continuare, principalele elemente
sub form de puncte tari / slabe (interne teritoriului) i de oportuniti / riscuri (externe
teritoriului) pentru fiecare categorie n parte. Astfel, pentru fiecare element analizat din
prezentarea teritoriului: prezentarea teritoriului, populaie demografie, patrimoniu de mediu,
patrimoniu arhitectural i cultural, economia local, agricultura, industrie, comer i sectorul de
servicii, servicii pentru populaie i infrastructuri medico-sociale, activiti sociale i instituii
locale, politicile de dezvoltare local ntreprinse n teritoriu, precum i pentru alte elemente
identificate de ctre candidat n teritoriul respectiv, a fosti efectuat analiza SWOT, prezentata in
continuare.
























TERITORIULUI G.A.L. VRANCEA SUD-EST
ANALIZA SWOT PE DOMENII STRATEGICE

TERITORIU
(caracteristici geografice izolare deservire infrastructuri)
(centre de interes patrimoniu cultur mediu nconjurtor)

1. CARACTERISTICI GEOGRAFICE, IZOLARE, DESERVIRE, INFRASTRUCTURI
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Zona rurala in totalitate, asezata in zona sud-
estica a Judetului Vrancea;
Infrastructuri rurale de baz slab dezvoltate, in
multe zone ale teritoriului
Se invecineaza strategic cu doua din celelalte
potentiale teritorii Leader si cu trei judete:
Galati, Braila, Buzau ;
Creterea degradrii aezrilor / satelor cu
valoare cultural
Teritoriul este structurat pe vaile apelor Siret,
Ramnic, Rimna, Milcov;
Existenta pericolului de inundatii ;
Apropierea de resedinta de judet si alte centre
urbane;
Acces dificil, n lipsa unei infrastructuri rutiere
adecvate n punctele pitoresti din teritoriu;
Teritoriul este traversat de mari artere europene
de circulatie rutiera E85 si feroviara L. CFR 500;
Starea tehnica necorespunzatoare si improprie a
infrastructurii rutiere capacitatea gabaritica redusa
a unor poduri si podete;
Relief propice dezvoltarii tuturor activitatilor
economice;
Dificultate in integrarea prioritatilor
identificate in teritoriu in functie de relief;
Solul fertil, puni i fnee, propice creterii
intensive a animalelor;
Lipsa unei viziuni asupra dezvoltrii locale si a
unei strategii de dezvoltare, pe baza consultrii
cettenilor;
Fond cinegetic specific campiei bogat;
Lipsa actiunilor de promovare activ a imaginii
teritoriului;
Existenta Raului Siret si a apelor din bazinul
sau hidrografic Ramnic, Milcov, Ramna;

Relief propice dezvoltarii tuturor activitatilor
economice;

OPORTUNITATI RISCURI
Punctele de sinergie ntre programele de
dezvoltare rural (PNDR, POR, POS Mediu i alte
programe naionale i locale).
Imposibilitatea de a asigura cofinantarea
proiectelor de catre beneficiari
Nivel nalt de biodiversitate asociata cu terenuri
agricole
Dezastrele natural-inindatii; cutremure
Sumele primite din strintate sunt investite n
mare parte pentru a ridica calitatea vieii
Creterea contribuiei agriculturii la schimbrile
climatice ca urmare a nlocuirii practicilor agricole
tradiionale
Abordarea integrat pentru acoperirea simultan
a mai multe zone ale teritoriului, care sunt legate
prin proiecte comune;
Fenomenul de eroziune a solului
Potenialul de a mbunti calitatea apei prin
investiii n infrastructur.
Lipsa fondurilor necesare pentru investitii in
sisteme de apa si apa uzata;
mpdurirea terenurilor agricole i non-agricole.
Terenuri agricole cu o productivitate sczut din


cauza condiiilor nefavorabile naturale
Amenajarea albiilor prurilor i ecologizarea
acestora;
Mrirea suprafeelor de teren ameninate de
riscuri naturale (inundaii);
2. INFRASTRUCTURI
2.1.Caile de comunicatie
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta drumului european E85ce strabate o
parte din teritoriul GAL-ului Vrancea Sud-est
Slaba calitate a infrastructurii rutiere;
Accesibilitatea populatiei din teritoriu la
drumurile nationale: Drumul National D23
Focsani-Maicanesti deserveste 13.600 locuitori in
zona; drumul National DN23A Focsani-Ciorasti
deserveste 15.600 locuitori, realizind si legaturile
cu judetele invecitate: Galati, Braila, Buzau;
Capacitatea gabaritica redusa a drumurilor
nationale in comparatie cu gradul de utilizare;
Existenta drumurilor judetene ce strabat tot
teritoriul;
Lipsa rigolelor de scurgere a apelor pluviale;
Linia CFR 500 intersecteaza teritoriul;
Lipsa accesului la calea ferata a cel putin 90%
din localitatile teritoriului;
Retea densa de drumuri comunale in toate
localitatile;
Lipsa fondurilor pentru intretinerea drumurilor
comunale de catre autoritatile locale;
Teritoriul este situat la intersectia axei ce leaga
Moldova de Muntenia si Dobrogea, precum si pe
cea care leaga Bucuresti si Regiunea Balcanica de
Republica Moldova, Ucraina, Rusia
Capacitatea gabaritica redusa a unor poduri si
podete ce traverseaza apele din teritoriu;
OPORTUNITATI
RISCURI
Sprijinul financiar al autoritatilor judetene;
Existenta unor drumuri judetene si comunale
neasfaltate, pretabile distrugerii mai ales la
inundatii;
Implementarea programelor Uniunii Europene
i ale autoritilor centrale i judeene cu privire la
dezvoltarea comunitatilor;
Eroziunea solurilor i degradarea continuua a
cailor de acces;
Toate caile de acces rutiere leaga comunitatile
locale de orasul resedinta de judet;
Riscul de accidente rutiere datorat starii precare
a drumurilor;
Constructia viitoarei autostrazi Ploiesti-Focsani-
Bacau, care va traversa teritoriul GAL Vrancea
Sud-Est;
Criza economica din Romania poate intarzia
constructia de autostrazi care sa traverseze
teritoriul;
Implementarea programelor Uniunii Europene
i ale autoritilor centrale i judeene cu privire la
dezvoltarea comunitatilor;
Dezinteresul si birocratia in ingreunarea atragerii
surselor de finantare;
2.2.Sistemul de alimentare cu ap si canalizare
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta surselor de apa locale in majoritatea
comunelor componente ale teritoriului;
Poluare cu nitriti si nitrati; slaba infrastructura de
canalizare

