Sunteți pe pagina 1din 7

METODE DE RESUSCITARE CARDIORESPIRATORIE

Se cunoaste ca evolutia de la oprirea cardio-respiratorie la moartea biologica


depinde de 3 factori:
- natura bolii ce a cauzat stopul cardiorespirator
- momentul inceperii resuscitarii cardiorespiratorii
- mecanismul de producere a opririi cardiace (aritmic/nonaritmic),
responsivitatea la defibrilare.
Se evidentiaza rolul inceperii cat mai precoce a RCR la bolnavul in stop
CR, deziderat usor de obtinut pentru pacientii din spital, dar mai dificil de atins la
cei la care stopul CR s-a produs in afara spitalului. aca in prespital se poate
interveni mai putin/deloc asupra primului factor (natura bolii ce determina stopul
CR), ceilalti doi factori (momentul inceperii RCR si suportul vital de baza si
mecanismul de producere a oprii cardiace - !C"S) pot fi influentati.
Conceptul de Lant al supravietuirii definit de Consiliul #uropean de
Resuscitare, consta intr-o succesiune de $ verigi strans legate intre ele si care
indeplinite corect si la timp, cresc sansele unui pacient cu stop CR produs in afara
spitalului de a fi resuscitat.
!cest lant al supravietuirii include:
- accesul rapid
- suport vital de baza precoce
- defibrilare precoce
- suport vital avansat precoce
!cces rapid Suport vital de efibrilare Suport vital
%&'/''( baza precoce precoce avansat precoce
Accesul rapid
Se refera la promptitudinea declansarii sistemul de urgenta de catre
populatie in cazul unui stop CR. !cesta trebuie sa fie rapid, usor de realizat si
neconditionat (apel gratuit). "a noi in tara se apeleaza %&', numarul statiilor
)udetene de ambulanta.
*biectivul serviciului de medicina de urgenta consta in crearea unui
dispecerat integrat, unde apeland un numar unic ''( (ambulanta, pompieri, politie,
aparare civila), apelul este diri)at adecvat de un operator specializat.
!ceasta veriga a lantului supravietuirii presupune si recunoastarea tipurilor de
urgente ce beneficiaza de suport vital de baza: stopul cardiorespirator, stopul
respirator, obstructia acuta a caii aeriene superioare cu corp strain, infarctul
miocardic acut, accidentul vascular cerebral).
Suportul vital de baza rapid BLS
Suportul vital de baza aplicat cat mai precoce (ventilatie gura la gura,
compresii toracice e+terne) a crescut sansele de reusita a defibrilarii si de
supravietuire fara sec,ele neurologice a bolnavului cu stop cardiorespirator produs
in afara spitalului. -n cazul stopului cardiorespirator produs in spital, ."S trebuie
inceput imediat dar nu trebuie sa intarzie defibrilare bolnavilor aflati in /i0, 10.
Defibrilarea precoce DF
S-a impus ca o necesitate in abordarea stopului cardiorespirator, datorita
incidentei mari a /i0 la adultul in stop. -n stopul CR produs in afara spitalului
ideal este ca socul electric e+tern sa fie aplicat in primele 2 min de la alertarea
ec,ipei medicale de urgenta. -n multe zone acest deziderat impune introducerea
unor defibrilatoare automate e+terne. * defibrilare imediata (mai rapida de '
minut de la stopul cardiac prin /i0) are sanse de reusita in 324 din cazuri, in timp
ce intarzierea / duce la instalarea unei /i0 cu unde mici, mai putin responsiva
la defibrilare si apoi la asistolie. -n stopul CR produs in spital prin /i0, 10 5
defibrilarea e+terna trebuie aplicata imediat.
Suport vital avansat rapid (precoce)
1rebuie realizat cat mai precoce, timpul optim de sosire a ec,ipei de terapie
intensiva la aceste cazuri nedepasind 6-3 minute.
