Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ioan
Dr.Cucu Toma
PSIHIATRIA
SUB DICTATURA
Erich Sega
4
CUVANT INAINTE
Octavian Paler
Bucuresti 1994
11
INTRODUCERE
Capitolul I
FUNDAMENTAREA IDEOLOGICA A
ABUZULUI POLITIC
IN PSIHIATRIE
Capitolul II
Modelul carceral al
institutiei de tratament
Capitolul III
REZISTENTA SI DIZIDENTA
PSIHIATRILOR ROMANI
1. Etapa proletcultista
Comunismul a fost adus in Romania de
catre Stalin, cu ajutorul Armatei Rosii. In 1945,
in tara noastra existau doar 800 de comunisti,
mare parte dintre ei activand in cadrul
Cominformului si nefiind cel putin cetateni
romani.
Cu migala, inca inainte de ocuparea tarii,
in Uniunea Sovietica s-a format, sub directa
indrumare a lui Stalin si Vasinski, o adevarata
“coloana a 5-a”, care avea planurile si forta
necesara - Armata Rosie - pentru comunizarea
Romaniei.
131
Dizidenta neorganizata
Dizidenta neorganizata a fost poate cea mai
spectaculoasa si cu motivatii foarte variate, adesea
contradictorii. Astfel, de la izbucniri temperamentale care
vizau imposibilitatea de a mai suporta o anumita
nedreptate (cazul doctorului Patrascu, care izbucneste in
fata directorului comunist si securist V. Angheluta,
spunand: “Domnule, din mine om nou nu o sa faci mata
niciodata”) pana la dizidenta ostentativa pentru a obtine
un pasaport sau chiar actiuni involuntare in care
comunisti bine cotati s-au trezit ca dizidenti, din cauza
unui gest necugetat (de exemplu, acei intelectuali atrasi
catre meditatia transcedentala cum a fost A. Romila) si
care erau convinsi ca actiunea are aprobarea cabinetului
149
Dizidenta organizata
O opozitie organizata si cunoscuta oficial in
timpul regimului comunist nu se putea tolera. O
asemenea actiune era considerata ca un act antisocialist
si nu se putea incadra decat in Codul penal. Regimul
putea intelege unele “iesiri”, putea intelege unele
productii literare neortodoxe care, oricum, aveau o raza
mica de distributie. Ii intelegea chiar si pe cei care faceau
ceva opozitie pentru a emigra, iar pe cei care au
participat la meditatia transcedentala i-a iertat (Romila a
fost reprimit in partid chiar la ultimul congres al partidului,
din noiembrie 1989). A tolera organizarea de grupuri cu
orice scop, era de neconceput, orice organizare trebuind
sa fie agreata de partid si Securitate. In acest context, a
156
4. Etapa criptocomunista
Capitolul IV
180
a. Un caz tragic***
Sa luam in discutie unul dintre cele mai tragice
exemple de convertire, cazul M. P.
Medic de exceptie si eminent student al nostru,
provenind dintr-o familie care a suferit enorm din cauza
comunismului, el insusi avand de suferit cu o a doua
licenta in Teologie.
Are insa nesansa de a fi atras, poate fara voia
lui, in cadrul sistemului represiv psihiatric, pus la punct la
Spitalul Voila si are chiar nesansa de a-l fi “tratat” pe
renumitul dizident V. Paraschiv. Este adevarat ca numele
medicului a fost mentionat de catre Amnisty International
ca medic criminal, implicat in procesul represiunilor
psihiatrice.
In loc sa purceada la o recunoastere cinstita, el
insusi fiind victima unui angrenaj malefic, in loc sa se
incadreze in lupta pentru reinnoire etica a profesiei asa
cum i-ar fi permis capacitatea, se transforma, impotriva
oricarei evidente, intr-un sprijinitor activ al dogmelor
comuniste aplicate in psihiatrie. Iata cum explica acesta
cazul dizidentului V. Paraschiv:
“V.P. a fost vazut de peste 20 de medici psihiatri
din diverse spitale si policlinici, dar parca pacientul de
astazi nu mai seamana cu cel de ieri”. V. P. s-ar fi
imbolnavit pentru ca, inca din 1952, apartinatorii sai il
respingeau. La Voila l-a avut sub tratament, dar i-a
administrat doar napoton si electrosocuri (curat tratament
profesional). Cat a stat la Voila a ocupat un pat intr-unul
dintre cele mai bune saloane si, pentru ca cinismul sa
199
b. Un caz al duplicitatii
In contrast cu tragismul si tristetea unui
asemenea caz, cazul psihiatrului sau psihologului
comunist, arogant si insensibil la realitate, aproape ca
pare reconfortant.
