Sunteți pe pagina 1din 18

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE

DREPTULUI COMUNITAR
1. PRINCIPIUL MPUTERNICIRII SPECIALE LIMITATE
Competenele comunitare au la baz restrngerea competenelor statelor membre, prin transferarea
exercitrii unor drepturi ce in de suveranitatea naionala a acestora.
Principiul funcioneaz la dou nivele: i) la nivelul organelor comunitare i ii) la nivelul C.
!rganele comunitare si C beneficieaz doar de acele competene care i"au fost expres conferite prin
prevederile tratatelor
#
.
Efectele principiului :
regula competeei statale . $colo unde nu se indic competena Comunitii, competena este la
statul membru.
C se limiteaz la competenele primite. Comunitile europene nu pot crea competene pentru
ele%
necesitatea indicrii temeiurilor legale
&
la adoptarea actelor normative comunitare. 'eindicarea
temeiului legal duce la posibilitatea anulrii actului nortmativ comunitar (n cauz%
delimitarea competenelor statale de cele comunitare% )n prezent nu exist un catalog al
competenelor comunitare, prevederile privind competenele C gsindu"se dispersat (n
prevederile *ratatului. +up adoptarea *ratatului de la ,isabona vor fi enumerate expres
domeniile unde Comunitile uropene au competene exclusive -de ex. uniunea vamal,
politica din domeniul concurenei (ntre (ntreprinderi etc.), unde au competene parta.ate
/
-de ex.
piaa intern, protecia consumatorilor, politica social etc.) i domeniile unde competena
#
*otui, aceste competene mai pot fi extinse, (n baza principiului (mputernicirii implicite, dar nu in mod nelimitat. $
se vedea punctul &.
&
)n prembulul fiecrui act normativ comunitar se indic articolul din *ratat (n baza cruia a fost adoptat actul (n
cauz.
#
aparine prioritar statelor membre, C contribuind doar cu aciuni de spri.inire a statelor
membre -de ex. cultur, turism, industria, politica educaional etc.).
2. PRINCIPIUL MPUTERNICIRII IMPLICITE
+enumirea principiului provine din faptul, c competenele existente i obiectivul care trebuie
realizat, iplic! puterile sau competenele necesare realizrii acelui obiectiv.
C"n#i$ii:
competenele Comunitii pentru realizarea obiectivului s fie inexistente sau insuficiente%
s existe un obiectiv al Comunitii ce trebuie atins%
s fie luate msuri adecvate i proporionale pentru realizarea obiectivului comunitar (n cauz.
R"lul principiului:
xtinde posibilitile de acionare ale Comunitilor, (n situaia (n care aciunea C este necesar pentru
realizarea obiectivelor tratatelor i nu exist competene suficiente prevzute pentru acestea.
Liitele %plic!rii principiului:
Competenele nu pot fi extinse (n mod nelimitat, adic dincolo de dispoziiile tratatelor care definesc
scopurile i misiunile C.
$plicarea principiului nu poate duce la modificarea prevederilor tratatului, cu eludarea procedurii
prevzute (n tratate pentru modificarea prevederilor dreptului primar.
+e asemenea, principiul nu poate fi folosit pentru atingerea obiectivelor din cadrul pilonului 00
-Politica xtern i de 1ecuritate Comun "P1C), pentru c nu vorbim de un pilon supranaional,
cooperarea (n acest domeniu desfurndu"se (n baza regulii unanimitii.
$plicarea acestui principiu va suferi unele modificri dup intrarea (n vigoare a *ratatului de la
,isabona:
/
xistena competenelor parta.ate implic posibilitatea adoptrii unor reglementri att de ctre statele membre, ct
i de ctre C.
&
N PRE&ENT
DUP' TRATATUL DE LA
LISA(ONA
" principiul poate fi folosit doar
pentru atingerea obiectivelor
comunitare c%re %u le)!tur! cu
func$i"n%re% pie$ei interne*
" msurile (n baza acestui
principiu se iau de ctre Consiliul 2
-cu unanimitate), la propunerea
Comisiei i cu c"n+ult%re%
Parlamentului uropean -P)%
, extinderea aplicabilitii acestui
principiu, principiul putnd fi folosit
pentru atingerea "ric!rui obiectiv
comunitar prevzut (n tratate%
" msurile se vor lua tot de ctre Consiliul
2 -cu unanimitate), la propunerea
Comisiei, dar cu %pr"-%re% P%
.. PRINCIPIUL SU(SIDIARIT'/II
Principiul a fost introdus prin *ratatul privind 2niunea uropean -*ratatul de la 3aastric4t), iar *ratatul de
la $msterdam a consacrat un protocol aplicrii principiului subsidiaritii i proporionalitii -Protocolul
privind aplicarea principiilor subsidiaritii i proporionalitii).
