Sunteți pe pagina 1din 4

Nunta in cer

de Mircea Eliade

Romanul Nunta in cer, aparut in 1938 la Bucuresti, se inscrie in proza erosului si
face parte din literatura interbelica, Mircea Eliade ilustrand, o data in plus, mitul iubirii si
motivul cuplului ca tema unica a acestei scrieri !eor"e #alinescu vorbea despre
"idismul primelor romane ale lui Eliade, in sensul ca tinerii eroi se inalta deasupra
in$ibitiei erotice, se revolta impotriva normelor morale impuse de societate %ndra"ostitii
lui Mircea Eliade traiesc e&periente'limita, stabilesc relatii profund umane in zona
erotica, sunt e&pansivi si descatusati de pre(udecati
Romanul erotic Nunta in cer de Mircea Eliade ilustreaza mitul )ndro"inului,
celebru in !recia antica si simbolizeaza ideea unitatii primordiale a fapturii omenesti
#uvantul andro"in vine de la "recescul aner, andros, care inseamna barbat si de la
"recescul "*ne+, insemnand femeie, sensul intre"ului cuvant fiind acela de barbat'
femeie ca fiinta unica Mitul )ndro"inului este o le"enda mitolo"ica stravec$e, care
e&plica, ale"oric, atractia erotica pe care o e&ercita ' reciproc ' barbatul si femeia
Mircea Eliade ilustreaza in acest roman erosul si mitul )ndro"inului pentru a
reface unitatea si plenitudinea finite umane prin comuniune erotica, dorind sa reconstituie
unitatea primordiala a spiritului uman
%n aproape toate operele lui Mircea Eliade, mitul dra"ostei eterne si al cuplului
predestinate sa se re"aseasca, formeaza prezente constante, dar in romanele Maitre*i si
Nunta in cer ele constituie insasi substanta lor narativa
,emnificatia titlului
%ubirea perfecta inseamna predestinare, re"asirea (umatatii perec$e, refacerea
fapturii primordiale unice -mitul )ndro"inului. /mul este dator sa caute marea iubire, sa
se pre"ateasca pentru ea ca sa fie demn si capabil de a face fata e&i"entelor pe care % le
impune #omuniunea erotica este sinonima cu unirea deplina, desavarsita, in care se
contopesc barbatul si femeia #a ideal erotic, nunta vesnica este posibila numai in cer,
unde sufletele se impletesc in eternittate+ noi nu suntem din lumea asta, nu ne putem
impotrivi destinului care ne'a ales unul altuia pentru o astfel de nunta
Romanul este o confesiune lucida, ca o ispasire a nefericirii celui ce a fost pedepsit
de a ramane sin"ur, avand o sin"ura eroina feminina, %leana, care intalneste doua versiuni
erotice, concretizate prin cei doi barbati ce par a fi in opozitie ideatica, deoarece unul
doreste sa obtina de la ea e&act ceea ce respinsese celelalt 0iecare dintre cei doi eroi isi
povesteste e&perienta erotica celuilalt
,ubiectul romanului este plasat in Bucurestiul de alta data, cadru des intalnit in
opera literara a lui Eliade
a. 1rima cofesiune ii apartine lui )ndrei Mavrodin-cap %' %2. si permite descifrarea
semnificatiilor mitice ale romanului ca si e&plicarea titlului
,criitor cunoscut si adulat in saloanele bucurestene pentru cartile sale - cu
deosebire, pentru Tineretea Magdalenei' ultima aparitie., Mavrodin o cunoaste pe
%leana in casa unui ar$itect, intr'o seara de 8 ianuarie, la opt ' noua ani dupa despartirea ei
de 3asnas
1resimtita de %leana inca din anii sederii in !ermania, intalnirea cu Mavrodin
constituie modalitatea de recuperare a statutului ei mitic+ el este un %nitiat, un #reator pe
care ea il asteptase ca Euridice pe /rfeu, ca s'o salveze
Mai tarziu, cand iubirea lor totala si acaparatoare il impiedica pe Mavrodin sa mai
scrie, %leana preia atributele orfice, incercand, prin cantec, sa'l intoarca la menirea lui4 in
acest punct, persona(ul se aseamana cu 5eana -cantareata din nuvela %n curte la 6ionis,
mesa"era a poetului amnezic )drian. 6e altfel, in seara in care a cunoscut'o, Mavrodin a
"asit'o pe %leana lan"a pian
%n planul profan, viata comuna a cuplului cuprinde intamplari lipsite de importanta+
un drum al lui )mdrei la niste cunoscuti, in Moldova, o e&cursie la 1redeal, mici vizite la
priteni
%n tot acest timp, iubirea lor se amplifica, de parca barbatul si femeia s'ar fi
conoscut si s'ar fi indra"ostit intr'o alta viata, iar acum se intalneau dupa o lun"a
despartire -7trupurile noastre s'au recunoscut, ca dupa o lun"a, blestemata despartire.
%n planul mitic, cei doi refac, prin iubire, fiinta perfecta a )ndro"inului pe care
8eus o despicase in doua, alcatuind barbatul si femeia+ 6ar cel care a cunoscut, ca mine,
desavarsita inte"rarea, unirea aceea de neinteles pentru e&perienta si mintea omeneasca,
stie ca de la un anumit nivel viata nu mai are sfarsit, ca omul moare pentru ca e sin"ur, e
despartit, despicat in doua, dar ca printr'o mare imbratisare se re"aseste pe sine intr'o
fiinta cosmica, autonoma si eterna7
%n sufletul %lenei, ceva ramasese totusi le"at de pamant, de prima ei ipostaza
