Sunteți pe pagina 1din 11

I. STRATEGII DE ACTIUNE IN TARILE U.E. si non U.E.

CU SCOPUL CRESTERII CAPACITATII DE


ANGAJARE A FEMEILOR DIN MEDIUL RURAL IN ACTIVITATI NON-AGRICOLE
Zonele rurale din UE sunt foarte variate ca structura sociala, economica, geografica.
Femeile din mediul rural reprezinta un grup, de asemenea, extrem de eterogen, avand diferite roluri si ocupaii
in gospodarie si familie, in activitatile zilnice curente sau in viata comunitatii.Nevoile si interesele lor specifice
difera de la o grupa de varsta la alta influentate fiind de marimea si structura componentiala a familiilor sau de
varsta copiilor.
Schimbarile economice si sociale ale ultimilor ani in mediul rural nu au afectat toate femeile in aceiasi
masura au oferit oportunitati importante unora dintre ele in timp ce altora leau adus mari dificultati de
adaptare. !n multe regiuni ale Europei recesiunea economica si restructurarea serviciilor publice au condus la
saracirea infrastructurii si declinul mediului rural."stfel, tinerii de la tara printre care un numar important de
tinere femei migreaza spre orase. #u toate acestea, cercetarile arata ca in general, femeile din mediul rural
au o puternica dorinta de a ramane in comunitatea lor si de a contribui in fel personal la dezvoltarea acesteia.
#a acest lucru sa poata fi indeplinit sunt necesare insa cateva conditii de spri$in%
oportunitati de anga$are in apropierea locuintei
posibilitatea de a obtine o calificare profesionala dar si o experienta de lucru
facilitati locale de educatie si training
facilitati de transport public compatibile cu programul de lucru
facilitati locale pentru ingri$irea copiilor si servicii sociale pentru batranii si suferinzii din familie
organizatii profesionale si locale de suport
& alta conditie importanta a implicarii femeilor din mediul ruural in alte activitati aducatoare de venit
decat cele agricole, este impartirea eficienta a responsabilitatilor in gospodarieacest lucru insemnand
implicarea mai mare a celorlati membri ai familiei in treburile casei'casnice (sot, parinti, alte rude) .
#ele mai mari modificari in viata femeilor din mediul rural sunt experimentate in zona de sud a U.E
unde piata locurilor de munca a trecut prin cele mai mari transformari %
"stfel, exista zone in care comunitatile locale au facut eforturi pentru inlocuirea muncii neplatite in
gospodarie ( pregatirea alimentelor sau confectionarea imbracamintii) in munca remunerata in
industria alimentara ( alimente specifice' traditionale) sau in industria textila (artizanat, lucru la
domiciliu).
!n !talia si *ortugalia a crescut numarul femeilor care au inceput o activitate antreprenoriala avand ca
obiect de activitate munca lor zilnica in gospodarie% gatit, cusut, curatenie etc.
Este cunoscut faptul ca in general femeile din mediul rural sunt angrenate in $oburi prost platite si cu
statut social scazut. #u toate acestea, in statele din centru Europei, acolo unde *!+ul' cap de locuitor este
mai mare decat in alte tari, multe femei din mediul rural sunt implicate in activitati platite in zona clericala
(+iserici) sau in serviciile administratiei locale.
Nevoia de impi!a"e a #emeio" din medi$ "$"a in $a"ea de!i%iio" in !om$ni&a&e. #ontributia
femeilor la dezvoltarea comunitatii este foarte importanta si acest lucru este de netagaduit. #u toate acestea,
femeile sunt foarte putin implicate in luarea deciziilor din comunitate in mediul rural. "cest lucru pare a se
datora atat multiplelor roluri si responsabilitati pe care le are femeia ca mama , sotie si gospodina dar si
persistentei unui punct de vedere tradi,ional privind rolul femeii si cel al barbatului in comunitate. "stfel, in
Spania, participarea femeilor este foarte mare in activitati si organizatii culturale sau in diferite grupuri
comunitare dar mult mai scazuta in organizatii profesionale si cooperative. -e exemplu, in Suedia sunt peste
./00 de asociatii pentru dezvoltare comunitara in zona rurala . Femeile participa activ si influenteaza real
modalitatile de implementare a strategiilor de actiune dar nu sunt puternic reprezentate in segmentele de
conducere ale acestor organizatii. 1a fel, in !rlanda doar 203 din managerii *rogramului 1E"-E4 !nitiative, cu
25 grupuri de lucru la nivel national, sunt femei. !n Franta, proportia femeilor din mediul rural cuprinse in
organizatiii si asociatii locale era de 2.3 in anii 670. !n perioada 27782779 proportia femeilor alese in
consiliile locale ale comunelor crescuse de la 25 la ::3.