C"n#i$ii:
s existe competene parta.ate%
Principiul subsidiaritii se aplic numai (n domeniile unde Comunitile nu au competen exclusiv (n
ceea ce privete adoptarea unor reglementri. )n domeniile unde statele membre i Comunitile au
competene parta.ate, ambele putnd adopta reglementri, principiul subsidiaritii are meritul s a.ute la
determinarea situaiilor (n care reglementrile trebuie adoptate la nivel comunitar.
/
obiectivul ce trebuie realizat nu poate fi atins (ntr"o manier satisfctoare prin aciunile statelor
membre, datorit (n special dimensiunilor sau efectelor aciunii proiectate%
posibilitatea realizrii obiectivului (n mod satisfctor la nivel comunitar%
Liitele %plic!rii principiului:
)n situaia (n care statul membru poate rezolva satisfctor problema, dar C ar putea s rezolve i mai bine
problema, competena va rmne la statul membru.
+ac nici C nici statele membre nu pot rezolva satisfctor problema, competena rmne la statul
membru.
O-li)%$iile pe c%re le iplic! principiul +u-+i#i%rit!$ii:
pentru +t%tele e-re: acestea (n virtutea obligaiei lor de loialitate fa de Comunitate, trebuie s
ia toate msurile generale sau speciale pentru atingerea obiectivelor prevzute (n tratate i s se
abin de la orice comportament ce ar duce la periclitarea atingerii acestor obiective%
pentru "r)%nele c"nit%re: atunci cnd acestea acioneaz (n baza principiului subsidiaritii,
trebuie s adopte msuri ct mai simple i s intervin doar att, ct este necesar pentru atingerea
obiectivului comunitar -principiul proporionalitii).
Pr"t"c"lul pri0in# %plic%re% principiil"r +u-+i#i%rit!$ii 1i pr"p"r$i"n%lit!$ii -*ratatul de la $msterdam),
vine cu precizri (n vederea asigurrii unei mai mari certitudini (n privina situaiilor (n care este necesar o
intervenie a Comunitii, anume:
atunci cnd c4estiunea implic aspecte transnaionale%
nu exist o rezolvare satisfctoare a problemei de ctre statele membre%
lipsa aciunii C duneaz intereselor statelor membre sau (n lipsa aciunii C exigenele tratatului
nu ar fi respectate%
aciunea din partea Comunitii are avanta.e manifeste%
Sc"pul %plic!rii principiului:
asigurarea triniciei cooperrii supranaionale*
asigurarea unei libertii de aciune a statelor membre%
C"ntr"lul re+pect!rii principiului +u-+i#i%rit!$ii:
5
n pre2ent exist doar posibilitatea controlului ulterior -dup ce actul normativ comunitar a fost adoptat),
control care se efectueaz de ctre Curtea de 6ustiie uropean -C6), aceasta av(nd posibilitatea s anuleze
un act normativ comunitar adoptat fr respectarea principiului subsidiaritii.
Dup! intr%re% 3n 0i)"%re % Tr%t%tului #e l% Li+%-"n% respectarea prinicipiului subsidiaritii va putea fi
controlat c4iar i anterior adoptrii actului normativ comunitar, mai precis (n etapa propunerii legislative i
(n etapa adoptrii propunerii legislative de ctre legislatorul comunitar.
0. n et%p% pr"punerii le)i+l%ti0e:
1unt dou ipoteze:
A. n +itu%$i% 3n c%re +unte 3n pre2en$% pr"ce#urii le)i+l%ti0e "r#in%re:
Comisia are competena s iniieze propunerea legislativ, pe care o transmite mai departe
parlamentelor naionale i legislatorilor comunitari -Parlamentul uropean i Consiliul 2).
Parlamentele naionale au la dispoziie 7 sptmni s analizeze propunerea legislativ sub aspectul
conformitii ei cu principiul subsidiaritii. 8iecare parlament naional dispune de dou voturi -un vot
pentru fiecare camer a parlamentului, dac vorbim de un parlament naional bicameral). )n situaia (n
care 9:;<# din numrul voturilor atribuite parlamerntelor naionale sunt (n sensul c propunerea nu
respect principiul subsidiaritii, atunci propunerea trebuie reanalizat de ctre Comisie -ea avnd rolul
de iniiator legislativ). )n urma reanali=rii propunerii exist / posibiliti: i) meninerea propunerii (n
forma iniial% ii) modificarea propunerii% i iii) retragerea ei
5
. )n urma reanalizrii propunerii Comisia
emite un aviz motivat prin care (i exprim prerea cu privire la conformitatea propunerii cu principiul
subsidiaritii. ,a rndul lor, parlamentele naionale, atunci c(nd analizeaz propunerea sub aspectul
conformitii ei cu principiul subsidiaritii emit un astfel de aviz motivat.
