Sunteți pe pagina 1din 10

TIPURI DE TRANZACII I IMPORTANA LOR N PRIVINA

RELAIILOR INTERPERSONALE
I. ANALIZA TRANZACIONAL
Analiza Tranzactionala (AT) isi are radacinile in psihanaliza traditionala.
Fondatorul ei, Eric Berne, studia el insusi pentru a deveni membru al US
Analytical Society cand a inceput sa dezvolte AT ca teorie a personalitatii, a
comunicarii si a relatiilor interpersonale, bazata pe conceptele co!orta"nt"lor
o#$"r%a#il" si pe cele ale int"racti&nii 'intr" oa"ni.
Putem analiza natura si semniicatia acestor !tranzactii! impreuna cu ceilati, ori
avem chiar !conversatii! interne cu diverse parti ale propriului eu. Si acestea pot i
analizate.
Prin AT a"un#em la concluzia ca in timpul copilariei concepem un el de plan de
viata (numit $cri!t) care este creat sub in(l&"nta !ar"ntala. $a adulti urmam
scriptul ara sa ne dam seama de acest apt si ara sa putem lua decizii autonome.
%n acest conte&t scriptul poate i ima#inat ca un pro#ram de calculator ce ruleaza
discret pe undal, 'iri)an' zilnic !roc"$&l '" l&ar" a '"cizilor. Sarcina analistului
tranzactional este atat de a contribui la constientizarea scriptului si a modului in
care el blocheaza clientul in realizarea obiectivelor sale, cat si de a acilita apoi
schimbarea.
AT "$t" '" (a!t o t"ra!i" !$i*o'inaica+ co!orta"ntala+ con,niti%a $i
"otionala.
%n '()( Berne a demarat ceea ce astazi este cunoscut sub denumirile de -.- /on"0
o0on"1 $i 2.2 /t3o0o0t3o1. $ursul introductiv -.- oera accesul la sistemul
acreditat international al conceptelor de baza din Analiza *ranzactionala, in timp
ce 2.2 reprezinta simbolul cursurilor avansate. Aria instrumentelor A* s+a
dezvoltat de+a lun#ul vremii, iar printre conc"!t"l" c*"i" sunt,
- Starile Eului
- *ranzactiile
- Stro.e+urile
- /ocurile
- *riun#hiul dramatic
- Pozitiile e&istentiale
- Structurarea timpului
- Scenariul de viata
AT este oarte respectata astazi in raport cu alte orientari psihoterapeutice din
Europa.
Acest lucru se datoreaza in principal aptului ca insista pe un proces de trainin# si
certiicare de buna calitate, iind promovata si prin activitatea de cercetare a unor
institutii europene (cum ar i Asociatia Europeana de Psihoterapie).
Pentru a deveni anali$t tranzactional c"rti(icat sunt
cerute,
capacitatea de a ace ata cerintelor academice
o educatie universitara
e&celente abilitati de comunicare
orientare vocationala pentru lucrul cu oamenii
Asociatia %nternationala de Analiza *ranzactionala (%*AA) deineste AT ca
iind !o teorie e&plicativa a personalitatii si un sistem psihoterapeutic dedicat
cresterii si schimbarii personale!.
*otusi Analiza *ranzactionala inseamna mult mai mult. Ea propune o lar#a paleta
de t"orii $i t"*nici care pot i utilizate de indivizi si #rupuri in olosul individual si
colectiv, pentru dezvoltarea la potentialul ma&im.
Abordarea psiholo#ica o recomanda ca pe o t"ori" a !"r$onalitatii care pune la
dispozitie un $i$t" $tr&ct&rat al co&nicarii int"r&an". 0in acesta s+a
dezvoltat ulterior metoda comple&a de analiza a or#anizatiilor.
%n plus, Analiza *ranzactionala oera o intele#ere practica a '"z%oltarii co!il&l&i
si o t"ori" a !$i*o!atolo,i"i.
