Cicloni tropicali

A.s1: n meteorologie un ciclon tropical este o furtun n form de vrtej, care se formeaz ntr-o
zon depresionar tropical de la suprafaa oceanelor, cu diametrul uneori pn la cteva mii de
kilometri. ste format dintr-o mas mare de nori i furtuno i care, datorit unui sistem
de vnturi circulare puternice se rotesc tridimensional n form de spiral n jurul unui centru, !n
sens retrograd n emisfera nordic i n sens direct n cea sudic". nergiaciclonului provine din
degajarea de c ldur provenit din condensarea la altitudine a vaporilor de ap formai la
suprafaa oceanului. n senstermodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat o ma in termic .
#.s$: %tructura: &n centrul ciclonului se afla 'oc(iul), o zona cu aer clar. Acesta este inconjurat de
'peretele oc(iului), zona in care viteza vantului este ma*ima.
%e o+serva in figura cum presiunea scade rapid in zona centrala, gradientul cel mai accentuat fiind in
peretele oc(iului.
,ona centrala a ciclonului, careia ii corespunde la nivelul marii cea mai scazuta presiune, se numeste
oc(iul ciclonului. Acesta este usor de recunoscut pe imaginile satelitare. &n oc(iul ciclonului tropical
vantul este calm, deoarece vanturile puternice de suprafata, care converg inspre acesta nu il ating
niciodata. -orta Coriolis indeparteaza usor vantul de centru, o+ligandu-l sa se roteasca in jurul
peretelui oc(iului, lasand centrul calm.
.c(iul devine vizi+il cand o parte a aerului ascendent se indreapta spre interior, in loc de e*terior.
Acesta va converge spre centrul ciclonului, generand o miscare descendenta. #escendenta determina
incalzire si deci disiparea norilor.
A.s/: &n timpul intensificarii furtunii tropicale, zona de presiune scazuta din centrul acesteia se
transforma din ceea ce se numeste un 'minim cu inima rece) intr-un 'minim cu inima calda). &ntr-
un ciclon cu inima rece !stanga", se o+serva un talveg de la sol pana la tropopauza si miscari
ascendente pe toata coloana. &n ciclonul cu inima calda !dreapta", o dorsala sla+a apare in jurul
nivelului de 011m+, si deasupra e*ista miscari descendente.
A.s2: 3ana in anii 451, uraganele au primit doar nume de fete, insa astazi au si nume de fete si de
+aieti. 6raganele nu primesc nume pana cand nu ajung la statutul de furtuna topicala, in functie de
intensitate.
3rimul uragan din an primeste un nume care incepe cu prima litera a alfa+etului, si apoi continua
sirul !Arlene, 7ret, Cind8 etc.". &n fiecare an, uraganele primesc nume diferite, insa dupa sase ani se
revine la numele folosite anterior.

#.s0: Anul $110 a fost denumit de specialisti 'anul uraganelor), fiind de altfel si anul cu cele mai
multe superlative in ceea ce priveste numarul acestora, intensitatea lor si mai ales pagu+ele
provocate de acestea.Astfel s-au produs in Atlantic $5 de furtuni tropicale, incat meteorologii si-au
epuizat lista de $1 de nume!pregatite in fiecare sezon pentru ciclonii din Atlantic", aceasta fiind
e*tinsa, pentru cele produse mai tarziu, cu nume ce au la +aza alfa+etul grecesc:Alp(a, 7eta,
9amma, #elta, psilon, ,eta.%apte dintre furtunile tropicale formate in Atlantic in sezonul
$110! Arlene, Cind8, #ennis, :atrina, ;ita, <amm8, =ilma" au lovit uscatul in 6%A.#e asemenea, a
fost pentru prima data cand au fost repetate 10 uragane intr-un singur sezon, dintre care patru
furtuni au fost de categoria 0! mili8, :atrina, ;ita si =ilma".
#.s>: Anul $110, anul uraganelor, se inscrie in perioada de e*plozie a unui ciclu climatic natural
destul de intens, ce dureaza de 11 ani si ce se estimeaza ca va dura cel putin un deceniu.6raganele
sunt alimentate de temperature de cel putin $5?C, caldura apelor de suprafata ale marilor tropicale
saturate, aerul umed si vant relative uniform.&ntensitatea uraganelor creste mai ales cand
traverseaza mase de apa calda care ajunge pana la adancimi destul de mari, su+ forma unor
+uzunarea adanci de apa calda. :atrina si ;it a au sarit la Categoria 0 de intensitate dupa ce au
trecut peste o fasie adanca de apa calda din golf, numita Curentul @oop.
A.s5: 6raganul :atrina
Acesta se afla in topul primelor cinci uragane ca numar de pagu+e si morti inregistrate vreodata in
istoria %6A. 6raganul :atrina a fost evaluat ca fiind al saselea dintre cele mai periculoase uragane
atlantice inregistrate. :atrina s-a declansat peste 7a(amas pe $/ august $110 si a ajuns in sudul
-loridei ca un uragan moderat care a provocat daune si inundatii. :atrina a lovit coasta 9olfului
Ae*ic, intinzandu-se de la -lorida centrala pana in <e*as si producand demolari severe in aceste
zone, in principal din cauza furtunilor sale care se deplasau rapid.
