ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Catedra “Economie politică şi Doctrine economice”

PROGRAMA ANALITICĂ

la disciplina “ECONOMIE POLITICĂ”

Autorii programei:
D.Moldovan, prof.univ., dr.hab.
E.Feuraş, dr.hab.

Chişinău 2004
 FONDUL DE TIMP

Numărul de ore
N Denumirea temei
Prel. Semin.
1. Obiectul de studiu şi metodologia cercetării economice 4

I. Sisteme economice: esenţă şi evoluţie

2. Sistemul economic: esenţă, structură, categorii de bază 2
3. Sistemul economic şi relaţiile de proprietate 2

4. Sisteme economice: moduri de coordonare şi structuri instituţionale 2

II. Mecanismul funcţionării sistemului economic mixt

5. Economia de piaţă: fundamentele economico-politice, spirituale şi costurile de 2
tranzacţie
6. Preţul şi concurenţa în mecanismul pieţei bunurilor şi serviciilor 4
7. Firma ca verigă de legătură între pieţe 4
8. Particularităţile funcţionării pieţei factorilor de producţie 2
9. Formarea, distribuirea şi direcţiile utilizării veniturilor 4
10. Plasamentele financiare şi particularităţile circulaţiei lor 2
11. Evoluţia şi direcţiile implicării statului în economie 4
12. Resursele financiare ale statului: izvoare, utilizare, gestionare. 2

III. Aspectele dimensionale şi structurale ale sistemului economic naţional

13. Caracteristicile dimensionale ale economiei naţionale 2
14. Economia legală şi economia subterană 2

IV. Dezechilibrele majore în funcţionarea sistemului

economic şi rolul statului în aplanarea lor
15. Evoluţia ciclică a activităţii economice şi măsuri anti-recesioniste 2 -
16. Şomajul şi măsuri anti-şomaj 2
17. Inflaţia şi măsuri anti-inflaţioniste 2
18. Subdezvoltarea economică şi factorii creşterii şi dezvoltării economice 2
19. Inegalităţile economico-sociale şi căile asigurării bunăstării sociale 2

V. Transformările sistemice globale

20. Trăsăturile, legităţile şi particularităţile perioadei de tranziţie la economia de 2
piaţă
21. Aspectele şi problemele transformării sistemice în R.Moldova 2
22. Aspectele teoretice ale formării societăţii informaţionale şi economii de reţea 2

VI. Legităţile internaţionalizării activităţii economice

23. Circuitul economic mondial şi fluxurile economice internaţionale 2
24. Racordarea economiilor naţionale la circuitul economic mondial 2
25. Interesele naţionale şi securitatea naţională. 2
TOTAL 60 44

2
 1. Obiectul de studiu şi metodologia cercetării economice

De la ontologie la ştiinţa economică. Diviziunea în cadrul ştiinţelor economice. Economia politică – ştiinţă
economică teoretică fundamentală şi bază metodologică a tuturor disciplinelor economice specializate.
Geneza economiei politice. Evoluţia viziunilor privind obiectul ei de studiu. Sistemul economic şi legităţile
funcţionării lui ca obiect de studiu primordial.
Metodologia şi metoda. Metoda logicii formale şi instrumentele ei: analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia,
abstracţia, analogia. Cauzalitatea şi importanţa factorului timp în cercetarea economică.
Dialectica ca metodă de cunoaştere a economiei în dezvoltare. Contradicţiile dialectice. Istoricul şi logicul
dezvoltării economice.
Metoda sistemică de cercetare. Principiul complexităţii. Evidenţa factorilor politici, naţionali şi socio-culturali
care influenţează diversitatea modelelor de dezvoltare economică. Modelarea economico-matematică.
Descoperirea interdependenţelor şi a legităţilor economice ca rezultat al cercetării teoretice. Discuţiile privind
legile şi legităţile economice. Legile „naturale” ca eterne şi universale. Legile cu caracter istoric: generale şi
specifice. Legile cu caracter subiectiv-psihologic. Legile economice şi dogmele economice.
Dificultăţile cercetării în cadrul economiei politice.