(. n +itu%$i% 3n c%re +unte 3n pre2en$% pr"ce#urii le)i+l%ti0e +peci%le
4
:
Propunerea legislativ poate s aparin Comisiei -C.), unui grup de state membre -grup de 13),
Parlamentului uropean -P), Curii de 6ustiie uropene -C6), >ncii Centrale uropene ->C),
5
)ntr"o asemenea situaie procedura legislativ se oprete aici.
9
Procedura legislativ special este numit aa, pentru c pe lng Comisie mai pot veni cu propuneri
legislative i ali subieci de drept, a se vedea (n acest sens enumerarea din carte. $ceasta procedura
legislativa nu exista in prezent, ci va exista numai dupa intrarea in vigoare a *ratatului de la ,isabona. 0n
prezent Comisia europeana are monopolul de a face propuneri legislative. Pentru mai multe detalii privind
procedura legislativa ordinara si speciala a se vedea ?=. 8abian, Drept institutional comunitar, d. 1fera
6uridica, Clu."'apoca, &::7, p. &#@.
9
>ncii uropene de 0nvestiii ->0)
A
i este transmis mai departe ctre parlamentele naionale,
Parlamentul uropean i Consiliul 2. )n situaia (n care #B/
@
din numrul total al voturilor atribuite
parlamerntelor naionale se pronun (n sensul c propunerea nu respect principiul subsidiaritii, atunci
propunerea trebuie reanalizat de ctre iniiatorul ei, existnd / posibiliti: i) meninerea propunerii (n
forma ei iniial% ii) modificarea propunerii% i iii) retragerea ei
7
.
II. C"ntr"lul efectu%t 3n f%2% %#"pt!rii pr"punerii le)i+l%ti0e:
+up ce propunerea legislativ a fost analizat de ctre parlamentele naionale sub aspectul
conformitii ei cu principiul subsidiaritii, Comisia transmite propunerea legislativ (mpreun cu
avizul su motivat i cu avizele motivate ale statelor membre Parlamentului uropean i Consiliului 2.
)nainte de prima lectur, cele dou organe comunitare, dup analizarea avizelor motivate, analizeaz
propunerea legislativ, procedur care este urmat de vot. )n situaia (n care 99; din numrul voturior
din Consiliul 2 SAU 9:;<# din numrul voturilor Parlamentului uropean se pronun (n sensul c
propunerea nu respect principiul subsidiaritii, atunci propunerea nu va mai fi analizat, procedura
legislativ oprindu"se aici.
III. C"ntr"lul efectu%t ulteri"r %#"pt!rii %ctului n"r%ti0
5

)n situaia (n care, ulterior adoptrii unui act normativ comunitar, un parlament naional sau o camer
dintr"un parlament naional, consider c actul normativ comunitar (n cauz nu respect principiul
subsidiaritii, atunci are posibilitatea s se adreseze Curii de 6ustiie uropene, solicitnd anularea
actului normativ. C6 analiz(nd respectarea principiului subsidiaritii are posibilitatea s anuleze actul,
(n situaia (n care consider c susinerile reclamantului sunt (ntemeiate. )ntrr"o asemenea ipotez, C6
acioneaz asemntor unei instane de contencios administrativ.
A
>0 i >C pot veni cu propuneri legislative doar (n proble me ce intereseaz funcionarea lor.
@
+ac propunerea legislativ intervine (n domeniul 1paiului de ,ibertate, 1ecuritate i 6ustiie acest preg
este de C.
7
)ntr"o asemenea situaie procedura legislativ se oprete aici.
D
$ceast form de control exist i (n prezent.
A
6. PRINCIPIUL EC7ILI(RULUI INSTITUTIONAL
1e mai numeste si principul c8ec9+ -control reciproc) and -%l%nce+ -ec4ilibru de putere). senta
principiului consta in aceeea, ca fiecare institutie comunitara actioneaza cu respectarea propriilor
competente si ale celorlalte institutii, avand in acelasi timp parg4ii de control asupra celorlalte institutii.
P%rl%entul Eur"pe%n
1.(. 1.A. 2.(. 2.A.