Cu toate acestea, gradul de distrugere a vietii si a proprietatilor a fost la apogeu atunci cand
uraganul a lovit orasul BeC .rleans din @ouisiana. 3ierderea de vieti si de proprietati au fost
cauzate in primul rand de cedarea sistemului de terasament. &n cele din urma, apro*imativ D1E din
suprafata BeC .rleans si unele zone din comunitatile vecine au fost inundate, dupa care a durat mai
multe saptamani pentru ca pamantul sa apara la vedere.
6raganul a lasat in urma apro*imativ 1.D11 de morti, ceea ce l-a facut una dintre cele mai mortale
furtuni tropicale din %6A. %-au inregistrat pagu+e in valoare de peste 111 miliarde dolari, dupa care
a fost considerat cel mai pagu+os uragan din %tatele 6nite ale Americii.
#.sD: 6raganul C(arle8
Acest uragan a luat nastere in mai putin de o saptamana la tropicele Atlanticului. Acesta avea
vanturi cu viteze de peste $21 kmF(, e*istand din G pana in 10 august $112. 6raganul C(arle8 a
pornit din estul &nsulelor =indCard pe G august si a ajuns rapid in vest peste Carai+e. &ndreptandu-
se spre Hamaica, a distrus unele parti ale insulei pe 11 august, si, de asemenea, a trecut prin &nsulele
Ca8man.
&n 1$ august, uraganul C(arle8 s-a indreptat peste Cu+a, care este in partea de vest a Iavanei. &n
timp ce se indrepta spre nord-est, s-a intesificat rapid, in doar cateva ore, si in cele din urma a ajuns
deasupra uscatului de langa 3ortul C(arlotte, -lorida, unde a lasat in urma nenumarate victime si a
produs mari pagu+e.
6raganul C(arle8 a fost o furtuna tropicala rapida care a facut prapad mai degra+a datorita
vanturilor puternice decat precipitatilor a+undente. Aai tarziu, acesta a distrus proprietati in timp
ce a trecut pe langa .rlando si #a8tona 7eac(.
@a data de 12 august, a ajuns deasupra uscatului intr-o regiune de langa Bort( A8rtle 7eac(, in
Carolina de %ud. 3ana in momentul in care uraganul s-a imprastiat langa Cape Cod, Aassac(usetts
pe data de 10 august, a facut pagu+e in valoare de 12 miliarde de dolari si a distrus apro*imativ 10
vieti.
A.sG: 6raganul %and8 a fost un masiv ciclon tropical de sezon trziu care a
afectat Hamaica, Cu+a, 7a(amas, Iaiti, ;epu+lica #ominican i %tatele 6nite ale Americii. n
prezent acesta a afestat profund Coasta de st a %tatelor 6nite ale Americii i Canada de st.
6raganul %and8 a fost cel mai costisitor uragan din istoria recent, depind pagu+ele provocate de
uraganele :atrina din $110 i &rene din $111. 3agu+ele au fost att materiale, ct i costuri
suplimentare legate de anularea curselor aeriene i a altor activiti curente.
J$K

J/K
%-au nregistrat cel
puin 111 de pierderi de viei omeneti n %6A, Canada i Carai+e
#.s11: Cea mai mare parte a autorilor si pu+licatiilor care se ocupa de pro+lema catastrofelor
naturale ce afecteaza omenirea, este de acord ca ciclonii tropicali pot provoca mai multi morti si mai
multe distrugeri decat aproape orice alta forta a naturii.
-actorii care provoaca pierderile de vieti omenesti sau pagu+ele la trecerea unui ciclon peste o
regiune oarecare :
- vanturile violente L
- ploile a+undente L
- inundatiile L
- undele de maree.
A: Manturile violente - in situatiile in care viteza medie a vantului depaseste /$ mFs !1$1 kmF("
atingand forta unui uragan, atunci devine vant distrugator. %-a constatat ca puterea de distrugere a
vantului sporeste cu patratul vitezei sale, ceea ce inseamna ca daca viteza creste de 11 ori forta sa
distructiva se mareste de 111 ori. Manturile violente provoaca pierderi de vieti omenesti nu numai in
mod direct ci si prin o+iectele pe care le antreneaza de pe suprafata terestra, proiectandu-le cu
putere pana la distante aprecia+ile.
#: 3loile a+undente - intrucat pot fi foarte a+undente pe parcursul unor perioade lungi de timp,
ploile datorate ciclonilor tropicali determina cresteri ample si rapide ale curentilor de apa.3ierderile
de vieti omenesti si de +unuri materiale datorate inundatiilor care insotesc ori succed un ciclon
tropical constituie adesea o proportie ridicata din totalul pierderilor inregistrate, aceasta deoarece
e*ista tendinta de a su+estima sau c(iar neglija pagu+ele ce pot fi produse direct de catre ploile
a+undente.
