Discursul politic

Discusul electoral constituie principala modalitate prin care actorul politic poate
genera evenimente intr-o campanie electorala. O data lansat in spatiul concurential al
campaniei, discursul electoral parcurge o continua miscare de reorganizare si negociere
conform unei gramatici conventionale care include capitole allocate participantilor
protagonisti: candidatii, mass-media, clasa mediatica (personalitatile publice care
comenteaza evenimentul), electoratul si diferitele reprezentari ale acestuia. Cu alte cuvinte,
inainte ciar de a deveni discurs, e!ista de"a institutia si practica discursului electoral.
Discursul este un mod de utilizare a limbii si a limba"elor (limba"e nonverbale,
limba"e specializate, diferite vocabulare) pe baza caruia un actor social prezinta
interlocutorilor sai o interpretare a unor fapte. #n masura in care, utilizand o limba si anumite
limba"e, producem efecte asupra unor fapte. #n masura in care, utilizand o limba si anumite
limba"e, producem efecte asupra interlocutorilor nostri directi si indirecti, putem spune ca
orice act de comunicare are o dimensiune discursive.
$laborand un discurs, punem in circulatie anumite fapte si, in acelasi timp,
caracterizam faptele respective% ne atribuim noua si interlocutorilor nostril o pozitie in functie
de situatia in care ne aflam% indicam cat de mult ne implicam in actul de comunicare si cat de
importanta este pentru noi situatia in care comunicam. &rin discurs, redefinim situatia in care
evoluam.
'n discurs este politic atunci can evalueaza situatii de interes public. Ceea ce distinge
discursul politic de alte tipuri de discurs este in primul rand conventionalitatea sa: oricat de
originala ar fi con"uctura care declanseaza acest discurs, ea este imediat normalizata printr-
un comentariu corespunzator cu rangul institutiei si a celui care reprezinta institutia. Orice
discurs politic functioneaza pe baza unei argumentatii conventionale care "ustifica, pe de o
parte, rolul institutiei si, pe de alta parte, imaginea publica a celui care reprezinta institutia.
#n al doilea rand, un discurs este politic atunci cand se autoevalueaza ca fiind
adevarat sau correct. (ai mult decat orice alt tip de discurs, cel politic comunica versiunea
corecta a unor fapte, precum si implicarea ma!ima a autorului in ceea ce priveste
veridicitatea continutului. Discursul politic comunica adevarul, ianaintea ciar a
continutului propriu-zis.
(aterial discursului politic provine din faptul ca actorul politic activeaza, in functie de
situatia de comunicare, anumite strategii de credibilitate menite a comunica adevarul. De ce
opinia publica ridiculizeaza sau condamna minciuna politica, iar actorii politici continua
promisiunile adesea fara acoperire) &robabil pentru ca politicianul are nevoie nu doar sa
afirme adevaruri, ci sis a fie perceput de catre electorat ca fiind persoana care spune adevarul
atat in situatia data, cat si adevarul in general, indifferent de situatie.
&rea preocupati sa-si construiasca credibilitatea, actorii politici promit prea mult sau
spun cu prea mare usurinta ceea ce vor oamenii sa auda. &e de alta parte, regimul mediatic in
care actioneaza actorii politici, contribuie la dezvoltarea unor tenici de credibilitate din ce in
ce mai sopisticate. *stfel, daca intr-o prima etapa discursul politic se intemeia pe adevar
pe baza de criterii ideologice, in epoca mediatizarii, politicienii beneficiaza de un intreg
dispozitiv tenologic si scenic care produce imagini adevarate.
Discursul politic este si electoral atunci cand este generat de un eveniment
conventional (campania electorala) si este construit pe baza unor conventii de interactiune si
comunicare specifice.
Campanile electorale confera actorilor politici roluri discursive multiple inainte ciar
ca acestia sa se lanseze in competitie. *stfel, fiecare actor politic actioneaza simultan in
calitate de:
- candidat care detine puterea politica in timpul campaniei versus candidat situate in
opozitie
- contracandidat
- politician care dispune de"a de o imagine publica alimentata de un trecut politic si de
o memorie colectiva
&articipand la aceasta interactiune relativ pre-stabilita, la un spatiu de comunicare
conventional si, ca atareaparent incis , candidatul isi poate construe in mod legitim o
identitate in conditii de publicitate.
$venimentul conventional care este o campanie electorala distribuie nu numai rolurile,
ci si tipurile de resurse electorale de care pot benefiacia actorii politici. &otentialul acestor
resurse variaza in functie de caracteristicile sistemului politic, electoral si mediatic din fiecare
tara. Depinde de actorii politici cum vor utilize la nivelul discursului electoral:
- resursele electorale formale provenond din organizarea constitutionala si procedurala a
campaniei (avem in vedere o serie de prevederi constitutionale si legislative care
vizeaza eligibilitatea candidatilor, accesul la mass-media durata campaniei, finantarea,
rolul unor organizatii nonguvernamentale etc.)%
- resursele electorale cumulate + imaginea publica a candidatului bazat pe trecut si
familie politica, intreaga istorie discursive a candidatului%
- resursele electorale create pe baza actiunii in campania electorala a candidatului
(aceste resurse fie sunt depistate de catre candidat in con"uncture electorala, fie
constituie resurse date pe care respectivul le creeaza in favoarea sa).
'nele dintre resursele unui candidat sunt deopotriva formale, accumulate si create. De
pilda, electoratul este o resursa formala (electoratul ca interlocutor colectiv si institutie care
legitimeaza actiunea candidatului), o resursa acumulata (electoratul ca interlocutoru care
dispune de"a de o imagine preelectorala a candidatului si implicit, de criterii de evaluare a
acestuia), precum si o resursa create (electoratul, un interlocutor care trebuie mentinut sau +
dupa caz + convertit).
,esursele electorale formale si accumulate atribuie candidatului o mar"a de putere care
poate fi perdanta sau performanta. De aceea, in timpul campaniei, un candidat are nevoie si de
alte resurse care sa mentina, sa suplimenteze sau sa anuleze mar"a de actiune electorala.
,olurile discursive confera candidatului o identitate formala. *stfel, in fata
electoratului si a mass media, candidatul trebuie sa se lase investigat si, in acelasi timp, sa
se prezinte. #n fata contracandidatilor, candidatul se lasa cestionat de acestia, si la randul sau,
ii poate interpela. Din acest punct de vedere, campania electorala este singura practica politica
care egaleaza conditiile discursive ale actorilor politici si care face posibila comunicarea
orizontala dintre acestia.
,olul de candidat constituie numai in aparenta o pozitie de subordonare. #n realitate,
acest rol confera politicianului dreptul de a simula pozitia celui care ia decizii politice.
&ornind de la aceasta reprezentatie, candidatul poate accede la decizia politica efectiva.