I. SISTEME ECONOMICE: ESENŢĂ ŞI EVOLUŢIE

2. Sistemul economic: esenţă, structură, categorii de bază.

Esenţa sistemului economic şi caracteristicule lui: structurarea, autoorganizarea, interlegăturile cu exteriorul.
Tendinţele contradictorii în evoluţia sistemului economic. Caracterul polivalent al sistemului economic.
Satisfacerea nevoilor – scopul activităţii în cadrul sistemului economic. Legea creşterii şi diversificării
nevoilor. Producerea bunurilor ca condiţie a satisfacţiei nevoilor. Resursele economice şi legea rarităţii resurselor.
Costul alternativ. Valorile, interesele şi motivaţiile.

3. Sistemul economic şi relaţiile de proprietate

Proprietatea ca fundament al relaţiilor economice. Resursele şi bunurile relativ rare ca obiecte ale
proprietăţii. Tipurile de proprietate: proprietatea asupra bunurilor materiale şi imateriale (proprietatea intelectuală).
Subiecţii de proprietate şi pluralismul formelor de proprietate. Relaţia „însuşire-înstrăinare” între subiecţii
proprietăţii şi diversitatea relaţiilor economice generate de ea.
Proprietatea şi drepturile de proprietate. Aplicarea drepturilor de proprietate şi costurile ei. Divizarea dreptului
de proprietate în drepturi parţiale şi impactul lor asupra eficienţei utilizării resurselor economice. Necesitatea
definirii exacte a drepturilor de proprietate.

4. Moduri de coordonare şi structuri instituţionale

Clasificarea sistemelor economice după modul de coordonare a activităţii economice: sistemul economic
tradiţional, centralizat şi descentralizat.
Sistemul economic tradiţional. Tradiţia ca instituţie centrală de soluţionare a problemelor „ce”, „cum” şi
„pentru cine de produs”. Economia naturală ca formă principală de organizare a activităţii economice. Sistemul
economic centralizat. Planul ca element central de coordonare ierarhică a activităţii privind soluţionarea
problemelor economice fundamentale. Economia de schimb ca formă principală de organizare a activităţii
economice. Problema deficitului şi cauzele lui. Sistemul economic descentralizat. Preţurile ca element central de
coordonare spontană a activităţii în vederea soluţionării problemelor „ce”, „cum” şi „pentru cine de produs”.
Problemele excedentului şi cauzele lui.
Sistemul economic mixt şi modelele lui contemporane.
Instituţiile ca „reguli de joc” şi locul lor în cadrul sistemului economic. Felurile de instituţii: formale şi
informale. Principalele instituţii formale cu caracter economic. Mediul instituţional şi funcţiile lui economice.
Ritmurile diferite de modificare a instituţiilor formale şi informale. Legităţile modificării instituţionale. Problema
mimetismului (importului) instituţional. Interdependenţa dintre ordinea juridică şi ordinea economico-socială.
Institutele (organizaţiile) şi diversitatea lor: familia, statul, biserica, sistemul educaţional. Interdependenţa
evoluţiei instituţiilor şi institutelor.

II. MECANISMUL FUNCŢIONĂRII SISTEMULUI ECONOMIC MIXT

5. Economia de piaţă: fundamentele economico-politice, spirituale şi costurile

de tranzacţie
Condiţiile economice de formare a economiei de piaţă. Rolul liberalismului politic în consolidarea economiei
de piaţă. Spiritul antreprenorial ca fundament spiritual al economiei de piaţă.
Caracteristicile de bază ale economiei de piaţă. Etapele istorice ale evoluţiei economiei de piaţă.
Piaţa ca institut al alegerii bilaterale. Agenţii economici în cadrul tranzacţiilor de piaţă şi funcţiile lor specifice.
Circuitul economic. Costurile de tranzacţie ca rezultat al interacţiunii agenţilor economici şi structura lor. Mărimea
costurilor de tranzacţie şi eficienţa funcţionării pieţei.
Structura şi particularităţile pieţei contemporane.