C"i+i% Eur"pe%n% ..( ,,,,,,,,,,,,,: C"n+iliul UE
..A.;,,,,,,,,,,,,
1.A. $specte privind conrtolul efectuat de P%rl%entul Eur"pe%n asupra C"i+iei :
la numirea membrilor Comisiei, fiecare candidat este inervievat, Parlamentul uropean aproband
ansamblul Colegiului Comisarilor%
Paralamentul european are posibilitatea sa adopte o motiune de cenzura impotriva Comisiei, intr"o
asemenea situatie comisarii trebuind sa"si dea demisia%
Parlamentul examineaza rapoartele anuale ale Comisiei%
parlamentarii europeni au posibilitatea sa adreseze intrebari membrilor Comisiei%
1.( $specte privind controlul efectuat de C"i+i% Eur"pe%n% asupra P%rl%entului Eur"pe%n:
Comisia ere posibilitatea sa introduca actiuni in anulare si actiuni in carenta impotriva
Parlamentului uropean%
2.A. $specte privind relatia dintre P%rl%entul Eur"pe%n si C"n+iliul UE:
parlamentarii au posibilitatea sa adreseze intrebari Consiliului 2%
2.(. $specte privind relatia dintre C"n+iliul UE si P%rl%entul Eur"pe%n:
Presedintele Consiliului 2 participa la sedintele plenare ale Parlamentului uropean%
.. A. $specte privind relatia dintre C"n+iliul UE si C"i+ie:
@
Comisia in calitatea ei de organ executiv pune in executare deciziile adoptate de Consiliul 2%
..(. aspecte privind relatia intre C"i+ie si C"n+iliul UE:
Comisia poate introduce actiuni in carenta si actiuni in anulare impotriva Consiliului 2%
6. Eelatia dintre C"i+i% Eur"pe%n%, pe de o parte si C"n+iliul UE +i P%rl%entul Eur"pe%n, pe de alta
parte:
Comisia face propuneri legislative, avand drept de initiativa legislativa
4. PRINCIPIUL PROPORTIONALITATII
E+ent% principiului:
actiunile Comunitatii uropene nu pot depasi ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor
prevazute in *ratate%
actiunile C trebuie sa fie p"tri0ite si nece+%re pentru atingerea obiectivelor comunitare%
necesitatea adaptarii mi.loacelor autoritatilornationale la obiectivele urmarite%
Sc"pul principiului:
Principul are ca scop sa reglementeze modul si intensitatea actiunii comunitare. Principiul se doesebeste
astfel, in ceea ce priveste scopul su, de principiul subsidiaritatii care are menirea sa determine situatiile in
care este necesara o actiune a Comunitatii, completand in acelasi timp principiul mentionat, avand in vedere
ca determina intensitatea actiunii comunitare.
<. PRINCIPIUL RAN=ULUI PRIORITAR AL DREPTULUI COMUNITAR FATA DE CEL
NATIONAL
Sc"pul principiului:
Eezolvarea conflictelor de legi intre normele comunitare si cele nationale, asigurarea interpretarii si aplicarii
unitare a dreptului comunitar.
vitarea anularii efectelor actelor normative comuinitare prin masuri interne.
Teeiul >uri#ic %l principiului:
xista doua teorii:
7
0. Te"ri% %ut"n"i+t%. +reptul comunitar are prioritate fata de cel national, pentru ca ordinea
.uridica infiintata prin tratate, reprezinta un sistem .uridic autonom, independent fata de sistemele
.uridice nationale si supranational.
00. Te"ri% iputernicirii c"n+tituti"n%le. Prioritatea dreptului comunitar isi are izvorul in
prevederile constitutiilor nationale care permit aderarea la organizatiile internationale, existand
obligatia implicita a statelor care adera la acestea sa"si adapteze legislatia lor intertna la legislatia
acelor organizatii internationale.
?uri+pru#ent% %ferent% %plic%rii principiului:
15<6, COSTA @ E.N.E.L
St%re% #e f%pt: nationalizarea unitatilor de poductie si de distributie a energiei electrice% atacarea actului de
nationalizare de catre un avocat -8. Costa) care a fost actionar la una dintre societatile nationalizate% instanta
nationala solicita interpretarea unor prevederi ale *ratatului.
N"ut%te% %#u+% prin 8"t%r%re:
#reptul c"unit%r pri%r pre0%le%2% f%t% #e "rice le)e n%ti"n%l% ulteri"%r%. Prevederile dreptului
primar -tratatele de infiintare si cele de modificare ale acestora, precum si tratatele de aderare) reprezinta
un izvor de drept independent, originar si special, prevederile ei neputand fi anulate printr"o lege
nationala ulterioara. 0n conflictul dintre dreptul comunitar si dreptul national, nu se aplica norma
conflictuala interna lex posteriori derogat priori -legea ulterioara deroga de la cea anterioara), dreptul
comunitar beneficiind de prioritate c4iar si fata de o lege nationala ulterioara.