*entru politicile de dezvoltare ale Uniunii Europene devine din ce in ce mai evident faptul ca femeile
trebuie sa se implice mai mult in luarea deciziileor la nivel comunitar. "stfel, #omisia Europeana-irectoratul
;eneral pentru "gricultura, ofera repere de actiune organizatiilor si asociatiilor cat si autoritatilor locale in ce
priveste articularea unor secvente actionale care sa atinga la acest deziderat. "u fost, de asemenea,
identificate cateva masuri ce pot fi implementate la nivel local, regional sau national ca suport si motivare a
femeilor din mediul rural pentru participarea lor la luarea deciziilor in comunitatile rurale%
implicarea ' atragerea unui numar cat mai mare de femei ca membre ale diferitelor forme de asociere
(organizatii, asociatii, grupuri de initiativa etc) in zona rurala
conectarea asociatiilor existente intro retea parteneriala
6invatarea6 acestor organizatii sa 6creasca6 si sa se dezvolte
incura$area grupurilor de actiune ale femeilor sa faca proiecte care sa le dezvolte initiativele
!nformarea asociatiilor de femei din mediul rural cu privire la posibilitatile si oportunitatile de finantare
etc.
"lte masuri sugerate de UE comunitatilor locale se refera la modalitatile prin care lipsa de timp sa nu mai fie
un obstatcol in calea implicarii femeilor in viata comunitara% 6sunt necesare facilitati de transport sau de
cresterea a copiilor< barbatii vor fi incura$ati sasi asume mai multe din sarcinile gospodaresti6
E'poa&a"ea $no" se!&oa"e de nisa in a!&ivi&a&ie din medi$ "$"a. Expansiunea economica a
permis implementarea cu succes in anumite zone din UE a unor activitati precum telecomunicatiile, turismul,
servicii de entertainement si petrecrere a timpului livber, servicii de ecologizare sau alte activitati de nisa in
mediul rural. Spre exemplu, in ;ermania, in zone mai putin populate precum cele din =essen, un proiect de
calificare profesionala a femeilor a creat 2: noi rute de transport local si > locuri de munca noi pentru femei ca
sofer de autobuz.
Nevoia de #o"ma"e p"o#esionaa si pe"sonaa este una din constantele rezultate ale studiilor privind
nevoile femeilor din mediul rural. #a si cercetarile elaborate, simpla observatie arata ca femeile reprezinta o
resursa importanta de abilitati, cunostinte si deprinderi gata de a fi upgradate si utilizate in economia formala.
Este necesar insa ca trainingul aplicat sa fie o optiune practica si realista. 1egat de acest demers, sunt extrem
de importante in!$"a(a"ea si s$po"&$ permanente pentru a motiva implicarea femeilor in a se descoperi si a
se dezvolta pe sine si mediul din care fac parte. -e aceea, este esential ca orice program de formare
profesionala sa fie precedat de un p"e-&"ainin) de de%vo&a"e pe"sonaa. !n acest modul pot fi abordate, intr
un mediu suportiv, sigur, tematici precum% stima de sine, incredrea in sine, autocunoasterea. -e obicei,
asemenea programe de dezvoltare personala reprezinta punctul de pornire in cladirea unei retele de spri$in
personale ce poate avea ca rezultat conexiuni viitoare bazate pe incredere mutuala, in dezvoltarea unor
initiative profesionale. -e exemplu, in ;recia, femeile din mediul rural au fost implicate in programe specifice
de formare profesionala? calificare de croitorie, manufacturaartizanat, contabilitate primara, bucatarie,
agroturism.
!n Spania, tinerii din mediul rural au un nivel educational mai scazut decat cei din mediul urban.