$ele patru 'o"nii de specializare ale AT sunt,
- Clinic + ca sistem de psihoterapie
- E'&cational + ca suport destinat celor care sunt implicati in actul predarii, pentru
ca acestia sa dezvolte o comunicare clara si sa evite conruntarile neproductive
- Or,anizational + ca instrument mana#erial de comunicare si analiza a
or#anizatiilor
- Con$ili"r" + (ultima specializare aparuta) + ca domeniu de #ranita in spri"inul
celor care vor sa+si dezvolte potentialul individual.
Astel, AT poate i aplicata cu succes in psihoterapie, educatie, consiliere,
mana#ement, mar.etin#, diplomatie, ne#ocieri, etc.
Analiza *ranzactionala are la baza un sistem ilozoic
ale carui !rinci!ii de baza sunt,
- Toti oa"nii $&nt O4.
- 5i"car" o ar" ca!acitat"a '" a ,an'i.
- Oa"nii i$i '"ci' in o' li#"r '"$tin&l+ iar ac"$t"
'"cizii !ot (i $c*i#at".
*inta principala a dezvoltarii umane prin A* este dobandirea AUTONOMIEI, ale
carei componente sunt,
- Con$ti"nta 1 a i aici $i ac&. Aceasta inseamna capacitatea recunoasterii
propriilor senzatii si sentimente ca raspunsuri la realitatea curenta.
- S!ontan"itat"a, care e&prima sentimentul liberei ale#eri de a opta pentru un
anumit comportament.
- Intiitat"a, care presupune interactiune deschisa si increzatoare in timpul careia
adevaratele sentimente sunt e&primate si impartasite de catre ambii parteneri alati
in relatie.
*oate acestecomponente $&nt r"l"%ant" $i !"ntr& or,anizatii,
Con$ti"nta este incura"ata in or#anizatiile care nutresc respect pentru sentimentele
si opiniile an#a"atilor, de care tin seama in procesul decizional.
S!ontan"itat"a este maniestata atunci cand an#a"atii sunt increzatori sa arate
initiati%a si sa ia '"cizii in l",at&ra c& &nca lor (ana,""nt !artici!ati%).
Intiitat"a e&ista in or#anizatie atunci cand mana#erul este doritor sa
impartaseasca sperantele si in#ri"orarile sale an#a"atilor, printr+o comunicare
eicienta si eicace in ambele sensuri, care presupune eedbac. constructiv
Analiza tranzac2ional3 descrie 4 st3ri prin care ne e&terioriz3m #5ndurile 6i
emo2iile + st3rile de p3rinte, adult 6i copil.
Analiza $tr&ct&ral6
Starea de p3rinte, la acest nivel sunt 7nre#istrate evenimentele e&terioare,
tr3ite de la na6tere 6i p5n3 la v5rsta de ) ani, 7nv323turile primite de la
p3rin2i, educatori si proesori.
Starea de adult, aici sunt 7nre#istrate 7nv323turile pe care le+am asimilat din
e&perien2a proprie, prin 7ncercare 6i eroare. Aici e&perien2ele se traduc 7n
#5nduri, se vede ce este pro 6i contra, se iau decizii. Este componenta
ra2ional3. Starea adulta se activeaz3 de obicei c5nd persoana vrea sa rezolve
o problem3, s3 hot3rasc3 obiective, 76i asuma responsabilitatea, ia o decizie,
dore6te evaluarea unor rezultate etc.
Starea de copil, la acest nivel sunt 7nre#istrate evenimentele interioare +
sentimentele tr3ite ca r3spuns la evenimente e&terioare, de la na6tere 6i p5n3
la v5rsta de ) ani. Este componenta emo2ional3. 8a adult apare 7n activit32i
recreative.