15AB, Intern%ti"n%le 7%n#el+)e+ell+c8%ft
St%re% #e f%pt: obtinerea unei licente de export pentru exportul unei anumite cantitati de malai, contra platii
unei cautiuni. xpirarea termenului pentru care a fost acordata licenta, fara ca toata cantitatea vizata sa fi
fost exportata si pierderea cautiunii platite, in conformitate cu prevederile unui regulament comunitar. 8apta
a dus la incalcarea principiilor fundamantale ale Constitutiei germane F conflict intre prevederile dreptului
comunitar secundar si normele consitutionale nationale.
N"ut%te% %#u+% prin 8"t%r%re:
D
Dreptul c"unit%r %re pri"rit%te atat fata de legile ordinare, cat si f%t% #e le)e% +upre% #in +t%t. ,a
aprecierea legalitatii actiunilor organelor comunitare nu se iau in considerare normele si principiile
dreptului national, c4iar daca aceste norme si principii isi au izvorul in legea fundamentala. 'ormele
constitutionale nu beneficieaza de prioritate fata de normele nationale. *otusi, trebuie verificat daca sunt
respectate drepturile fundamentale prevazute in constitutiile nationale.
beneficieaza de prioritate si normele dreptului secundar nu numai normele dreptului primar.
Ce +e int%pl% cu n"rele n%ti"n%le c%re 0in in c"nflict cu re)leent%re% c"unit%r%C
'orma nationala in cauza nu va fi luata in considerare la solutionarea litigiului. 'ormele in cauza vor fi in
continuare aplicabile in relatia cu state terte si redevin aplicabile, daca norma comunitara ulterior isi pierde
validitatea -de ex. prin anulare).
15AD, Sient8%l II
St%re% #e f%pt: ! societatea comerciala a fost obligata sa plateasca taxe de politie sanitara la importul de
carne de vita. Potrivit art. &9 si &A din *ratatul C, sunt interzise in comertul dintre statele membre aplicarea
unor taxe vamale sau taxe cu efect ec4ivalent -de ex. taxa la plata careia a fost obligata societatea in cauza),
pentru ca pot impiedica libera circulatie a bunurilor. 0n 0talia normele dreptului national care contraveneau
prevederilor normelor comunitare erau considerate neconstitutionale, dar era necesara pronuntarea
prealabila a Curtii Constitutionale in acest sens.
C"nclu2iile Curtii:
In+t%ntele n%ti"n%le sunt obligatesa aplice dispozitiile comunitare in plenitudinea lor si tre-uie +%
refu2eE #in "ficiuE %plic%re% n"rel"r n%ti"n%le c"ntr%re. 0n acest sens, instanele ationale nu
trebuie sa astepte interventia prealabila a unor instrumente legislative, procedurale sau
constitutionale nationale.
155B F F%ct"rt%e
St%re% #e f%pt: 0mpiedicarea inregistrarii in registrul naval britanic al unor vase de pescuit care nu
prezentau @9; interes britanic. 0ntroducerea unei actiuni impotriva statului membru in cauza de catre
Comisia uropeana si castigarea procesului in fata C6. Ca o masura de despagubire provizorie instantele
#:
nationale trebuiau sa suspende ,egea navigatiei, acest lucru insa nu era posibil in virtutea prevederilor unei
norme nationale procedurale.
C"nclu2iile in+t%ntei:
0n situatia in care o n"r% pr"ce#ur%l% intern% reprezinta +in)urul "-+t%c"l in %plic%re%
pri"rit%r% % #reptului c"unit%r -in situatia din speta executarea unei 4otarari .udecatoresti
pronuntate in baza dreptului comunitar), aceea norma interna tre-uie i)n"r%t%.
1555 F Ci"l%
St%re% #e f%pt: xistenta unui act administrativ individual contrar liberei circulatii a serviciilor -interzicea
inc4irierea nelimitata a locurilor de ancorare pentru proprietarii de barci care erau cetatenii altui stat
membru).
C"clu2i% in+t%ntei:
+reptul comunitar beneficieaza de prioritate fata de actele administrative individuale.
2BBB F Gu8ne +i 7eit2
St%re% #e f%pt: xistenta unei decizii admnistrative definitive. 2lterior interpretarea dispozitiilor
comunitare pertinente de catre C6 printr"o 4otarare preliminara
#:
.
#:
#
0n situatia in care o instanta nationala este pusa uin situatia sa aplice dreptul comunitar si are duibii privind modul in care acele
prevederi trebuie interpretate, aceasta are posibilitatea sa se adreseze instantei comunitare si sa"i solicite un a.utor in ceea ce
priveste interpretarea prevederii comunitare in cauza. 0n situatia in care aceste instante .udeca in ultima instanta -curti de apel sau
0nalta Curte de Casatie si 6ustitie) ele au obligatia sa sesizeze Curtea de la ,uxemburg privind modul de interpretare a
respectivelor prevederi comunitare. ! asemena actiune nu este admisibila in situatia in care nu exista dubii rezonabile privind
modul in care acele prevederi trebuie interpretate, norma fiind clara sau .urisprudenta instantelor comunitare fiind elocventa
pentru modul corect de interpretare a prevedrii in cauza. +e asemenea, in situatia in care instantele comunitare s"au pronuntat
anterior cu privire la modul de interpretare a prevedrii in cauza, instanta comunitara nu va pronunta o 4otarare preliminara.