#ntr-o campanie electorala, nu numai candidatii, ci si electoratul si mass-media
beneficiaza de roluri distinctive. -otusi, cata putere are electoratul, in conditiile in care , desi
el concentreaza atentia mass-media si a electoratului, posibilitatile sale de participare la
dezbaterea electorala sunt e!treme de limitate)
Dincolo de faptul ca mandateaza liderii politici, electoratul legitimeaza organizarea
unui spatiu de comunicare electorala la care, parado!al, el nu aprticipa in mod direct. &e de
alta parte, depinde de politica de mediatizare si de sondare a opiniei cat de eficienta este
participarea electoratului la campania electorala ciar prin formulele de mediere.
Ca si in perioada dintre alegeri, pe parcursul campaniei electorale, mass-media asigura
circulatia informatiei politice si evalueaza evenimentul electoral in calitate de opinie publica
independenta. .pre deosebire insa de perioadele politice normale, mass-media abordeaza
acelasi subiect timp indelungat + un timp a carui durata este stabilita prin conventie +, astfel
incat mass-media va avea nevoie de un proiect de comunicare electorala. De regula, acest
proiect modifica grila canalului mediatic fara ca acesta din urma sa renunte la modelul de
comunicare consacrat (modelul care a propulsat canalul mediatic drept voce sau gen
mediatic).
Controversata problema a efectelor mass-media este relansata mai mult ca oricand in
timpul campaniilor electorale, cand mass-media trece drept o resursa atat pentru bublicul care
urmeaza sa voteze, cat si pentru candidatul care actioneaza in regim concurential. Din
perspective candidatilor, oferta mediatica inseamna, in primul rand, eleborarea unor ituatii
de mediatizare a candidatului. Din acest punct de vedere, candidatii se raporteaza la mass-
media ca la o resursa formala. &e de alta parte, pentru candidat, mass-media poate fi si o
resursa acumulata in masura in care candidatul dispune de un trecut mediatizat.
/u este clar 0nc1 dac1 discursul politic propriu-zis a ap1rut odat1 cu afirmarea retoricii
sau odat1 cu inventarea politicii 0n sine, de2i problema este f1r1 0ndoial1, 0n mod ironic, una
caracteristic1 oric1rui omo sapiens sapiens care se respect1. 3i dac1 un omo faber ne-ar
vorbi de prima posibilitate, 0n timp ce un omo politicus 2i-ar respecta cu stricte4e $goul,
g1sindu-l 0n cea de a doua.
Ce trebuie s1 fac1 un discurs) Dac1 el 02i propune s1-i conving1 pe to4i, el e cu
siguran41 ratat. Dac1 02i va propune s1 fie cea mai frumoas1 0ncercare lingvistic1 rostit1
vreodat1, el va fi lamentabil ca 2i eficien41. #ar dac1 nu-2i propune nimic, este ciar posibil s1
ias1 bine. (apud O. 5enr6)
7-rebuie s1 le vorbesc - ei nu g8ndesc ca mine - ei g8ndesc invers dec8t mine - eu va
trebui s1 m1 prefac, 0ntr-un fel, c1 g8ndesc la fel ca ei7.
/u este obligatoriu ca aceasta s1 fie secven4a e!act1 a ra4iona-mentului implicat, dar
elementele sale constitutive nu pot fi altele. (otiva4ia este arareori o u2urin41 2i o pl1cere
deosebit1 de a 4ine discursuri - c8nd se 0nt8mpl1, oratorul este un caz special, cu mari 2anse de
a reu2i oricum. 9n rest, obiectivul oric1rui orator improvizat este s1 p1streze aten4ia publicului
s1u printr-o disimulare a propriului interes pentru bun1starea general1 sau printr-o tactic1
adoptat1 pe moment, 0n func4ie de diferitele reac4ii ale ascult1torilor. De aceea, discursurile
cele mai complicate 2i de aceea supuse celor mai multe studii sunt 7cele f1r1 public7, unde
avanta"ul rela!1rii aparente este devansat de absen4a feed-bac:-ului general, element crucial
0n reglarea nivelului parate!tual implicat. $!ist1 2i 0n acest sens unele posibilit14i de
manipulare evidente, precum 2i altele subliminale. De e!emplu, pentru discursul radiofonic,
0ntreb1rile, invoca4iile 2i e!clama4iile retorice sunt redundante, pentru c1 sunt realmente
adresate 7nim1nui7, at8ta timp c8t la un moment dat nu poate fi determinat un adversar
evident, iar aceste procedee au fost concepute cu prec1dere pentru confrunt1rile directe. 9n
scimb, este profitabil1 7tactica Curcill7, care rezid1 0n utilizarea, 0n acela2i te!t, a multor
elemente sloganice - originale, evident - alc1tuindu-se o concentrare de fraze care r1m8n 0n
memorie asociate numelui celui ce le-a rostit.
O alt1 tactic1 util1, mai ales 0n situa4iile limit1 este aceea a 7gentlmanului7 - anume, a
oferi ascendentul moral unui inamic poten4ial, eventual celui care a 0nvins de"a, mai 0nt8i cu
scopul de a te men4ine 0n lupt1, prin realinierea argumentelor 0n a2a fel 0nc8t s1 accep4i
pierderea unei b1t1lii, dar nu a r1zboiului, apoi, pentru a scimba 0n mod subtil pozi4ia fa41 de
admiratorii adversarului, 0n a2a fel 0nc8t acesta s1 piard1 mult din spri"inul lor dac1 atac1
imediat pe acela2i subiect 0n fa4a c1ruia i se pare c1 a c82tigat.
9n campaniile electorale, limba"ul ia forma discursurilor politice 2i a sloganurilor,
fiecare din acestea viz8nd c82tigarea unei p1r4i c8t mai mari a electoratului% astfel, un procent
destul de mare din voturi se datore2te calit14ilor oratorice ale candidatului 2i modalit14ii de
realizare a discursului.
9n cartea 7;<os = moille7, &ierre Dac afirm1 urm1toarele: 7un discurs politic bun nu
trebuie s1 vorbeasc1 despre nimic, dar s1 lase impresia c1 vorbe2te despre toate7. Ceea ce
intereseaz1 la un discurs politic nu este doar con4inutul s1u, ci 0ntr-o mare m1sur1 2i forma
care 0mbrac1 ideile.
&siologia celor ce ascult1. $ un talent s1 2tii s1 ascul4i - e mai mare talentul celor care
mai mult ascult1 dec8t vorbesc. >eci de c8nd lumea, obiceiul de a alege are la baz1
aprecierea meritului aparent. Dintre to4i p1unii, o p1uni41 alege evident mereu pe cel cu coada
mai frumoas1, indiferent de calit14ile genetice cu adev1rat importante pe care oricum nu le
poate verifica. *cest ritual s-a transferat 0n mod perfid 0n via4a politic1. Coada p1unului este
discursul, oric8t de multe 2i de colorate artificii ar ata2a un candidat campaniei sale.
