1

Patologia stomacului


Stomacul este un organ in forma de J, impartita intr-o portiune verticala, fundusul sau fundul
stomacului si o portiune orizontala, antrul. Partea superioara a fundusului comunica cu esofagul prin
cardia si formeaza marea tuberozitate. Antrul este separat de duoden prin pilor, dotat cu un sfincter
puternic ce deschide si inchide comunicarea spre intestin.
Cauzele afectiunilor gastrice pot include factori interni,
cum ar fi dereglarea nivelului de acid gastric secretat,
instalandu-se conditiile de hiperaciditate sau hipoaciditate,
precum si evacuarea intarziata sau prea lenta a coninutului
gastric. De asemenea factorii externi, precum stresul, dieta
necorespunztoare, consum excesiv de alcool i tutun,
anumite medicamente, n special antiinflamatoarele non-
steroidiene sau diverse infecii de etiologie bacterian, sunt
de cele mai multe ori responsabili cu dezvoltarea diferitelor
afeciuni gastrice.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii -
gastrita postconsum de AINS), de abuzul de bauturi alcoolice - gastrita etanolica, meselor copioase,
condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de
substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite
portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta postingestionala. In alte cazuri poate fi provocata de
refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul
stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, coroziva si alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea
tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la
cronicizare sau complicatii severe.
Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga durata
resimtite de bolnav la nivelul abdomenului superior si sensibilitate dureroasa epigastrica moderata.
Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei progresiva si poate duce in timp la atrofia
mucoasei gastrice.
O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este reprezentata de hemoragia de la nivelul
mucoasei gastrice, manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea sangelui pierdut - de la
usoara anemie, la scaune melenice si soc hemoragic.
Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin senzatii de presiune si arsura in
epigastru, dureri surde permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi influentate mai ales de
schimbarea de pozitie sau de miscari.
Gastrita cronica de multe ori, este nemanifesta si se descopera intamplator. Unele cercetari medicale
au aratat ca numai o treime din adulti au o mucoasa gastrica absolut normala, restul de doua treimi
prezentand semne de gastrita.
Atunci cand sunt prezente simptomele, acestea sunt reprezentate la debut de dureri epigastrice de
intensitate variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese mai condimentate, dupa
consumul alimentelor mai acide sau mai greu digerabile, alcool, etc. Durerile sunt insotite de senzatie
de balonare, satietate, mai rar apar chiar varsaturi postprandiale.
Printre cauzele gastritei cronice se mai numara infectia cu Helicobacter Pylori, refluxul biliar,
utilizarea pe termen lung a medicamentelor de tip aspirina si auto-imunitatea (boala Biermer).
2

Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, iar investigatia gastroscopica cu
biopsie va stabili diagnosticul de certitudine.
Ulcerul gastric (ulcerul localizat la nivelul stomacului) este o boal cronic digestiv caracterizata
prin apariia de eroziuni la nivelul mucoasei gastrice. Este cea mai ntlnit form de ulceraie
digestiv.
Ulcerul apare ca urmare a unui dezechilibru n balana dintre factorii protectori ai mucoasei
stomacului (mucus, bicarbonai) i cei agresivi (secreia acid, pepsin, acizi biliari, consumul de
alcool, unele medicamente precum aspirina, etc.).
Simptomele cele mai frecvente sunt crampele dureroase care apar n zona stomacului, dar pot s
iradieze n spate sau spre partea dreapt a abdomenului.
Durerile au periodicitate dubl:
-mica periodicitate, durerile aprnd la aproximativ patru ore dup mas;
-marea periodicitate, durerile aprnd n perioade de crize primvara i toamna.
Cel mai bun examen pentru depistarea i stabilirea tipului de ulcer este endoscopia gastro-duodenal,
care poate fi efectuat n seciile de gastroenterologie ale spitalelor.
Clasificare Johnson a ulcerului peptic
Tip I: ulcer de-a lungul corpului stomacului, frecvent pe mica curbura, la nivelul incizurii angulare,
de-a lungul zonelor de rezistenta minima Tip II: ulcer al corpului stomacului asociat cu ulcer
duodenal. Se asociaza cu hipersecretie acida Tip III: ulcer la nivelul antrului piloric, la 3 cm de pilor.
Asociat cu hipersecretie acida Tip IV: ulcer gastroesofageal proximal Tip V: ulcer in orice portiune a
stomacului. Asociat cu consum cronic de AINS
Hernia hiatal se caracterizeaz prin trecerea unei poriuni a stomacului din cavitatea abdominal
n cavitatea toracic, prin hiatusul esofagian al diafragmului, acesta fiind un orificiu anatomic
traversat de esofag i de formatiuni nervoase si limfatice.
Clasificare
Tip I: hernia prin alunecare, sliding hernia jonctiunea esogastrica migreaza la nivelul mediastinului
posterior;
Tip II: hernia paraesofagiana, rolling hernia jonctiunea esogastrica ramane intraabdominala, dar
fundusul gastric migreaza intratoracic anterior si lateral fata de esofag;
Tip III: combinatia celor 2 tipuri;
De asemenea herniile se clasifica in:
Hernii congenitale;
Hernia dobandite: traumatice si atraumatice;
Epidemiologie: frecventa bolii este mai mare in statele vestice, incidenta ei crescand o data cu
varsta (de la 10% sub 40 ani la 70% peste 70 ani). Se intalneste mai des la femei, explicatia putand fi
cresterea presiunii abdominale din cursul sarcinii.
Cauze: exista multipli factori ce predispun la migrarea transhiatala a stomacului:
Slabiciunea musculara si pierderea elasticitatii caracteristica varstnicilor;
Cresterea presiunii abdominale ( Glossary Link obezitate, graviditate, constipatie cronica, ascita);
Esofagita cronica determina fibroza fibrelor longitudinale si scurtarea esofagului;
Tuberculoza stomacului este o boal foarte rar ntlnit n practica medical. Este de regul
secundar tuberculozei pulmonare.
Este att de rar ntlnit deoarece coninutul gastric acid distruge bacilul, mucoasa gastric
reprezint o barier n calea germenilor, n pereii stomacului exist n mod natural foarte puin
ganglioni limfatici, iar coninutul gastric este evacuat relativ repede.
Se descriu cinci ci prin care bacilul Koch ptrunde n peretele stomacului: invazia direct a
mucoasei, invazia pe cale sangvin, limfatic (mai greu datorit numrului redus de limfatice n
perete), prin extensia direct din aproape n aproape sau prin suprainfectarea, grefarea bacililor pe
leziuni ulcerative sau tumorale preexistente.
3

Uneori tuberculoza gastric evolueaz fr a produce simptome, iar alteori pacienii manifest
dureri epigastrice similare celor din ulcer, vrsturi, scdere n greutate, oboseal neexplicabil,
subfebrilitate, hemoragie digestiv exteriorizat prin hematemez i/sau melen.
Leziunile TBC de tip ulcerativ apar n 80% din cazuri i sunt de obicei localizate la nivelul micii
curburi a stomacului.
Boala Crohn cu localizare gastrica, este rar intalnita, ns trebuie luat n considerare n special
cnd pacienii cu enterit regional acuz perioade frecvente de vrsturi i dureri epigastrice
neregulate acompaniate cu alterarea strii generale, pirexie i uneori diaree sau artralgie. Recderile
sunt frecvente, iar complicaiile survenite conduc la stenoz antropiloric i fistule gastrocolice.
Divertriculii gastrici, sunt asociai cu afeciunea diverticular, la nivel gastric manifestndu-se
rar, n 1 % din cazuri. De obicei, sunt asimptomatici, ns evoluia lor este n general benign, n 16%
din cazuri conducnd la hemoragie, inflamaie, torsionare sau nvaginare n esofag.
Gastropareza, atonia gastrica sau golirea gastrica intarziata, este o boala cronica a stomacului
caracterizata prin tulburari de eliminare prin defecatie - contractiile musculare de la nivelul
stomacului sunt slabe sau inexistente si nu pot impinge alimentele in intestinul subtire pentru
realizarea procesului de defecatie.
Nervul vag controleaza deplasarea alimentelor din stomac prin tractul digestiv. Gastropareza apare
atunci cand nervul vag este deteriorat sau lezat iar muschii stomacului si ai intestinului nu
functioneaza corespunzator, astfel alimentele ingerate se deplaseaza lent sau se opresc de-a lungul
tractului digestiv. Hrana stationeaza in stomac si va fi descompusa de sucul gastric si enzimele
digestive, iar gravitatia stimuleaza golirea stomacului.
Dilataia acut gastric, este distensia stomacului, care survine fie ca o consecinta a unui obstacol
mecanic, fie, mai adesea, ca o consecinta a unei pareze reflexe. Dilatatia gastrica acuta consecutiva
unui obstacol mecanic poate fi intilnita in urmatoarea imprejurare : instalarea unei stenoze organice la
nilul pilorului sau duodenului in care s-a angajat un corp strain alimentar (un simbure, un cartilaj etc).
Distensia paralitica a stomacului poate apare : in timpul evolutiei unei peritonite acute ; in perioada
postoperatorie imediata dupa orice operatie abdominala (la 48-72 de ore), dar mai ales dupa o operatie
pe stomac si in special dupa vagotomie ; dupa unele manevre nesingerinde (cateterism ureteral,
colapsoterapie), nasteri laborioase, operatii extraabdominale, traumatisme abdominale, unele boli
infectocontagioase (febra tifoida, poliomielita), boli pulmonare acute, intoxicatii gra, infarct de
miocard, litiaza biliara, ulcer gastroduodenal, dupa ingestie de mari cantitati de alimente si, mai ales,
de lichide reci.
Pot interni cauze mixte, mecanice si functionale. Astfel, apare prin asocierea distensiei intestinale
paralitice cu actiunea pensei aortomezenterice asupra duodenului 3, pe care-l stranguleaza. inchiderea
pensei aortomezenterice este realizata de intestinul in ocluzie, care este greu si tractioneaza pe
mezenter.
Tumorile gastrice benigne, sunt relativ rare, rezultnd din proliferarea celular a diferitelor tipuri
de celule constitutive ale esuturilor pereilor, nervilor, vaselor sanguine i limfatice ale stomacului.
Astfel, prin proliferarea celular la nivelul mucoasei se dezvolt polipii, adenoamele, mixoamele i
lipoamele; prin proliferarea celular la nivelul esutului conjunctiv se dezvolt fibroamele; la nivelul
esutului muscular se dezvolt mioamele i leiomioamele; la nivelul esutului nervos se dezvolt
schwanoamele iar din vasele stomacului provin hemangioamele i limfadenoamele.
Tumorile gastrice benigne produc o simptomatologie nespecific, tears sau chiar absent, fiind
de obicei depistate ntmpltor, n cursul unui examen radiologic, endoscopic sau n cursul unei
intervenii chirurgicale pentru alte cauze. Alteori, cresc n dimensiune att de mult nct devin
palpabile. Rareori sngereaz, ducnd la pierderi cronice de snge, manifestate prin instalarea unei
anemii.
Cauzele formrii tumorilor benigne (etiologic) sunt incomplet elucidate. S-au invocat gastritele
cronice atrofice (inflamabile cronice ale mucoasei stomacului cu subierea ei) i terenul predispozant
(ereditatea).
Dintre toate tumorile benigne ale stomacului, cele mai frecvente sunt polipii i adenoamele.
4