##
C"nclu2i% in+t%ntei:
Or)%nele %#ini+tr%ti0e %u "-li)%ti% +% re%n%li2e2e " #eci2ie %#ini+tr%ti0% %nteri"%r%, in
vederea luarii in considerare a interpretarii oferite de catre C6. $ceste organe %u "-li)%ti% +%
rte0in% +upr% #eci2iei #%c% " c"n+i#er% nec"nf"r% cu interpret%re% "ferit% #e c%tre in+t%nt%
c"unit%r%.
2BBA F Lucc8ini
C"nclu2i% in+t%ntei:
0nstantele nationlae au obligatia sa asigure efectul deplin al normelor comunitare.
! 4otarare .udecatoreasca definitiva si irevocabila nu face imposibila aplicarea dreptului comunitar.
0n situatia din speta, a.utorul de stat ilegal, trebuia restituit.
C!'C,2G00 ?'E$,:
0nstantele nationale au obligatia sa inlature de la solutionarea litigiului normele nationale contrare. 'ormele
nationale contrare devin inaplicabile de plin drept, nefiind necesare masuri anterioare de abrogare din partea
statului mermbru in cauza.
1tatele membre au obligatia sa nu creeze un drept national contar dreptului comunitar si sa nu adopte norme
in domenii strict rezervate dreptului comunitar.
1tatele membre au obligatia sa inceteze cazul de coliziune, daca exista o obligatie de HarmonizareI a
legislatiei nationale cu ceea comunitara, de ex. prevazuta intr"o directiva.
#&
,030*, $P,0C$E00 PE0'C0P02,20:
3asurile luate pe plan national pot fi aplicate cu prioritate in situatia in care indeplinirea obligatiilor
comunitare pericliteaza interesele vitale ale securitatii nationale a unui stat membru.
A. PRINCIPIUL APLICARII DIRECTE A DREPTULUI COMUNITAR
Senific%ti% un"r n"tiuni:
Efect #irect particularii dobandesc in mod direct drepturi si obligatii din prevederile normelor
comunitare. Particularii pot invoca drepturile astfel dobandite in fata instantelor nationale, iar acestea au
obligatia sa asigure respectarea lor. fectul direct ofera posibilitatea pentru cetatenii unionali sa invoce
prevederile normelor comunitare in fata instantelor nationale, c4iar daca nu sunt destinatarii acestora -de ex.
in cazul directivelor, destinarii sunt intotdeauna statele membre, prevederile ei neputandu"se adresa
particularilor) si c4iar daca acele norme nu au fost preluate in legislatia nationala.
Putem distinge intre: efect #irect 0ertic%l posibilitatea invocarii normei comunitare intr"un proces
desfasurat in fata instantei nationale intre un particular si un stat membru% efect #irect "ri2"nt%l
posibilitatea invocarii normei comunitare intr"un proces din fata instantelor nationale desfasurat intre doi
particulari. *rebuie retinut, ca in cazul directivelor comunitare vorbim doar de existenta efectului direct
vertical, neexistand posibilitatea invocarii prevederilor unei directive netranspuse intr"un proces ce are loc in
fata unei instante bnationale intre doi particulari.
Aplic%-ilit%te #irect% normele comunitare direct aplicabile sunt valabile pe plan national fara sa fie
necesara transpunerea lor in legislatia nationala.
'otiunile %plic%-ilit%te #irect% si efect #irect sunt notiuni care au legatura una cu alta, dar nu sunt
sinonime. $stfel, regulamentele sunt direct aplicabile -nu trebuie transpuse in legislatia nationala) si au efect
direct -pot fi invocate direct in fata instantelor nationale), directivele insa, desi nu sunt direct aplicabile
-trebuie transpuse in legislatia nationala), unele prevederi ale lor pot avea efect direct daca sunt indeplinite
anumite conditii
##
.
##
#) a expirat perioada de transpunere, perioada in care statul nu a transpus sau a transpus gresit prevederile directivei in legislatia
nationala% &) prevederile directivei confera drepturi particularilor% /) prevedrile directivei sunt neec4ivoce%
#/
Aplic%-ilit%te ie#i%t% norma comunitara creeaza obligatii imediat dupa adoptarea ei pentru statele
membre, dar nu si pentru particulari. $stfel, prin adoptarea unei directive comunitare se naste imediat dupa
adoptare, obligatia pentru statul membru sa adopte normele nationale de transpunere in termenul de
implementare, dar respectiva directiva nu creeaza obligatii pentru particulari, daca nu a fost transpusa in
legislatia nationala.