3
 6. Preţul şi concurenţa în mecanismul pieţei bunurilor şi serviciilor
Cererea la bunurile de consum şi factorii ce o determină. Legea cererii şi paradoxurile ei. Oferta bunurilor de
consum şi factorii ce o determină. Legea ofertei şi paradoxurile ei. Deficitul, excedentul şi echilibrul de piaţă.
Preţul liber ca rezultantă a funcţionării mecanismului de piaţă. Legităţile formării preţului liber în diverse
abordări, abordarea contemporană. Preţul de echilibru şi modificarea lui sub influenţa modificării cererii şi ofertei.
Preţul administrat: modalităţi şi efecte ale fixării şi reglementării. Problema preţurilor libere şi administrate în
R.Moldova.
Sistemele concurenţiale de piaţă. Caracteristicile pieţei cu concurenţă perfectă. Piaţa cu concurenţă perfectă
ca model ideal al pieţei. Concurenţa monopolistică şi oligopolul ca modele reale de piaţă cu concurenţă imperfectă,
caracteristicile lor. Monopolul şi situaţia dominantă, exercitarea puterii economice. Căile de protejare a concurenţei
şi legislaţia antimonopolistă. Problema concurenţei şi monopolului în R.Moldova.
Infrastructura pieţei bunurilor de consum.

7. Firma ca verigă de legătură între pieţe

Diversitatea abordărilor cu privire la esenţa firmei: neoclasică („cutie neagră”) şi neoinstituţionalistă („nod de
contracte”). Scopurile şi funcţiile economico-sociale ale firmei. Interlegăturile firmei cu ceilalţi agenţi economici.
Tipurile de firme. Concentrarea internă şi externă: forme şi metode. Tendinţa istorică spre concentrare şi
cauzele regenerării recente a firmelor mici. Necesitatea şi modalităţile de interacţiune între firmele mici, medii şi
mari.
Firma – loc de combinare şi substituire a factorilor de producţie. Productivitatea factorilor de producţie: tipuri
şi legităţi. Importanţa creşterii productivităţii factorilor de producţie.
Consumul factorilor de producţie. Raportul costurilor: cost de oportunitate, cost contabil, cost economic.
Tipologia costurilor: costuri totale, unitare şi marginale, fixe şi variabile. Căile de reducere a costului de producţie.

8. Particularităţile funcţionării pieţei factorilor de producţie

Forţa de muncă, capitalul uman, potenţialul uman. Piaţa muncii. Cererea la forţa de muncă şi factorii ce o
determină. Oferta forţei de muncă şi factorii demo-economici ce o influenţează. Ocuparea forţei de muncă şi
formele ei. Segmentarea contemporană a pieţei muncii. Rolul sistemului de instruire şi al capitalului uman pe piaţa
muncii.
Piaţa resurselor naturale. Cererea la resursele naturale şi factorii ce o determină. Oferta resurselor naturale
şi caracterul ei rigid. Problemele atingerii echilibrului economico-ecologic.
Capitalul şi multitudinea abordărilor lui. Piaţa capitalului real. Economiile şi investiţiile ca reflectare a ofertei şi
cererii la capitalul real.
Infrastructura pieţei factorilor de producţie. Problemele formării pieţei factorilor de producţie în R.Moldova.

