CERCETRI OPERAIONALE Bril Alexandru

1. Etapele principale ale cercetrii operaionale. Obiectivele i criteriile de eficien a problemelor decizionale.
Etapele CO: 1. Formularea problemei;
2. Construirea modelului;
. Cule!erea informatiei necesare;
". #olutionarea modelului;
$. %naliza rezultatelor&corespund sau nu realitatii';
(. )mplementarea rezultatelor.
2. Clasificarea problemelor cercetrii operaionale: probleme decizionale *n condiii de certitudine+ risc i incertitudine. ,e!ulile
decizionale *n condiii de incertitudine i risc.
Regulile decizionale in conditii de incertitudine:
-1+-2+.+-m/ varianta decizionala
#1+#2+.+#n/ n stari
zi01&-i
+
#0'
2roblema decisionala in conditii de incertitudine pentru ca
p&#0'13
45atricea %
pentru solutionarea problemei se utilizeaza re!ulile decizionale:
Regula 1: decedentului pessimist- regula Wald
/ natura este 0ucator active
/ decedentul/ 0ucatorul ); natura/ 0ucatorul ))
re!ula iar din se alle!e cel mai mare
Regula : regula !ucat"rului de carti
iar din se alle!e cel mai mare
Regula #: regula $ur%ic& 'regula intermediara intre celelalte d"ua(
6e la decedent se cere sa numeasca probabilitatea 78p81 de realizare a celei mai nefavorabile stari pentru fiecare -i.
911/p / probabilitatea celei mai favorabile stari
-i optima se alle!e dupa criteriul:
Regula ): regula *a+age
se trece initial de la matricea % la matricea re!retelor/ ,+ elementele careia se calculeaza astfel:
a'. / in fiecare coloana a tabelului % se alle!e cel mai mare element si se scade din celelalte. :a
tabelul , se aplica re!ula
b'. / din elemental ma;imal se scad toate celelalte. :a tabelul , se aplica re!ula:
Regula ,: regula Laplace
Fiecarei stari a naturii i se asociaza aceeasi probabilitate:
p&#1'1p&#2'1.1p&#n'11<n /ec=iprobabile
Fiecare variant -i:
-5%/ valoarea medie asteptata
-5% z1
-i:
Reguli decizionale in conditii de risc:
Regula 1: re!ula ale!erii -i ce corespunde celei mai probabile stari
p&#i'1
daca 1
Regula : regula sperantei matematice ma-imale:
-5%-/ valoarea medie asteptata a venitului
#0
-i
#1 #2 . #n >i
-1 z11 z12 . z1n >1 ?1
-2 z21 z22 . z2n >2 ?2
. . . . . . .
-m zm1 zm2 . zmn >m ?m
@1 @2 @n
-5%-&-i'1 ;
Regula #: regula +al"rii medii minime a pierderil"r:
-i: -5% A &-i'1 + unde ri0/ elementul matricei re!retelor
a'. ri01 ;
b'. ri01
. 5odele liniare ale problemelor de cercetare operaional: e;emple de probleme; modele matematice ale lor.
Orice activitate industrial se desfoar *n condiiile e;istenei unor resurse limitate de materii prime i materiale+ de resurse
umane+ iar folosirea eficient+ a acestora+ conduce la rezultate optime atBt din punct de vedere te=nic cBt i economic. 5odelele de
pro!ramare matematic i mai ales modelele de pro!ramare liniar+ constituie o clas special+ atBt *n teorie cBt i *n practica
industrial. 2entru decizii referitoare la structura optim de producie+ la cantitatea ce urmeaz a se produce+ la sortimente+
abordarea acestora cu modele ale pro!ramrii matematice conduce la rezultate optime. 2ro!ramarea matematic reprezint un
instrument deosebit de util fundamentrii deciziilor *n practica industrial.
O intreprindere produce n/ produse + se folosesc m / resurse diferite. #e cunoaste
{ } n j m i a A
ij
+ 1 + + 1 +
+ fiecare element
ij
a
afiseaza volumul resursului ) pentru a produce o unitate a produsului 0.

,
_

mn m m m
n
n
n
a a a a
a a a a
a a a a
a a a a
A
...
... .......... ..........
...
...
...
2 1
2 1
2 2 22 21
1 1 12 11

,
_

m
b
b
b
b
b
...