?uri+pru#ent% %ferent% %plic%rii principiului:
0n aplicarea principiului putem consacra trei etape principale:
I. Efectul #irect 0ertic%l %l n"rel"r #reptului pri%r
15<B F H%n =en# en L""+
St%re% #e f%pt: importul unor substante c4imice in !landa si aplicarea potrivit prevederilor Codului vamal
olandez a unei taxe vamale de 7;. Potrivit prevederilor art. &9 din *ratatul C este interzisa aplicarea
taxelor vamale in comertul dintre statele membre. Pot fi invocate in fata instantei nationale prevederile
dreptului primar, avand in vedere ca acele prevederi nu se adreseaza particularilor, ci statelor membreJ
C"nclu2i% in+t%ntei:
Prevederile art. &9 au efect direct. Privatii pot avea drepturi si obligatii care sa decurga direct din prevederile
dreptului primar. Prevederile art. &9 din *ratatul C sunt neec4ivoce, neconditionate si prescriu o obligatie
negativa.
0mportanta 4otararii consta in aceea, ca precizeaza conditiile care trebuie indeplinite pentru ca prevederile
dreptului primar sa aiba efect direct:
#) norma trebuie saa fie clara si neec4ivoca% &) norma trebuie sa fie neconditionata -nu trebiie sa existe
rezerve formaulate din partea statelor membre, privind conditionarea aplicarii prevederii de adoptarea unor
prevederi natioanle)% /) norma sa fie autonoma% 5) norma sa aiba un continut negativ -de ex. in situatia din
speta, norma continea o interdictie privind aplicarea taxelor vamale in comertul dintre statele membre)
15<4 F Luttic9e
C"nclu2i% in+t%ntei:
#5
Prevederile dreptului primar pot fi invocate direct in fata instantelor nationale in proces cu un stat membru
c4iar daca normele comunitare prevad o obligatie pozitiva -obligatie de a face), daca termenul in care
obligatia trebuia indeplinita a trecut fara niciun rezultat. $stfel, instanta comunitara a completat ultima
conditie dintre cele mentionate in cazul 4otararii Kan ?end en ,oos.
II. Efectul #irect "ri2"nt%l %l n"rel"r #reptului pri%r
15A6 F I%lr%0e
St%re% #e f%pt: neanga.area unui strain la concursurile de ciclism pentru motivul ca era cetatean strain. Pot
fi invocate prevederile tratatului intr"un proces dintre doi particulari -strainul, respectiv societatea care
organiza cursurile de ciclism)J
C"nclu2i% in+t%ntei: !bligatiile prevazute in *ratat se adreseaza nu numai autoritatilor de stat, ci si tuturor
organizatiilor ale caror scop este sa reglementeze ocaziile de obtinere a unor castiguri si furnizarea
serviciilor. xista efect direct orizontal in cazul prevederilor dreptului primar.
III. Efectul #irect %l n"rel"r #reptului +ecun#%r
0n cazul re)ul%entel"r art. &/D din *ratatul C prevede expres, ca prevederile regulamentelor au efect
direct.
0n cazul #irecti0el"r, efectul direct este un vertical ascendent -de la particular la stat), statele mebre
neputand invoca propria negli.enta sau omisiune de a prelua directiva fata de particulari. Prevederile
directivei care sunt favorabile particularilor pot fi invocate dupa expirarea termenului de transpunere a
directivei, daca prevederile acesteia nu au fost transpuse sa au fost gresit transpuse in legislatia nationala si
daca acele prevederi sunt neconditionate si suficient de precise.
?uri+pru#ent% c%re pri0e+te efectul #irect 0ertic%l %l #irecti0el"r:
15A6 F H%n DuJn
St%re% #e f%pt: invocarea prevederilor unei directive care prevedea masuri speciale privind circulatia si
sederea cetatenilor straini intr"un proces dintre un particular si un stat membru.
#9
C"nclu2i% in+t%ntei: prevederile directivei care confera drepturi particularilor pot fi invocate in fata
instantelor nationale, iar acestea au obligatia sa asigure respectarea lor. Prevederile directivelor care creeaza
drepturi particularilor pot avea efect direct, c4iar daca sunt formulate intr"un act normativ care nu este direct
aplicabil in intregul lui.
15D< F M%r+8%ll
St%re% #e f%pt: verificarea existentei efectului direct vertical in cazul prevederilor unei directive referitoare
la egalitatea de tratament -nediscriminare la locul de munca).
C"nclu2i% in+t%ntei: ! prevedere dintr"o directiva care este precisa, neconditionata, autunoma neec4ivoca
poate fi invocata intr"un proces cu un stat membru.