-profana.4 asa se face, ca intr'o dimineata, ea isi e&prima dorinta de a avea un copil
Barbatului i se pare insa ca astfel isi va pierde menirea sacra, de #reator si refuza+
Noi suntem o perec$e din aceasta lume -7. 6estinul nostru nu se implineste aici pe
pamant Noi ne'am cunoscut numai in dra"oste 6ra"ostea e raiul nostru, dra"ostea fara
fruct
6ornic sa ramana intr'o nesfarsita 9nunta in cer, Mavrodin se teme ca iubirea lor
s'ar putea adultera daca ar rodi aici, pe pamant :otusi, incearca sa'i fa"aduiasca o
implinire a dorintei ei, candva, cand vom vedea ca nu mai putem ramane prea mult in
cer
%nainte de 1aste, )ndrei si %leana pleaca intr'un sat de munte, pentru a'si petrece
vacanta
)cum, in noaptea pro$odului si in ,ambata Mare, %leana traieste la modul dramatic
suferinta mortii lui %isus, identificandu'si durerea pentru moartea viitoare a propiului
copil cu aceea a ,fintei 0ecioare %ubirea devine astfel o $ierofanie, o revelare a sacrului
%n acest timp insa, barbatul incepe sa cada din cer, reeditand mitul lui 5ucifer+
curand, cand indoielile privind trecutul dubios al %lenei il incoltesc, Mavrodin simte ca
nici o amintire cereasca nu mai ramanea pura, ferma din iubirea lor, el insusi capatand
atribute de in"er cazut+ %n acele momente infernale imi (udecam iubita, asa cum isi
(udeca orice barbat intunecat femeia cu care s'a culcat o noapte
Nici e&cursia in %talia nu'l salveaza de acest destin, din nunta lor in cer ramanad
doar betia aceasta intunecata a ;;caderii<<
%n iarna, dupa #raciun, cand %leana se interneaza intr'o clinica -pentru a scapa de
sarcina., Mavrodin retraieste destinul lui 0aust = omul care si'a vandut sufletul
6iavolului si a carui iubita -Mar"areta. isi omorase copilul
1este catva timp, %leana dispare fara urma -probabil, in moarte. Mavrodin incearca
sa reinvie timpul iubirii, scriind un roman intitulat Nunta in cer, dar aceasta nu mai
seamana cu paradisul pierdut
b. ) doua cofesiune ii apartine lui 3asnas-cap 2'2>%.
%n 191?, in timpul primului razboi mondial, Barbu 3asnas-student roman in 0ranta,
devenit ofiter in armata acestui stat. este trimis in Moldova, in cadrul misiunii militare
franceze
1rin aprilie, in timp ce calatorea cu trenul spre %asi, 3asnas ocunoaste pe 5ena, o
tanara de cincisprezece ani, disperata din pricina unei intamplari oarecum banale+ matusa
care o insotea coborase intr'o "ara sin u izbutise sa se intoarca la timp, lasandu'si nepoata
sin"ura
6intr'un impuls cavaleresc, 3asnas o a(uta sa coboare la destinatie, dand'o in "ri(a
unui prieten -funtionar in "ara.4 pe urma, prins in varte(ul vietii de zi cu zi, tanarul uita de
aceasta intamplare
6upa razboi, acaparat de frenezia imbo"atirii -care cuprinsese societatea
romaneasca. si mostenitor al unei mari averi -ramasa de la unc$iul sau., 3asnas devine
un prosper om de afaceri si intra in lumea mondena a #apitalei
%ntr'o seara, prin 19@A, in casa prietenei sale, #lod*, Barbu 3asnas o reintalneste pe
5ena, devenita acum o tanara frumoasa si sobra, pe care "azda o prezinta drept ultima
fecioara din secolul XIX /bisnuit cu nonconformismul femeilor din lumea pe care o
frecventa, 3asnas "lumeste si cu 5ena, dar se loveste de rezistenta in"$etata si de
duritatea conceptiilor ei conservatoire
Nu peste multa vreme insa, in timp ce calatorea, cu trenul, spre Milano, tanarul
ramane surprins vazand'o pe 5ena -care ii va marturisi, mai tarziu, ca il urmase
intentionat, deoarece se indra"ostise de el.
%n termenii relatiei sacru ' profan, 3asnas il reprezinta pe cel de'al doilea4 din
aceasta cauza, iubirea dintre el si 5ena -nascuta ca urmare a unui ramasa", in spatial unei
>enetii $ibernale si triste., nu poate consona cu armonia cosmica, totul petrecandu'se la
intamplare #$iar si casatoria dintre cei doi -oficiata la 1aris, in cadru restrans. este
determinate tot de $azard, fara ca mirele sa se "andeasca prea mult
%ntorsi in tara si'n lumea mondena a Bucurestiului, cei doi incep sa se instraineze+
or"oliosul sot se zbate intre, iubire nefericire si indoiala, in timp ce 5ena traieste
caderea din mit, in banalul cotidian+ pierduse incetul cu incetul ceea ce era mister,
spontaneitate, fantezie in faptura ei )sa trec trei ani, timp in care cuplul socotit a fi
perfect nu poate a(un"e la implinire+ Imi dadeam si eu seama uneori ca am fi putut trai
cu adevarat fericiti, ca totul ne pregatise pentru asta, dar se intampla ceva, dincolo de
noi si de dragostea noastra, care ne facea sa suferim sis a cautam suferinta
%n aceste conditii, dorinta lui 3asnas de a avea un copil este privita de 5ena ca o
$otarare accidentala, luata la intamplare si insuficient "andita
Refuzul femeii starneste mania atroce a barbatului si cei doi a(un" la divort