-n multe situatii dupa defibrilare se obtine un ritm cardiac, dar acesta nu
poate sustine o activitate circulatorie adecvata. e aceea medicamentele si
te,nicile de terapie intensiva sunt esentiale pentru sustinerea functiilor vitale si
pentru cresterea sanselor de supravietuire pe termen lung.
II. 1 Suportul vital de baza introdu!ere
Suportul vital de baza (basic life support 5 ."S) este definit ca un
ansamblu de masuri de resuscitare efectuate asupra unui pacient aflat in stop
cardiorespirator, fara a se utiliza ec,ipamente specifice. -n ultimii ani e+ista
tendinta de a introduce in ."S defibrilarea automata cu defibrilator automat
e+tern, ad)uvanti de cale aeriana (pipa 7uedel), dar acest lucru nu este inca posibil
pe scara larga, ci doar in tarile dezvoltate economic.
Suportul vital de baza are urmatoarele obiective:
- recunoasterea prompta a stopului cardiorespirator, a stopului respirator
- recunoasterea prompta a -8!-infarctului miocardic acut, !0C-
accidentului vascular cerebral, in scopul prevenirii instalarii stopului
cardiorespirator
- asigurarea ventilatiei la bolnavul in stop respirator
- asigurarea ventilatiei si compresiunilor toracice la bolnavul in stop
cardiorespirator
- efectuarea defibrilarii la cei in /i0/10 cu a)utorului defibrilatorului
automat
- recunoasterea si tratamentul obstructiei acute de cale aeriana superioara
prin corp strain
Secventele de aplicare a suportului vital de baza tin seama, dupa evaluarea
starii de constienta, de !.C-ul resuscitarii: !- air9a: (cale aeriana), . 5 breat,ing
(respiratie), C- circulation (circulatie).
Secventele aplicarii suportului vital de baza sunt:
! evaluarea primara
.. asigurarea libertatii cailor aeriene
C. respiratie artificiala
. compresiunile toracice
!. Evaluarea pri"ara trebuie sa dureze ma+im 3; secunde si presupune:
!.' siguranta victimei si a salvatorului
!.( evaluarea starii de constienta
!.3 verificarea permeabilitatii cailor aeriene
!.$ evaluarea respiratiei
!.2 evaluarea circulatiei
!.'. Siguranta victimei si a salvatorului
/recvent ec,ipa medicala ce lucreza in prespital se confrunta cu situatii
speciale periculoase: incendii, risc de e+plozie, de prabusire a unor cladiri, risc de
electrocutie, de inec, mediu to+ic, trafic intens. #c,ipa de salvare nu va intra in
acest mediu ostil decat dupa luarea unor masuri de securitate si numai precedata de
ec,ipele speciale (pompieri, politie, etc). 0ictima va fi scoasa cat mai repede din
acest mediu pentru a nu aparea noi leziuni.
!.(. #valuarea starii de constienta
upa ce s-a asigurat protectia necesara, se verifica starea de constienta a
victimei, scuturand-o usor de umeri si punandu-i o intrebare simpla cu voce tare.
#+. Cum va numiti, ce s-a intamplat<. aca pacientul este victima unei traume, se
incearca sa nu se mobilizeze capul si coloana cervicala. upa aceasta evaluare
sumara putem stabili daca victima este inconstienta sau raspunde verbal sau prin
miscari.
!.3. esc,iderea cailor aeriene si asigurarea permeabilitatii caii aeriene
superioare-C!S
Se face folosind 3 manevre (tripla manevra Saffar):
- ,ipere+tensia capului
- deplasarea anterioara a mandibulei (sublu+atia mandibulei si ridicarea
acesteia)
- ridicarea barbiei si desc,iderea gurii.
Se va indeparta manual orice cauza vizibila de obstructie a C!S (dinti rupti, corpi
straini in cavitatea bucala, proteza dentara).