-orinta de a asimila educatie este mai puternica in randul tinerelor fete decat in randul baietilor (fetele doresc
mai mult sa adere la un stil de viata urban iar educatia este o forma de a atinge acest obiectiv)
Femeie din medi$ "$"a si an&"ep"eno"ia&$. & mutitudine de activitati independente se pot
dezvolta in mediul rural in functie de multi factori dependenti sau independenti de acesta. Experienta arata ca
activitatile antreprenoriale precum cele din domeniul agroturismului, al producerii de alimente si bauturi
traditionale, confectionariiartizanatului, curieratului, telecomunicatiilor pot avea succes in zona rurala iar
femeile se pot implica in gestionarea unor astfel de initiative independente.
Este absolut necesar ca o activitate antreprenoriala dezvoltata in mediul rural sa fie sp"i(ini&a p"in
se"vi!ii de spe!iai&a&e. Experienta arata ca la initierea unei idei de afaceri femeile prefera sa participe la
cursuri' intalniri impreuna cu alte femei. -ar odata inceputa activitatea antreprenoriala au nevoie sa aceseze
servicii de suport potrivite tipului'marimii sau domeniului in care au initiat afacerea.
!n stadiile incipiente ale unei afaceri femeile solicita consiliere pentru asi definitiva ideile, asi identifica
propriile capacitati si abilitati, pentru cresterea increderii in sine. @ai apoi, este necesar alt tip de suport%
cursuri de management si dezvoltare a unei afaceri precum si asistenta tehnica pentru aceasta
acces la finantari si creditari specifice domeniului in care functioneaza bussinesul
implicarea unor antreprenori experimentati ca mentori
Exista de$a implementate !en&"e de !onsiie"e a femeilor implicate in activitati antreprenoriale sau
profesionale specifice, din mediul rural, care furnizeaza informatii de specialitate, suport in dezvoltarea
afacerii, training pe diverse tematici. (#entrul "ntreprenorial pentru Femei, in sudvestul "ngliei). !n
comunitatile indepartate din @ontemuro (*ortugalia), o initiativa a femeilor din zona, spri$inita de mai multe
agentii locale, asociatii si firme private, a calificat mai multe femei, asigurandule in acelasi timp suportul de
care aveau nevoie pentru a dezvolta diverse proiecte antreprenoriale% centre pentru ingri$irea copiilor, o
schema integratoare pentru turismul rural, oportunitati de desfacere pe piata a produselor artizanale.
Noile locuri de munca, initiativele antreprenoriale nu trebuie doar sa respecte sau sa adauge un plus
rolurilor si motivatiilor de$a existente ale femeilor din mediul rural, ci, de asemenea, ar trebui sa faca eforturi
pentru a imbunatati statutul social al acestora. @ulte femei din zona rurala, traind in gospodarii sau ferme
izolate nici macar nu accepta un statut profesional independent. Un program national open-learning, initiat in
Franta in anii 70 a pus bazele unui pachet de invatare la distanta cu scopul furnizarii de informatii de
specialitate femeilor din familiile de pescari din Finstore (@.+ritanie) pentru a putea contribui la diversificarea si
cresterea afacerii familiei..
Este foarte important sa se aiba in vedere pericolul unei anume izolari, in aceste cazuri specifice.
Unele activitati (telesales la domiciliu, servicii de turism Abed and breaBfastA pot determina rezultate pozitive
financiare, economice, dar, surprinzator, pot intari izolarea femeilor din mediul rural, adaugand un surplus de
responsabilitati sarcinilor zilnice.
Sunt cunoscute teorii ce au formalizat cadrul de lucru privind AimputernicireaA femeii sasi asigure o
pozitie sociala si eocnomica stabila. Carl (277/) identifica / niveluri de actiune ale programelor si proiectelor
vizand aceasta tematica (Carl, @ Domen and EmpoEerment. *articipation and decizion maBing, 1ondon< Zed
+ooBs 1td., 277/)%
2. crearea bunastarii< :. facilitarea accesului< ..constientizarea< 8. participarea< /. obtinerea controlului.