2
1

n
c c c c c ....
+ 2 + 1

n
c c c c ....
2 1
E situatie de certitudine.
Cota: Firma activeaza in situatie de economie perfecta.
#copul: -enit ma;im
2roblema duala : se bazeaza pe datele folosite la problema liniara &min'
Dn al!ebra formal+ oricrui model liniar cu funcia scop Ema;Ff &EminFf ' *i corespunde un model liniar cu funcia obiectiv EminFg
&Ema;Fg'.
Fiind dat problema de pro!ramare liniar EoptF f 1 cX
AX 8 b sau AX 1 b sau AX G b X G 7
se poate formula un alt model liniar utilizBnd elementele HA+ b+ cI+ cu alte
semnificaii matematice. 2roblema dat iniial o vom numi problema
primal &2.2'+ iar cea obinut *n urma unui procedeu ce va fi dat+ se va numi problema dual &2.6'. Ele se pot deduce reciproc pe
baza unor corespondene+ oricare ar fi forma sub care se prezint primala.
Te"rema 1: -aloarea funciei de eficien din problema de ma;im nu poate depi valoarea funciei de eficien din problema
de minim+ pentru orice cuplu de soluii admisibile ale celor dou probleme duale: ' & ' &
SAB SAB
U g X f
Te"rema : 6ac X J i UJ este un cuplu de soluii admisibile de baz a problemelor duale &2.2.' i &2.6.' care verific relaia cX
J 1UJb + atunci X J este soluie optim pentru &2.2.' i UJ este soluie optim pentru &2.6'.
Te"rema #: Fiind dat un cuplu de probleme duale+ una i numai una din
urmtoarele afirmaii este adevrat:
i' Cele dou probleme au soluii admisibile. Dn acest caz+ ele admit i soluii optime finite i valorile optime ale funciilor obiectiv
coincid.
ii' Kna din probleme are soluii admisibile+ cealalt nu. Dn acest caz+ prima are optim nemr!init+ iar duala sa nu are soluii.
iii' Cici una din probleme nu are soluii.
%naliza economico/matematic a unor modele liniare
Te"rema ): Fiind dat un cuplu de probleme duale+ o condiie necesar i suficient pentru ca o soluie admisibil
X J &sau UJ ' s fie optim este s e;iste o soluie admisibil UJ &sau X J ' a dualei sale+ astfel *ncBt cX J 1UJb .
Pr".lema de transp"rt/ 0"delul liniar al pr".lemei primale/ 0"delul liniar al pr".lemei duale/
#e cunosc m furnizori a unui produs %1+ %2+ ...+ %m L furnizori de un produs.
M1+ M2+ ....+ Mn L consumatori &destinatari'. Ci0 L c=eltuielile&pentru cei ce copie...c11 sunt in colt+ si in patrat ca in problema de
transport'
2entru problema clasica+ oferta totala si cererea totala coincid. &5odel de transport inc=is'.

n
j
j
m
i
i
b a
1 1
ij
x
/cantitatea de produs ce trebuie transportat a produsului de la furnizorul
i
a pina la destinatorul
j
b
z/costul total
din conditiile problemei:
min ...
... ...
...
2 2 1 1 2 2
21 22 21 21 1 1 12 12 11 11
+ +
+ + + + +
+ + + + +
mn mn
m m m m n n
n n
x c
x c x c x c
x c x c x c x c x c z
2entru orice problem 2+ e;ist o alta problem 2N de aceast form+ ec=ivalent cu problema iniial 2 &spunem c dou probleme
sunt ec=ivalente dac e;ist un izomorfism intre mulimile soluiilor celor dou probleme i un =omeomorfism intre funciile lor
obiectiv' i s dispunem de un al!oritm care s rezolve problemele de aceast form i de o re!ul prin care s !sim soluia
problemei iniiale 2 din soluia problemei 2N+ !sit cu acest al!oritm.
". 2robleme de pro!ramare liniar &22:'; formele de prezentare. Coiune de soluie &soluie admisibil; soluie de baz; soluie de
reper i soluie optim'.
6estinatori
Furnizori
M1 M2 ... Mn Oferta