Cateva cuvinte despre L.G., care doar in cateva
randuri isi face autoportretul. Lucreaza sau mai bine zis
lucra la ziarul “Azi”, unde “tragea tare in potaile
antiromanesti”. Azi si-a gasit cu adevarat locul ce il merita
- “Romania Mare”. Iata, supusa logicii national-
comuniste, gruparea A.P.L.R. care s-a angajat pentru
201
2. Abuzul de psihiatrie
209
Capitolul V
237
Studiu concret
Vulnerabilitatea psihiatriei romanesti
a. Internarea abuziva
Evaluarea cat mai exacta a numarului de victime
are in sine o mica importanta, intolerabil fiind abuzul in
sine, chiar daca ar fi vorba si de un singur individ. Totusi,
evaluarea numarului de victime poate permite o vedere
de ansamblu asupra abuzului psihiatric. Dar o asemenea
intreprindere este foarte greu de facut in Romania.
In ciuda acestor adversitati am reusit sa
cuprindem in studiul nostru peste 60 de cazuri, un numar
suficient pentru a putea demonstra utilizarea sistematica
a psihiatriei in scopurile partidului comunist.
In privinta internarilor din spitalele speciale
(fiefurile psihiatriei represive comuniste), opozitia
autoritatilor a fost totala si eficienta, motiv pentru care nu
dispunem de date oficiale. A.F.D.P. din judetul Dolj a
furnizat totusi o serie de date privind detinutii politici
internati la Poiana Mare, pe care i-a apreciat la 20 de
cazuri, dar a constatat ca imediat dupa revolutie au
disparut de acolo, fara nici o forma legala, 40 de cazuri.
Credem ca acesti 60 de pacienti ne pot ajuta a ne forma
o idee privind amploarea internarilor politice, chiar daca
numarul se refera la un singur spital din Romania.
In ceea ce priveste internarea pe criterii politice
in spitalele de psihiatrie obisnuite, este iluzoriu sa speram
ca vom obtine vreodata date atata timp cat aceste
spitale, in marea lor majoritate, sunt conduse de fostii
vinovati. S-a vorbit foarte serios de o actiune de
distrugere a dosarelor de internare a dizidentilor sau de
refacerea lor.
Primul pas in abuzul politic psihiatric l-a constituit
internarea abuziva. Internarea abuziva a survenit in
momentul cand dizidentul a venit in conflict cu sistemul
politic comunist si cand securistul chema pe psihiatru sa
se pronunte daca acest comportament poate fi considerat
ca anormal. Din moment ce acest aviz era dat, statutul
248
e. Diagnosticul
Psihiatrii romani nu au avut acces la literatura de
specialitate occidentala si s-au instruit numai dupa
manualele de psihiatrie din tara, toate editate de tartorii
psihiatriei totalitare si dupa indicatii "programatice" ale
directorilor sau profesorilor. Din aceste motive,
diagnosticul psihiatric in practica a devenit o adevarata
farsa simplista si usor de indeplinit.
Spuneam mai sus ca psihiatria a devenit o
diciplina cu 9 boli si 9 medicamente. Iata aceste
diagnostice, asa cum au fost ele preluate si introduse prin
ucaz, lista care era pe masa oricarui psihiatru, inclusiv cu
codul necesar prelucrarii statistice:
Cod
1. Stari psihotice organice senile si presenile
210
2. Psihoze schizofrenice
211
3. Psihoze afective
212
4. Psihoze alcoolice
213
5. Tulburari nevrotice
214.0
256
g. Abuzul de neuroleptice
Toti dizidentii din lotul nostru nu au avut dreptul sa-
si aleaga medicul, care, la randul sau, nu avea nici
datoria de a-si declina identitatea. Nici pacientul si nici
familia nu aveau nici o influenta asupra tipului de
tratament aplicat. De obicei, se foloseau medicamente
foarte puternice (haldol, clorpromazina, trifluoperazina,
majeptilul). Desi aceste medicamente se folosesc in mod
specific numai pentru anumite boli, dizidentii le primeau
in mod nedeterminat. Astfel de tratamente aveau insa
efecte secundare nocive, cum ar fi scaderea tensiunii
arteriale, modificari sangvine si fenomene
extrapiramidale pana la aparitia unei adevarate boli
parkinsoniene. La dizidenti asocierea medicamentelor
care sa combata aceste efecte era de cele mai multe ori
uitata. Adeseori justificarea utilizarii de medicamente se
facea doar pentru a fi in concordanta cu "diagnosticul"
care se stabilea individului.
Existau, asa cum am aratat mai sus, deja
pregatite o serie de cocteiluri pentru dizidenti. Acestea
erau adevarate patente ale unor medici sefi de sectie, pe
care le aplicau automat chiar cadrele medii sau infirmierii.
De fapt, acest tratament si maniera lui de
aplicare avea drept scop de a convinge dizidentul sa-si
abandoneze convingerile, acreditand ideea ca el este
total la discretia tortionarilor sai. In scurt timp, persoanele
studiate de noi declarau ca deveneau de nerecunoscut
chiar si de catre membrii lor de familie, pacientii avand
acum alura oricarui bolnav psihic (facies fijat, supunere
automata, privirea in jos, lipsa oricarei opozitii, ca un
adevarat robot sau, ca sa fim in ton cu tortionarii, erau
transformati intr-o “papusa psihiatrica”).
