Sunteți pe pagina 1din 5

,,Enigma Otiliei

de George Clinescu
-Eseu-
George Clinescu este tipul scriitorului total, critic i istoric literar, eseist i estetician,
prozator i poet, dramaturg i publicist. Opera sa este extrem de variat, de la poezie, la
cea mai complet i mai complex istorie a literaturii romne. Prin romanele sale, George
Clinescu se nscrie n literatura realist a secolului al !"! lea,cu in#luen$e balzaciene.
,,ENIGMA OTILIEI a aprut in martie %&'(. )omanul prezint viata burg*eziei
bucuretene din prima +umtate a secolului nostru. ,itlul original al romanului a #ost
-Prin$ii Otiliei. scriitorul avnd in vedere ideea paternit$ii. )omanul devine o satira
ve*ementa la adresa burg*eziei in care rela$iile copii-prin$i s-au degradat datorita
banului. /n roman se mpletesc elemente balzaciene, clasice, romantice i realiste .
Perspectiva narativa . )omanul este o specie a genului epic n proz, cu ac$iune
complex i de mare ntindere, des#urat pe mai multe planuri, cu persona+e numeroase
i intrig complicat. Este roman realist prin0 tem, structura nc*is, speci#icul
secven$elor descriptive, realizarea persona+elor, dar depete modelul realismului clasic,
al balzacianismului, prin spiritul critic i polemic, prin elemente ale modernit$ii.
Proza realist-obiectiv se realizeaz prin nara$iunea la persoana a 1"""-a. 2iziunea
-dindrt. presupune un narator obiectiv, detaat, care nu se implic n #aptele prezentate.
3aratorul omniscient tie mai multe dect persona+ele sale i, #iind omniprezent, el
controleaz evolu$ia lor ca un regizor universal. )omanul urmeaz arta narativ
balzacian i prin #olosirea te*nicii detaliului care o#er o protec$ie realist a scenelor de
via$ i a persona+elor principale la evenimentele epice. ,ipologia persona+elor este de
esen$ clasic. 4cestea sunt conturate realist ,dominate de o singur trstur
#undamental0sunt tipuri general umane de circula$ie universal 5avarul, arivistul, baba
absolut6 . 7e #olosete antiteza n prezentarea persona+elor . )omanul sintetizeaz mai
multe elemente literare i #ormule narative0 clasicism,romantism, realism de tip
balzacian, te*nici de caracterizare a persona+elor.
)omanul are ca tem via$a burg*eziei bucuretene de la nceputul sec. al !!-lea
surprins n cteva din aspectele ei tipice, rela$iile de #amilie, dezumanizate de goana
dup bani. 4utorul n#$ieaz lumea de$intorilor de capital i pe aceea a arivitilor, cu o
ascu$it ironie critic.
emni!ica"ia titlului . 4ceast -enigm a Otiliei. se nate mai ales n mintea lui 8elix,
care nu poate da explica$ii plauzibile pentru comportamentul #etei, ce rmne pn la
s#ritul romanului o tulburtoare ntruc*ipare a naturii contradictorii a su#letului
#eminin. /ndrgostit de Otilia, Pascalopol o admir i o n$elege, dar nici el nu poate
desci#ra n pro#unzime reac$iile i gndurile #etei, con#irmndu-i lui 8elix n #inalul
romanului0 -4 #ost o #at delicioas, dar ciudat. Pentru mine e o enigm..
Construc"ia si momentele su#iectului
Incipitul romanului realist #ixeaz veridic cadrul temporal 59intr-o seara de la nceputul
lui iulie %&:&96 si spa$ial 5descrierea strzii 4ntim, a ar*itecturii casei 6, prezint
principalele persona+e, sugereaz con#lictul si traseaz principalele planuri epice.
E$po%i"iunea este realizata in metoda realist -balzaciana0 situarea exacta a ac$iunii in
timp si spa$iu, veridicitatea sus$inuta prin detalii topogra#ice, descrierea strzii in maniera
realista, #ine$ea observa$iei si notarea detaliului semni#icativ. 4r*itectura sugereaz
imaginea unei lumi in declin, care a avut cndva energia necesara pentru a dobndi avere,
dar nu si #ondul cultural.