Poluare redusa a apelor subterane, in cea mai
mare parte a teritoriului;
Slaba putere de cofinantare a autoritatilor
publice, pentru a implementa proiecte majore
Existenta unor sisteme de distributie pe vaile
apelor;
Slaba informare a populatiei pentru a proteja
sursele de apa;
Panza de apa freatica este situata la mica
adancime;
Deversarea apelor reziduale in apele de
suprafata;
Calitatea ridicata a apelor potabile;
Mentalitate invechita a locuitorilor pentru a


utiliza sistemele moderne pentru consum de apa si
utilizarea sistemelor de canalizare;
Solul este bogat in ape de calitate in cea mai
mare parte a sa
Putere economica redusa a consumatorilor ceea
ce face ca serviciile sa aiba probleme de
functionare;
OPORTUNITATI RISCURI
Surse importante cu apa de calitate;
Costuri ridicate ale lucrarilor de alimentare cu apa si
canalizare;
Existenta in pregatire a unui master plan pentru
alimentare cu apa la nivelul judetului;
Folosirea necontrolata a insecto-fungicidelor pentru
combaterea bolilor si daunatorilor din culturi si plantatii;
Existenta surselor de finantare din fondurile
structurale;
Contaminarea surselor de apa din cauza cresterii
gradului de poluare;
Existenta unor ADI, care deja au initiat si
implementat proiecte comune;
Oprirea unor proiecte odata incepute datorita
dificultatilor de cofinantare;
2.3.Sistemul de colectare a gunoaielor menajere
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Asociaii de utilitate public nou create
(asociaii de dezvoltare intercomunitar );
Slaba contientizare a cetatenilor privid
problemele de mediu;
Introducerea de servicii privind colectarea
gunoaielor menajere;
Populaia reticena la masurile luate de consiliile
locale privind depozitarea gunoiului menajer;
Inchiderea rampelor locale de depozitare a
gunoiului menajer;
Cadrul legislativ nerespectat de catre autoritatile
locale;
Aplicarea normelor europene privind sistemul
de gestionare a gunoiului menajer in Romania;
Lipsa resurselor financiare a comunitatilor
locale;
Existenta firmelor de reciclare a gunoiului
menajer;
Colectarea neselectiva a gunoiului menajer;
OPORTUNITATI RISCURI
Potenialul de a mbunti adaptarea la
standardele de mediu ;
Infiltrarea in sol a deseurilor menajere;
Atragerea de fonduri structurale pentru
imbunatatirea mediului ambiant si a calitatii vietii;
Timp indelungat de asimilare a gunoaielor
menajere;
Campanii de colectare a resturilor menajere in
randul populatiei;
Pret ridicat al contractelor de salubrizare aplicat
de catre firmele de resort;
Campanii de colectare a deseurilor electrice in
randul populatiei;
Criza financiara internationala;
Programe de constientizare a populatiei privind
gestionarea gunoiului menajer;
Dezinteresul firmelor din domeniu pentru
colectarea selectiva a gunoiului menajer;
Depozite zonale de reciclare la standarde
europene;
Degradarea ireversibila a solului;
Existenta spoturilor TV privind gestionarea
gunoaielor menajere;
Poluarea solului la nivel mondial;
2.4. Sistemul de alimentare cu gaze
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
reteaua de alimentare cu gaze la distante relativ
mici in zona de nord a teritoriului GAL-ului
Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea
cofinantarii proiectelor de infrastructura in randul
autoritatilor locale;

Lipsa resurselor financiare a comunitatilor locale
pentru racordarea la reteua de gaze naturale;
Pretul ridicat al gazelor naturale;
OPORTUNITATI RISCURI
Programe de finantare europene si nationale


pentru dezvoltarea infrastructurii comunitare;
Criza financiara din Romania;
Resursa alternativa de energie;
Teama populatiei de avarii ale sistemelor de gaze
naturale;
Sprijinul financiar al autoritatilor centrale
privind programele majore de infrastructura;
Pericol de explozie;
Romania este tara de tranzit europeana a
gazoductelor internationale;

2.5. Sistemele de telecomunicatii
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Toate comunitatile locale sunt racordate la
retele de telefonie fixa;
Pret ridicat al serviciilor de telefonie fixa si
mobila;
Marile companii de telefonie mobila au
acoperire zonala in comunitatile locale;
Slaba calitate a semnalului in retelele de
telefonie mobila;
Accesul la informatie prin intermediul
internetului;
Resurse financiare limitate ale comunitatilor
locale;
Existenta retelelor de televiziune in toate
comunitatile;
Calitate indoielnica a semnalelor TV;
OPORTUNITATI RISCURI
Investitii in comunitatile locale ale companiilor
de telefonie fixa si mobila pentru imbunatatirea
serviciilor;
Criza financiara mondiala;
Pachete promotionale periodice pentru
populatie din partea companiilor;
Alunecarile de teren pot distruge retelele de
cablu si televiziune;
Tehnologii avansate de perfectionare a
serviciilor de internet si televiziune la nivel
mondial;
Pret ridicat al serviciilor de televiziune si
telefonie;
Infiintarea unor puncte de acces la informatie
pentru cetateni de catre autoritatile locale
Lipsa resurselor financiare a populatiei din satele
cu grad ridicat de saracie;
Atragerea de investitori in comunitatile unde
infrastructura edilitara nu este deficitara;
Imbatranirea populatiei in anumite comunitati
din teritoriu;
Atragerea de resurse financiare in comunitate,
existand acces la informatie;
Accesul dificil la informatie in satele izolate;
Asigurarea comunicatiilor in satele izolate si
implicit accesul la informatie al cetatenilor;
Dependenta de internet a copiilor;


2.6. Asistenta medical
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta cabinetelor medicale in toate
localitatile din teritoriu;
Cai de acces deficitare catre cabinetele
medicale;
Interesul autoritatilor locale pentru asigurarea
asistentei medicale in comunitate;
Dotarea precara a cabinetelor medicale cu
aparatura de specialitate;
Facilitati acordate medicilor de familie care se
stabilesc in satele izolate;
Resurse financiare limitate ale populatiei;
Distanta relativ mica a satelor fata de spitalele
din teritoriu
Starea precara si gradul de uzura ridicat al
aparaturii medicale;
Reabilitarea cladirilor cabinetelor medicale si a
spitalelor din teritoriu;
Numarul redus de medici in comunitatile locale;
Infiintarea unor farmacii in comunitatile locale; Pretul ridicat al medicamentelor;
Acces dicil al ambulantelor in satele izolate;




OPORTUNITATI RISCURI
Programe de finantare europene pentru
reabilitarea si dotarea unitatilor medicale;
Lipsa cadrelor medicale de specialitate in
comunitatile locale;
Descentralizarea sistemului medical; Imbatranirea populatiei din zona de nord a
teritoriului;
Trecerea unitatilor medicale in subordinea
autoritatilor locale;
Fonduri insuficiente pentru autoritatile locale in
ceea ce priveste intretinerea si dotarea unitatilor
sanitare;