II.TIPURI DE TRANZACII7
9n A* comunicarea este compus3 din unit32i simple numite tranzac2ii. : tranzac2ie
const3 dintr+un sin#ur stimul 6i un sin#ur r3spuns, verbal sau non+verbal. Este
unitatea de baz3 a ac2iunii sociale. 9n analiza tranzac2iilor se e&plic3 ce se 7nt5mpl3
7n procesul comunic3rii, pornind de la cele trei st3ri descrise mai sus.
a. Tranzac8iil" !aral"l"
9n tranzac2ia complementar3 r3spundem interlocutorului din starea pe care ne+a
solicitat+o.
;e#ula % a comunic3rii, dup3 Berne,
!Ct timp tranzaciile rmn paralele, comunicarea poate continua nelimitat!.
#. Tranzac8iil" 9ncr&ci:at"
$5nd tranzac2iile nu sunt paralele (cineva vorbe6te din starea de p3rinte 6i
interlocutorul r3spunde din starea de adult) are loc o tranzac2ie 7ncruci6at3.
;e#ula a %%+a a comunic3rii, dup3 Berne,
!Cnd o tranzacie este ncruciat, comunicarea este ntrerupt!.
c. Tranzac8iil" a$c&n$"
9n acest tip de tranzac2ii, al3turi de mesa"ul e&plicit + stimul verbal direct, se
transmit 6i mesa"e ascunse + la nivel emo2ional, non+verbal. 9ntotdeauna implic3 cel
pu2in dou3 st3ri din cele trei descrise anterior. Adesea mesa"ul aparent este
direc2ionat Adult spre Adult, 7n timp ce mesa"ul psiholo#ic este emis de c3tre
P3rinte sau de c3tre $opil.
;e#ula a %%%+a a comunic3rii, dup3 Berne,
!Comportamentul aprut n urma tranzaciilor ascunse este determinat la nivel
psihologic i nu la cel social!.
Ti!&ri '" co!orta"nt" 9n analiza tranzac8ional6
Tip 1: Eu sunt OK. Tu eti OK
Tip 2:
Eu sunt OK. Tu nu eti OK
Tip 3:
Eu nu sunt OK. Tu eti OK
Tip 4:
Eu nu sunt OK. Tu nu eti OK
Berne a deinit tranzactia ca iind unitatea undamentala a comunicarii sociale,
ormata din stimul si raspuns. *ranzactiile se reera a comunicarea interpersonala
verbala (cuvintele in sine), nonverbala (limba"ul corpului) si paraverbala (tonul si
inle&iunile vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare al cuvintelor, pauzele
dintre cuvinte, etc.). 8a cel mai simplu nivel, analiza tranzactionala reprezinta o
metoda de studiere a interactiunilor intre persoane. %n psihoterapie, terapeutul
identiica problemele pacientului observand ceea ce acesta comunica in cadrul
tranzactiei (ce stare a eului adopta), in loc sa puna intrebari. 0e obicei sedinta de
terapie se desasoara in #rup, iar terapeutul trebuie sa ia in considerare atat
continutul e&plicit, cat si cel implicit al comunicarii.
Stro;"Stro.e+urile sunt unitati de recunoastere interpersonala, pozitiva sau
ne#ativa, verbala sau nonverbala. :rice iinta umana are o necesitate avida de
recunoastere din partea celorlalti + daca la copii este vorba de atentie si man#aieri,
la adulti stro.e+urile pot i un salut, un zambet sau alta modalitate ormala de
recunoastere. %n cazul in care nu obtin stro.e+uri, copiii ac obraznicii pentru a
primi atentie, iar adultii muncesc din #reu, ac #reseli in mod voit, intarzie, oteaza
in mod evident, etc. Pentru a obtine stro.e+uri iintele umane recur# la !"ocuri! in
care isi asuma diverse roluri, de %ictia, $al%ator sau !"r$"c&tor.
Analiza tranzactionala utilizeaza analiza tipurile de stro.e+uril pentru a intele#e
interactiunea umana si a schimba tiparele de comportament nesanatoase. Un stro.e
ne#ativ este preerabil unui stro.e absent + daca saluti un necunoscut acesta iti
poate raspunde cu un salut si un zambet, insa este de preerat si o privire incruntata
decat o i#norare totala a e&istentei tale. Stro.e+urile sunt esentiale pentru sanatatea
psiholo#ica.