)omanul ncepe in cea mai pura metoda balzaciana. "ntr-o seara de iulie a anului %&:& ,
8elix 7ima, venea la ;ucureti sa locuiasc la tutorele sau mo Costac*e Giurgiuveanu .
"i desc*ide ua c*iar btrnul care se blbie si este pe punctul sa nu-l primeasc, dar
spre norocul lui, 8elix este ntmpinat cu bucurie de Otilia #iica celei de-a doua so$ii a
btrnului si cunoate #amilia.
4utorul ii prezint pe rnd cititorului, pe #iecare cu trstura de caracter dominanta si ii
atribuie lui 8elix observarea obiectiva a persona+elor .7unt realizate portretele #izice ale
persona+elor,cu detalii vestimentare si #iziologice care sugereaz,in maniera clasica,
trasaturi de #amilie,elemente de biogra#ie. ,oate acestea con#igureaz atmos#era
neprimitoare si pre#igureaz cele doua planuri narative si con#lictul.
Gazda ,mo Costac*e este un avar, 4glae, sora lui mai mica, este o baba rea . 4urica
este #iica 4glaiei, este nemritata, rea ca si mama ei si reprezint tipul #emei btrne. "i
cunoate pe 7imion ,ulea, so$ul 4glaiei care da dovada de o nebunie incipienta si pe ,iti
,ulea #iul 4glaiei ,un ins #ara prea multa minte. "n zilele urmtoare 8elix #ace cunotin$a
si cu al$i membrii ai clanului ,ulea, Olimpia, #iica cea mare a 4glaiei si 7tanica )a$iu
so$ul acesteia . )eplicile mali$ioase ale 4glaiei anticipeaz con#lictul succesoral, iar
atitudinea protectoare a Otiliei, motiveaz ataamentul lui 8elix.
&es!'urarea ac"iunii
<up o vreme mo Costac*e su#er un atac cerebral si paralizeaz, clanul ,ulea ii ocupa
casa militareste ca sa pun mana pe averea btrnului. =o Costac*e este ngri+it doar de
8elix, Otilia si Pascalopol. 7pre dezamgirea celor din clanul ,ulea mo Costac*e isi
revine. Pascalopol ncearc cu multa delicate$e sa-l conving pe mo Costac*e sa ii
asigure viitorul Otiliei . "ntriga se dezvolta pe doua planuri care se ntreptrund0 istoria
motenirii lui Costac*e Giurgiuveanu si destinul tanarului 8elix 7ima.
Competi$ia pentru motenirea btrnului avar este un prile+ pentru observarea
e#ectelor,in plan moral,ale obsesiei banului. ;trnul avar,proprietar de imobile ,
restaurante,ac$iuni , nu pune in practica nici un proiect privitor la asigurarea viitorului
Otiliei,pentru a nu c*eltui bani. Persona+ul sus$ine in #ond intriga romanului,pana la
rezolvarea in deznodmnt .7trnge o mare suma de bani cu gndul sa ii depun la banca
pe numele Otiliei,dar cnd se vede insa banii, in mod tipic pentru un avar ,ii ascunde sub
saltea. Pe neateptate paralizeaz din nou si clanul ,ulea se reinstaleaz in casa.
Con!lictul romanului se bazeaz pe rela$iile dintre cele doua #amilii nrudite, care descriu
universul social din ;ucurestiul de nceput de secol !!, prin tipurile umane realizate.
&e%no(m)ntul
7tanica )a$iu pndete #iecare micare a btrnului si descoper ascunztoarea banilor, ii
smulge c*iar in #ata btrnului si provoac moartea acestuia. Cum se vede cu banii
7tanica divor$eaz de Olimpia si se nsoar cu o alta #emeie. 4glae isi vede nruite
speran$ele de a o mrita pe 4urica. Cu multa rutate 4glae si 4urica o alunga pe Otilia
din casa <ei l iubea pe 8elix, Otilia este nevoita sa se mrite cu >eonida Pascalopol.