2.7. Infrastructura educationala
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta unitatilor de invatamant primar in
majoritatea satelor din teritoriu;
Gradul de uzura al cladirilor si dotarea precara a
unitatilor de invatamant din satele izolate;
Numar ridicat al ponderii populatiei copiilor in
teritoriu;
Lipsa resurselor financiare ale parintilor privind
sustinerea elevilor care vor sa urmeze o structura
de invatamant superior;
Existenta unei scoli profesionale in Maicanesti;
Distanta mare intre scolile primare si cele
gimnaziale din centrul comunelor;
Facilitati oferite de autoritatile publice locale
profesorilor care se stabilesc in comunitate;
Calitatea profesionala precara a unor dascali din
satele mici;
Asigurarea transportului scolar pentru copii din
satele izolate;
Dezinteresul copiilor fata de actul de educatie;
Lipsa materialului didactic din scoli;
OPORTUNITATI RISCURI
Existenta fondurilor europene pentru
reabilitarea si dotarea unitatilor de invatamant;
Lipsa personalului din comunitatile locale cu
pregatire specifica in atragerea si gestionarea
fondurilor europene;
Implicarea autoritatilor locale in ceea ce
priveste educatia copiilor;
Abandonul scolar;
Existenta unor O.N.G.-uri implicate in
dezvoltarea abilitatii copiilor in activitati
educationale;
Reticenta unor dascali catre actiuni inovative de
atragere a copiilor catre scoala;
Sprijin financiar pentru copiii talentati;
Lipsa accesului la informatie a copiilor saraci;

3. CENTRE DE INTERES
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Pastrarea traditiilor si a obiceiurilor locale;
Ariile protejate si rezervatiile naturale nu sunt
promovate si cunoscute;
Existenta ariei protejate valea Siretului Inferior
Potentialul endogen al teritoriului este foarte
putin valorificat;
Relief propice dezvoltarii tuturor activitatilor
economice;
Lipsa unei viziuni asupra dezvoltrii locale si a
unei strategii de dezvoltare, pe baza consultrii
cettenilor;

Sprijin redus din partea autoritatilor centrale
pentru pastrarea si promovarea traditiilor;

OPORTUNITATI RISCURI
Pastrarea potentialului endogen al teritoriului; Grad ridicat de imbatranire a populatiei;
Programe de promovare a valorilor naturale;
Degradarea pajistilor


Sprijinirea turismului pentru pescuit de
agrement;

Dezinteresul comunitatilor locale privind
implicarea in actiuni de voluntariat;

Dezvoltarea unor activitati eco-turistice in
comunitatile locale;
Lipsa resurselor financiare pentru sustinerea
cofinantarii proiectelor;

Programe nationale de promovare si sustinere a
mestesugurilor traditionale;
Tinerii nu sunt atrasi catre manifestarile
folclorice traditionale;



4. PATRIMONIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Patrimoniului rural (tradiii, peisajele naturale,
arhitectura traditionala) ;
Depopularea rural.;
Existenta zonelor Natura 2000;
Lipsa actiunilor de promovare activ a imaginii
teritoriului;
Existenta patrimoniului cultural si ecleziastic;
Starea necorespunzatoare a infrastructurii
rutiere;


Transportul in comun ofera putine legaturi si nu
asigura accesibilitatea la obiectivele de patrimoniu;

Grad scazut de modernizare a infrastructurii de
acces la obiectivele de patrimoniu;
Slaba valorificare a potentialului de patrimoniu;

Lipsa protejarii obiectivelor de patrimoniu de
catre autoritatile centrale si locale;

OPORTUNITATI RISCURI
Bogia patrimoniului i a tradiiilor rurale ; Dispariia patrimoniului i a tradiiilor rurale ;
Identitate rurala / stilul de via tradiional ;
Imbatranirea populatiei din zonele traditionale;

Programe de reabilitare si conservare a
patrimoniului cultural si istoric;
Nerespectarea specificului rural si traditional al
constructiilor din zonele de patrimoniu;



Lipsa pregatirii profesionale in domenii de
biodiversitate a tinerilor ;



Lipsa promovarii si valorificarii produselor
realizate de mestesugarii traditionali;


5. CULTURA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta siturilor arheologice remarcabile de la
Balesti, Martinesti, Gugesti, Oreavu
Lipsa interesului tinerilor pentru portul popular;

Asezare din epoca bronzului din Balesti
Starea deplorabila a siturilor arheologice;


Monumente arhitectonice unice (ex: biserica
de lemn Sf Voevozi din Gugesti- 1879) ;
Lipsa protejarii monumentelor arhitectonice;
Manastiri si Biserici foarte vechi (ex: biserica
din lemn Intrarea Maicii Domnului - Nanesti);
Lipsa fondurilor pentru reabilitarea manastirilor
si bisericilor;
Castelul Sihleanu-Gradisteanu-Ghica Starea de uzura fizica a cladirilor ;
monument istoric proiectat de arhitectul austriac
Holtzer, situat in Sihlea

Lipsa fondurilor pentru pastrarea vie a traditiilor
etnofolclorice si traditionale;

OPORTUNITATI RISCURI
Punerea in valoare a traditiilor etnofolclorice; Pierderea identitatii portului popular;
Promovarea valorilor UNESCO la nivel
mondial;
Alocarea fondurilor locale pentru cultura
preferential de catre autoritatile centrale;
Existenta fonduri europene si guvernamentale
pentru domeniul cultural
Lipsa pregatirii profesionale in domeniul cultural
poate duce la pierderea valorilor culturale
Conservarea, promovarea si valorificarea
potentialului cultural al zonei
Criza economica nationala;
Atragerea investitorilor in domeniul cultural;
Distrugerea si degradarea asezamintelor
culturale din mediul rural;
6. MEDIU INCONJURATOR
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta siturilor de importanta comunitara
Natura 2000;
Infrastructura rurala de baz slab dezvoltata ;

Existenta biodiversitatii; Acces limitat la serviciile de baz a populatiei ;.
Creterea degradrii aezrilor rurale;

Depopularea rural a satelor;


Depozitarea haotica a gunoaielor menajere in
albiile raurilor si paraielor;
OPORTUNITATI RISCURI
Ponderea ridicat a zonelor rurale; Dezastrele naturale;
Nivel nalt de biodiversitate asociat cu terenuri
agricole ;
Lasarea terenurilor agrigole necultivate;
Punctele de sinergie ntre programele de
dezvoltare rural (PNDR, POR, POS Mediu i alte
programe naionale i locale) ;
Dezinteresul unor membrii din comunitatile
locale privind politicile de protejare si conservare a
mediului inconjurator;
Asociaii de utilitate public nou create
(asociaii de dezvoltare intercomunitar) ;
Lipsa fondurilor pentru asigurarea cofinantarii
proiectelor de mediu;
Programe de formare profesionala in domeniul
protectiei mediului inconjurator;