<I<LI=RA5IE7
+ Berne, Eric < Analiza tranzac2ional3, Editura *rei, Bucure6ti, =>>?@
+ Ani2ei, Aihai < Psiholo#ia e&perimental3, Ed. Polirom, %a6i, =>>?
Analiza tranzactionala
Autor: Camelia Airinei
Analiza Tranzactionala este o orma de !$i*olo,i" $ociala dezvoltata la
"umatatea secolului BB, de catre medicul psihiatru Eric <"rn" si contine elemente
de psihanaliza si psiholo#ie umanista si co#nitiva.
%n ultimele decenii analiza tranzactionala a ost utilizata ca model cu aplicatii in
psihoterapie, consiliere, educatie si dezvoltare or#anizationala.
%n !$i*ot"ra!i" analiza tranzactionala este utilizata pentru a identiica acele
comportamente, emotii si #anduri ce impiedica dezvoltarea umana la potential
ma&imum, pentru a elimina comportamentele disunctionale si pentru a intari
relatiile pozitive si unctionarea sanatoasa. Analiza tranzactionala utilizeaza o
#ama lar#a de tehnici terapeutice, de la cele psihodinamice la cele co#nitive.
Analiza tranzactionala in psihoterapie pune accentul pe dezvoltarea ratiunii si pe
utilizarea ar#umentarii ca metoda de consiliere. A* recunoaste valoarea si
potentialul iecarei persoane. Pacientul este vazut ca partener e#al in relatia
terapeutica, avand abilitatea de a se schimba si dezvolta. A* este aicienta in
probleme le#ate de mana#ementul uriei, diicultati in relatiile interumane si doliu.
C"l" tr"i $tari al" "&l&i in analiza tranzactionalaBerne a identiicat trei tipare
individuale de baza ale personalitatii prezente la iecare dintre noi + Parinte, Adult
si $opil, iecare cu comportamente, sentimente si moduri de #andire unice,
pozitive (unctionale) sau ne#ative (disunctionale). %n timpul comunicarii, iecare
persoana poate trece de la o stare a eului la alta, insa in mod normal trebuie sa
e&iste un echilibru intre ele.
C Parint" + se ormeaza din ceea ce observam. Eul Parinte reprezinta starea in care
iinta umana copiaza in mod inconstient comportamentul i#urilor parentale.
Parintele include o colectie de amintiri ale unor evenimente e&terne, inre#istrate
automat si care s+au petrecut in primii ) ani de viata. Aceasta stare a eului include
re#uli, interdictii, "udecati, modele de comportament, si poate avea doua orme,
+ Parint"l" !rot"ctor oera saturi, a"utor, sentimentul securitatii, man#aiere. %n
varianta pozitiva oera incredere, iar in varianta negativa este coplesitor.
+ Parint"l" norati% include pre"udecatile si "udecatile de valoare@ acesta
stabileste re#uli si limite, cenzureaza, critica, disciplineaza. %n varianta pozitiva
oera aparare, iar in varianta negativa devalorizeaza.
C A'&lt + se ormeaza din ceea ce invatam. Eul Adult este asemanator unui
computer care proceseaza inormatiile si ia decizii in absenta emotiilor care ar
putea aecta aceste procese. Putem spune ca starea de Adult permite evaluarea si
validarea datelor primite de Parinte si $opil. %n varianta pozitiva este atent, ia
decizii, colaboreaza si ne#ociaza, iar in varianta negativa Adultul analizeaza
e&cesiv datele sau relatiile interpersonale.
C Co!il + este constituit din ceea ce simtim. Eul $opil este o stare in care iintele
umane se comporta, #andesc si simt la el ca in copilarie, adica instinctual. $opilul
este sursa de emotii, creatie, recreatie, spontaneitate si intimitate. 0atele continute
de aceasta stare a eului provin din primii ) ani de viata.