%1
C11
11
x
C12
12
x
C1n
n
x
1
a1

%2
C21
21
x
C22
22
x
C2n
n
x
2
a2
%
C1
1
x
C2
2
x
Cn
n
x

a
.
.
Cm1
1 m
x
Cm2
2 m
x
Cmn
mn
x
.
.
%m %m
Cererea
'
i i
f u (
b1 b2 ... Mn

m
j
ai
1

n
j
j
b
1
1"rmele de pre&entare:
Observatii:
6aca restrictiile sunt de tip ine!alitate+ acestea pot fi aduse la forma unor restrictii de tip e!alitate prin adunarea &sau scaderea'
unui termen numit variabila ecart sau variabila de compensare.
/ se numeste functie obiectiv &functia economica'
/ #patiul
n
R
al vectorului O+ respectiv C L se numeste spatiul activitatilor;
/ -ectorul
m
R D
se numeste vectorul resurselor ;
/ #patiul
m
R
se numeste spatiul resurselor.
2entru orice problem 2+ e;ist o alta problem 2N de aceast form+ ec=ivalent cu problema iniial 2 &spunem c dou probleme
sunt ec=ivalente dac e;ist un izomorfism intre mulimile soluiilor celor dou probleme i un =omeomorfism intre funciile lor
obiectiv' i s dispunem de un al!oritm care s rezolve problemele de aceast form i de o re!ul prin care s !sim soluia
problemei iniiale 2 din soluia problemei 2N+ !sit cu acest al!oritm.
N"2iune de s"lu2ie 's"lu2ie admisi.il34 s"lu2ie de .a&34 s"lu2ie de reper 5i s"lu2ie "ptim3(/
O solutie a restrictiilor care verifica conditiile de nene!ativitate se numeste program sau solutie admisibila
Peo1.5ultimea solutiilor admisibile a 5,2: este o multime conve;a.
6efinitie:5ultimea 5 se numes=te conve;a+ daca se!mental ce unes=te orice 2 puncte a multimii 5 apartine in intre!ime
multimii 5.
Peo2.orice solutie admisibila poate fi reprezentata sub forma de combinatie liniara conve;a a multimii punctelor e;treme+ a
multimii conve;e de solutii admisibile.
&%' deoarece pentru punctual % e;ista o vecinatate care apartine in intre!ime multimii 5 acest
punct e numit interior. 2rin vecinatate intele!em e;presia ;
&M'frontiera/ deoarece orice vecinatate epsilon a acestui punct are atit puncte interioare cit si e;terioare.
&6'e;terior/deoarece in epsilon vecinatatea sunt numai puncte sin e;teriorul multimii 5.
&C' e;trem sau virf/pentru acest punct nu e;ista doua puncte ;1+;2 care sa apartina lui 5 astfel incit C sa fie:
Poerema.*"lutia "ptima daca ea este atunci ea e unica coincide cu coordonatele unuia din punctele e;treme a poliedrului
conve; de solutii admisibile. )ar daca salutia nu este unica atunci combinatia liniara conve;a a solutiilor este raspunsul la
problema.
Fie ;1+ ;2+;+.;r1multimea punctelor e;treme.&lambda1:'
%dmitem ca problema are mai multe solutii optime: Ele sunt puncte e;treme
51ma;Q& '1Q& '1Q& '1Q& '
/solutie optima.
1
Peo: fie /punct e;trem al poliedrului solutiilor admisibile+ atunci acestui punct ; ii corespunde o sin!ura s"lutie de .a&a
admisibila asistemului de restrictii. %ceasta este *"lutia de reper.6aca ; e solutie arbitrara de reper a sistemului de restrictii a
2.2.:. atunci ; este punct e;trem al domeniului solutiilor admisibile.
$. 2roprietile fundamentale ale 22:; )nterpretarea !eometric a 22:; 5etoda !rafic de soluionare a 22:.
O problema de 2ro!ramare :iniara al carei model matematic are doua sau trei necunoscute + se poate rezolva !rafic+ parcur!ind
urmatoarele etape:
/ #e determina !rafic multimea solutiilor admisibile 2;
/ 6aca 2 este nevida + atunci se determina virfurile lui 2;
/ #e determina valorile functiei obiecti in fiecare virf si se ale!e valoarea optima &ma;ima respectiv minima'. Coordonatele unui
virf pentru care se obtine valoarea optima a functiei obiectiv indica o solutie optima.
(. 5etoda #imple; de soluionare a 22:.
5etoda simple; a fost elaborata de matematicianul american R.M. 6antzi! in 1S"T. %ceasta metoda este un
procedeu de cercetare sistemataica a solutiilor de baza admisibile ale unui pro!ram liniar in forma standart.
Ea presupune cunoscuta o asemenea solutie+ numita soluti initiala si in continuare construieste un sir de
solutii de baza admisibile de/a lun!ul caruia valoarea functiei obiectiv creste pro!resiv.
Alg"ritmul met"dei simple- include urmat"arele etape :
#e verifica la optaimalitate solutia de reper ;
7.
6aca e optima se scrie raspunsul :
;
7
e optima
;
7
nu e optima; determinam daca e;ista alte solutii de reper pentru care z&;
1
'U z&;
2
'+ si atunci se trece la
pasul 2.
#e calculeaza urmatoarea solutie de reper ;
1
+ care se deosebeste de ;
7
prin z&;
1
'U z&;
7
'. #e trece la etapa 1.
Exemplu: Fie problema de programare liniar:
( )

'