.ingurele efecte care deta2eaz1 publicul general de aceste reguli sunt efectul de obi2nuin41 2i
efectul de frond1, pe care le vom trata separat, pentru c1, ele indic1 participarea de mare fine4e
a structurii sociale moderne 0n ciar formarea ei.
&rimul efect se manifest1 evident mai ales la publicul 0n v8rst1, 0ns1 regula nu are nimic de-a
face cu acest criteriu. Cu c8t unei persoane i se supun aten4iei mai multe argumente 0ntr-un
anumit domeniu - inevitabil ele se vor repeta - aceasta tinde s1 le acorde mai pu4in1 aten4ie 2i
s1 p1streze 0n mod rigid drept corect1 ultima secven41 care, la un moment dat, i-a atras aten4ia
0n mod pozitiv. $ste clar1, aici, importan4a pe care o are originalitatea 0ntr-un discurs cu unele
2anse.
$fectul de frond1 are 0n mod fatal o pondere mai mare 0n r8ndul tinerilor 2i, cu toate c1
de regul1 nu are consecin4e negative (se traduce 0n refuzul de a vota), uneori se 0ndreapt1 0n
propor4ii mari 0mpotriva a tot ceea ce p1streaz1 un parfum 0nvecit% totu2i el nu va fi prea des
un curent pozitiv 7pentru7 ceva - prin defini4ie, este un curent 7contra7.
&siologia 7ad"ectivului posesiv7. O categorie aparte a discursului politic modern -
0ntr-un stat democratic - este cea a 7realegerii7. .e refer1, evident, la acea categorie de
persona"e din arena politic1, pentru care lupta este de a p1stra 2i nu de a c82tiga, printre care
nu sunt rare no4iunile de 7guvernul meu7 sau 7ministerul nostru7, 0n opozi4ie cu 7senatorii
vo2tri7 2i 7mo4iunile dumitale7.
*v8nd avanta"ul unor realiz1ri de"a 0mplinite 2i dezavanta"ul rat1rilor mult mai
mediatizate, ca 0ntotdeauna, un poten4ial 7reales7 are de optat, c8nd 02i construie2te at8t
discursul, c8t 2i publicul 4int1, 0ntre a se l1uda sau a o lua de la cap1t. De e!emplu, dac1 se
afl1 0n fa4a unor oameni neutri politicianul 02i poate permite s1 ri2te o u2oar1 laud1 de sine de
tipul 7uite ce am f1cut eu pentru ceilal4i7 - ceea ce nu e tocmai etic din partea lui, 0ns1 adesea
se 0nt8mpl1 ca acest punct s1 fie negativ, c1ci imediat ce apare un declan2ator (b1nuial1,
acuza4ie) lauda provoac1 o reac4ie 0n lan4 dezastruoas1.
.tatul totalitar. Cel mai autentic discurs politic este cel dintr-un stat totalitar. 9n orice
stat relativ democratic, discursul este adesea 0nlocuit sau eclipsat de polemic1. $l r1m8ne
7coada p1unului7, dar, prin efectul de obi2nuin41 nu mai este un discriminant absolut. 9n statul
totalitar, ideea nu mai este efect pe termen scurt, de aceea, pierz8ndu-2i caracterul electiv,
discursul devine propagandistic. .copul oratorului nu este s1 reveleze, ci s1 acopere, s1
motiveze publicul s1u s1 0ncid1 ocii - s1 recunoa2tem, o sarcin1 mult mai dificil1. -e!tul se
adreseaz1 tuturor, 2i, 0n plus, el este considerat ratat atunci c8nd m1car un ascult1tor nu a fost
convins pe deplin, oarecum, sau m1car 7f1cut atent7. $vident, un discurs, 0n aceast1
configura4ie, trebuie s1 con4in1 destul entuziasm pentru a-i pacifica pe revolta4i,
transform8ndu-i 0n mod natural 0n adep4i 2i eroi ai 7doctrinei7, dar 0ndea"uns de pu4in1
7doctrin17 pentru a nu-i deran"a pe pacifi2ti, care au un anumit prag de toleran41 fa41 de
lucrurile cu care sunt 0mp1ca4i, dar nu de acord.
Discursul este cel mai frumos mod de a-i manipula pe oameni, atunci c8nd e2ti
convins de la 0nceput 2i f1r1 nici o ezitare c1 nu crezi un cuv8nt din ce ai de g8nd s1 spui.
7Dac1 se 0nt8mpl1 s1 crezi cu adev1rat c1 adev1rul este acolo 2i c1 singura menire a
discursului este s1-l prezinte 0ntr-o manier1 elegant1, atunci fie e2ti orator, fie e2ti pierdut7.
Comunicarea uman1 reprezint1 o strategie direct1 2i eficient1 de influen4are social1 a
comportamentului politic al indivizilor, prin impactul direct pe care 0l are asupra atitudinilor 2i
credin4elor.
(c. ?uire consider1 c1 impactul persuasiv al comunic1rii parcurge la nivelul con2tient
al individului @ procese: aten4ia, 0n4elegerea, acceptarea, re4inerea 2i, 0n final, efectul se
observ1 0n comportamentul politic al individului.
$!emplu: obiectivul discu4iei candidatului politic pe un post radio sau -> este s1
determine la ascult1tori un comportament de votare. Ciar dac1 receptorul este atent la
comunicare, impactul persuasiv este mic dac1 nu 0n4elege argumentele sursei din cauz1 c1
sunt prea comple!e (e2ec de 0n4elegere) sau dac1 nu accept1 concluziile candidatului (e2ec de
a2teptare). &resupunem c1 auditoriul a fost convins, deci a acceptat mesa"ul electoral, dar dac1
scimbarea atitudinal1 nu este durabil1 2i de profunzime oamenii 02i scimb1 opinia indus1
ciar 0nainte de ziua alegerilor.
#nforma4ia primit1 implic1 un proces de prelucrare cognitiv1, analiza critic1 a
mesa"ului, corelarea e!perien4ei anterioare a individului, referitoare la candidat, cu
argumentele con4inute 0n mesa". Calea indirect1 a proces1rii informa4iei din cadrul mesa"ului
persuasiv urmeaz1 un procedeu euristic, cel al credibilit14ii sursei.
(esa"ul candidatului poate fi acceptat ciar 2i 0n lipsa unei motiva4ii logice dac1
individul cap1t1 credibilitate 2i prezint1 atractivitate. &rin 0ncrederea acordat1 de aleg1tori 2i
totodat1 competen4a acestora, candidatul este investit cu credibilitate. $ficien4a mesa"ului este
mai mare cu c8t nivelul de educa4ie, statutul social, inteligen4a 2i competen4a profesional1
atribuie candidatului vor cre2te. 3i, ca urmare a aprecierii acordate acestuia, mesa"ul va fi
considerat c1 de4ine informa4ii pertinente, adev1rate.
O alt1 competen41 necesar1 este sinceritatea care se poate pune 0n eviden41 deoarece:
A Comunic1 ceea ce 2tie%
A $ste dezinteresat fa41 de rezultatele demersului comunicativ%
A ;ipse2te inten4ia de persuasiune%
A *p1r1 o pozi4ie opus1 propriului interes.