+ Co!il&l nat&ral sau liber este plin de ener#ie, creativ, "ucaus si spontan. %n
varianta pozitiva ii oera iintei o baza din care sa evolueze, iar in varianta ne#ativa
poate i un inadaptat social.
+ Co!il&l a'a!tat este ascultator si politicos in varianta pozitiva, iar in varianta
negativa este rebel si manipulator.
Tranzactiil" Berne a deinit tranzactia ca iind unitatea undamentala a
comunicarii sociale, ormata din stimul si raspuns. *ranzactiile se reera a
comunicarea interpersonala %"r#ala (cuvintele in sine), non%"r#ala (limba"ul
corpului) si !ara%"r#ala (tonul si inle&iunile vocii, ritmul de vorbire, modul de
accentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, etc.). 8a cel mai simplu nivel,
analiza tranzactionala reprezinta o metoda de studiere a interactiunilor intre
persoane. %n psihoterapie, terapeutul identiica problemele pacientului observand
ceea ce acesta comunica in cadrul tranzactiei (ce stare a eului adopta), in loc sa
puna intrebari. 0e obicei sedinta de terapie se desasoara in #rup, iar terapeutul
trebuie sa ia in considerare atat continutul e&plicit, cat si cel implicit al
comunicarii.
C Tranzactia co!l""ntara $a& r"ci!roca + are loc atunci cand ambii parteneri
ai comunicarii adopta aceeasi stare a eului. $ea mai eicienta stare a eului este cea
de Adult. E&emplu este o tranzactie de #enul, B + "La ce ora ajunge?", D + "La !
"i#$"
C Tranzactia incr&ci$ata + are loc atunci cand un interlocutor adopta alta stare a
eului decat cea in care partenerul se ala@ in acest caz se produce o ruptura in
comunicare si unul dintre interlocutori trebuie sa+si schibe starea. Astel, daca B
adopta ostare de $opil si spune "%i&e teama ca n&o sa ajunga la timp", D adopta o
stare de Parinte protector, "'u te ingrijora$ (ei avea su"icient timp sa vor)esti cu
el$" Sau, B intreaba "La ce ora ajunge?", iar D raspunde in starea de Parinte, "'u
am de unde sa stiu$ 'u eu am aranjat intalnirea$"
C Tranzactia '&#la $a& co!licata + are loc atunci cand e&ista doua mesa"e
contradictorii ale comunicarii, unul e&plicit (la nivelul conversatiei sociale) si unul
implicit (la nivel psiholo#ic). $u alte cuvinte, spui ceva, dar lasi sa se intelea#a
altceva.
Stro;"Stro.e+urile sunt &nitati '" r"c&noa$t"r" int"r!"r$onala, pozitiva sau
ne#ativa, verbala sau nonverbala. :rice iinta umana are o necesitate avida de
recunoastere din partea celorlalti + daca la copii este vorba de atentie si man#aieri,
la adulti stro.e+urile pot i un salut, un zambet sau alta modalitate ormala de
recunoastere. %n cazul in care nu obtin stro.e+uri, copiii ac obraznicii pentru a
primi atentie, iar adultii muncesc din #reu, ac #reseli in mod voit, intarzie, oteaza
in mod evident, etc. Pentru a obtine stro.e+uri iintele umane recur# la !"ocuri! in
care isi asuma diverse roluri, de %ictia, $al%ator sau !"r$"c&tor.
Analiza tranzactionala utilizeaza analiza tipurile de stro.e+uril pentru a intele#e
interactiunea umana si a schimba tiparele de comportament nesanatoase. Un stro.e
ne#ativ este preerabil unui stro.e absent + daca saluti un necunoscut acesta iti
poate raspunde cu un salut si un zambet, insa este de preerat si o privire incruntata
decat o i#norare totala a e&istentei tale. Stro.e+urile sunt esentiale pentru sanatatea
psiholo#ica.