A: &nundatiile - cresterile cursurilor de apa care provoaca inundatiile, undele de maree si avalansele
de zapada sunt fenomene in care pe langa conditiile meteo mai multi factori joaca un rol
important.&nundatiile se pot datora uneori ruperii unui dig sau unui +araj, dar cel mai adesea cauza
princiapala o constituie ploile e*cesive.@a cresterile cursurilor de apa se disting / faze succesive :
1. faza meteorologica in care meteorologii prevad intensitatea, intinderea si durata ploii, informand
despre aceasta (idrologii L
$. faza (idrometeorologica in care meteorologii si (idrologii analizeaza precipitatiile deja inregistrate
prognozand precipitatiile si cresterile de nivel ale apelor in urmatoarele >-1$ oreL
/. faza (idrologica in care (idrologii cauta sa atenueze pericolele inundatiilor luand masurile
necesare pentru reducerea posi+ilelor pagu+e.
#: 6nda de mare - in catastrofele datorate ciclonilor tropicali unda de maree este factorul c(eie. @a
apropierea ciclonului de tarmuri vanturile marine e*trem de puternice provoaca frecvent cresteri de
mai multi m a nivelului apei, adica unda de maree.lementele care determina formarea undei de
maree sunt in parte de ordin meteo si de ordin (idrografic !depinzand de caracteristicile fundului
marii din vecinatatea tarmului.Astfel unda de maree este rezultanta actiunii conjugate a urmatorilor
factori :
- scaderea presiunii atmosferice deasupra suprafetei marii - intrucat in centrul ciclonului tropical
presiunea atmosferica este mult mai mica decat la e*terior si deoarece pentru fiecare mili+ar in
minus nivelul apei creste in medie cu circa 1 cm, inaltarea ma*ima datorata acestui fenomen este de
circa 1 m !pentru ca diferenta de presiune dintre centrul si periferia ciclonului tropical este de
aproape 111 (3a, ceea ce determina o crestere a nivelului apei cu 111 cmL
- influenta vantului - pe masura ce vanturile se racoresc ele provoaca valuri (ule si unde de maree
mai inalte.Cu toate acestea cand pertur+atia tropicala ajunge la o anumita distanta fata de tarm
contracurentii ce iau nastere su+ suprafata marii pot contracara efectele vanturilor care tind sa
provoace o unda de maree cu inaltimi considera+ile L
- influenta fundului marii - cand pertur+atia tropicala se se apropie de o coasta, mai ales daca fundul
marii are panta lina, frecarea care se produce franeaza curentii su+marini de retur favorizand astfel
acumularea apei in lungul tarmului.Aceasta conjugare a actiuni vantului si fundului marii cu panta
dulce poate provoca unde de maree foarte inalte atingand si c(iar depasind inaltimi de D m L
- efectul de gatuire - in situatiile cand apele inalte se napustesc intr-un golf +ine inc(is iar vanturile
imping, acumuleaza si mentin acolo noi cantitati de apa, nivelul apei din interiorul golfului ramane
mult timp mai ridicat decat cel al apei din largul coastelor desc(ise L
- rolul vitezei cu care ciclonul se apropie de coasta si al ung(iului traiectoriei sale fata de aceasta -
inaltimea undei de maree creste direct proportional cu sporirea vitezei ciclonului si cu apropierea de
G1N a ung(iului format intre directia acestuia si linia tarmului.<otusi, unda de maree poate fi
periculoasa si in cazurile cand ciclonii violenti se deplaseaza paralel cu coasta sau se deplaseaza
foarte lent L
- mareele - in unele regiuni litorale marele semidiurne au inaltimi de cativa m si variaza intr-o
anumita masura pe parcursul anului.#rept consecinta inaltimile ma*ime ale apei difera su+stantial
de la flu* la reflu*.#aca un ciclon atinge coasta in momentul inaltimii ma*ime a mareelor
ec(inoptiale, unda de maree rezultata poate fi devastatoare.
A: <arile cele mai vulnera+ile fata de undele de maree sunt cele e*puse ciclonilor celor mai
violenti unde e*ista terenuri joase in lungul coastelor si golfuri aproape inc(ise dinspre mare :
7anglades(, C(ina, %6A, &ndia, Haponia, Ae*ic si Australia.
3rin frecventa si forta lor destructiva ciclonii tropicali sunt fenomenele naturale cele mai
daunatoare.7otezate cu nume de sfinti, de cora+ii scufundate sau de femei, furtunile ciclonice
tropicale provoaca pierderi de vieti omenesti si pagu+e naturale aflate in raport direct proportional
cu violenta manifestarii si invers proportional cu amploarea si eficienta masurilor intreprinse pentru
prevenirea si atenuarea efectelor specifice.