"ceste nivele se regasesc in variatele abordari'politici racordate la realitatea femeilor din intreaga
lume, in sensul imbunatatirii situaiei acestora, in diferite culturi, medii, situatii de viata. *rimul nivel,
bunastarea se adreseaza asigurarii nevoilor de baza ale acestora. "ceasta abordare nu isi propune insa sa
rezolve cauzele dificultatilor intalnite, femeile fiind doar beneficiari pasivi.Fipul acesta de interventii
promoveaza dependenta fata de provider. "l !! lea nivel, facilitarea accesului, inseamna participarea egala la
resurse precum% educatia, diferite oportunitati ale mediului, la proprietatea pamantului in zona rurala, la
creditele si mprumuturi. #alea pentru dezvoltarea femeilor se construieste atunci cand femeile recunosc lipsa
de resurse ca o bariera in dezvoltarea lor, in atingerea unei stari de bine si cand iau atitudine in rezolvarea
acestei situatii. Constientizarea este un moment crucial in demersul de
AempoEermentA'dezvoltare'imputernicire al femeilor. Partciparea este punctul in care femeile pot sa ia decizii
alaturi de barbati, momentul in care ele se mobilizeaza si, prin autoorganizare si munca in colectivitate, isi pot
creste forta de reprezentare fapt ce duce la un control mai mare asupra propriei vieti. Controlul este ultimul
nivel al procesului de crestere si dezvoltare al femeilor pentru schimbare. !n acest stadiu, femeile vor fi
capabile sa ia decizii privind propria viata si viata copiilor lor, sa $oace un rol activ in societate si in procesul de
dezvoltare personala. (EEE.iizdvv.de'index.phpGarticleHidI:..?clangI2)
II. E*EMPLE DE PROGRAME +,UNE PRACTICI- DE INTEGRARE A FEMEILOR DIN MEDIUL RURAL PE
PIATA MUNCII. IN ACTIVITATI NON-AGRICOLE. in &a"ie U.E. si TARILE NON U.E.
#omisia Europeana ilustreaza cateva exemple de bune practici din spatiul U.E,%
P"o)"am din I"anda de Ves& +"e)i$nea T$s/-. "cest proiect a reusit sa furnizeze servicii sociala de
ingri$$ire si asistenta sociala'medicala intro zona izolata, bazanduse pe resursele regionale. Femeile
care au dorit sa se implice in ingri$irea batranilor si spri$inirea familiilor cu copii mici au fost cooptate
pentru furnizarea acestor servicii contraplata. !nca de la inceput activitatea a fost pusa pe baze
profesionale prin faptul ca beneficiarii au contribuit cu o suma modica la plata serviciilor oferite (in felul
acesta activitatea nu a avut un caracter de caritate ci unul oficial'formal). 4estul costurilor, insemnand
plata persoanelor anga$ate, programe de calificare si formare continua, au fost asigurate din fonduri
externe obtinute de la diversi parteneri% 1oteria Nationala, fonduri UE, @inisterul Sanatatii. 1a
momentul actual, acesta schema de actiune sa transformat intro organizatie spacializata ce ofera
multiple servicii sociale si de ingri$ire.
De%vo&a"ea se"vi!iio" de in)"i(i"e !opii +0a01 si&&in)-. in doua mici localitati rurale din !talia.
!nitiativa locala a determinat construirea unui centru adresat copiilor si parintilor acestora, cu o cresa si
un mare loc de $oaca in aer liber intro zona situata intre cele dioua localitati invecinate. "stfel, sa
oferit atat copiilor cat si familiilor lor, intregii comunitati, posibilitatea sa socializeze, sa comunice, sa se
cunoasca, sa interactioneze.#and centrul a fost deschis, in anul 27>7, activitatea principoala sa
reorientat pe construirea de $ucarii, mobilier de ambientare' amena$are corespunzatoare a acestui
spatiu de $oaca oferind posibilitatea crearii unor noi locuri de munca (constructie, intretinere)
P"o)"am$ LEADER. in C2a&ea$0"ian&-F"an&a, a organizat o serie de activitati cu scopul de inspira
si motiva femeile din mediul rural de a desfasura activitati antreprenoriale si profesionale in scopul
dezvoltarii comunitatii. Una din activitati a fost organizata ca un eveniment de comunicare, in care au
fost atrase peste 900 de persoane care au vizionat prezentari, conferinte, lectorate cu scopul de a
constientiza populatia din mediul rural asupra nevoilor existente in comunitatile proprii dar si asupra
imensului potential existent. Experienta a cestui proiect a aratat cat de important este sa te adresezi
nu doar individului cat si grupurilor, ca parte a societatii abordand diferentiat nevoile barbatilor si
femeilor. "stfel, 1eader a initiat un program de training bazat pe . module% aptitudini de baza(soft
sBills), specializare in turism, si management'dezvoltare de proiect. Un aspect important in ce priveste
femeile implicate din proiect a fost acela ca au beneficiat de suport din partea familiilor pentru aceste
activitati. "stfel, din 29 femei participante la program dintro anumita zona geografica, 2: au initiat
activitati antreprenoriale. #elelelte au obtinut $oburi part sau fulltime.