+ + + + +
+ + + + +
+ + + + +
+ + + + +
1+...+( i + 7 ;
11 ; 2 ; ; 2 ; 2 ; ;
1$ ; 2 ; ; ; ; 2 2;
V ; ; ; ; ; 2 ;
; $ ; ; " ; ; 2 ; ma;
i
( $ " 2 1
( $ " 2 1
( $ " 2 1
( $ " 2 1
f
pentru care tim c baza format din coloanele a1, a2, a3 este admisibil. Pentru rezolvare vom aduce
problema la forma standard de maxim introducnd variabilele de abatere x!, x", x# ob$innd:
( )

'

+ + + + + +
+ + + + + +
+ + + + + +
+ + + + +
1+...+S i + 7 ;
11 ; ; 2 ; ; 2 ; 2 ; ;
1$ ; ; 2 ; ; ; ; 2 2;
V ; ; ; ; ; ; 2 ;
; $ ; ; " ; ; 2 ; ma;
i
S ( $ " 2 1
V ( $ " 2 1
T ( $ " 2 1
( $ " 2 1
f
%om aeza &n tabelul simplex variabilele &n ordinea indicilor i vom avea:
c '

,
_

7
7
7
$

"
1
2

, ( '

,
_

1 7 7 2 1 2 2 1
7 1 7 2 1 2 2
7 7 1 1 1 1 2 1
, ) '

,
_

2 1
2 2
1 2 1
, c) '

,
_

1
2

vom calcula matricea )

*1
'

,
_

T
2
T
$
T
"
T
1
T
1
T
$
T
"
T

T
1
i pe baza acesteia solu$ia de baz x) ' )
*1
b '

,
_

2
1
i
matricea )
*1
( '

,
_

T
2
T
$
T
"
T
2
T
1
T

1 7 7
T
1
T
1
T
$
T
1
T
11
T
2
7 1 7
T
"
T

T
1
T

T
2
T
(
7 7 1
care se trec &n tabelul simplex:
3 2 1 + 3 , - -
-
cM ;M xM x1 x2 x3 x+ x, x. x! x" x#

2
1
;1
;2
;
1
2

T
2
T
$
T
"
T
2
T
1
T

1 7 7
T
1
T
1
T
$
T
1
T
11
T
2
7 1 7
T
"
T

T
1
T

T
2
T
(
7 7 1



i &n final se vor calcula valoarea func$iei obiectiv &n aceast solu$ie, z/ i /:
3 2 1 + 3 , - -
-
cM ;M xM x1 x2 x3 x+ x, x. x! x" x#

2
1
;1
;2
;
1
2

T
2
T
$
T
"
T
2
T
1
T

1 7 7
T
1
T
1
T
$
T
1
T
11
T
2
7 1 7
T
"
T

T
1
T

T
2
T
(
7 7 1



17
T
V
T
(
T
S
T
1
T
1T
T
1S
1 2
T
V
T
(
T
S
T
22
T
"
T
S
7 7 7
T. 6ualitatea *n pro!ramarea liniar. Peoremele fundamentale ale teoriei dualitii.
Peoria dualitatii este compartimentul principal al CO.
2roblema primala
Q1C1O1WC2O2W.WCnOn ma;
)nmultim cu X1; X2 .. X
2roblema duala
F1b1X1 W b2X2 W . Wbm Xm min
2roblema duala si primala se numeste cuplul primal/dual.
,e!uli de compunere a problemei duale:
Functia obiectiva are coeficientii b1 ; b2 ; bm
Jdaca functia se ma;+ atunci functia problemei duale se min
Jrestrictii: daca la primala este atunci la pr. duala este
Permenii liberi ai problemei duale sunt coeficienti necunoscuti pr. primale+ astfel problema duala are n restrictii.
ai0 L coeficientul c=eltuielilor unitare specifice a resursei de tipul i necesare producerii de tip 0
bi L volumul disponibil al resursei i
c0 L pretul de vinzare a produsului 0+ atunci partea stin!a a ine!alitattii este cererea totala pentru produsul 0.
costul unitar L costul tuturor resurselor trebuie sa fie cn.
z 1 ma;
% 1
F1 W min
Lema 6undamental
6aca functia obiectiva a problem. primale se ma; iar in problema duala se min+ atunci pentru orice solutie admisibila ; a
problemei primale si orice solutie admisibila X a problemei duale.
Q & ' F& '
2entru orice pro!ram si orice preturi umbra+ venitul total este costul total al resurselor disponibile.
Te"rema I a dulitatii
6aca una din probleme are solutie admisibila si oprima+ atunci cea dea doua problema are solutie optima si pentru ca sa fie
solutie optima a problemei primale+ iar sa fie solutie optima a problemei duale este necesar si sufficient : Q& ' 1 F & '
Te"rema II
2entru ca sa fie solutie optima a problemei primale+ iar la problema duala este necesar si sufficient ca componentele
si sa verifice e!alitatile:
XJi & ai1 ;1J W ai2 ;2J W . W ain ;Jn / bi ' 1 7
;Ji & a10 X1J W a20 X2J W . W am0 ;Jm L c0 ' 1 7
Te"rema ecarturil"r c"mplimentare
#
#
# 1 1
V. )nterpretarea economic a dualitii *n pro!ramarea liniar. 2reurile umbr ale factorilor de producie i rolul lor *n analiza
modelelor liniare.
Considerm o *ntreprindere care produce bunurile R1+R2+...+Rm la preurile c1+c2+...+cn folosind pentru aceasta mai multe resurse
,1+,2+...+,m disponibile *n cantitile limitate b1+b2+...+bm. Consumurile specifice de resurse pentru unul sau altul din bunurile
realizabile de ctre firm sunt specificate *n matricea:
Obiectivul firmei este ma;imizarea veniturilor rezultate din vBnzarea bunurilor produse. Dn ipotezele de liniaritate uzuale+
pro!ramul liniar pentru determinarea combinaiei optime de bunuri este:
# notm cu combinaia de bunuri care aduce firmei venitul ma;im:
6ac admitem c sin!ura posibilitate a firmei de a obine venitul -J const *n transformarea resurselor disponibile *n bunuri
conform pro!ramului ;J i vBnzarea acestora este natural s ne *ntrebm care este contribuia fiecrei resurse *n parte la
formarea acestui venit.