<up mai mul$i ani, 8elix devenit un medic celebru, l intalneste intr-un tren care mergea
la Constanta pe Pascalopol. 4cesta ii povestete ca dup cativa ani, el ii redase Otiliei
libertatea si ea se mritase cu un tanar bogat din 4merica de 7ud. Pascalopol i-a mai
artat lui 8elix o poza cu Otilia,si spre dezamgirea lui, 8elix a vzut o #emeie #rumoasa
dar care nu mai avea nimic din #armecul si misterul Otiliei de alta data.
*inalul este nc*is prin rezolvarea con#lictului si este urmat de un epilog. 7imetria
incipitului cu #inalul se realizeaz prin descrierea strzii si a casei lui =o Costac*e, din
perspectiva lui 8elix, intrusul?strinul din #amilia Giurgiuveanu, in momente di#erite ale
existentei sale 5adolescenta si aproximativ zece ani mai trziu09dup rzboi96. 8elix
renvie n memorie cuvintele acestuia0 @4ici nu st nimeni. - ce sun dezolant i lugubru.
Caracteri%area persona+elor0
Persona+ele sunt concepute potrivit gndirii estetice a scriitorului, care pledeaz pentru
@cutarea permanen$elor n scopul de a atinge universalul.. ,ipologia persona+elor este de
esen$ clasicistA conturate realist, sunt caractere dominate de o singur trstur
#undamental, tipuri general-umane de circula$ie universal .
Otilia Mrculescu
>umea romanului graviteaz n +urul singurului persona+ viu cu adevrat0 Otilia.
4lturat altor persona+e #eminine ale literaturii noastre, Otilia impresioneaz prin
complexitatea su#letului, imprevizibilul care o nvluie, prin #armec i delicate$e.Ca
persona+, Otilia nu are o sc*em #ix, ea se ntregete parc din micarea romanului, n
#iecare pagin e alta, dar nu labilitatea o nvluie ci ntinsele registre pe care evolueaz.
Otilia este un persona+ tipic de #eminitate enigmatic pentru toate persona+ele romanului.
romneasca Otilia este #ascinanta, mereu imprevizibila, dilematica prin comportamentA
iubita de printele nesigur, de 8elix care-i n#iora corzile inimii, ocrotita de un strin,
Pascalopol, ale crui sentimente paterne sunt sub semnul ntrebrii, Otilia este totui #ara
cuib. Otilia traieste drama singuratatii, viitorul ei este ambiguu departe de mult visata
#ericire. Comportamentul #etei este derutant0 capabila de emo$ii puternice trece brusc de
la o stare la alta. 4cest copil neastmprat devine #ata noncom#ormista, venic mistuita
de neastmpr, de dorin$a de a #ace ceva, este copilroasa si in acelai timp matura .
Prin Otilia, romanul capt modernitate. Ea sparge tiparele clasice care unesc un avar,
un arivist, o #at btrn i nenumra$i al$i interesa$i doar de partea material a oricrei
rela$ii, ea aduce n prim plan o problematic existen$ialist.
Ca persona+, Otilia cea zglobie st sub semnul dramei #eminine, ea aducnd n aceeai
albie gnduri #urtunoase , nempliniri nemrturisite, singurtate, zmbete #rnte . 8ata e
venic ncon+urat de admiratori i iubit de -papa Giurgiuveanu. apoi de tnrul 8elix,
de Pascalopol, ale crui sentimente nu sunt deloc lmurite. Otilia e admirat de bie$ii
de la Bniversitate, invidiat de rude, curtat vulgar de 7tanic, agasat de ,iti si strnete
oricui dorin$a de a o stpni. 3imeni nu va reui cu adevrat. 8iecare va cunoate mai
mult sau mai pu$in din ea, dar Otilia va rmne, cu toat evolu$ia ei -o enigm..