Un p"oie!& #"an!e% +"e)i$nea A$ve")ne- a pus bazele unor activitati economice formale plecand de
la muncile gospodaresti realizate de femei in mediul rural. Scopul initial al proiectului a fost acela de a
transforma activitatile zilnice din gospodarie intrun business remunerat, corelat cu strategia de
dezvoltare a regiunii. Frainingul ca activitate, are avanta$ul abordarii individului ca personalitate, in
cadrul mediului de grup. #oncentrat pe particularitatile individuale, abilitatile personale, interesele si
nevoile femeilor participante, programul de formare utilizat in acest program a pus bazele construirii
increderii in sine, autodeterminarii, a unei stari emotionale necesare crearii unui business viabil.
"ctivitatile antreprenoriale rezultate din acest proiect au inclus% procesarea alimentelor,
comercializarea produselor alimentare realizate, servicii de ingri$ire pentru persoanele varstnice,
servicii de crestere a copiilor, de sculptura (artizanat). *entru a incura$a femeile din alte regiuni rurale
sa se implice in activitati aducatoare de venit, altele decat agricultura, a fost creat un ghid de bune
practici, cuprinzand serviciile rurale oferite prin aceasta initiativa, finantat de Fondul Social European.
!ntro ferma din I"anda de No"d. o initiativa privata de succes (C!FE CinaEleJ !ntegrated FeleEorBing
Enterprise 1td.) ofera training si opo"&$ni&a&i de &ee3o"/in) +van%a"i p"in &ee#on- pentru 28
persoane din zona, in special femei, dar si o cresa pentru copiii acestor anga$ati. "facerea a fost
dezvoltata de . femei, fiind manageriata de una dintre ele. !n mod surprinzator, C!FE a intampinat
dificultati in obtinerea unei finatari initiale. #reditorii nu au considerat ca ideea are viziune si nu au
crezut ca acest proiect (teleEorBing si cresa) realizat de femei poate avea succes.
*e insula Uist din S!o&ia. o retea informala de femei inceputa inital ca grup de mame organizate
pentru a amena$a un loc de $oaca pentru copii, sa dezvoltat rapid intro organizatie de succes. Numita
#olthrom, aceasta ofera training si oportunitati de anga$are in textile, turism, cultura, ingri$irea si
educarea copiilor, pentru femeile din intreaga insula. 1a finele anului 2778, #oltrom a devenit centru
pentru munca la distanta si a creat :0 de $oburi pentru femeile din zona.
!n G"e!ia, cooperativele agroturistice, multe dintre ele conduse de femei sunt, de asemenea, exemple
ale beneficiilor initiativei colective (Women Active in Rural Development, Assuring The uture of Rural
!urope,!uropean Commision, Directorate "eneral for Agriculture, #ou$embourg, %&&&'
Un program asemanator, desfasurat de F$nda&ia PRO 4omen Iasi-Romania, cu finantare *="4E
:000 #oeziune Economica si Sociala, in parteneriat cu S# Fehnotrans, a avut ca scop sustinerea
initiativelor de ocupare a femeilor din mediul rural localitatea 4adauti *rut$udetul +otosani, si
+elcesti$udetul !asi, prin instruire in meseria traditionala de tesere manuala de covoare. *rintre
activitatile specifice ale proiectului se numara % 2.!nstruirea unui numKr de minim :/ persoane Ln fiecare din
cele : comune Ln meseria de ,esere covoare (cu diplomK recunoscutK de @inisterul @uncii)< :.#rearea Mi
dezvoltarea unor spa,ii de produc,ie cu cel pu,in 20 rKzboaie de ,esut covoare< *erioada de desfasurare
aprilie :00.aprilie :008.
*roiectul De%vo&a"ea e!onomi!a a #emeio" in U%0e/is&an, beneficiar% 1iase Dith Europe (1DE) nr
contract 09:2>2080/, a avut ca obiectiv crearea a minim :0 afaceri rentabile. profitabile si peste /0 femei
formate prin programe de concepere si dezvoltare a unui business., inclusiv in mediul rural. *rintre
activitatile proiectului se remarca stabilirea unui cadru de lucru bazat pe mentorat sau tutoriat. Futorii
selectati au realizat materiale utilizate in training conceperea unui plan de business, tipuri de marBeting,
dezvoltarea personala, introducere in domeniul contabilitate si taxe, modalitati de cautare a informatiei cu
a$utorul internetului, implicarea femeilor in proiecte ce le vizeaza dezvoltarea, cunostinte despre psihologie.