,imilitudini intre romanul lui #amil 1etrescu,Bltima noapte de dra"oste, intaia
noapte de razboi si romanul lui Mircea Eliade Nunta in cer+
' o prima similitudine ar fi cadrul ales de ambii romancieri si anume Bucurestiul de alta
data, un cadru preferat de Mircea Eliade, un cadru perfect pentru reliefarea unei trasaturi
importante a societatii bucurestene si anume mondenitatea4 ale"erea acestui spatiu de
desfasurare a actiunii celor doua romane reprezinta si o caracteristica a modernismului+
trecerea de la tema rurala la tema urbana4
' o alta asemanare ar fi introducerea temei razboiului si temei intelectualului, la #amil
1etrescu acestea fiind mai evidente Mircea Eliade creeaza doua persona(e, unul scriitor
cunoscut, iar celalalt student in 0ranta, mai apoi devenit ofiter in armata franceza, pe
cand #amil 1etrescu aduce un sin"ur persona( mai intai un student la filozofie, un Cant in
devenire, iar mai apoi sublocotenent pe frontul din >alea 1ra$ovei4
' finalul fiecarui roman ilustreaza sfarsitul relatiilor dintre persona(ele odata indra"ostite
5a #amil 1etrescu barbatul, ,tefan !$eor"$idiu caruia totul ii este indifferent si este prea
obosit ca sa se mai "andeasca la Ela pe care o da uitarii si ii lasa trecutul, iar la Mircea
Eliade cei doi barbati, )ndrei Mavrodin si Barbu 3asnas stau amandoi pe podet primul
intrebandu'l pe cel de'al doilea ' #rezi ca %leana mai traiesteD iar cel de'al doilea
raspunzand foarte incet ' Nu Nu mai traieste7

)cum vedem ca prin o"linda, in "$icitura,
atunci insa, fata catre fata4 acum cunoastem
pe deplin7
-#orinteni, %4 13, 1@.
-Mircea Eliade a ales acest moto biblic pentru a'si e&prima su"estiv ideolo"ia prozei sale erotice.