9n func4ie de informa4iile pe care le de4ine despre candidat, 0nainte de a asculta mesa"ul
persuasiv (opiniile e!primate anterior, competen4a, tr1s1turile de caracter) asociate cu situa4ia
din momentul discursului (lipsa de sinceritate) aleg1torul 02i va construi o reprezentare a
candidatului de la care va a2tepta un anume un anume comportament politic. $ficacitatea
mesa"ului politic depinde de confirmarea sau nu a acestor a2tept1ri.
C8nd candidatul este atractiv (aspect fizic, personalitate, carism1, conduit1)
scimbarea atitudinal1 a aleg1torului este determinat1 de procesele de identificare cu sursa, pe
baza sentimentelor admirative pe care le 0ncearc1, deoarece opinia este determinat1 de
sentimente.
.cimbarea comportamentului politic dac1 nu este integrat1 0n sistemul de valori 2i
credin4e al aleg1torului, fiind dependent1 de durata leg1turii afective stabilite 0ntre candidat 2i
aleg1tor, va putea fi oric8nd revocat1. Contactele directe sau prin mass-media fac s1 creasc1
atractivitatea 2i durabilitatea rela4iei.
Oamenii se las1 influen4a4i de cei asem1n1tori lor, av8nd atitudini 2i comportamente
similare lor. Dar, se las1 influen4a4i 2i de cei cu tr1s1turi 2i comportamente diferite de ale lor,
0n m1sura 0n care sunt cele pe care nu le au 2i ar dori s1 le aib1 (complementaritatea gener8nd
atractivitate).
Ceea ce convinge aleg1torul de bunele inten4ii este ciar imaginea pe care o
proiecteaz1, cu c8t este mai dinamic cu at8t este mai conving1tor. Comunic1 energie,
entuziasm, autoritate prin aspectul s1u propriu-zis, c8t 2i prin stilul 2i viteza mai mare a
discursului. Dinamismul discursului va determina auditoriul s1-l accepte ca fiind credibil.
(esa"ul devine mai persuasiv dac1 se asociaz1 la receptor cu emo4ii pozitive. $ste
posibil s1 devin1 eficient dac1 se asociaz1 cu emo4ii negative, prin inducerea fricii. Dac1 la
informa4iile despre e!perien4e concrete 2i strategiile de evitare se adaug1 argumente
emo4ionale asociate cu instruc4iuni e!acte, complete despre evitarea situa4iei dificile se va
ob4ine drept efect modificarea comportamentelor indivizilor 0n sensul dorit, prin inducerea
fricii.
De e!emplu: 7/oi nu ne vindem 4araB7
C8t de diferit trebuie s1 fie mesa"ul de opiniile aleg1torilor pentru a putea convinge)
A O surs1 foarte credibil1 determin1 scimbarea opiniilor aleg1torilor ciar dac1 prezint1
pozi4ii diferite de ale receptorului.
A ,eceptorul implicat emo4ional 0ntr-un anume tip de mesa" nu va putea fi scimbat 0n
comportamentul s1u ciar 2i de surs1 credibil1.
.1 se prezinte argumente pro sau contra 0n discurs)
A *duc8nd numai argumente pro, autorul 02i ap1r1 discursul prin sus4inere, elimin8nd situa4iile
de contrazicere.
A *duc8nd at8t argumente pro 2i contra discursul se va ap1ra prin respingere.
&apageorgis 0n CDEC sus4inea ap1rarea prin respingere a discursului, evit8nd 7efectul
tigrului de 8rtie7. Discursul 0n care se aduc numai argumente pro-atitudini aleg1torului
0nt1re2te atitudinea receptorului doar aparent, pentru c1 nu-l prote"eaz1 pe individ de a face
fa41 unui discurs-atac ulterior cu argumente contra, pe care prima surs1 le-a evitat 2i, evident,
la care receptorul 02i va scimba atitudinea.
$ste foarte important1 2i calitatea mesa"ului, generat1 de noutate 2i validitatea
opiniilor sursei (elementele noi ale discursului s1 nu fie repetate prea des pentru a evita 0n
acest fel saturarea receptorului 2i a da un caracter plauzibil mesa"ului).
(esa"ul ce sus4ine atitudinile receptorului determin1 r1spunsuri cognitive 0n favoarea
ideilor candidatului. C8nd auditoriul este supus unui mesa" contra-atitudinal 2i i se sugereaz1
pozi4ia pe care trebuie s1 o sus4in1 atrage cre2terea rezisten4ei la persuasiune 2i tendin4a de
p1strare a comportamentului ini4ial.
*uditoriul informat, prin mesa", c1 atitudinile candidatului atractiv 2i credibil sunt
altele dec8t ale lui, va dezvolta un dezecilibru cognitiv care genereaz1 presiuni psiice ce
intr1 0n contradic4ie cu credin4ele sale.
Cu c8t calitatea argumentelor con4inute de mesa" genereaz1 mai multe idei favorabile
(pozitive) la auditoriu, cu at8t efectul persuasiunii cre2te 2i scimb1rile atitudinale 2i
comportamentale vor fi mai mari. De altfel, se poate a"unge la aspectul 7malefic7 al
persuasiunii: propaganda.
'n act ostensiv de comunicare reprezintF un apel la aten4ia ascultFtorilor. *stfel,
auditorul are dreptul sF creadF cF ceea ce li se comunicF prin intermediul stimulului ostensiv
este relevant pentru ei, sau cF cel pu4in emi4Ftorul considerF asta. ,eceptorii nu doar sperF cF
mesa"ul este relevant, ci au a2teptFri precise legate de relevan4a mesa"ului. Comunicarea
ostensiv-inferen4alF implicF faptul cF emi4Ftorii comunicF ascultFtorilor relevan4a stimulilor,
ceea ce 0nseamnF cF un act de comunicare ostensivF comunicF o prezum4ie de relevan4F.
Conform acelea2i teorii, un mesa" este relevant, 2i astfel procesat de un receptor, dacF
2i numai dacF efortul depus de ascultFtor la procesarea mesa"ului este c8t mai mic posibil.
Giind un factor negativ, relevan4a unui mesa" este mai scFzutF atunci c8nd efortul de procesare
este mai ridicat dec8t se a2teaptF ascultFtorul.