DorBshopurile cu numar redus de participanti au inlocuit cursurile de formare, ca modalitate de lucru
adaptata nevoilor femeilor implicate in proiect.
Schimbarile de dupa anii 2770 in Europa #entrala si de Est au dus la cresterea saraciei, in special in randul
femeilor, copiilor si batranilor, cresterea soma$ului, deteriorarea sentimentului securitatii, in multe astfel de
zone. Sovenia este una din primele tari care a formulat un plan de actiune national privind integrarea
femeilor din mediul rural in toate politicile de dezvoltare a tarii. "cest plan are ca obiective% Aspri$inirea
accesului femeilor din mediul rural la locuri de munca si resurse naturaleA< imbunatatirea calitatii vietii
femeilor din mediul rural spri$inind accesul la informare, educatie, suport institutionalA< Apromovarea egalitatii
de gen in viata provata si publicaA. . !mplementarea acestor politici a insemnat actiunea in arii sociale
precum% eliminarea traditiilor care sustin inferioritatea femeii, dezvoltarea si promovarea unei curricule de
economie a familiei care sa corespunda nevoilor unei femei rurale moderne. cresterea stimei de sine a
femeii si eliminarea pasivitatii acesteia, asigurarea de locuri de munca in afara fermelor'zonei rurale,
stimularea si cresterea numarului de femei care detin proprietatii% pamant, ferme etc.( sursa% Sharing
!nnovative Experience Slovenia, http%''ssc.undp.org'uploads'media'4uralEomen.pdf)
!n raportul privind situatia femeilor din mediul rural din Ge"mania, adresat #omisiei Europene pentru
"gricultura se precizeaza faptul ca Aforta femeilor din mediul rural sta in solidaritatea lorA
(EEE.fao.org'UNF"&'+odier'E#"'D*D'7EpE.;E4.=F@). "stfel, suportul femeilor din mediul rural poate fi
oferit de asociatii, organizatii ce ofera consultanta, formare si calificare, seminarii aplicative privind stilul de
viata etc. Foate aceste servicii de suport genereaza securitate sociala si noi solutii la problemele individului.
!n viziunea autorilor germani, conceptul de -ezvoltare 4urala implicand femeile din mediul rural presupune
retea integrativa intre femei, pentru a fi mai puternice impreuna< implicarea femeilor in luarea deciziilor la
nivel local si national< promovarea unor exemple pozitive de femei din mediul rural care au reusit pe piata
muncii< dezvoltarea pietelor de produse organice, revitalizarea economiei locale pentru construirea de noi
locuri de munca.
proiect A!ncome generating opportunities for rural EomenA in T$"/menis&an. dezvoltat de UN*- are ca
obiectiv dezvoltarea femeilor din mediul rural prin cresterea capacitatii de anga$are a acestora in activitati
aducatoare de venituri. Un element important in designul proiectului il reprezinta mobilizarea comunitatii, in
special a barbatilor pentru convingerea acestora asupra avanta$elor imlicarii femeilor in activitati aducatoare
de venit, precum si asupra necesitatii de a spri$ini femeile sa desfasoare alte activitati ce genereaza resurse
financiare, altele decat cele casnice. "ctivitatile proiectului au fost adaptate nevoilor locale ale femeilor
implicate cat si pietei muncii din acele zone. *rintre activitatile desfasurate%
mobilizare comunitara (consultarea cu autoritatile locale, selectarea locatiilor in care se pot
desfasura activitati de antreprenoriat, identificarea femeilor voluntare pentru implicarea in activitatile
proiectului, proiectarea si implementarea unui plan de actiune cu focusare speciala pe barbati,
parteneriate cu femei antreprenori de succes si planificarea unor intalniri, vizite si consultatii de