Otilia se mic ntr-o lume #ixat, pentru totdeauna n tipare ..=o Costac*e i
pecetluiete de#initiv destinul. 3u o n#iaz i Otilia va #i sacri#icat de #amilia care i
dorete att de mult motenirea.
*eli$ ima este de multe ori -vocea autorului., #iind mai tot timpul martor al
evenimentelor i actor , cnd e nevoie de micare de deplasare pentru a crea cmp de
ac$iune celorlalte persona+e. 8elix umbl mult, cltorete la $ar, cunoate i ne
determin ast#el s cunoatem o ntreag lume, oameni din medii di#erite ce alctuiesc
armata persona+elor din roman. 4adar 8elix e martor i actor n acelai timp.
G. Clinescu ii #ixeaz de la nceput, lui 8elix, o #i biogra#ic0 -7e numea 8elix 7ima
i sosise n ;ucureti venind de la "ai, 5C6 la tutorele su, Costac*e Giurgiuveanu..
,nrul e studios, s-a dedicat cr$ilor i lumea lui adevrat e lumea tiin$ei.
4utorul #ixeaz imediat statutul lui 8elix #a$ de celelalte persona+e, iar sc*ema evolu$iei
odat #ixat, persona+ul nu #ace dect s o urmreasc, mbog$ind-o cu noi #apte.
8elix pstreaz n amintire o iubire romantic, nl$toare, care-i d putere, #iind un
corolar al muncii sale. >ucid i ra$ional, el n$elege c ntr-o societate degradat moral,
dragostea nu mai poate #i un sentiment pur, cstoria devenind o a#acere pentru
supravie$uire i nu o mplinire a iubirii. 8elix nsui se cstorete cu #ata unei
personalit$i politice a vremii, care-i asigur un statut social superior.
8erm i #eroce, muncete cu seriozitate , public un studiu de specialitate ntr-o revist
#rancez i, devine pro#esor universitar, o autoritate medical, cstorindu-se potrivit
ambi$iei sale.
Costac,e Giurgiuveanu este persona+ul central al romanului pentru c, direct sau
indirect, el *otrte destinele celorlalte persona+e care se contureaz n +urul averii sale
n goana dup motenire.
E tipul avarului, nscriindu-se n descenden$a lui Dagi-,udose al lui <elavrancea sau
Darpagon al lui =olliEre, dar se distan$eaz de acestea prin ncercarea de ai depi
condi$ia. George Clinescu i apr persona+ul, negnd nscrierea lui n irul avarilor,
aducnd ca argument #aptul c Giurgiuveanu este umanizat de dragostea lui sincer
pentru Otilia, c*iar dac nu reuete s i-o materializeze.
Costac*e are o vrst naintat, dar sper s poat tri mult. Este un nsetat de bani, i de
via$. 4re mult a#ec$iune pentru Otilia, dar nu ntreprinde nimic pentru a-i asigura
viitorul i nici pentru a o n#ia.
;trnul Costac*e se deplaseaz n cmpul su de ac$iune pe spa$ii largi. 4vari$ia lui se
mani#est ncepnd de la priva$iuni personale 5mbrcminte, *ran, interdic$ia de a #i
c*emat doctorul pentru consult, c*iar i n caz de boal6 pn la gesturi doar aparent
generoase, cum ar #i cel de a-i construi Otiliei o cas, dup un plan ar*itectural ntocmit
de el. Pentru mo Costac*e banul reprezint un scop n sine, el #iind reprezentativ ca
persona+, pentru tipul burg*ezului avar. ;anii, rvni$ii bani de to$i membrii #amiliei
,ulea, stau sub salteaua din su#ragerie, nveli$i n +urnale vec*i i lega$i cu s#oar.
=oartea i va veni tot de la bani.
Leoni(a Pascalopol .=oierul bogat i manierat e ntr-o neconcordan$ prea izbitoare
cu Costac*e i rudele sale. 7e trgea dintr-o #amilie -cu pu$in snge grecesc., #usese
student la ;onn, apoi n 8ran$a, dar abandonase studiile trebuind, dup moartea tatlui s-
i ngri+easc mama i s administreze moia. Este pasionat de muzic, tie s cnte la
#laut i apreciaz cu urec*e de cunosctor interpretarea buc$ilor muzicale ale Otiliei.