# notm atunci cu aportul unei uniti din resursa ,1+ din resursa ,2+ .a.m.d. la formarea venitului ma;im -J.Dn
virtutea ipotezelor de liniaritate amintite putem scrie:
2roducerea unei uniti din bunul R0 necesit a10 uniti din resursa ,1+ a20
uniti din resursa ,2 +.....+ am0 uniti din resursa ,m.
2artea din venitul ma;im -J corespunztoare acestor cantiti este:
%ceast mrime trebuie s acopere preul pe care firma *l *ncaseaz prin vBnzare de vreme ce ea nu are alte resurse de
formare a venitului *n afara transformrii resurselor *n bunuri. #e conc=ide c sistemul trebuie s
satisfac relaiile:
i deasemeni condiiile de nene!ativitate:
#unt suficiente relaiile &2.".1' / &2.".' pentru determinarea efectiv a valorilor 3 Peoria dualitii d un rspuns
afirmativ pe baza urmtoarelor observaii:
,elaiile &2.".2' i &2.".' arat c constituie o soluie admisibil a dualei &Y' asociat problemei &2':
2' ,elaia &2.".1' rescris *n forma f&;J' 1 !&uJ'+ coroborat cu teorema de dualitate 2..1+ ne arat c uJ este c=iar soluia optim
a problemei duale Y.
%stfel+ am !sit un coninut economic coerent variabilelor duale u1+ u2+...+ um din problema dual &Y'. Ele reprezint nite valori
bneti asociate la cBte o unitate din fiecare resurs disponibil a firmei i e;prim aportul unitar al fiecrei resurse la formarea
venitului ma;im. #trict dimensional+ variabilele u1+ u2+...+ um au semnificaia unor preuri ataate resurselor. Pocmai pentru a
preveni identificarea lor cu preurile reale ale resurselor+ *n literatura de specialitate+ aceste entiti au fost denumite preuri umbr
&s=adoZ prices'.
S. ,eoptimizarea; formularea problemei. #oluionarea problemei de optimizare *n cazul modificrii: a' termenilor liberi ale
restriciilor; b' coeficienilor funciei obiectiv.
Formarea problemei:
)n conditii reale+ dupa ce am rezolvat problema primala si duala+ am !asit @J ; XJ. sunt posibile urmatoarele:
#e modifica termenii liberi bi &o parte din resurse sunt pe loc'
#e pot sc=imba preturile c0 &unele produse pot deveni nerentabile'
6e sc=imbat structura L daca unele produse devin nerentabile+ se pot lansa noi produse.
#olutionarea problemei respective: se cere de e;ecutat de la ultimul table simple;.
6e calculat ; in noile conditii aparute pornind de la ; .
Fie ca se modifica unii termini liberi bi
; / se cunosc 1U se cunoaste M si M
/1