lucru cu acestea)
explorarea pietei de munca (identificarea oportunitatilor de anga$are pentru femei, identificarea
unor posibile afaceri sustenabile in zonele de referinta)
training (analiza nevoilor de formare si calificare pentru femeile selectate, selectarea si formarea
trainerilor, designul cursurilor pentru dezvoltarea de sBillsuri )
#onstituirea #entrelor de suport pt. activitati antreprenoriale (stabilirea a doua locatii, asigurarea
logisticii necesare functionarii centrelor in sensul furnizarii suportului pentru femeile implicate in
proiect)
*rogram de burse (conceperea criteriilor pentru acordarea de granturi mici, distribuirea acestora
femeilor din proiect, asigurarea suportului tehnic pentru dezvoltarea afacerilor initiate de femeile
implicate in proiect)
@onitorizare si evaluare (dezvoltarea unui sistem de monitorizare a impactului trainingurilor prin
interviuri, chestionare, intalniri, vizite de evaluare)
Nizibilitate si diseminare (diseminarea materialelor proiectului precum si a povestilor de succes, in
comunitate si la partenerii implicati, pentru mobilizarea si replicarea acestui model de lucru in alte
zone). (sursa http%''europeandcis.undp.org)
& experienta din afara zonei europene este proiectul FE#=N& @"N";E4!"1 SC!11 for F"@!1"N-U
rural Eomen, !ndia (EEE. ;racepetertrust.org). *rintre propunerile de imbunatatire de abilitati in
vederea cresterii gradului de anga$abilitate a femeilor din mediul rural se numara diferite cursuri
practice de dezvoltare de abilitati% curs de prelucrarea si conservarea hranei, curs de brodat,
introducere in operarea pe calculator, fabricare imbracaminte'croitorie, curs de vopsit lana, fabricare
de pungi de hartie, curs de realizare bi$uterii, confectionare saci de iuta.
-e asemenea, in paralel sa dezvoltat si sa livrat un pachet de instruire cuprinzand teme precum%
a. Femeile din mediul rural, concept si abordare
b. *rocesul de participare activa a femeii
c. "bilitati de comunicare
d @anagementul resurselor familiei, gestionarea creditelor, contabilitate primara
*rogramul AFemeile din mediul ruraleducatoare de gradinitaA dezvoltat in A$s&"ia a avut ca scop
cresterea capacitatii de anga$abilitate a femeilor din mediul rural. "stfel, activitatile au raspuns nevoilor
familii lor cu copii mici, din zonele rurale, unde ambii parinti presteaza activitati platite in afara
gospodariei. "lt program, axat pe training si formare, A*olitical training coursesA a determinat initierea
in stiintele politice si administrative a femeilor din zone rurale unde rata de participare a acestora in
consiliile locale era foarte mica Upper "ustria, FJrol, Noralberg.
Numeroase tari printre care Spania si Furcia promoveaza dezvoltarea de noi locuri de munca in
sectoare non agricole prin cresterea accesului femeilor la microfinantare, inclusiv microcredite. *entru
a reduce inechitatea ratei de anga$are in activitati platite a femeilor fata de barbati, G"e!ia
organizeaza servicii de ingri$ire copii in perioada de varf a recoltarilor, cu scopul de a reduce
responsabilitatile si facilitata participarea femeilor in acesta perioada a anului. Fot ;recia este prima
tara care a organizat in :00> o expozitie de produse traditionale obtinute in ferme manageriate de
femei. !n Se"0ia, un proiect avand scopul de a creste rata de anga$abilitate in mediul rural a permis
crearea unei baze de date cu afaceri si antreprenori de succes, ca model si sursa de inspiratie si de
informatie pentru dezvoltatorii de proiecte ce genereaza locuri de munca.