9n lumina considerentelor teoretice prezentate, principiul relevan4ei poate fi definit
astfel: HOrice act de comunicare ostensivF comunicF prezum4ia propriei sale relevan4e
optime.@
&entru a analiza efectele pe care le au discursurile politice asupra ascultFtorilor, am
folosit principiul relevan4ei 2i teoria comunicFrii ostensiv-inferen4iale pentru urmFtoarele
motive:
(C) Candida4ii la pre2edin4ie trebuie sF atragF aten4ia auditoriului asupra inten4iilor lor
informative 2i acest lucru se realizeazF pe baza stimulilor ostensivi%
(I) *scultFtorii se a2teaptF ca vorbitorii J candida4ii sF comunice numai informa4ii
relevante%
(K) *scultFtorii se a2teaptF ca procesarea mesa"elor sF implice un nivel scFzut de efort
2i sF ducF la modificFri importante ale mediului lor cognitiv, adicF se fie relevante%
(@) Candida4ii 02i folosesc discursurile ca stimuli ostensivi 2i astfel comunicarea devine
ostensiv-inferen4ialF%
(L) *t8t vorbitorii, c8t 2i ascultFtorii vor sF ob4inF o comunicare realF% este adevFrat cF
politicienii 0ncearcF sF persuadeze, dar asta se leagF de modul 0n care 02i structureazF
discursurile, nu de inten4iile lor informative% candida4ii nu vor sF-2i informeze ascultFtorii cF
0ncearcF sF le scimbe op4iunile politice% persuasiunea poate fi consideratF o inten4ie ascunsF,
care totu2i este cunoscutF 0n mod reciproc%
(E) *scultFtori se a2teaptF ca uneori comunicarea sF nu fie relevantF, dar pot sF i2i
imagineze cF mesa"ul a fost de fapt relevant, dar cF vorbitorul nu a fost relevant 0ntr-un mod
optim% alteori, pot fi convin2i cF mesa"ul 0n sine a fost irelevant%
(M) De obicei, alegFtorii 0i voteazF pe acei candida4i care prezintF 0n discursurile 2i 0n
campaniile lor o informa4ie relevantF%
(N) 9n campaniile electorale, mesa"ele relevante sunt 0n primul r8nd acelea care con4in
informa4ii ce fac ascultFtorii sF se 0ncreadF 0ntr-un anumit candidat, mesa"e care oferF solu4ii
la problemele curente, solu4ii care vor aduce scimbFri 2i 0mbunFtF4iri 0n vie4ile ascultFtorilor.
Analiza tematica a discursului politic
Discursurile politice sunt structurate 0n "urul a douF tipuri de teme: pozitive 2i
negative. De obicei, candida4ii se folosesc de teme pozitive pentru a-2i sublinia propriul
program, modul 0n care vor rezolva problemele curente cu care se confruntF 4ara, de un limba"
negativ pentru a se referi la contracandida4ii lor sau la cei afla4i la putere 0n acel moment.
*stfel, o diotomie $uJ/oi vs. $lJ$i se poate observa 0n orice discurs politic.
$ste interesant faptul cF unii dintre candida4i aleg sF-2i structureze discursurile numai
pe baza unui limba" 2i a unor teme negative. *cest fapt poate avea douF e!plica4ii: 0n primul
r8nd, folosirea unor termeni negativi creeazF o imagine grotescF a contracandida4ilor 2i astfel
alegFtorii au o singurF alternativF, de a nu vota pentru ace2tia 2i de a-l alege pe cel care a avut
cura"ul sF dema2te rFul% 0n al doilea r8nd, o analizF mai profundF, poate dezvFlui cF un
candidat care se folose2te numai de teme negative nu are de fapt nici un fel de program
electoral. De obicei, acei candida4i care nu au nici o 2ansF folosesc cu preponderen4F mi"loace
negative 0n discursurile lor.
Oin sF precizez cF citatele nu vor fi numeroase, nu pentru cF nu s-ar regFsi 0n
discursurile analizate, ci din economie de spa4iu.
*naliz8nd corpusul, se poate observa cF C.>. -udor 02i structureazF discursurile 0n
"urul unor teme negative, teme care vor fi ilustrate 0n cele ce urmeazF prin citate.
.FrFcia, Degradare 2i Crima 0n ,om8nia
H Oara ,ealF e p8ntecul femeii care a 0nceput sF-2i v8ndF pruncii, 0ncF 0nainte de a-i na2te JPJ
pe c8nd copiii astfel comercializa4i se duc la o moarte sigurF, 0n bFncile de organe ale
bogFta2ilor lumii. Q-udor: K@LR
H*sta nu 0nseamnF cF nu se moare 0n ,om8niaB Sa se moare JPJ 0n cele mai
0ngrozitoare feluri. *m 0n vedere JPJ crimele 2i sinuciderile. /iciodatF 0n istoria ,om8niei,
nu s-au produs at8t de multe omoruri pe an 2i nu 2i-au pus capFt zilelor at84ia semeni de-ai
no2triB Q-udor: K@MR
HJPJ buruienile care le fac rom8nilor via4a insuportabilF: sFrFcia, mizeria, anaria
mafia. Q-udor: KEMR
(afia politicF 2i mediaticF
H*cesta este unul dintre motivele pentru care (afia &oliticF 2i "uridicF implicatF 0n
e!portul de copii, de unde scoate profituri financiare de ordinul miliardelor de dolari JPJ
Q-udor: K@ER
HDeviza mea este: Tos (afiaB .us &atriaB Q-udor: K@ER
H JPJ dar (afia a prFduit ciar 0n aceste zile de toamnF, INU de milioane de dolari pe
o a2a-zisF tenicF medicalF strFinF, de m8na a doua) JPJ cF (afia OigFneascF face ravagii 2i
e ocrotitF, pe fa4F, de unele autoritF4iB Q-udor: KEDR
*ceste douF teme negative sunt recurente 0n discursurile lui -udor 2i se combinF cu
altele care fac referire la contracandida4ii lui, 0n special la #on #liescu 2i la cei afla4i la putere
0n acel moment.
Cei afla4i la guvernare
H-imp de @ ani actuala &utere n-a suflat nici o vorbF despre &actul ,ibbentrop-
(olotov, dimpotrivF l-a ratificat 2i ea, 0n iunie CDDM, la /eptun. -imp de @ ani, ,egimul
Constantinescu n-a 0ndrFznit sF spunF nimic despre -ezaurul ,om8niei JPJ Q-udor: KLKR
H*ctuala campanie politicF 0ncepe cu mortul pe masF. *cesta nu este altul dec8t
Vcadavrul politicW $mil Constantinescu, principalul vinovat de dezastru OFrii,
mercenarul care a fost sfFtuit, nu demult, sF-2i facF ara:iri. ,om8nia este condusF, pe
fa4F, de femeia-:omisar Xoe &etre. Q-udor: KLDR
Caracterizarea contracandida4ilor politici
H/u mF tem de nici unul dintre contracandida4ii mei, care se 0mpart 0n douF categorii:
activi2ti de partid 2i contabili. Q-udor: KLDR
H9n privin4a candidaturii dvs. iarF2i s-a comis o fFrFdelege: dvs. pretinde4i cF n-a4i avut
un singur mandat preziden4ial, CDDI + CDDE. $roare gravFB Q -udor:KNKR
H3i toate acestea pentru ce) &entru orgoliul maladiv al unui ateu de MC de ani, care 2i-a
pus 0n cap sF devinF, pentru a treia oarF, pre2edintele unei OFri JPJ) Q-udor: KDUR
*ceste teme negative stau la baza discursurilor lui -udor din campania electoralF
IUUU. $lemente sintactice, semantice, pragmatice 2i structuri retorice sunt folosite pentru a le
complica.