#e calculeaza:
1 M
/1
& ' W b' 1 M
/1
W M
/1
b 1 W
1 M
/1
J
Poate componentele 7 / planul este admisibil 1U este solutie optima
Knele pozitii de ; sunt ne!ative; se continua solutionarea problemei pornind de la ultimul table #imple; unde bi sunt inlocuiti prin
componentele si se aplica metoda #imple;/6uala.
17. 2roblema de transport: modele ec=ilibrate &*nc=ise' i dezec=ilibrate &desc=ise' + modele matematice. ,educerea modelelor
desc=ise la modelul *nc=is.
2roblema clasic de transport face parte din clasa mult mai lar! a problemelor modelate prin reele de transport. O reea de
transport modeleaz o situaie economic in care+ dintr/un anumit numr de puncte+ numite surse+ trebuie transportat o cantitate
dintr/o anumit substan+ intr/un alt numr de puncte+ numite destinaii. #ituaia e;trem de !eneral de mai sus poate fi apoi
concretizat intr/un numr deosebit de mare de moduri+ specificand dac e;ist sau nu puncte intermediare intre surse i destinaii+
modul in care se face transportul &care sunt rutele posibile+ costul transportului+ limite minime i<sau ma;ime pentru cantitatea
transportat pe fiecare rut+ timpul necesar transportului'+ scopurile urmrite etc.
Caracteristicile unei probleme de transport clasice sunt:
1. fiecare surs aprovizioneaz cel puin o destinaie i fiecare destinaie este aprovizionat de la cel puin o surs;
2. pot e;ista perec=i surs/destinaie intre care nu se poate face transfer &rute blocate';
. nu e;ist limitri in ceea ce privete cantitatea transportat pe fiecare rut;
". se cunosc cantitile disponibile in fiecare surs i cantitile necesare in fiecare destinaie;
$. fiecrei rute i s/a asociat un cost care nu depinde de sensul de parcur!ere.
#copul problemei este !sirea acelor cantiti care trebuie transportate pe fiecare rut astfel incat s se asi!ure necesarul fiecrei
destinaii+ in limitele cantitilor aflate la surse+ cu costul minim posibil. 6atele problemei sunt:
1. m 1 numrul de surse &furnizori';
2. n 1 numrul de destinatari &consumatori';
. H%i+ i 1 1+...+mI 1 cantitile disponibile in fiecare surs;
". HM0+ 0 1 1+...+nI 1 cantitile necesare la fiecare surs;
$. Hci0+ i 1 1+...+m; 0 1 1+...+nI 1 costurile unitare pe fiecare rut &costul transportrii unei uniti de msur de la sursa i la destinaia
0'.
)ntr/o prim analiz+ se observ imediat c problema nu are soluii admisibile dac disponibilul total este mai mic decat cererea
total. Potui+ in practic se poate intalni oricare din cele trei cazuri:
1.[%i\ [M0; 2.[aiU[M0; .[ai1[M0.)n primul caz+ problema are soluie optim+ iar cantitatea in e;ces fa de cerere va rmane la
furnizori+ fiind reprezentat de variabilele de abatere din primele m restricii. %ceste cantiti pot fi privite ca nite cereri ale unui
consumator fictiv i inand cont c+ de fapt+ aceste cantiti nu sunt transportate nicieri+ costurile unitare pe rutele care ar le!a
furnizorii de acest consumator sunt 7. %du!and acest consumator la tabel+ cu cererea e!al cu [%i][M0+ vom obine o problem
de tipul &'. %nalo!+ in al treilea caz+ c=iar dac disponibilul este mai mic decat necesarul+ nu inseamn c nu se va mai transporta
nimic+ ci doar c unora dintre consumatori nu li se va satisface toat cererea. %ceast cerere nesatisfcut poate fi privit ca
disponibilul unui furnizor fictiv i inand cont c+ de fapt+ aceast cantitate nu e;ist+ costurile unitare pe rutele care ar le!a
consumatorii de acest furnizor sunt 7. %du!and acest furnizor la tabel+ cu disponibilul e!al cu [M0/ [%i+ vom obine o problem
de tipul &'. )n concluzie+ orice problem poate fi transformat intr/o problem de tipul &'. O astfel de problem se numete
problem de transport ec=ilibrat. 6e asemenea+ este uor de vzut c+ pentru o problem de transport ec=ilibrat+ toate soluiile
admisibile verific toate restriciile cu e!al
5odelul matematic al problemei 2.P. ec=ilibrate



n
j
ij ij
m
i
x c f
1 1
EminF
funcia obiectiv &1'

n
j
i ij
m i a x
1
+ 1 +
restriciile le!ate de surse &2'

m
i
j ij
n j b x
1
+ 1 +
restriciile le!ate de destinaii &'
7
ij
x
+
m i + 1
+
n j + 1