Un numar important de state membre UE au utilizat promovarea marBetingului produselor realizate in
zona rurala, ca solutie pentru incluziunea femeilor antreprenori pe piata locala (costume populare
traditionale, diferite produse artizanale, miere si produse ale stupului). 4epublica Sova!ia a creat
conditiile pentru dezvoltarea unor asociatii si organizatii care sa spri$ine initiativele femeilor din mediul
rural sa promoveze pe piata muncii in activitati formale sau antreprenoriat. -e asemenea, exista
numeroase initiative bilaterale de succes in domeniul a$utorarii femeilor din mediul rural pentru
gasirea unui loc de munca. "stfel, ,e)ia a contribuit la finantarea programului F"& A;en si
cunostinte de managementA, axat pe schimburi de experienta si proiecte privind dezvoltarea
comunitara in mediul rural, inclusiv pe problematica cresterii gradului de anga$abilitate a femeii. -e
asemenea, #omisia Europeana ofera frecvent asistenta tehnica privind problematica de gen si
antreprenoriat in zonele rurale din Europa de Est si "sia #entrala.("dvancement of Domen
!mprovement of the Situation of Domen in 4ural "reas, 4eport of the SecretarJ;eneral, SixtJfourth
session, tem 98 (a) of the provisional agendaO)
!n Finanda functioneaza eficient o organizatie nationalaPDomenQs advisorJ organisation for
development of rural areasA care furnizeaza consultanta de specialitate femeilor din mediul rural,
promovand managementul microintreprinderilor conduse de acestea. Este una din cele mai mari
organizatii de femei din Finlanda, in care activeaza peste >0 de specialistefemei in diferite arii de
experiza. "ctivitatea se desfasoara in 29 centre regionale cu acoperire nationala, conectate
permanent la #entrul National 4ural. (DES, 4aport de activitati, :008)
& situatie speciala relevata de numeroase studii se remarca in Danema"!a. Ultimii ani au dus la
cresterea numarului femeilor ce traiesc in spatiul rural dar sunt nascute si educate in spatiul urban
(orase) si care au un nivel mai inalt de educatie decat femeile nascute si crescute la tara. Roburile lor
sunt in general in domeniull serviciilor sociale, multe in sectorul public (ingri$ire copii, batrani, persoane
cu handicap) sau in educatie. "ceste locuri de munca se gasesc in special in afara sferei rurale, lucru
care face ca femeile sa acorde zilnic un timp important transportului spre'dinspre serviciu. !n mod
surpinzator acest stil de viata duce la numeroase conflicte in cuplu, in conditiile in care femeile isi
desfasoara activitatea intro alta zona valorica decat consortii lor, implicati mai mult in agricultura.
(=anne Fanvig, Rob #reation, EmploJment, 4ural Domen, http%''EEE.iful.sdu.dB'log'filer'cJpern.pdf)
4ESU4SE +!+!1&;4"F!#E
European #ommission
'''- 4omen a!&ive in "$"a deveopmen& - Ass$"in) &2e #$&$"e o# "$"a E$"ope. 1uxembourg% &ffice for &fficial
*ublications of the European #ommunities
@arJ +raithEaite,4omen. e5$a oppo"&$ni&ies and "$"a deveopmen&. E5$a pa"&ene""s in deveopmen&, 1E"-E4
@agazine, /'79
http%''ec.europa.eu'agriculture'rur'leader:'ruralen'biblio'Eomen'art0..htm
http%''EEE.Seceran.org'documents'=aJdn3:04ees.pdf
http%''EEE.un.org'EomenEatch'daE'csE'empoEer'documents'EsimE*2.pdf
http%''EEE.oecd.org'dataoecd'.9':9'.>8/:92:.pdf
http%''ssc.undp.org'uploads'media'4uralEomen.pdf)
EEE.fao.org'UNF"&'+odier'E#"'D*D'7EpE.;E4.=F@
http%''EEE.iizdvv.de'index.phpGarticleHidI:..?clangI2
+uller, =.,=oggart ;,4omen in T2e E$"opean Co$n&"1side-Pe"spe!&ive on R$"a Poi!1 and Pannin). "sghate, England,
:008 (http%''booBs.google.ro'), copJright T DJdaEnictEo "Bademii 4olnicze$ Ee DroclaEiu, !SSN 2/0/0:75
&edlDieser F. :00/. !NSF!FUF!&N"1 #"*"#!FU +U!1-!N; F&4 4U4"1 D&@ENVS E@*&DE4@ENF !N "USF4!",
ER*"U >(8), W02. http%''EEE.e$pau.media.pl'volume>'issue8'art02.html
Advan!emen& o# 3omenImp"ovemen& o# &2e si&$a&ion o# 3omen in "$"a a"easRepo"& o# &2e Se!"e&a"1-
Gene"aUnited Nations "'98'270Si'&1-#o$"&2 session. item 98 (a) of the provisional agenda
!Gene"a Assem01 -istr.% ;eneral. :7 RulJ :007. http%''EEE.Eunrn.com
6 E$"opean Ne&3o"/ &o P"omo&e 4omen7s En&"ep"ene$"s2ip 8 4ES. A!&ivi&ies
Repo"&. www.efnahagsraduneyti.is/media/Acrobat/skyrsla.doc
JO, CREATION. EMPLO9MENT. RURAL 4OMEN
=anne Fanvig
http%''EEE.iful.sdu.dB'log'filer'cJpern.pdf