Se prezint sub forma unor tumorete mici, multiple, pe suprafaa mucoasei gastrice, crend mucoasei
un aspect mamelonat sau sub forma unor rumori mai mari cu baz de implantare mai mult sau mai
puin larg, realiznd adesea un pedicul (un picioru) care permite o balansare a tumorii n toate
sensurile.
Celulele tumorale benigne nu infiltreaz, nu invadeaz mucoasa adiacent, aa cum fac tumorile
maligne, mucoasa din jurul tumorii avnd aspect normal.
Tumorile benigne ale stomacului sunt depistate mai mult sau mai puin accidental. Numai n rare
situaii aceste tumori produc manifestri clinice sub forma unui sindrom dispeptic.
Durerile produse de tumorile benigne ale stomacului sunt mai degrab senzaii de apsare sau de
plenitudine gastric, aprnd fr un orar anume, fr legtur cu alimentaia, neputnd duce la o
regularitate n ceea ce privete debutul i finalul lor, i, foarte important, nefiind influenate de nici o
medicaie specific ulcerului.
Durerile sunt localizate n epigastru cu iradiere n spate i sunt influenate de modificarea poziiei
corpului aezarea bolnavului n poziia culcat pe spate duce, prompt, la linitirea durerilor. Unii
bolnavi acuz vrsturi ce survin dup servirea mesei.
Tumorile benigne rezultate n urma proliferrii unui cuib de celule din mucoasa stomacului (polipi i
adenoame) se ntlnesc la persoane trecute de 50 ani. Polipii puri hipertrofici nu se transform n
cancer; n schimb adenoamele prezint un risc de malignizare, putndu-se transforma n cancer dup
5-15 ani de evoluie.
Tumorile ajung palpabile la nivelul peretelui abdominal numai arunci cnd ating dimensiuni
considerabile. De obicei sunt accesibile palprii n regiunea epigastric, cu puin la dreapt liniei
mediane. Sunt nedureroase i uor mobile la palpare, ceea ce le deosebete de cancer n care tumora se
fixeaz la esuturile din jur.
Starea general a bolnavilor rmne bun, o eventual astenie i scdere a forei datorndu-se
anemiei prin pierderile cronice imperceptibile de snge.
Limfoamele maligne Hodgkin sau non-Hodgkin, sunt tumori ale sistemului limfatic, afectarea
stomacului regasindu-se n peste 50% din cazuri, limfoamele gastrice constituind aproximativ 2-
5%din totalul tumorilor maligne dezvoltate la acest nivel. Afeciunea intereseaz persoanele cu vrsta
peste 50 de ani, cu precdere sexul masculin. Tabloul clinic include durere epigastric (54-90% din
cazuri), hemoragie digestiv (9-30%), inapeten (5-30%) si scdere ponderal (21-31%). De cele mai
multe ori, simptomele mimeaz ulcerul sau cancerul gastric.
Cancerul gastric are ca si punct de plecare mucoasa gastrica (stratul cel mai intern al
stomacului), si reprezinta una dintre cele mai frecvente localizari maligne.
Incidenta este mai crescuta la sexul masculin, iar virsta medie la care survine este de 50-70 de ani.
Factorii de risc in aparitia cancerului gastric :
- Alimentatia
consumul de alimente afumate sau uscate
excesul de sare
consumul scazut de fibre vegetale
- Fumatul, consumul de alcool
- Infectia cu helicobacter pylori
- Interventiile chirurgicale la nivelul
stomacului in antecedente
- Polipii gastrici
- Ulcerul gastric
- Gastrita atrofica
- Sexul masculin si varsta inaintata
- Antecedentele familiale
Exista posibilitatea ca un cancer de stomac sa nu
prezinte nici un semn sau simptom in stadiile initiale, sau simptomatologie vaga pe care pacientul o
poate ignora(simptomatologie nespecifica).
5