POPULATIE
(demografie populaia activ mbtrnire nivel de instruire cunotine i
competene specifice teritoriului)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Numar relativ mare de locuitori in teritoriu; Imbatranirea populatiei din sate;
Distribuirea echilibrata a populatiei in teritoriu Acces dificil al populatiei la serviciile de baza ;

Existenta unui segment important al ponderii
de varsata al tinerilor in cadrul populatiei totale;
Ponderea sczut a tinerilor n functii de
conducere ale activitatilor socio-economice din
teritoriu;
Pastrarea traditiilor si valorilor satului in
randul comunitatilor locale;
Tinerii nu mai sunt interesati de valorile satului
romanesc;
Disponibilitatea forei de munc rurale ; Nivelul sczut de cunotine i competene ;
Creterea numrului de absolveni de coli i
universiti, n domeniul agricol ;
Cei mai muli absolveni de nvmnt agricol
nu doresc s lucreze n agricultur ;
Existenta unor activitati economice diverse in
zonele rurale;
Nivelul sczut al productivitii muncii in
mediul rural;
. Prezena redus a femeilor la locul de munc.

Existenta mestesugurilor traditionale si
artizanale in comunitatile locale;
For de munc sczut, implicat n activiti
non-agricole.
Serviciile de consultanta nu sunt pregtite
pentru a rspunde nevoilor de performan.
In teritoriu e o mentalitate de tip traditional si
crestin, s-au pastrat in buna masura traditiile si
obiceiurile stravechi, mestesugurile si credinta
ortodoxa ;
Constatam o reticenta a cetatenilor in a se
implica in activitatile vietii comunitare, o rezerva
fata de asocieri, venita probabil din faptul ca
sentimentul apartenentei la o obste a fost distrus
de mentalitatea de C. A. P.;
Existenta in zona a unor persoane care au avut
succes in afaceri poate deveni exemplara si
pentru ceilalti cetateni ;

Climatul economic instabil si accesul limitat
la informatie legata de posibilitatea accesarii de
consultanta si credite pentru inceperea unei
activitati lucrative pe cont propriu face ca multi
dintre cetatenii din teritoriu sa ezite in a demara o
afacere familiala ;
Cetatenii din teritoriu manifesta o buna
mobilitate si adaptabilitate pe piata muncii, dupa
disponibilizarile masive din marea industrie
ei au gasit solutii de castigare a existentei
recalificindu- se in alte meserii sau dezvoltind
activitati pe cont propriu, altii, in special tineri,
au ales sa lucreze in strainatate ;
Somajul are o cota ingrijoratoare, in special in
randul tinerilor, descurajati de posibilitatile
limitate de angajare si atunci cind ele exista
siguranta locului de munca este precara iar
salariile mici

Existena unor ONG-uri bine dezvoltate la
nivel de judet ;
Serviciile private de consultanta nu sunt
gratuite ;
Existena unor specialiti n domenii variate
de activitate;
Mentalitatea populaiei fa de schimbare n
general i reconversie profesional n special
este rigida si conservatoare ;
Existenta unor servicii de consultanta pentru
populatia rurala;
Lipsa de profesionalism a unor firme din
domeniul consultantei in afaceri;
Metode inovative pentru pregatirea

profesionala a comunitatilor locale;
Lipsa resurselor pentru asigurarea cofinantarii

unor programe de formare profesionala;
OPORTUNITATI RISCURI

Programe europene pentru sustinerea tinerilor
angrenati in activitati economice in mediul rural;
Disparitia satelor din zonele izolate;
Diversificarea activitilor rurale ce pot fi Migraia din zonele rurale a tinerilor calificati
susinute prin diverse programe de finantare; din mediul rural;
Existena unor programe de asisten social
i pensii ;
Resurse financiare limitate ale populatiei de
varsta a treia;
Promovarea valorilor satului romanesc; Disparitia traditiilor locale;
Programe de instruirea ce poat ajuta la
mbuntirea abilitilor tinerilor fermieri;
Fora de munc excedentar, concentrat pe
microferme;
Rentinerirea generaiei de tineri in functiile
de conducere ale exploataii agricole ;
Lipsa increderii in generatia tanara din mediul
rural;
Programe de formare profesionala pentru
mbuntirea abilitilor economice ale
antreprenorilor;
Cretere a costurilor forei de munc.

Manifestari legate de drepturile omului, de
viata de familie, legate de drepturile femeilor si
ale copiilor ;
Lipsa unor factori de educatie si a
posibilitatilor de angajare in munca, de
divertisment sau de sport in special pentru tinerii
intre 20-30 ani va duce la alunecarea acestora pe
panta infractionalitatii ;
Lipsurile financiare si necunoasterea legislatiei
familiei sunt cauza multor abuzuri in familiile in
special defavorizate, abandonuri de copii ;
Schimbarea mentalitii i creterea
competenei formarii profesionale a populaiei
rurale;
Lipsa resurselor salariale pentru forta de
munca provoac migraia ;
Abordri-pilot prin intermediul serviciilor de
consultan pentru populatie;
Lipsa de acreditare a consultanilor, n
conformitate cu legislaia naional;
Iniierea de programe specifice cu finanare
extern a populatiei;
Populaia reticena de a participa la cursuri de
formare.
















ACTIVITATI ECONOMICE
(primar secundar teriar servicii turism)


primar secundar teriar servicii
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Potenial agricol semnificativ, peste 80% din
teritoriu;
Productivitatea agricol este sub potenialul
ssau;
Zonele de cmpie permit practicarea
agriculturii i diversificarea culturilor, precum si
irigarea culturilor
O parte important din suprafaa agricol
utilizat este folosita pentru fermele de
subzisten i de semi-subzisten care nu sunt
performante ;
Nivel nalt al biodiversitii asociate cu
terenuri agricole, inclusiv suprafeele mari de
pajiti semi-naturale, care pot fi clasificate ca
terenuri agricole cu valoare natural ridicat.