Persona+ul se de#inete singur0 -sunt un #el de boem..
<iscret i delicat, Pascalopol este pentru Otilia nu numai un spri+in material, ci i unul
moral, sim$ind din plin ocrotirea pe care acesta o revars asupra ei cu noble$e i elegan$.
Cu aceeai noble$e su#leteasc, atunci cnd i d seama, dup c$iva ani de cstorie, c
nu mai este potrivit pentru Otilia, i red acesteia libertatea .
tnic -a"iu este persona+ care se agit mult, care vorbete mult i care, prin #aptele
sale, prin gndurile exprimate se nscrie n lungul ir al arivitilor. Parvenitismul lui este
de o #actur nou, aa cum i societatea n care evolueaz este cu totul di#erit de cea din
secolul trecut, trind ntr-o lume unde -Feul la care se nc*in to$i este banul. 5;alzac6.
Aglae Tulea , -baba absolut, #r cusur n ru., aa cum o caracterizeaz Geissman ,
este sora lui mo Costac*e, so$ia lui 7imion ,ulea i mam a trei copii.
Ea este convins c numai banii pot aduce stabilitatea unei #amilii i-i dorete cu atta
putere nct tot restul se estompeaz, cu excep$ia copiilorH 4glae ncarneaz c*ipul
mamei devorate de rutate i invidie #a$ de copiii altora, de#ormat n c*ip grotesc de un
sentiment care ar #i trebuit s o #ac s devin nobil.
Persona+ul alunec nu o dat spre comic .Fgrcit i rapace, invidioas i plin de ur,
ea s#rete prin a moteni o cas ruinat i drpnat, #iind nelat de 7tnic i de
Costac*e, cznd ea nsi n $estura propriilor intrigi.
Aurica Tulea este imaginea 4glaei n tinere$e, e obsedat de nemplinirea ei n plan
sentimental, cci consider drept unic scop al existen$ei 1 cstoria .
Persona+ul penduleaz constant ntre comic i grotesc . /n #inal 4urica nu-i va vedea
realizat unicul ei vis. Br$enia su#letului se convertete mereu n ur$enia trupului.
imion Tulea este so$ul 4glaiei si tatl celor trei copii, Olimpia, 4urica si ,iti. 8ost
mecanic, acum pensionar, devine senil si apatic, evolund treptat spre nebunie. 7tarea lui
se mani#esta prin crize de melancolie sau, dimpotriv, de agita$ie, devine obsedat de
mncare, se crede "isus Dristos, lucreaz la g*erg*e# , picteaz tablouri
Titi Tulea - tipul retardatului, este mezinul #amiliei ,ulea, un neputincios, incapabil de a
gndi creativ. Este dominat de automatisme , abandoneaz coala. Este ncura+at de
mama sa, 4glae, in mani#estri psi*ice. /l motenete ereditar pe tatl sau, 7imion ,ulea,
devenind treptat la #el de apatic si dezinteresat de tot ce se petrece in +urul lui.
-epere critice
,,,recnd -de la tip la caz., Clinescu nu analizeaz direct ar*etipul uman, ci mai intai
creeaz persona+ul cu o trstura de#initorie, puternic eviden$iata, de care depinde
ntregul sau +oc, pentru ca mai apoi sa isi pun la ncercare abilitatile critice in descrierea
reac$iilor cat mai excesive determinate de tipologia caracterologica a persona+ului..
53icolae =anolescu6
,, )omanul induce cititorului un anumit sentiment, considerat, poate, de mul$i, #iresc0
-/n tot timpul lecturii persist impresia de +oc epic, de mecanic i nu de organic, de
mainrie per#ect, uluitoare n precizie, imitnd via$a pn la iluzia #ormal..5 "on
3egoi$escu6