'nele dintre temele e!emplificate sunt prezente 2i 0n discursurile lui #on #liescu, dar
e!istF diferen4e 0n ceea ce prive2te modul lor de articulare: discursurile lui -udor sunt lungi,
pline de digresiuni, 0n timp ce tonul lui #on #liescu este mult mai calm, mai pu4in agresiv 2i
mai pacificator, discursurile sale fiind mai scurte 2i la obiect. C8nd acuzF, o face 0ntr-un mod
impersonal, atacurile sale fiind 0ndreptate 0mpotriva celor afla4i la putere 2i a
contracandidatului sFu, C.>. -udor, 0nsF numele acestuia nu apare niciodatF 0n discursurile
analizate.
Degradarea, sFrFcirea 4Frii 2i a poporului rom8n
H JPJ ,om8nia celor care muncesc din greu, dar pentru care sFrFcia, disperarea 2i
nesiguran4a constituie nefericita rFsplatF a trudei lor. Q#liescu, Discursul de acceptare a
candidaturii, H*proape de oameni, 0mpreunF cu ei, L.CU.IUUUR
H JPJ c8teva mFsuri de combatere a sFrFciei e!treme. Q#liescu, Discursul de acceptare
a candidaturii, H*proape de oameni, 0mpreunF cu ei, L.CU.IUUUR
H 9n4eleg greutF4ile 2i fenomenele negative cu care vF confrunta4i. JPJ 3tiu cF
drogurile, violen4a, alcoolul, prostitu4ia sunt capcane JPJ Q#liescu, H(esa"ul cFtre tineriP,
@.CI.IUUUR
Cei afla4i la guvernare
H *cum c8nd a sosit vremea bilan4ului, asistFm la un spectacol "alnic al la2itF4ii 2i al
fugii de rFspundere, al ascunderii 0n spatele Vtenocra4ilorW. JPJ 0ntruc8t cei 0n care 2i-au pus
speran4a i-au 0n2elat, s-au dovedit incapabili sF-2i onoreze promisiunile. JPJ ,eprezentan4ii
coali4iei care guverneazF ,om8nia din CDDE au fFcut prea mul rFu 4Frii 2i oamenilor pentru a
mai avea autoritatea moralF de a cere 0ncrederea oamenilor. Q #liescu, Discursul de acceptare
a candidaturii, H*proape de oameni, 0mpreunF cu ei, L.CU.IUUUR
H$2ecurile sistematice ale actualei guvernFri 0n a combate corup4ia, crima organizatF,
violen4a, precum 2i politizarea e!cesivF a actului administrativ, folosirea func4iei publice ca
rFsplatF pentru clientela politicF au avut drept rezultat o erodare a autoritF4ii statului. Q#liescu,
Discursul de acceptare a candidaturii, H*proape de oameni, 0mpreunF cu ei, L.CU.IUUUR
Contracandida4ii sFi + C.>. -udor
*ceasta este ultima temF negativF prezentF 0n discursurile lui #on #liescu 2i apare
numai 0n cel de-al doilea tur al alegerilor, c8nd singurul contracandidat a fost C.>.-udor. 9n
primul tur, 0n discursurile analizate, #on #liescu nu a folosit nici un element negativ cu referire
la contracandida4ii sFi.
H*2 dori sF nu transformFm aceastF campanie electoralF 0ntr-un prile" de rFfuieli 2i
0ntr-o luptF oarbF cu adversarii. Q#liescu, Discursul de acceptare a candidaturii, H*proape de
oameni, 0mpreunF cu ei, L.CU.IUUUR
-otu2i, dupF primul tur, atacurile sale au devenit mai vizibile, dar impersonale.
H.e 0n2ealF cei care cred cF putem gFsi solu4ii la probleme noastre JPJ 0n trecutul
totalitar sau prin sloganuri e!tremiste, !enofobe JPJ Q#liescu, HDeclara4iaP, IE.CC.IUUUR
HJ..J s-au nFscut 2i dezvoltat mi2cFri e!tremiste, !enofobe 2i antisemite, ale cFror
discurs fals patriotic, demagogic 2i profund nesincer, constituie o gravF amenin4are la adresa
democra4iei JPJ Q#on #liescu, H(esa"ul cFtre tineriP, @.CI.IUUUR
Citatele de mai sus relevF diferen4ele dintre cei doi candida4i. -udor folose2te un
adevFrat arsenal negativ, sinonimia negativF fiind e!cesivF. $ste adevFrat cF este un e!celent
orator, dar 02i folose2te calitF4ile 0ntr-o direc4ie proastF. &ersuasiunea poate fi atinsF prin
folosirea unui limba" negativ referitor la contracandida4i, dar utilizarea e!clusivF a acestuia, a
unor cuvinte de multe ori morbide (HVcadavrul politicW $mil Constantinescu), imensul
paragraf despre traficul ilicit de organe cu care 02i descide discursul de acceptare a
candidaturii sunt destul de 0nspFim8ntFtoare, fiind pe placul unui numFr redus de alegFtori. 9n
plus, temele pozitive sunt doar prete!te pentru a reintroduce dimensiunea negativF a
discursurilor sale. *tacurile lui directe subliniazF faptul cF programul sFu electoral este
ine!istent. Cu toate astea, puterea lui oratoricF i-a fFcut pe c84iva sF-l urmeze.
9n discursurile lui #on #liescu temele negative, atunci c8nd apar, sunt doar o p8rgie
care 0i dF posibilitatea de a-2i prezenta propriul program.
3i 0n ceea ce prive2te folosirea unor teme negative diferen4ele sunt clare: 0n timp ce 0n
discursurile lui -udor elementele negative sunt prezente la tot pasul, iar #on #liescu folose2te
acela2i metode, de2i destul de rar, 0n discursurile celor doi candida4i americani aceste teme
apar sub o formF foarte interesantF.
De2i folosesc un limba" negativ, candida4ii americani aduc argumente logice, de bun
sim4 sau ciar 2tiin4ifice care sF le sus4inF atacurile. Discursurile lor sunt tematice, mult mai
bine organizate dec8t cele ale lui -udor sau #liescu. DatoritF modului 0n care campania
americanF are loc, candida4ii trebuie sF vorbeascF despre aceea2i temF 0n mai multe state 2i de
aceea temele 2i limba"ul folosit se repetF, pFr8nd a fi redundante. Din potrivF, discursurile
candida4ilor rom8ni sunt generale, ace2tia nu e!emplificF 2i nu argumenteazF.