9. Formarea, distribuirea şi direcţiile utilizării veniturilor

Veniturile factoriale ca preţuri specifice pe piaţa factorilor de producţie.
Salariul: abordări teoretice şi factori de influenţă. Salariul nominal şi real. Rolul reglementator al statului:
salariul minimal şi cotizaţiile sociale. Renta în abordare tradiţională şi contemporană. Renta economică şi renta
funciară. Felurile rentei funciare. Plata de arendă şi preţul pământului. Dobânda, rata dobânzii şi factorii care
determină mărimea ei. Profitul ca venit rezidual şi recompensă a aptitudinilor antreprenoriale. Felurile de profit şi
căile lui de majorare.
Venituri factoriale şi venituri disponibile. Factorii ce determină mărimea veniturilor disponibile. Direcţiile
utilizării veniturilor disponibile – consum, economii şi investiţii.
Abordările ce explică cauzele consumului. Consumul socializat. Factorii care determină mărimea
consumului. Legităţile consumului: legea lui Engel şi legea psihologică fundamentală a lui J.M.Keynes. Rolul
consumului în stimularea producţiei. Mărimea, structura şi problemele consumului în R.Moldova.
Alegerea între consum şi economii. Motivele economisirii şi factorii care determină mărimea economiilor.
Legităţile evoluţiei economiilor. Economiile şi investiţiile.
Factorii care influenţează luarea deciziei de a investi. Modalităţile de finanţare a investiţiilor.
Economiile şi investiţiile – premise pentru funcţionarea pieţei plasamentelor financiare.

10. Plasamentele financiare şi particularităţile circulaţiei lor.

Plasamentele financiare şi caracteristicile lor fundamentale: randamentul, riscul şi lichiditatea.
Moneda şi piaţa monetară. Cererea de monedă şi factorii care determină mărimea ei. Oferta monetară şi
exprimarea ei prin agregatele monetare. Institutele pieţei monetare. Sistemul bancar. Funcţiile băncilor comerciale
şi centrale. Politica monetar-creditară.
Piaţa monetară şi piaţa HV – alternative ale plasamentelor financiare. Emitenţii, investitorii şi participanţii
profesionişti pe piaţa HV. Cererea la acţiuni şi obligaţiuni, factorii care determină mărimea ei. Oferta acţiunilor şi
obligaţiunilor. Cursul hârtiilor de valoare ca preţ specific pe piaţa HV şi modificarea lui. Infrastructura pieţei HV.
Formarea şi problemele funcţionării pieţei plasamentelor financiare în R.Moldova.

4
 11. Evoluţia şi direcţiile implicării statului în economie
„Eşecurile” pieţei. Funcţiile economice ale statului contemporan. Funcţia legislativă. Funcţia redistributivă.
Bunurile publice şi dimensiunile sectorului public. Evidenţa externalităţilor. Elaborarea politicii economice.
Instrumentele directe şi indirecte de implicare a statului în economie.
Abordarea clasică şi keynesistă a gradului de implicare a statul în economie. Factorii care determină fluxurile
şi refluxurile implicării statului în economie. Indicele Libertăţii Economice.
Statul ca decident economico-politic. Actorii pieţei politice şi funcţiile lor. Circuitul politico-economic. Rolul
birocraţiei. Corupţia: cauze, manifestări, consecinţe, căi de reducere. „Eşecurile” statului. Natura statului puternic şi
eficient.

12. Resursele financiare ale statului: izvoare, utilizare, gestionare

Finanţele publice şi bugetul de stat. Importanţa şi structura cheltuielilor publice. Tendinţe în evoluţia
cheltuielilor publice. Izvoarele veniturilor publice. Impozitele: funcţii şi principii de impozitare. Impozite directe şi
impozite indirecte: avantaje şi deficienţe. Gradul de fiscalitate şi curba lui Laffer. Povara fiscală în R.Moldova.
Proficit şi deficit bugetar. Cauzele formării, modalităţile de finanţare şi reducere a deficitului bugetar. Datoria
publică internă şi externă, impactul ei asupra activităţii economice. Modalităţile de gestionare a datoriei publice.
Problema datoriei externe a R.Moldova.
Politica bugetar-fiscală şi principalele ei instrumente.