Terenuri agricole cu o productivitate sczut
din cauza condiiilor nefavorabile naturale, astfel
de terenuri sunt, n general, caracterizate prin
prezena unui nivel nalt de biodiversitate.
Consum redus de substante chimice n
agricultur ;
Practicile agricole tradiionale, importante
pentru conservarea biodiversitii necesit o
cantitate mare de munc fizic i nu garanteaz
viabilitatea economic a exploataiei ;
Existena de reea de marketing pentru
fermele mari ;
Costuri ridicate a produselor si utilajelor
agricole si industriale;
Dezvoltarea de lanuri de supermarketuri ; Reele de Comercializare nu sunt nc
dezvoltate pentru fermele mici ;
Potential de dezvoltare a pisciculturii Existena unui numr mare de ntreprinderi
mici, cu o competitivitate sczut i performan
n conformitate cu normele UE. ;
Potential de energie din surse regenerabile din
agricultur ;
Segmentul de ferme comerciale de dimensiuni
medii este sub potenial ;
Diversificarea slab a culturilor (de exemplu,
cereale);
Tradiii locale n creterea animalelor, n
special a vitelor si oilor.
Nivelul sczut de conformitate cu normele
UE ;
Existena a numeroase societi comerciale i
persoane fizice autorizate cu activitate n
agricultura si comert.
Slaba dotare cu echipamente tehnice;
Existenta pietei de desfacere reprezentata prin
orasele si targurile din apropiere ;
Infrastructura agricola inadecvat, inclusiv a
structurilor de irigare, care sunt distruse sau
ineficiente ;
Experienta profesionala si in management a
unor cetateni din teritoriu
Zone in declin economic;
Primariile sustin si incurajeaza noii investitori
care doresc sa dezvolte o activitate economica
in mediul rural ;
Migratia fortei de munca catre comunitatile
dezvoltate din punct de vedere socio-economic;
Lipsa unui centru de formare profesionala
adaptat cerintelor pietii ;
Resurse financiare insuficiente, investiii
autohtone i strine aproape inexistente cu
exceptia catorva comune ;

OPORTUNITATI RISCURI
Disponibilitate de pia, expansiune, att
interna ct i europeana ;
Incapacitatea de a acoperi pieele de desfacere
care lipsesc ;
Oportuniti de a introduce sectorul agricol Capacitate redus de absorbie a fondurilor
neperformant intr-un potenial real, prin
modernizare i restructurare;
UE ;
Potenialul de a sprijini sistemelor agricole cu
valoare natural ridicat;
Neutilizarea suprafetelor de pune in
concordanta cu standardele de sntate animal
impuse de ctre UE ;
Creterea gradului de contientizare privind
conceptul de mare valoare natural i importana
acesteia ;
Creterea tendinei de abandonare a
activitilor agricole ;

Creterea continu a investiiilor strine
directe n urma aderrii la UE Romnia;
Sfritul perioadei de tranziie pentru
conformitatea cu standardele europene (2009) ;
Accelerarea procesului de restructurare (n
sectoarele lapte, carne, ou) ; dezvoltarea
acvaculturii
Continuarea nevoie de modernizare i
restructurare ;
Creterea cererii de produse de calitate
tradiionale i cele organice ;
Incapacitatea de a mbunti calitatea
materiilor prime;

Prioritate a UE pentru utilizarea de energii
regenerabile;

Concurena externa (inclusiv a produselor
organice);
mbuntirea eficienei energetice i a
infrastructurii hidraulice pentru irigaii, prin
lucrari de reabilitare ;
Schimbrile climatice si dezastre naturale ;
Reconversia unor capaciti economice aflate
n conservare n capaciti cu profil nou de
fabricaie ;
Creterea preurilor la energie i eficien
sczut a infrastructurii de irigare contribuie la
creterea costurilor ;
Reabilitarea sectorului de procesare si
industrializare a laptelui si produselor lactate
pentru a veni in sprijinul membrilor
comunitatilor din cadrul teritoriului;
Ruralizarea excesiva exprimata prin reducerea
surselor de venit la exploatarea unei gospodarii
de subzistenta ;
Dezvoltarea de relaii de parteneriat economic
i administrativ cu uniti teritoriale (similare
sau asemntoare) din ar i strintate ;
Lipsa de receptivitate i flexibilitate la
cerinele pieei care determin decalaje
economice mari, greu de recuperat ;

Incurajarea liberei initiative in domeniul IMM
si al agroturismului prin mijloace concrete
venite atit din partea administratiei publice cit si
din partea organismelor non guvernamentale
sprijinite de aceasta ;
Creterea ponderii muncii la negru, cu efecte
negative asupra pieei muncii i economiei rurale
datorit fiscalitii ridicate ;

Programe care sa vizeze atragerea de
investitori interesati sa dezvolte in zona
activitati lucrative industriale sau turistice ;
Migratia fortei de munca spre zone mai bine
dezvoltate economic ;
Program de investitii pentru infiintarea unor
centre de prelucrare a produselor agricole;
Lipsa fondurilor pentru investitii;
Pretul scazut al laptelui si lipsa unor piete
majore de desfacere a produselor lactate;



TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenta patrimoniului cultural si ecleziastic; Starea necorespunzatoare a infrastructurii
rutiere de acces catre obiectivele turistice;
Zona Lunca Siretului Inferior- flora si fauna
de exceptie;
Lipsa personalului calificat pentru gestionarea
rezervatiilor naturale;
Degradarea patrimoniului cultural si
ecleziastic;
Traditii si mestesuguri pe cale de disparitie in
mediul rural;

RISCURI
OPORTUNITATI Lipsa fondurilor pentru reabilitarea si
conservarea patrimoniului cultural;
Programe de reabilitare si conservare a
patrimoniului cultural si istoric;
Lipsa fondurilor pentru dezvoltarea
infrastructurii edilitare in zona;
Instruirea personalului in domeniul
ecoturismului si turismului rural;
Imposibilitatea de a asigura cofinantarea
proiectelor;
Accesarea fondurilor europene de promovare
a potentialului turistic;
Proporia mare a populaiei rurale in zonele
dezvoltate socio-economic ;
Dezvoltarea programelor de calificare si
specializare a fortei de munca in turism;
Reducerea sprijinului acordat
microintreprinderilor;
Dezvoltarea pensiunilor agroturistice;


Cultura antreprenorial este slab dezvoltata ;
Impunerea unor norme noi de sntate poate
limita accesul produselor tradiionale n
turismul rural ;

ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activiti asociative ONG organizare instituional)