!.$ . #valuarea respiratiei
8entinand caile aeriene libere, se verifica respiratia timp de ma+im ';
secunde: salvatorul asezat in genunc,i lateral de victima la nivelul umerilor
acesteia, va apropia obrazul de gura si nasul victimei cu privirea orientata spre
toracele ei, si va incerca sa: asculte zgomotele respiratorii, sa simta )etul de aer
e+pirat, sa vada miscarile cutiei toracice.
!2. #valuarea circulatiei
Se realizeaza prin palparea pulsului central timp de ma+im 2 secunde. "a
adult se cauta pulsul carotidian (( degete asezate in spatiul dintre tra,ee si
marginea anterioara a musc,iului sternocleidomastoidian), iar la copil se cauta
pulsul bra,ial (la nivelul santului biccipital pe fata anterointerna a bratului).
"a ,ipotermici evaluarea circulatiei dureaza $;-&; secunde.
#$ %Standardul de aur=pentru diagnosticul opririi cardiace este
considerata absenta pulsului carotidian, dar asa cum s-a demonstrat, evaluarea
pulsului carotidian de catre persoane neantrenate, duce la concluzii incorecte si
pierdere de timp in 2;4 din cazuri. e aceea trebuie cautate si semne ale
circulatiei eficiente, iar persoanele neantrenate pentru acordarea primului a)utor,
nu trebuie sa insiste pentru cautarea pulsului carotidian.
!ceasta evaluare primara care nu dureaza peste 3; secunde, identifica rapid
elementele cu risc vital imediat care necesita tratament imediat.
-n urma evaluarii primare, putem fi in una din urmatoarele situatii (fiecare
necesitand o abordare diferita):
'. pacient responsiv, constient
(. pacient ce nu raspunde la stimulare e+terna, dar dupa desc,iderea C!S respira
spontan si are puls carotidian prezent (alterare a starii de constienta-coma)
3. pacient inconstient care dupa desc,iderea cailor aeriene superioare, nu respira
dar are puls carotidian prezent (stop respirator)
$. pacient inconstient care dupa desc,iderea C!S nu respira spontan si nu are
puls carotidian prezent ( stop CR).
TEHNICA BLS
A & AIR'A( & cale aeriana libera
8etode manuale de desc,idere a cailor aeriene:
- ,ipere+tensia capului si ridicarea barbiei: plasand palma stanga pe fruntea
victimei se imprima o miscare de e+tensie a capului, ridicand in acelasi timp
barbia cu ( degete ale mainii drepte plasate pe menton
- sublu+atia anterioara a mandibulei: plasam palmele lateral pe capul
victimei si tractionam mandibula spre anterior la nivelul ung,iului mandibulei
(plasam mediusul pe ramura verticala a mandibulei si impingem spre anterior,
desc,izand in acelasi timp gura cu a)utorul policelor )
$ & $REAT)I#* > respiratie, ventilatie
1e,nica respiratiei artificiale gura la gura
- victima este in decubit dorsal pe un plan dur
- se mentine calea aeriana libera prin ,ipere+tensia capului si ridicarea barbiei
- se penseaza narinele victimei
- salvatorul inspira profund si aplica etans gura sa pe cea a victimei
- se insufla progresiv timp de cca ( secunde o cantitate de aer suficienta pentru
e+pansionarea cutiei toracice
- dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura de pe gura victimei, asteapta
e+pirul pasiv al acestuia, apoi mai repeta o insuflatie.
?...: - insuflatia se face lent, in ( secunde@
- nu vom introduce volume mari de aer/insuflatie, deoarece aerul va
destinde stomacul si creste riscul de regurgitare si aspirare a lic,idului
gastric in plamani@
- fiecare insuflatie trebuie sa determine o ridicare clara a cutiei toracice
( un volum 1idal A'; ml/Bg la un adult sau A 6;; 5 ';;; ml/insuflatie)@
- dupa insuflatie, salvatorul va astepta sa se produca pasiv e+pirul (( 5 $
sec.). deci vor fi efectuate apro+. '; insuflatii in $; 5 &; secunde.