IV. Aspectele dimensionale şi structurale ale sistemului economic naţional

13. Caracteristicile dimensionale ale economiei naţionale

Formarea statelor naţionale şi apariţia contabilităţii naţionale. Viziune generală asupra Sistemului Conturilor
Naţionale.
Potenţialul economic naţional şi componentele lui de bază: potenţialul natural, demo-economic şi productiv.
Caracteristicile potenţialului economic al R.Moldova. Avuţia naţională ca totalitate a activelor nefinanciare şi
financiare.
Produsul naţional şi venitul naţional – indicatori sintetici fundamentali. Circuitul dintre produsul, venitul şi
consumul global. Produsul intern brut nominal, real şi potenţial. Limitele PIB. Structura şi dinamica PIB în
R.Moldova.

14. Economia legală şi economia subterană

Economia naţională ca sistem integru complex. Structura economico-politică, organizaţional-funcţională şi
reproductivă a economiei.
Economia legală şi economia subterană. Cauzele existenţei şi formele de manifestare ale economiei
subterane. Proporţiile economiei subterane în diferite ţări, extinderea ei în R.Moldova.
Costurile economico-sociale şi politice ale legalităţii şi clandestinităţii. Consecinţele extinderii economiei
subterane şi modalităţile legalizării ei.

IV. DEZECHILIBRELE MAJORE ÎN FUNCŢIONAREA SISTEMULUI

ECONOMIC ŞI ROLUL STATULUI ÎN APLANAREA LOR

15. Evoluţia ciclică a activităţii economice şi măsuri anti-recesioniste

Caracterul fluctuant şi ciclic al evoluţiei activităţii economice. Diversitatea tipurilor ciclurilor economice.
Ciclurile pe termen scurt (tip Kitchen) şi modificarea stocurilor de mărfuri. Ciclurile pe termen mediu (tip Juglar),
explicaţiile endogene şi exogene ale derulării lor. Fazele ciclului mediu. Măsuri antirecesioniste. Ciclurile pe termen
lung (tip Kondratiev) ca modificare a modurilor tehnologice de producţie.
Crize neciclice: structurale, energetice, financiare, valutare.
Particularităţile dezvoltării ciclice în R.Moldova.

16. Şomajul şi măsuri anti-şomaj

Interlegăturile: ocupare – inactivitate – şomaj.
Abordările neoclasică, keynesistă şi instituţionalistă a cauzelor şomajului.
Formele şi structura şomajului. Rata reală şi rata naturală a şomajului. Costurile economico-sociale ale
şomajului. Legea lui Okun.
Politica de ocupare a forţei de muncă: măsuri active şi pasive.
Problemele şomajului în R.Moldova.

17. Inflaţia şi măsuri anti-inflaţioniste

Inflaţia, esenţa şi cauzele apariţiei.
Formele inflaţiei ( a cererii, costului, monetară, rampantă, galopantă, hiperinflaţie, stagflaţie, slumpflaţie,
închisă şi deschisă). Comportamentul agenţilor economici în condiţiile inflaţiei. Raportul „inflaţie-şomaj”.
Costurile inflaţiei. Măsuri anti-inflaţioniste.
Caracterul fluctuant al inflaţiei în R.Moldova: cauze şi măsuri de stabilizare a preţurilor şi cursului valutar.

5
 18. Subdezvoltarea economică şi factorii creşterii şi dezvoltării economice
Diversitatea teoriilor ce explică subdezvoltarea: conceptele lui W.Rostow, A.Lewis, G.Myrdal. Caracteristici
fundamentale şi contradicţiile de bază ale economiei subdezvoltate.
Complexitatea procesului „creştere economică”. Factorii ce determină creşterea economică. Factorii direcţi şi
tipul creşterii economice – extensiv şi intensiv. Factorii indirecţi ai creşterii economice, rolul central al investiţiilor, a
cererii agregate şi al capitalului uman. Costurile şi beneficiile creşterii economice.
Deosebirile între „creştere” şi „dezvoltare” economică. Factorii dezvoltării economice: modificările
tehnologice, economice, sociale şi instituţionale. Conceptul dezvoltării durabile.
Problemele creşterii şi dezvoltării în R.Moldova. Manifestările subdezvoltării în economia naţională.