(activiti asociative ONG organizare instituional
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Asociaii de utilitate public nou create
(asociaii de dezvoltare intercomunitar) ;
Resurse limitate pentru asigurarea
cofinantarii proiectelor de investitii;
Existena structurilor comunitare (asociaii,
ONG-uri, etc), care s conduc la proiecte de
dezvoltare local ;
Slaba implicare a sectorului asociativ in
atragerea de fonduri europene;
Existente strategiilor de dezvoltare local ; Calitatea indoielnica a Strategiilor de
Dezvoltare Locala a comunitatilor luate
individual;
Organizarea de cursuri de instruire pentru
reprezentanii teritoriilor - poteniale GAL-uri n
punerea n aplicare a axei LEADER;
Lipsa resurselor financiare;
Pregatirea unor parteneriate active in
dezvoltarea locala;
Lipsa unui cadru legislativ care sa
gestioneze si sa responsabilizeze parteneriatul
public-privat;
Membrii parteneriatelor sunt gata sa dezvolte
proiecte viabile in comunitatile locale ;
Neincrederea in succesul incheierii unuor
parteneriate viabile;
Existenta parteneriatului GAL Vrancea Sud-
Est;
Cofinanarea limitat a proiectului;
Existenta Agentilor de Dezvoltare Locala in
teritoriu;
Unele Administratii publice locale nu isi
permit angajarea unui agent de dezvoltare
locala;
OPORTUNITATI RISCURI
Programe europene care sprijina asocierea ; Lipsa resurselor financiare pentru
asigurarea cofinantarii proiectelor;
Sprijin financiar pentru punerea n aplicare de
ctre PNDR a strategiilor de dezvoltare local.
Plata intarziata de catre autoritatile centrale
a sumelor rambursate in cadrul proiectelor;
Programul Leader pentru comunitatile locale; Implementarea cu ntrziere a axei
LEADER, la nivel naional.
Cadru legislativ pentru organizarea
institutionala;
Dese modificarei ale cadrului legislativ
privind organizarea institutionala;
Programe europene ce incurajeaza
parteneriatul public-privat;
Responsabilizare minimala a O.N.G.-urilor
in cadrul parteneriatelor ce gestioneaza
fondurile europene;
Administratiile publice locale incurajeaza
infiintarea de O.N.G.-uri in mediul rural;
Lipsa comunicarii si colaborarii intre
administratiile publice locale si mediul
asociativ;
Existenta programelor europene adresate
mediul asociativ;
Imposibilitatea de a asigura cofinantarea
proiectelor de catre organizatiile
neguvernamentale;























In urma analizei SWOT a teritoriului G.A.L. Vrancea Sud-Est s-au identificat urmatoarele
principii prioritare care vor trebui sa stea la baza elaborarii strategiei de dezvoltare locala
in vederea dezvoltarii durabile, si anume:
















































PRIORITATI

Diagnosticul Planului de Dezvoltare Locala este structurat in jurul a patru axe
fundamentale: diagnosticul teritorial si de mediu, populatie, sectorul economic si sectorul social si
institutional.
Pentru fiecare din aceste domenii s-a realizat o analiza statistica descriptiva ale
principalilor indicatori perspective de evolutie.
In ceea ce priveste principalele instrumente utilizate utilizate pentru realizarea
disgnosticului, analiza datelor cantitative si a informatiilor calitative s-a realizat prin utilizarea
unor matrice SWOT ale mediului rural. In cazul sectorului economic s-au luat in calcul pozitia de
competitivitate a sectoarelor implicate in Planul de dezvoltare Locala, in mod special cel agricol si
de diversificare a economiei in mediul rural.
Animatorii GAL- Vrancea Sud-Est au realizat actiuni de distribuire de materiale publicitare
in teritoriu, cu un continut bogat in informatii privind abordarea Leader si perspectivele de
implicare a populatiei in trasarea directiei de dezvolatrea zonei. Pentru implicarea populatiei si a
tutror actorilor locali interesati in realizarea Planului de Dezvolatre Locala, au fost aplicate
chestionare in toate comunele care fac parte din GAL Vrancea Sud-Est.
Prin consultri ntre toi partenerii (publici, privai, ONG) din teritoriul G.A.L. Vrancea Sud-
Est i pe baza Analizei Diagnostic (prezentarea teritoriului), si realizarea Analizei SWOT s-au
stabilit principalele prioriti n legtur cu proiectele de dezvoltare rural a zonei .
Conform schemei de mai jos (anexa nr. 1) au fost stabilite de asemenea, obiectivele
operaionale ce se urmresc a fi realizate n cadrul fiecrui proiect prioritar stabilit, precum i
msura/msurile din Programul Naional de Dezvoltare Rural (PNDR) 2007 2013 n care
aciunile proiectului se regsesc.











Un proiect poate cuprinde aciuni care se regsesc n una sau mai multe msuri ale
PNDR.

Schema nr. 1


PRIORITATE DENUMIRE OBIECTIVELE
OPERAIONALE
PROIECTE / MASURI
Prioritatea 1
Consolidarea
capacitii de
organizare
Realizarea de schimb de
experien
Creterea competenei
actorilor din teritoriu
Formare profesionala, informare si
difuzare de cunostinte- M.111;
Modernizarea exploatatiilor
agricole-M.121;
Infiintarea Grupurilor de
producatori M.142;

Crearea de parteneriate
Creterea capacitii/calitii
actului admi nistrativ
Dezvoltarea capacitii
instituionale
Sprijinirea asocierii
profesionale
Sprijinirea parteneriatelor
Dezvoltarea PPP prin
crearea condiiilor de
participare a capitalului
privat
Constituirea asociaiilor
profesionale, grupuri de
producatori
Implementarea Strategiilor de Dezvoltare
Locala-M431.2
Creterea capacitii/calitii
actului admi nistrativ
Organizarea de aciuni de
instruire
Organizarea de caravane de
infor mare i educare
Infor marea tinerilor
despre oportunitiile de
dezvoltare
Formare profesionala, informare si
difuzare de cunostinte- M.111;
Furnizarea de servicii de consiliere pentru
agricultori M-143;
Organizarea de eveni mente
Dezvoltarea unui
sistem/reea de
comunicare
modern/eficient
Implicarea/antrenarea
populaiei n procesul
decizional
Implicarea/antrenarea
tinerilor si femeilor n
procesul decizional
(consultare)
Implementarea proiectelor de cooperare-
M4.21
Prioritata 2
Creterea
competitivitii
economice
Racordarea actorilor
economici la
GLOBAL MARKET
Creterea capacitii
actorilor economici de
a se adapta
la cerinele pieii,
prioritar fiind
dezvoltarea sectorului
agricol, sprijin pentru
fermele de
semisubzistenta
Organizarea de asociatii profesionale
fer mierilor
Centru de i nfor mare, consultanta si
for mare(mar keti ng, schi mb de
experienta)(431.2)
Sprininirea fermelor de semisubzistenta
M141
Sistem de desfacere produse locale
(centr u de vanzare, piata organi zat)
(M322)
Creterea puterii de
adaptare a fer mierilor la
cerinelor pieii
Moderni zarea fer melor
agricole- dezvoltarea
sistemului de irigatii
Diversificarea activitilor
non- agricole


Diversificarea
activitilor economice


Utilizarea in comun a
unitatilor de stocare si
procesare cereal-
asociatii de
producatori, grupuri de
producatori

Crearea de noi locuri
de munca


Infor mare si promovare despre agricultura
bio/ecologica (M111)

Centru de colectare si prelucrare a
cerealelor (M123)

Centru de promovare apicultura (M123)
Revitalizare obiceiurilor pastorale (M313)
Infiintarea de ferme pentru cresterea
viermilor de matase (M121)
Infiintarea de ferme piscicole POP-
masura 2.1
Sprijinirea diversificrii
activitilor economice