Discursurile politice nu se structureazF numai pe teme negative. -emele pozitive sunt
un mi"loc folosit de candida4i pentru a-2i prezenta propriul program. 'n limba" pozitiv este
ceea ce 0i face interesa4i pe alegFtori: vor sF afle ceea ce le oferF candida4ii, pentru cF 2tiu care
sunt punctele slabe ale guvernFrii 0n care trFiesc 2i, de cele mai multe ori, 2tiu care sunt
nea"unsurile unui anumit candidat. *scultFtorii sunt interesa4i de solu4iile propuse 2i, de
obicei, voteazF pentru cele care par realizabile.
Golosind numai elemente negative, un candidat e!clude o mare parte din grupul sFu (H#n-
group). Consecin4a, ca 2i 0n cazul lui C.>. -udor, este cF alegFtorii nu-l voteazF pentru cF
discursurile lui se adreseazF unui numFr mic de alegFtori, cei care l-ar urma necondi4ionat. &e
de altF parte, includerea tuturor alegFtorilor, sublinierea solu4iilor prezentate 0n discursuri,
accentuarea aspectelor pozitive ale propriului program conduc la succes. *cest lucru s-a
0nt8mplat 0n cazul lui #on #liescu.
9n cele ce urmeazF am prezentat temele pozitive 0nt8lnite 0n corpusul analizat.
.urprinzFtor, c8teva teme pozitive apar 2i 0n discursurile lui C.>. -udor:
Oara, ,om8nia (are
H *2a aratF Oara noastrF ,$*;Y Q -udor: K@LR
HJPJ fiindcF eu am arta ,om8niei (ari in tiparul genetic J..J Q-udor: KLUR
H Cerceta4i rezerva4ia areologicF a limbii rom8ne 2i ve4i vedea cF cele mai importante
cuvinte + &atrie, &opor, OarF, SisericF, *rmatF, &8ine, (uiere, .o4, GFt, Grate, .orF, .FnFtate,
- 2i 0nsu2i gloriosul cuv8nt Dumnezeu JPJ vin direct din limba latinF Q -udor: KLCR
H*vem de a face cu douF unicate, fiecare 0n felul sFu: Oara e unicF sub soare JPJ iar
&oporul e absolut genial. Q -udor: KLIR
H*ccelerarea fenomenului istoric 2i ireversibil de unificare, pe cale pa2nicF, cu
Sasarabia 2i Sucovina, strFveci teritorii rom8ne2ti, la care nu vom renun4a niciodatF
Q-udor: KLNR
-recut 2i istoria rom8nilor: e!emplu de urmat
H JPJ c8nd cel care avea sF devinF (are2alul *ntonescu a adresat *rmatei un ordin
care se a2eazF l8ngF cele mai importante documente din #storia &oporului ,om8n, alFturi de
Vpota ce-a potit-oW (iai >iteazul 2i de &roclama4ia de la &ade2 a lui -udor >ladimirescu:
V Osta2i, vF ordon: trece4i &rutulBW Q-udor: KLUR
H 9n 0nceiere da4i-mi voie sF mF g8ndesc tot la &oetul /a4ional JPJ iatF c8t de
profetic 2i actual sunF vorbele sale. Q-udor: KEUR
H V >otul e mai puternic dec8t sabiaBW spunea pre2edintele *braam ;incoln Q-udor:
KM@R
&ropria sa imagine, prezentatF 0n compara4ie cu imagini biblice
H$u cu acest 9nger al (or4ii vreau sF mF luptB JPJ *m sF mF lupt cu 9ngerul (or4ii
tot astfel cum s-a luptat #acov cu 0ngerul >ie4ii. Q-udor: K@MR
H J..J dar, 0n orice caz, mai otFr8t dec8t to4i adversarii mei sF-mi dau via4a pentru
&atrie. Q-udor: KLLR
H9ncepe $poca >adim, de Dreptate, &rosperitate 2i ,econciliere /a4ionalFB Q-udor:
KECR
H,Fstignirea lui #sus a durat 2ase ore. ,Fstignirea mea, un umil slu"itorului al
(8ntuitorului dureazF de 2ase ani. Q-udor: KDIR
*cestea sunt temele pozitive prezente 0n discursurile lui -udor. Dar dacF cineva
0ndepFrteazF vFlul creat de folosirea unui numFr mare de figuri retorice, de tonul sFu ridicat,
0n urmF nu mai rFm8ne aproape nimic. $ste adevFrat cF men4ioneazF problemele cu care se
confrunta ,om8nia, dar 0n afarF de cuvinte mari, nu oferF nici o solu4ie viabilF. Discursurile
sale sunt lipsite de con4inut: pe l8ngF cele LU de puncte enun4ate 0n discursul sFu de acceptare
a candidaturii, -udor nu le oferF nimic alegFtorilor. &olitica 2i discursurile sale sunt clasificate
ca e!tremiste 2i na4ionaliste, pentru cF, ciar 2i atunci c8nd vorbe2te despre rezolvarea unor
probleme, modul 0n care se e!primF instigF la violen4F.
Din contrF, discursurile lui #liescu sunt mult mai pe 0n4eles, alegFtorii pot sF
0ntrezFreascF solu4iile pe care le propune. -emele pozitive prezente 0n discursurile sale sunt
legate de rezolvarea problemelor curente, 2i #on #liescu 02i define2te prioritF4ile 0ncF de la
0nceput:
&rioritF4ile ma"oritF4ii rom8nilor sunt:
- relansarea economiei%
- combaterea sFrFciei 2i a 2oma"ului%
- 0ntFrirea autoritF4ilor statului 2i a institu4iilor sale%
- combaterea corup4iei%
- integrarea demnF 0n 'niunea $uropeanF 2i 0n /*-O%JPJ
*cestea sunt prioritF4ile &rogramului meu electoral 2i ale ac4iunii mele ca viitor 2ef al
statului. /umai astfel deviza campaniei mele electorale - V*proape de oameni, 0mpreunF cu
eiW are sens 2i capFtF con4inut. Q#on #liescu, Discursul de acceptare a candidaturii, L.CU.IUUUR
-emele pozitive prezente 0n discursurile lui #on #liescu sunt:
,elansarea economiei rom8ne2ti
H>om construi o economie de pia4F func4ionalF, bazatF pe concuren4a loialF, pe
eficien4F JPJ Q#on #liescu, Discursul de acceptare a candidaturii, L.CU.IUUUR
H,elansarea economicF pe termen scurt impune dezvoltarea 0ntreprinderilor mici 2i
mi"locii. JPJ 'n obiectiv strategic vital 0l constituie refacerea 2i dezvoltarea agriculturii
rom8ne2ti. Q#on #liescu, Discursul de acceptare a candidaturii, L.CU.IUUUR
;upta 0mpotriva sFrciei
H>oi propune viitorului &arlament 2i viitorului guvern c8teva mFsuri de combatere a
sFrFciei e!treme pentru a"utorarea familiilor cu mul4i copii 2i a celor monoparentale. JPJ
.istemul de protec4ie socialF va deveni coloana vertebralF a solidaritF4ii na4ionale Q#on
#liescu, Discursul de acceptare a candidaturii, L.CU.IUUUR
(odernizarea sistemului educa4ional 2i a celui sanitar
H/u putem accepta ca educa4ia, sFnFtatea, cercetarea 2i cultura sF fie considerate
simple mFrfuri, supuse regulilor pie4ei. GFrF un acces legal al tuturor cetF4enilor la aceste
bunuri esen4iale, na4iunea rom8nF 02i va pierde coeziunea 2i va rata din nou dezvoltarea. Q#on
#liescu, Discursul de acceptare a candidaturii, L.CU.IUUUR
9ntFrirea autoritF4ii statale 2i institu4ionale
H>oi 0ncura"a 2i voi spri"ini noua guvernare 0n eforturile ei de a accelera reforma
institu4iilor statului 2i a administra4iei, pentru a fi puse e!clusiv 0n slu"ba cetF4eanului.