261
4. Abuzul ca forma de
tortura
ANEXA I
Prezentarea
cazuisticii studiate
Prezentam in continuare cazurile studiate si puse
noua la dispozitie. Nu vom da numele bolnavilor, ci doar
niste initiale pentru a nu aduce acestor oameni o noua
suferinta, starea lor fiind gresit interpretata. Este dureros
ca nimeni din organizarea psihiatrica trecuta si prezenta
nu ne-a ajutat, cu exceptia muncii prestate de dr.
Diacicov, care si-a luat in serios misiunea restabilirii etice
a psihiatriei, si a dr. Retezeanu, care ne-a pus la
dispozitie cazuistica. Nici un document oficial, foi de
observatie, registre de internari nu ni s-au pus la
dispozitie, peste tot am fost bruscati si insultati.
Le multumim, deci, cu recunostinta doctorului
Diacicov si doctorului Retezeanu, care ne-au ajutat, si de
asemenea presedintelui A.P.L.R., dr. Toculescu, care ne-
a incurajat, ne-a dat materialele personale publicate in
presa, a facut demersurile necesare pentru ca dl. Paler
sa accepte ca una din lucrarile sale sa reprezinte un
"Cuvant inainte" al lucrarii noastre. Doctorului Marian
Popa ii multumim, de asemenea, caci ne-a pus la
dispozitie toate documentele oficiale pe care le detinea
A.P.L.R.
Tuturor le multumim.
20. B.I., fost ofiter din Cluj. In 1962 este scos din
armata pentru ca a imprumutat haine militare unor
particulari, pentru un spectacol. Lucreaza apoi in mai
multe locuri. Dandu-si seama de multele nedreptati din
279
Bibliografie
CUPRINS
1.Cuvant inainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .. . . .pag.4
2. Vladimir Bukovski "Si revine
vantul"-fragmente . . . . . . . 6
3. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.... .........8
CAPITOLUL I
Fundamentarea ideologica a abuzului politic
psihiatric . . . . 12
1. Abuzul psihiatric:premize teoretice . . . . . .
. . . . . . .. . . . . . .13
2."Noua Morala" si relatiile de drept socialiste
. . . . . . . . . . . 14
a.Ingineria sociala comunista . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .16
b.Institutionalizarea minciunii si a vietii cu
dublu
standard . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .17
c.Psihiatria-servitoarea ideologiei si a
sistemului
totalitar comunist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . 19
CAPITOLUL II
Modelele ideologice ale abuzului politic in
psihiatrie . . . . . . . .22
a.Modelul biologic sau medical . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . 22
b.Modelul carceral al institutiei de tratament. .
. . . . . 26
Necesitatea psihiatriei sociale . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . .29
307
Relatia psihiatrie-morala . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 33
CAPITOLUL III
Rezistenta si dizidenta psihiatrilor romani . . .
. . . . . . . . . . . . .35
1.Continuitate si limite ale dizidentei
psihiatrilor
romani . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . .. . . . . . .. . . .
. . . . . . . . 36
2. Evolutia dizidentei in psihiatrie . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .39
a.Etapa proletcultista . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .40
b.Etapa ideologizarii si sovietizarii in
profunzime;
Conceptualizarea "stiintifica" a psihiatriei
abuzive42
c.Etapa dizidentei si opozitiei deschise . . . . . .
. 44
-Dizidenta neorganizata . . . . . . . . . . . . . . .. . .
46
-Dizidenta lui I.Vianu . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46
-Defectiunea functionarilor din ministerul
sanatatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
-Dizidenta organizata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 49
-Liga anticomunista a psihiatrilor . . . . . . . .49
d.Etapa criptocomunista . . . . . . . . . . … . . .. . .
. . . . . . 51
3.Dificila confruntare cu trecutul . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . ..51
4.Perspectivele psihiatriei romanesti
postcomuniste.. . . . ..53
-Lupta acerba pentru putere a fostei
nomenclaturi.. . . .53
-Sprijinul oficialitatilor,mai ales a Ministerului
Sanatatii
pentru fosta nomenklatura . . . . . . . . . . . . .54
308
a.Internarea abuziva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
87
b.Evenimentele care au determinat internarea
. .88
c.Lungimea internarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
89
d.Locul si conditiile de dtentie (internare). . . .
90
e.Diagnosticul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
91
f.Abuzul de terapie electroconvulsivaNta . . . .
93
g.Abuzul de neuroleptice . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 93
3.Incalcarea drepturilor pacientilor . . . . . . . . .
..... 94
4.Abuzul ca forma de tortura . . . . . . . . . . . . .. .
. . . . . . 96
ANEXA I
Prezentarea cazuisticii . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .
. .. . . . . . . .97
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.111
CUPRINS . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 114