->?.@?2..@ 0 5ara co"ntarii
A+am #andit ca ar i oarte util sa va prezint din perspectiva analizei tranzactionale
conceptul de comunicare olosind ce am invatat de"a din articolul precedent <
starille eului (Parinte, Adult, $opil). Este un subiect lar# dezbatut si comple&.
Poate deveni oarte simplu, usor de inteles si de aplicat daca intele#em re#ulile
comunicarii olosind starile eului.
S+a observat ca atunci cand comunicam, emitem un mesa" dintr+o anumita stare a
eului catre o stare a eului a celuilalt. *ransmitem un stimul si asteptam un raspuns.
Aceasta este o alta notiune undamentala in analiza tranzactionala, si anume,
tranzactia 1 unitatea de baza a comunicarii. *ranzactiile pot i de 4 tipuri,
coplementare, incrucisate si ulterioare (ascunse).
Tranzactii co!l""ntar"
$and ne adresam unei anumite stari a eului celuilalt si primim raspsuns de la
aceasta, vorbim de o tranzactie complementara.
*ranzactiile sunt de tipul, P < P, A < A, $ < $.
*#emplu +"igura ,-
$oordonator vanzari, E8a ce ora ai intalnire cu clientul B maineFG ( A )
;eprezentant vanzari, E8a ora ').>>G (A )
Pria r",&la a co&nicarii
Atat timp cat tranzactiile sunt complementare, comunicarea dureaza la nesarsit.
Tranzactii incr&ci$at"
$and ne adresam unei anumite stari a eului a celuilalt si primim raspsuns de la alta
stare, spunem ca vectorii comunicarii se incruciseaza si avem o tranzactie
incrucisata.
*#emplu +"igura !,-
Asistent, E8a ce ora incepe sedinta de vanzariFG (A < A)
Aana#er, E Hmm, ti+am zis si ieriI.la 'J.>>G ( P < $)
$ele mai comune tranzactii incrucisate au loc cand A < A este taiat de P < $ sau $
< P.
A 'o&a r",&la a co&nicarii
%n tranzactiile incrucisate, comunicarea este intrerupta, iar pentru continuarea ei,
una sau ambele persoane trebuie sa+si schimbe starea eului.
Tranzactiil" &lt"rioar"?a$c&n$"
*ranzactiile ulterioare sunt cele in care comunicam simultan pe doua niveluri,
social (mesa"ul verbal) si psiholo#ic ( adevaratul mesa" pe care vrem sa+l
transmitem si care are loc la nivel inconstient).
*#emplu-
Aana#er, EKa i #ata raportul pana maineFG
Asistent, E0aG
Aparent, pare o tranzactie complementara A < A.
8a nivel psiholo#ic, mesa"ul mana#erului este E Stiu ca nu o sa ie #ata in timpG,
iar tranzactia este P < $
A tr"ia r",&la a co&nicarii
%ntr+o tranzactie ascunsa, nivelul psiholo#ic si nu cel social este cel care determina
raspunsul comportamental.
%ndiciile pentru descirarea mesa"ului ascuns stau in limba"ul corpului si cel
paraverbal.
La c" n" a)&ta $tiin' c"l" '" ai $&$A
%dentiicand starea eului pe care eu o olosesc la un moment dat si cea a
interlocutorului, pot sa+mi modiic starea mea ( P < A < $ ) in unctie de ce stare
doresc sa raspunda, pentru a inluenta procesul comunicarii, pentru a ma asi#ura ca
celalat a inteles mesa"ul meu si ca stabilesc o relatie eicienta ( poate i intre ana"at
si an#a"ator, client si vanzator, prieteni, etc.).
%ata cateva intrebari care sa va a"ute in descirarea tipurilor de tranzactii,
$e tip de tranzactii apar mai des la locul vostru de munca si de ce F 0ar, acasaF
Sau cu prieteniiF
$e aceti acum dierit pentru a inluenta procesul comunicariiF
$um reactioneaza celilalti cand voi va schimbati starea eului F
$oncret, cum v+au a"utat re#ulile comunicariiF