condiiile de
Condiia de ec=ilibru:
T b a
n
j
j
m
i
i


1 1
+
P este cantitatea total de marf care se !sete *n depozite i care este cerut de centrele de consum;
&2' reprezint totalul cantitilor transportate de de furnizorul Fi ctre toi beneficiarii;
&' reprezint totalul cantitilor transportate ctre beneficiarul M0 plecBnd de la toi furnizorii;
numrul variabilelor este e!al cu mn+ iar al restriciilor cu mWn;
matricea te=nolo!ic are numai componente e!ale cu 7 sau 1;
restriciile sunt e!aliti;
Etapa 1: Renerarea unei soluii admisibile de baz.
Etapa 2: -erificarea optimalitii soluiei !site i+ dac este nevoie+imbuntirea ei+ pan la aflarea soluiei optime finite.)n
continuare+ vor fi comentate pe scurt aceste etape.
Etapa 1: 6eterminarea unei soluii admisibile de baz/ soluia iniial+ poate fi fcut prin metodele cunoscute din pro!ramarea
liniar sau+ mai simplu+ prin metode specifice+ printre care menionm:1.metoda costului minim &din tabel+ de pe linie+ de pe
coloan'+2.metoda colului de Cord/-est+etc.5etoda costului minim din tabel #e ale!e minimul costurilor din tabel i se trimite
pe ruta respectiva sau cantitatea ma;im posibil de transportat+ inBnd seama de disponibil i de necesar. 2rin urmare+ vom
trimite:
Oi01minHai+ b0I pe ruta aleasa %poi: se ale!e urmatorul minimul din costurile ramase+etc
5etoda minimului pe linie #e pornete cu calculul variabilelor de pe prima linie i nu se prsete aceast linie pBn cBnd nu au
fost stabilite toate variabilele. #e ale!e costul minim de pe prima linie: ;i01minHai+ b0I. 6isponibilul primei linii a fost epuizat. #e
trece la a doua linie+ etc. #oluia iniial aflat prin metoda minimului pe coloan se afl la fel ca aceea determinat prin metoda
minimului pe linie+ numai c repartizarea se face pe centre de consum+ deci pe coloane. 5etoda colului de Cord/-est pentru
ale!erea unei soluii iniiale de baz
%ceast metod nu are *n vedere criteriul economic al costurilor+ ci numai amplasarea formal a mrfii dup poziia componentei
*n tabel. %u prioritate componentele aflate *n colul de C/- al tabelului.
Etapa 2: 6eterminarea soluiei optime.
2asul 1 Pestarea optimalitii.#oluia iniial O1 este optim3 da^ #PO2. #e interpreteaz
economic rezultatele. )n caz contrar^ 2asul 2.
2asul 2 )mbuntirea soluiei.
#e imbuntete soluia O1 prin trecerea la o nou soluie admisibil de baz+ O 2+ cu f& O2' 8 f & O1'. #e revine apoi la pasul
1+inlocuind O1 cu O2 . 6up un numr finit de imbuntiri succesive+ se obine soluia optim.Pestarea i+ eventual+
imbuntirea soluiei pot fi realizate prin:/ metoda potenialelor;/ metoda distributiv modificat;/ metoda steppin!/stone+ etc.
11. #oluionarea problemei de transport prin metoda potenialelor.
Caracteristicile unei probleme de transport clasice sunt:
1. fiecare surs aprovizioneaz cel puin o destinaie i fiecare destinaie este aprovizionat de la cel puin o surs;
2. pot e;ista perec=i surs/destinaie intre care nu se poate face transfer &rute blocate';
. nu e;ist limitri in ceea ce privete cantitatea transportat pe fiecare rut;
". se cunosc cantitile disponibile in fiecare surs i cantitile necesare in fiecare destinaie;
$. fiecrei rute i s/a asociat un cost care nu depinde de sensul de parcur!ere.
#copul problemei este !sirea acelor cantiti care trebuie transportate pe fiecare rut astfel incat s se asi!ure necesarul fiecrei
destinaii+ in limitele cantitilor aflate la surse+ cu costul minim posibil. 6atele problemei sunt:
1. m 1 numrul de surse &furnizori';
2. n 1 numrul de destinatari &consumatori';
. H%i+ i 1 1+...+mI 1 cantitile disponibile in fiecare surs;
". HM0+ 0 1 1+...+nI 1 cantitile necesare la fiecare surs;
$. Hci0+ i 1 1+...+m; 0 1 1+...+nI 1 costurile unitare pe fiecare rut &costul transportrii unei uniti de msur de la sursa i la destinaia
0'.
Este o metod de testare i de optimizare a soluiei unei 2.P. i are la baz rezultatele 2.:. &simple;ul aplicat formei duale a 2.P.'
Pas 1/ #e determin o soluie iniial de baz
Pas / 'criteriul de "ptim( #e testeaz soluia obinut cu a0utorul unei condiii de optim. 6ac soluia se !sete optim+ #PO2.
6ac nu+ se trece la pasul .
Pas #/ 'criteriul de intrare 7n .a&3( #e determin o variabil dintre cele nebazice care s intre *n baz+ s devin nenul deci i
pentru care soluia se imbuntete.
Pas )/ 'criteriul de ie5ire din .a&3( #e determin o variabil care prsete baza+ utilizBnd condiia de admisibilitate. #e obine
astfel o alt soluie de baz care trebuie din nou verificat dac este optim+ deci se reia al!oritmul de la pasul 2.
,ezultatul teoretic care st la baza acestei metode de optimizarea unei soluii primal admisibile pentru problema de transport este:
Teorema Dantzig (condiia de optimalitate)
iec!rei variabile bazice xij a unei solu"ii #e baz! $i corespun#e un cuplu #e numere reale ui% vj astfel $nc&t
ij j i
c v u +
' Dac!
pentru variabilele bazice not!m
j i ij
v u c + % atunci solu"ia optim! se ob"ine #ac! toate #iferen"ele
ij ij
c c sunt negative (
7
ij ij
c c )'
Demonstra"ie: #e aplic al!oritmul simple; de optimizare a soluiei iniiale de baz pentru forma dual a unei probleme de
transport ec=ilibrate.
-om considera + pentru simplificarea scrierii+ cazul m12+ n1; rezultatele obinute vor fi valabile i *n cazul !eneral. 5odelul &2:'
corespunztor va fi:
&min' f1c11;11Wc12;12Wc1;1Wc21;21Wc22;22Wc2;2
;11W;12W;1 1 a1 &variabil dual:u1'
;21W;22W;2 1 a2 &variabil dual:u2'
;11W;211b1 &variabil dual:v1'
;12W;221b2 &variabil dual:v2'
;1W;21b &variabil dual:v'
;i07; i11+2; 011+
5odelul dual corespunztor are aspectul:
&ma;'!1a1u1Wa2u2Wb1v1Wb2v2Wbv
u1Wv1c11
u1Wv2c12
u2Wv1c21
u1Wvc1
u2Wv2c22
u2Wvc2 uiWv0 ci0; i11+2; 011+
ui+v0 ,
#e tie c pentru orice soluie O a modelului primal+ i pentru orice soluie _ a modelului dual+ avem: !&X' f&;'
ma; H!&X'I 1 min Hf&;'I
Dn !eneral+ modelul dual al 2.P. este:
[ ]