19. Inegalităţile economico-sociale şi căile asigurării bunăstării sociale

Conceptul de bogăţie, bunăstare şi echitate. Calitatea vieţii şi nivelul de trai.
Modalităţile de redistribuire a veniturilor. Redistribuirea şi problema justiţiei sociale. Echitatea socială versus
eficienţa economică.
Diferenţierea veniturilor disponibile şi consecinţele ei. Diferenţierea veniturilor în R.Moldova.
Sărăcia şi manifestările ei. Minimul de subzistenţă şi pragul de sărăcie. Contribuţiile teoretice ale lui A.Sen.
Securitatea şi stabilitatea socială ca bun economico-social. Asigurările şi asistenţa socială. Măsurile de
protecţie socială în R.Moldova.

V. TRANSFORMĂRILE SISTEMICE GLOBALE

20. Trăsăturile şi legităţile perioadei de tranziţie la economia de piaţă

Economia în tranziţia ca etapă în succesiunea sistemelor economice. Abordările metodologice ale tranziţiei:
neoclasică şi instituţională. Sarcinile transformării sistemice: a creării „noilor reguli de joc”, a formării sectorului
privat, a liberalizării activităţii economice, a formării infrastructurii de piaţă, a protecţiei sociale a populaţiei.
Trăsăturile perioadei de tranziţie: mixtitate, instabilitate, caracter alternativ al dezvoltării. Modelele tranziţiei la
economia de piaţă – „terapia de şoc” şi „gradualismul”: laturi comune şi deosebiri. Explicaţiile teoretice vizând
traiectoria diferită a transformărilor sistemice. Declinul transformaţional şi particularităţile lui în diferite ţări.
Mecanismul trecerii la relansarea economică.
Criteriile care determină succesul transformărilor sistemice. Perspectivele de dezvoltare a diferitor economii
în tranziţie. Rolul statului în cadrul transformărilor sistemice.

21. Aspectele şi problemele transformărilor sistemice în R.Moldova

Ciclitatea reformării economice în R.Moldova: reforme şi contrareforme. Ciclitatea ca reflectare a structurii
economice, a influenţei factorilor politici interni şi externi, a preferinţelor ideologice.
Formarea sectorului privat. Modalităţile de privatizare. Structura şi dimensiunile sectorului privat. Problemele
legate de atenuarea drepturilor de proprietate, conflictele între insideri şi outsideri.
Problema dezindustrializării şi restructurarea activităţii economice. Asigurarea financiară a restructurării.
Formele acumulării iniţiale a capitalului şi problema evadării lui. Criza investiţională şi rolul investiţiilor străine.
Climatul investiţional autohton: avantaje şi dezavantaje.
Rolul sectorului agrar în economia naţională. Reforma agrară: scopuri, direcţii, principii. Mecanismul
desfăşurării reformei agrare. Necesitatea reglementării de stat a dezvoltării sectorului agrar.
Costurile economice, politice şi sociale ale transformării sistemice.

22. Aspectele teoretice ale formării societăţii informaţionale

şi „noii economii”
Direcţiile principale de cercetare a noii faze de dezvoltare a civilizaţiei: conceptul „societăţii informaţionale” şi
a „epocii post-economice”.
Noua revoluţie tehnologică ca bază materială a „noii economii”. Reţeaua ca modalitate de schimb,
comunicare şi ameliorare a cunoştinţelor cu randament crescător. Economia de reţea ca tip de coordonare a
activităţilor economice. Noii subiecţi economici.
Conţinutul transformărilor în cadrul „noii economii”. Modificarea rolului factorilor de producţie: de la economia
bazată pe utilizarea resurselor rare la economia bazată pe abundenţa informaţiilor. Valorificarea profitabilă a
cunoştinţelor ca obiect al activităţii economice. Creşterea rolului capitalului uman.
Modificarea relaţiilor de proprietate. Creşterea rolului proprietăţii intelectuale şi individuale. Noua elită
informaţională şi posibilităţile noilor conflicte sociale.
Transformările structurale: caracter schimbat al pieţelor, terţiarizarea şi internaţionalizarea activităţii
economice.
Insuficienţa aparatului teoriei economice standard pentru explicarea mutaţiilor în cadrul activităţilor
economice.