Actiuni inovative-
Dezvoltarea acvaculturii

Sprijinirea dezvoltrii
IMM urilor din zon

Creterea calitii sectorului
de servicii
Creterea calitii
sectorului de servicii
pentru
populaie i pentru
ntreprinderi
Uni tate de salubrizare (colectare si
sortare a deseurilor) (M322)

Moderni zarea infrastr ucturi
(canalizare) (M322)

Cursuri de for mare pentru
agricultori si crescator i de
animale(M111)
mbuntirea i
moderni zarea
infrastr ucturii de baz
Crearea unui cadru atractiv
pentru investitori
Sti mularea prin acordarea
de faciliti
Crearea i mbuntirea
facilitilor turistice
Implementarea de noi
tehnologii
Implementarea noilor
tehnologii









Sprijin pentru initierea
tinerilor fermieri in
agricultura ecologica
Infiintarea unor instalatii de biomasa
pentr u institutii publice (M322)
Cursuri de for mare la internet
pentr u agricultori (M111)
Pol tehnologic virtual pentru
promovarea energilor
neconventionale
Asociatii agriculturilor pentr u
vanzare/achitionarea unor tehnologii
moderne (M123)
Ferma didactica pentru
i mplementarea tehnologiilor de
medi u

Retehnologi zare
Sti mularea nfiinrii de
ntreprinderi dotate cu
tehnologie modern- act.
inovative
Adaptarea sistemul ui
educaional la cerinele
pieii
Implementare,
pregtire profesional
n concordan
cu cerinele pieii

Sensibilizeara tinerilor
privind problemele de
conservare a mediului
inconjurator

Formare pentr u dezvoltarea
agroturismului
Formare pentr u mici mestesugari
Curs de antreprenoriat M421

Creterea gradul ui de
instr uire a populaiei n
concordan cu cerinele
pieii
Prioritatea 3
Afirmarea
identitii
teritoriale
Conservarea ariilor naturale
protejate
Conservarea patrimoni
ului natural
Elaborarea unei stategii de protejare a
speciilor de pasari migratoare din aria
protejata Natura 2000- valea Siretului
Inferior M421

Restaurarea siturilor
arheologice
Valorificarea
patrimoniul ui material
i imaterial




Actiuni de protectie a
mediului

Promovarea patri moniul ui
cultural
(obiceiuri, meteuguri,
case memoriale etc.)
Masura 421
Realizarea de proiecte privind
prima impadurire a terenurilor
agricole
Realizarea de platatii de dud pentru
cresterea viermilor de matase -Masura 221
Brand: (crearea unei mrci
standard - calitativ
i steag)
Crearea unei i magini
teritoriale
Masura 431.2












PREZENTAREA MASURILOR

Dup ce a fost elaborat planul de dezvoltare locala, care cuprinde prioritile, obiectivele
acestora i msurile din PNDR i/sau msuri propuse de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005,
prezentam fiecre msura n parte care face obiectul unui anumit proiect din cadrul prioritilor
stabilite.
Pentru proiectele care se vor regsi n scopul uneia dintre msurile Regulamentului
Consiliului nr. 1698/2005 se va respecta intensitatea ajutorului prevzut pentru msura
respectiv.
Aciunile din afara msurilor specificate n Regulamentului (CE) nr.1698/2005 pot fi
sprijinite, dac acestea contribuie la obiectivele PNDR i ale strategiilor de dezvoltare local.
Obiectivele i scopul unor astfel de msuri, beneficiarii, aciunile i costurile eligibile, intensitatea
ajutorului i criteriile pentru selecia proiectelor trebuie s fie prezentate n strategia de
dezvoltare local i aprobate de Autoritatea de Management.
Se prezenta :
- obiectivele urmrite prin implementarea proiectului i raportul cu strategia de dezvoltare
pentru teritoriul delimitat;
Se stabileste scopul urmrit prin aplicarea msurii i corelaia acestuia cu strategia de
dezvoltare stabilit n cadrul teritoriului.
- descrierea aciunilor ce vor fi realizate i modul n care acestea satisfac nevoile stabilite n
strategia de dezvoltare, precum i modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile
respective.
- Se descrie sinergia cu alte msuri.
- Se specifica dac aciunile specifice pentru o anumit msur se pot realiza numai n cadrul
acelei msuri sau pentru realizarea (dezvoltarea) lor sunt necesare i aciuni din alte
msuri.
- beneficiarii (tip de beneficiari, numrul acestora etc.).
- S-au evideniat principalii actori din spaiul rural, respectiv care vor beneficia de pe urma
implementrii proiectelor respective (tipul i numrul acestora) tipuri de aciuni eligibile
(imateriale i materiale).
Aceste aciuni eligibile trebuie s fie specifice fiecrei msuri n care aciunile proiectelor se
regsesc.
- finanare.
Pentru fiecare prioritate stabilit (conform tabelului finanare din anexa nr. 2) se
specifica valorile absolute (n euro i lei la cursul din ziua depunerii dosarului de candidatur) i
relative (%) ale costurilor necesare (contribuia FEADR, public naional i privat) realizrii
proiectelor.
Sprijinul nerambursabil va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare local.
Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER vor fi proiecte mici care vor trebui s
respecte un plafon de maxim 200.000 euro co-finanare public, iar valoarea total a investiiei nu
va depi 400.000 euro. Costurile trebuie s fie n acord cu specificul fiecrei msuri din PNDR
n care aciunile proiectelor se regsesc.
S-a inut seama de faptul c ajutorul public (FEADR + contribuia naional) n cadrul
fiecrei msuri este diferit funcie de tipul de beneficiar (public, ONG, privat).
- indicatori de monitorizare sunt prezentati in cadrul fiecarei masuri. Se evidential
scopul propus, asteptarile, beneficiarii si numarul acestora, tinta pe perioada 2010-
2013, bugetul propus pe fiecare masura.
S-au stabilit indicatori specifici fiecarei masuri care s scoat n eviden rezultatele
ateptate ca urmare a implementrii planului de dezvoltare locala stabilit.

Indicatorii stabilii sunt specifici fiei msurilor din PNDR, la care au fost adugai ali
indicatori pe care teritoriul i consider relevani, n cadrul strategiei de dezvoltare stabilit.