>oi vegea ca Tusti4ia 2i to4i cei cu atribu4ii 0n domeniu sF 02i facF datoria, sF se
anga"eze 0ntr-o luptF decisivF pentru combaterea celui mai grav flagel al acestei perioade, JPJ
corup4ia 2i birocra4ia paralizantF din aparatul de stat. Q#on #liescu, Discursul de acceptare a
candidaturii, L.CU.IUUUR
&ropria sa imagine
H>ia4a mea a fost pusF 0ntotdeauna 0n slu"ba oamenilor. JPJ
(F anga"ez solemn sF fiu un pre2edinte al tuturor rom8nilor. Q#on #liescu, Discursul
de acceptare a candidaturii, L.CU.IUUUR
HCa pre2edinte al ,om8niei voi vegea ca problemele dumneavoastrF cele mai
importante: educa4ia de calitate, locuri de muncF, locuin4e sociale, siguran4F, combaterea
violen4ei, a traficului de droguri, a prostitu4iei sF devinF prioritF4i ale ?uvernului 2i
&arlamentului. Q#on #liescu, H (esa"ul cFtre tineri P. @.CI.IUUUR
'ltimul citat este un e!emplu elocvent care marceazF diferen4a dintre discursurile lui
C.>.-udor 2i cele ale lui #on #liescu. -udor folose2te multe cuvinte, digresiuni, e!emple,
astfel 0nc8t ideea de bazF pare cF se pierde printre r8nduri. #on #liescu utilizeazF numai cuvinte
ceie, relevante pentru auditoriu, astfel 0nc8t efectul perlocu4ionar se materializeazF 0n
persuasiune.
Comunicarea electorala este un e!ercitiu al negocierii si seductiei, in care sunt
implicati clasa politica - care vrea sa seduca, electoratul - care vrea sa negocieze si mass-
media - care se orienteaza la conditiile de cerere si oferta. ;a prima vedere, intre electorat si
clasa politica ar e!ista un gen de comunicare-negociere (optiunea de vot desfasurandu-se ca
recompensa pentru politici sociale, facilitati economice, conditii de functionare bazate pe
principiul liberalismului etc). Dar, in mod real, ceea ce pare a fi comunicare-negociere este
e!presia latenta a actiunii unui sistem comple! de scimbare a cognitiilor sociale, de
manipulare.
*cest tip de comunicare trebuie sa ia o forma dialogala, sa puna in "oc argumente
rationale. /egocierea presupune o cunoastere, memorie, ordine comparativa a faptelor,
ideilor, deciziilor, pe care le poseda in egala masura si electoratul. #n calitatea lor de co-
locutori intr-un dialog politic, guvernantii si electoratul ar trebui sa se ordoneze intr-o relatie
pe orizontala.
Comunicarea-seductie ia o forma spectaculara, prin faptul ca apeleaza la mituri,
simboluri, scenarii. Conceptul mitic in comunicarea-seductie se preteaza la asocieri
nelimitate, el raspunde mai degraba unei functii de seductie decat unei cunoasteri. #n acest
caz, mitul nu va dezvalui un sens si nici nu il va licida (asa cum se intampla in comunicarea-
negociere), rolul sau fiind acela de a-l naturaliza.
Comunicarea-seductie in campania electorala ia cele mai diverse forme ale publicitatii
politice: discursuri, slogane electorale, macete de presa si spoturi electorale.
Daca e sa ne raportam la politicile de comunicare ale lui ?eoana si Sasescu in cursa
pentru &rimaria Sucuresti, observam ca cei doi au adoptat strategii discursive diametral opuse
cu profilul imagologic pe care si l-au construit in perioada dinaintea campaniei.
(ircea ?eoana a abandonat aina de diplomat al cancelariilor europene si brusc a
inceput sa vorbeasca despre praful de pe cizmele din tinerete cu care a strabatut drumuri pline
de noroi din curtea centralelor termice. * adoptat un discurs mai popular, mai direct, fara
subtilitati de negociere diplomatica.
(ircea ?eoana a abordat o comunicare-seductie in contradictie cu profilul sau
imagologic anterior. * venit cu un zambet larg descis, ce arata o dantura perfecta (semn de
sanatate tocmai buna pentru o cursa dura), dar a ramas intepenit in aceasta grimasa mult prea
mult timp. ?eoana a zambit de pe panouri si bannere pentru toti bucurestenii timp de patru
saptamani, dar nimeni nu a reusit sa afle programul sau administrativ, elaborat de cei mai buni
specialisti e!terni, asa cum afirmase el insusi intr-o dezbatere televizata. (esa"ul Castigi cu
?eoana a fost atat de abstract incat &.D a trebuit sa revina cu o formula imbunatatita si sa-i
dea conotatia de castig material: locuri de munca mai multe si mai bine platite, care vor
asigura cresterea nivelului de trai de la an la an. ?eoana nu a venit cu un contract pentru
bucuresteni si in lipsa acestuia a tinut toate discutiile in zona guvernarii. /ici contractul
pentru $uropa nu a fost scris temeinic. (esa"ul IUUM Z oras european a ramas unul la fel
de abstract in lipsa unei e!puneri coerente si credibile a pasilor de actiune.
.i -raian Sasescu si-a abandonat stilul care l-a consacrat. ;ider carismatic, cu un
discurs pe intelesul tuturor si pe placul presei, Sasescu a sedus la guvernare cand prin oote
abundente, cand prin e!primarile sale deoceate. #n campanie, insa, primarul a venit cu un
discurs foarte tenic, a prezentat programe si surse de finantare. ;-a lasat pe Dragomir sa rada
si sa se dea in spectacol. $l a inteles ca o comunicare-negociere este mai potrivita pentru
conte!tul politic actual si a ales sa fie cat se poate de sobru. Sasescu nu a trebuit sa faca
trimiteri la un resort mitic, simbolic ('niunea $uropeana), el cunoscand e!trem de bine
realitatile maalalei romanesti. *tunci a negociat -otul sau nimic. * pus cartile pe masa
si... a castigat. Dar nu la loterie. * mers sigur pe mana bucurestenilor si a invins la vot.