6
 VI. LEGITĂŢILE INTERNAŢIONALIZĂRII ACTIVITĂŢII ECONOMICE

23. Circuitul economic mondial şi fluxurile economice internaţionale

Economia mondială – rezultat al internaţionalizării vieţii economice. Esenţa şi componentele de bază ale
economiei mondiale. Trăsăturile specifice ale economiei mondiale contemporane. Complexitatea procesului de
globalizare.
Raportul: relaţii-fluxuri. Esenţa şi clasificarea fluxurilor economice internaţionale. Comerţul exterior –
principalul flux economic internaţional. Politica comercială liber-schimbistă şi protecţionistă, instrumentele ei.
Evoluţia politicii comerciale în ţările în tranziţie.
Fluxurile internaţionale de capital. Esenţa, cauzele şi factorii migraţiei internaţionale de capital. Ţările în
tranziţie angajate în lupta pentru atragerea investiţiilor de capital străine. Avantajele investiţiilor străine directe.
Migraţia internaţională a forţei de muncă şi consecinţele ei, Emigraţia forţei de muncă din R.Moldova.
Relaţiile valutar-financiare internaţionale. Importanţa şi evoluţia sistemului valutar internaţional. Cursul
valutar şi convertibilitatea.

24. Racordarea economiilor naţionale la circuitul economic mondial

Sisteme economice închise şi deschise.
Diviziunea internaţională a muncii – temelia economiei mondiale. Fundamentele teoretice ale specializării
internaţionale: teoria avantajului absolut, relativ, dotării cu factori de producţie. Teoriile contemporane.
Tipurile de specializare internaţională: inter-sectorială, inter-ramură, intra-ramură, organologică, tehnologică.
Respecializarea ţărilor în tranziţie din perspectiva integrării lor în economia mondială. Strategia de respecializare a
economiei moldoveneşti. Conceptul de competitivitate. Influenţa transformărilor sistemice asupra competitivităţii
bunurilor autohtone şi căile ei de sporire.
Asistenţă economică externă: condiţiile obţinerii, forme, eficienţă.
Conţinutul, cauzele şi avantajele integrării economice. Integrarea economică internaţională şi regională.
Principalele grupări integraţioniste regionale. Pactul de stabilitate din Europa de Sud-Est – „anticamera” Uniunii
Europene. Uniunea Europeană – cea mai avansată grupare integraţionistă.
Problema creării unei noi ordini economice mondiale.

25. Interesele naţionale şi securitatea economică

Interese individuale, de grup şi naţionale. Interesele economice naţionale fundamentale. Interesele naţionale
ale R.Moldova.
Securitatea economică şi pericolele ei. Independenţa economică formală şi reală.
Securitatea economică şi priorităţile politicii economice. Programele de dezvoltare. Rolul sectorului politic în
asigurarea securităţii economice.

Bibliografia:

1. Dobrotă N. „Economie politică”. Bucureşti, 1997. (selectiv)

2. „Economie” / red.Angelescu ASE Bucureşti, 2001. (selectiv)
3. Moldovan D. „Economie politică”. Chişinău, 2001.
4. Hardwick Ph. „Introducere în economia politică modernă”. Bucureşti, 2002. (selectiv)
5. Samuelson P. „Economie politică”. Bucureşti, 2000. (selectiv)
6. Şişcan N. „Economie politică contemporană”. Chişinău, 2001.
7. Chircă S. „Mecanisme economice”. Bucureşti, 1999.
8. «Экономическая теория (политэкономия) / Ред. Видяпина О, Москва, 1999.