Monitorizare si evaluare

Monitorizarea i evaluarea indeplinirii actiunilor propuse in cadrul Planului de Dezvoltare
locala se realizeaz n conformitate cu prevederile Directivelor UE.
Progresul, eficienta i eficacitatea Planului de dezvoltare locala, n raport cu obiectivele
acestuia, se msoar prin intermediul indicatorilor comuni de baz, financiari, realizare, rezultat i
impact.
In vederea realizarii acestor obiective, Adunarea generala a asociatiei grupului de actiune
locala Vrancea Sud-Est va alege un comitet de monitorizare si evaluare a indeplinirii actiunilor
propuse prin Planul de Dezvoltare Locala.
In prima sa sedinta dupa constituire, Comitetul de Monitorizare si Evaluare va elabora un
set de indicatori pentru urmarirea realizarii obiectivelor, set care va fi suplimentat, dac este
cazul, cu indicatori aditionali .
Sistemul de monitorizare asigur colectarea datelor statistice i a indicatorilor de
monitorizare conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr.1698/2005, articolele 80 i
81.
Atributii n furnizarea de informatii cu privire la progresul implementrii Planului de
Dezvoltare Locala revin comitetului director al asociatiei.
Aceste informatii constituie baza pentru ntocmirea rapoartelor de monitorizare necesare
urmririi stadiului implementrii i a progresului Planului de Dezvoltare Locala.
Informatiile necesare monitorizrii implementrii Planului de Dezvoltare Locala se
colecteaz de ctre membrii Comitetului de Monitorizare si evaluare de la membrii echipei tehnice
a GAL-ului, care vor realiza un sistem de gestionare zilnica a implementarii Planului de Dezvoltare
Locala, din cererile de finantare, respectiv cererile de plat ntocmite de ctre beneficiarii de
proiecte. Aceste documente contin informatiile necesare calculrii indicatorilor financiari, de
realizare i pentru o parte a indicatorilor de rezultat necesari monitorizrii i evalurii msurilor
din Planul de Dezvoltare Locala.
Colectarea indicatorilor de rezultat indisponibili la nivelul echipei tehnice GAL-ului,
precum i a unor indicatori de baz indisponibili la momentul elaborrii rapoartelor de
monitorizare, se va realiza prin intermediul studiilor, anchetelor i cercetrilor statistice finantate
prin msura de 431.2.
Echipa tehnica a GAL-ului va realiza un sistem de gestionare operativa a resurselor, va
asigura pista de audit prin organizarea unui sistem finaciar contabil si administrativ coerent,
arhivarea corespunzatoare a tuturor documentelor aferente implementarii Planului de Dezvoltare
Locala.
Datele colectate pentru completarea indicatorilor de baz trebuie s fie reprezentative ,
astfel nct rapoartele s reflecte situatia reala.
Informatiile centralizate de catre Comitetul de Monitorizare si evaluare vor fi prezentate
Adunarii Generale in vederea aprobarii acestora.

Raportul anual de progrese

Comitetul de Monitorizare si evaluare va transmite Comitetului Director , anual, Raportul
de progrese, care va contine toate informatiile cu privire la evolutia implementrii Planului de
Dezvoltare Locala.
Raportul anual de progrese cuprinde urmtoarele elemente:
Tabele de monitorizare privind implementarea financiar a Planului de Dezvoltare Locala,
pentru fiecare msur;
Tabele de monitorizare care includ informatii cantitative pe baza indicatorilor comuni de
realizare i rezultat. Aceste tabele vor fi introduse n baza de date care urmeaz s fie
realizata de catre echipa tehnica de implementare a Planului de Dezvoltare Locala.
Analiza rezultatului monitorizrii implementarii Planului de Dezvoltare Locala.

Raportul anual de progrese va fi transmis Comisiei de ctre Autoritatea de Management
pentru PNDR.
Comitetul de Monitorizare si Evaluare se instituie, n termen de maximum trei luni de la
data la care grupul de actiune locala Vrancea Sud-Est capata calitate juridica prin inregistrarea ca
asociatie conform OG26/2000. Membrii comitetului de monitorizare trebuie sa aiba specialitati
diferite pentru a acoperi toate domeniile din Planul de Dezvoltare Locala.
n domeniul protectiei mediului vor fi selectati att parteneri cu reprezentativitate in
domeniu. Acetia vor contribui prin expertiza lor la activittile legate de analiza impactului de
mediu al programului, a gradului n care au fost atinse obiectivele acestei axe, maniera de punere
n aplicare i respectare a legislatiei din domeniu precum i completarea indicatorilor specifici
msurilor de mediu.
Principalele responsabilitti ale Comitetului de Monitorizare sunt:
Analizarea criteriilor de selectie a operatiunilor finantate, n termen de patru luni de la
data deciziei de aprobare a Planului de Dezvoltare Locala, precum i revizuirea acestora n
functie de nevoile concrete;
Evaluarea periodic a progreselor nregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale
Planului de Dezvoltare Locala, pe baza documentelor primite;
Examinarea rezultatelor implementrii fiecrei msuri/axe i monitorizarea calittii
implementrii Planului;
Analizarea Raportului anual de progrese i a rapoartelor de evaluare, nainte de a fi supuse
aprobarii Adunarii Generale si transmise Comisiei;
Elaborarea recomandrilor i propunerilor n vederea mbunttirii impactului actiunilor
din Plan;
Analizarea i aprobarea propunerilor de ajustare/ modificare a prevederilor Planului de
Dezvoltare.

Regulamentul intern de organizare i functionare a Comitetului de Monitorizare va fi
elaborat de ctre Consiliul Director i va fi supus aprobrii Adunarii generale n cadrul primei sale
reuniuni.
Deciziile Comitetului sunt adoptate prin procedur de vot n conditiile ntrunirii unui
cvorum stabilit prin Regulamentul de organizare i functionare. n cazul problemelor urgente sau
a aspectelor care nu justific organizarea unei reuniuni a Comitetului, prin Regulamentul de
organizare i functionare, se poate stabili aplicarea procedurii de aprobare scris.
Lucrrile Comitetului vor fi nregistrate n minute. Responsabilitatea ntocmirii acestora
revine Secretariatului permanent, care are obligatia de a comunica proiectele de minut tuturor
membrilor n vederea primirii observatiilor i comentariilor acestora i de a supune minutele
aprobrii Comitetului de Monitorizare.
Comitetul de Monitorizare pentru Planul de Dezvoltare Locala se ntrunete cel putin o
dat pe trimestru.

Descrierea sistemului de evaluare
Obiective

Planul de Dezvoltare Locala face obiectul unui proces de evaluare cu scopul de a mbuntti
calitatea implementrii sale prin analiza eficientei, adic a celei mai bune relatii dintre resursele
angajate i rezultatele atinse i a eficacittii programului, nsemnnd msura n care obiectivele au
fost atinse.
Prin procesul de evaluare, impactul Planului de Dezvoltare Locala este analizat tinnd cont
de liniile directoare strategice ale Comunittii prevzute n articolul 9 al Regulamentului
Consiliului (CE) nr.1698/2005 i de problemele de dezvoltare rural specifice Romniei privind
cerintele de dezvoltare durabil, impactul asupra mediului i prevederile relevante din legislatia
comunitar, activittile de evaluare ale Planului de Dezvoltare Locala sunt n responsabilitatea
Comitetului de Monitorizare si Evaluare.
Pentru coordonarea evalurilor Planului de Dezvoltare Locala, poate fi cooptata in
Comitetul de Monitorizare si Evaluare si Autoritatea de Management.