C = CIRCULATIE
Tehnica compresiilor toracice externe
- locul unde se e+ecuta compresia toracica: urmarim cu ( degete rebordul costal
pana la apendicele +ifoid. Se aseaza ( degete deasupra ung,iului +ifoidian, pe
apendicele +ifoid, iar podul celeilalte palme se aseaza deasupra celor ( degete,
mediosternal
- a doua mana se aseaza peste prima, cu degetele incrucisate si ridicate de pe
torace, astfel incat cele ( palme suprapuse sunt plasate in '/3 medie a sternului, pe
linia mediana
- linia umerilor salvatorului este aceeasi cu linia mediosternala a victimei
- nu se indoaie coatele
- e+ecutam in serie 3; compresii toracice
- se e+ecuta A ';; compresii /min cu o depresie a toracelui de $-2 cm
- compresiunea trebuie sa fie ferma, controlata si aplicata vertical
- nu se ridica palmele de pe stern in timpul masa)ului cardiac e+tern
- eficienta 8C# se evidentiaza prin prezenta pulsului carotidian in timpul
compresiilor toracice
- sansele de a reapare activitatea cardiaca eficienta doar cu ."S fara defibrilare si
!C"S, sunt e+trem de reduse, de aceea ?C vom pierde timpul cautand pulsul
carotidian. oar daca victima are respiratie spontana sau se misca vom evalua
semnele circulatorii din nou
- prezenta midriazei pupilare, considerat in trecut ca semn al opririi cardiace, al
esecului sustinerii circulatiei in timpul resuscitarii sau semn de leziune cerebrala
ireversibila, ?C 1R#.C-# sa influenteze deciziile si managementul inainte, in
timpul si dupa resuscitarea cardiopulmonara.
0ariatii in te,nicile de ."S
Resuscitarea CR efectuata de 2 salvatori:
- indiferent daca RCR este efectuata de o persoana sau de ( persoane,
raportul ventilatii/compresii toracice este (: 3;
- cand sunt ( salvatori e+ista unele particularitati:
a) o persoana va incepe ."S iar cealalta va merge sa solicite a)utor
calificat (suna ambulanta)
b) este preferabil ca cei ( salvatori sa stea de o parte si de alta a victimei
c) raportul 0: C1 este (: 3; si se va numara cu voce tare ( si ', si (, si 3, si
$, D.)
d) se vor mentine desc,ise tot timpul caile aeriene
- daca cel care e+ecuta compresii toracice a obosit, sc,imbarea pozitiei
salvatorilor se va face rapid
+entilatia ,ura la nas
- se poate face in urmatoarele cazuri :
- nu poate fi desc,isa gura
- nu se poate realiza etanseitatea gurii (arsuri, plagi)
- in accidentele de submersie
- salvatorul va inc,ide gura victimei, aplica gura sa etans pe nasul
victimei si e+ecuta insuflatia. #+pirul este pasiv.
Resuscitarea CR numai prin compresii toracice
- deoarece o serie de persoane din afara celor pregatiti special pentru
RCR nu pot efectua respiratia gura la gura, s-a considerat ca o RCR
numai prin compresii toracice este mai buna decat absenta RCR in
intregime. eci cetatenii ce nu pot efectua unui adult in stop CR
respiratia gura la gura, vor face doar masa)ul cardiac e+tern. 8C#
combinat cu e+tensia capului pentru desc,iderea C! va asigura o
oarecare ventilatie pacientului. e asemenea persoanele neantrenate pot
fi indrumate telefonic de catre dispecerul !mbulantei pentru a efectua
doar 8C#.
"a bolnavii cu stop cardiorespirator si suspiciune de leziune a coloanei
vertebrale cervicale, ?C se vor utiliza pentru desc,iderea cailor aeriene manevrele
de: ,ipere+tensie a capului si ridicarea barbiei. #ste permisa sublu+atia
mandibulei, gest efectuat preferabil de catre persoane calificate, concomitent cu
mentinerea in a+ a coloanei cervicale.