15D5 F F"+ter@ (riti+8 =%+
fectul direct vertical ascendent al directivelor a fost extins si la organizatii sau asociatii care sub controlul
statului au primit misiuni ce presupun exercitarea autoritatii publice. $stfel, prevederile directivelor care
indeplinesc conditiile mentionate pot fi invocate nu numai intr"un proces din fata instantei nationale,
desfasurat intre un particular si un stat membru, ci si intr"un proces dintre un particular si o organizatie sau
asociatie care a primit misiuni ce presupun exercitarea autoritatii publice.
15D5 F M%rle%+in)
St%re% #e f%pt: 1olicitarea anularii unui contract de societate. Prevederile dreptului national nu emera
cauzele pentru care se poate solicita anularea unui contract de societate. Prevederile unei directive
comunitare din anul #DA7 -nepreluata in legislatia nationala) enumera expres cauzele de nulitate, cauze
printre care nu figureaza motivul invocat de catre societatea reclamanta care a solicitat anularea
respectivului contract de societate. Poate fi desfiintat contractul de societate in aceste conditii, avand in
vedere ca prevederile directivei nu mentioneze printre motivele enumerate motivul invocat de catre
reclamantJ
C"nclu2i% in+t%ntei: 0nstantele nationale au obligatia sa interpreteze dreptul national astfel incat prevederile
acestuia sa fie in armonie cu normele dreptului comunitar. 1tatele membre trebuie sa ia toate masurile
necesare -generaleBparticulare) in vederea asigurarii atingerii obiectivelor directivei. !bligatiile prevazute in
#A
directive se impun tuturor autoritatilor statelor membre. +reptul national trebuie interpretat in litera si
spiritul prevederilor directivei nepreluate, in vederea atingerii rezultatului urmarit. 0n situatia din speta,
contractul de societate nu a fost desfiintat. Lotararea a instituit efectul mijlocit al directivelor -a se vedea
mai .os).
15D6 F H"n C"l+"n K G%%nn
St%re% #e f%pt: neanga.area reclamantelor in calitatea de gardieni de penitenciar din cauza ca erau femei.
0nvocarea prevederilor unei directive comunitare -netranspusa in legislatia nationala) care prevad obligatia
statelor membre sa adopte prevederi adecvate pentru prevenirea acestui fenomen.
C"nclu2i% in+t%ntei: trebuie asigurata posibilitatea de anga.are pentru reclamante. +reptul national trebuie
interpretat in lumina textului si scopului directivei. Lotararea a reafirmat existenta efectului mi.locit al
directivelor -interpretarea legislatiei nationale in conformitate cu prevederile legislatiei comunitare).
1556 F F%ccini D"ri
St%re% #e f%pt: $c4izitionarea unui curs de limba engleza de la un vanzator ambulant. Eazgandirea
cumparatorului la & zile dupa ac4izitionarea produsului si neacceptarea ei de catre vanzator. 2rmarirea
cumparatorului in vederea recuperarii contravalorii cursurilor cumparate. 0nvocarea prevederilor unei
directive comunitare -nepreluata in legislatia nationala, dar care conferea dreptul de dezicere
cumparatorului, in termen de 9 zile de la ac4izitionarea produsului) intr"un proces intre particulari.
C"nclu2i% in+t%ntei: Eespingerea efectului direct orizontal al directivelor. Prevederile unei directive,
nepreluate in legislatia nationala nu pot fi invocate in fata instantei nationale intr"un proces intre doi
particulari. *otusi, particularii au dreptul sa obtina despagubiri de la stat pentru pre.udiciile cauzate prin
nepreluarea directivei, daca se dovedeste ca: #) directiva conferea drepturi pentru particulari% &) continutul
acelor drepturi poate fi definit in baza prevederilor directivei si daca /) se dovedeste existenta raportului de
cauzalitate intre nepreluarea directivei si cauzarea pre.udiciilor.
155< F Luci%n" Arc%r"
#@
St%re% #e f%pt: preluarea gresita in legislatia nationala a unei directive care interzicea deversarea de cadmiu
in apele curgatoare. +irectiva prevedea obligatia autorizarii prealabile, indiferent de data infiintarii
intreprinderii.
C"nclu2i% in+t%ntei: Prevederile unei directive nu pot fi invocate impotriva particularilor, ci doar impotriva
statelor membre. Lotararea a temperat principiul interpretarii conforme a dreptului comunitar -efectul
mi.locit al directivelor). 0nterpretarea conforma nu trebuie sa conduca la sanctionarea particularilor pentru
nerespactarea unor obligatii prevazute intr"o directiva netranspusa sau gresit transpusa in dreptul national.
#7