Cu timpul insa apre senzatia de satietate precoce, scadere ponderala, pierderea apetitului, arsuri
gastrice, dureri in etajul abdominal superior, greturi, varsaturi,disfagie(dificultatea de a inghiti),
tulburari ale tranzitului intestinal (diaree sau constipatie).
In stadiile avansate pot apare ascita (acumularea de lichid in abdomen), icterul, hematemeza
(pierderea de sange prin varsatura), melena (scaun negru ca pacura, lucios,cu miros de gudron-apare
ca urmare a sangerarii tumorii gastrice, sange care trecand prin tubul digestiv este digerat si eliminat
prin scaun ca melena), masa palpabila in regiunea epigastrica, etc.
Afeciunile stomacului operat
Problemele ce pot sa apara imediat dupa operatie (complicatii precoce) sunt:
Sangerarea cu diferite localizari Sangerare in interiorul stomacului, pe linia de operatie sau in
alta zona, care se manifesta la exterior prin durere si eventual varsaturi cu sange digerat (negru) sau
nedigerat, si scaune negre si moi, lucioase
Sangerare la exterior, pe linia de operatie, sau pe langa tubul de dren sau cicatricea unde a fost tubul
de dren
Desfacerea cusaturii chirurgicale
Fistule interne sau externe cu scurgere de lichid limpede, galben, fecaloid , purulent sau sangeriu
prin zona de operatie sau unde a fost tubul de dren
Varsaturi alimentare, bilioase sau fecaloide, eventual cu lipsa scaunului, in caz de peritonita sau
obstructia tranzitului alimentelor prin tubul digestiv (stenoza zonei de anastomoza, invaginatie jejuno-
gastrica), pancreatita acuta, sau lezarea unui organ din vecinatate
Aceste complicatii pot sa apara in prima luna de la operatia de rezectie gastrica.
Dupa prima luna, este posibila aparita altor probleme la bolnavii operati de stomac (complicatii
tardive). Aceste complicatii le constatam cam la un sfert dintre pacientii operati de stomac.
Ele pot fi clasificate in felul urmator:
Reaparitia bolii pentru care s-a facut operatia (ulcer, cancer, etc)
Pareza gastrica gastropareza (stomacul nu mai are functia de golire a continutului sau)
Refluxul bilei din duoden in stomac, si eventual in esofag, cu apartia unor leziuni
Sindromul de ansa aferenta
Golirea rapida a stomacului cu sindrom dumping postprandial precoce sau tardiv
Diareea cronica dupa vagotomie
Tulburari de metabolism si carentiale (acid folic, Vitamina B12, fier)
Cancerul gastric pe bontul stomacului ramas dupa operatie
Eventratia postoperatorie
















6


Bibliografie
Corneliu Borundel: MANUAL DE MEDICINA INTERNA pentru cadre medii, editura ALL, 1998.
www.sfatulmedicului.ro
www.romedic.ro