+
n
i
j j
m
i
i i
v b u a g
1 1
ma;

n j m i R v u
n j m i c v u
j i
ij j i
+ 1 + + 1 + +
+ 1 + + 1 +

+
6ac *n `!a *nlocuim ai+b0 cu e;presiile date de sistemul primal+ obinem:

+
i j
ij j i
x v u * g ' & ' &
Dn final+ din relaia: !&X' f&;' se deduce:
+

i j
ij ij
i j
ij j i
x c x v u ' &

+
i j
ij ij ij j i
j i x un#e x c v u + ' & + 7 + 7 ' &
aceast relaie permite or!anizarea rezolvrii.6ac se ale!e o soluie posibil oarecare H;i0I a modelului+ ea este soluia de baz
&are anse s fie soluie optim' dac are numul de componente Oi0
J
U7 cel mult e!al cu mWn/1./pentru indicii `ia+a0a pentru care
;i0
J
U7+ se rezolv sistemul uiWv01ci0
Observa"ie:acest sistem este *ntotdeauna compatibil nedeterminat+ mWn/1 ecuaii liniare cu mWn necunoscute+ avBnd una din
necunoscute secundare pentru care se ale!e o valoare arbitrar./pentru indicii `ia+a0a care particip la scrierea sistemului+ termenii
rmai sunt nuli din cauza faptului c Oi0
J
1 7; %parent+ e;presia uiWv01ci0 are aspectul cerut de condiia de optim &sub rezerva c e
nevoie ca+ pentru i+0 care nu particip la scrierea sistemului+ s avem: uiWv0ci0' / dac condiia uiWv0ci0 7
ij ij
c c nu este
*ndeplinit+ atunci H;i0
J
I nu este soluie optim i vom constitui o alt soluie H;1i0I *mbuntit.
12. 5odele de probleme ale pro!ramrii liniare *n numere *ntre!i &pro!ramarea discret'. E;emple de probleme ale pro!ramrii
discrete. 5etoda `,amific i 5r!inetea &Mranc= and Maund'.
5odele de probleme ale pro!ramrii liniare *n numere *ntre!i &pro!ramarea discret'.
O problem care utilizeaz variabile *ntre!i se va numi problem de pro!ramare *n numere *ntre!i sau problem de pro!ramare
discret &total sau mi;t dup cum toate variabilele trebuie s ia *n e;clusivitate valori *ntre!i sau numai o parte din ele'.
6up cum va rezulta i din e;emplele concrete+ utilizarea variabilelor *ntre!i duce la creterea fle;ibilitii modelrii *n
sensul obinerii unor descrieri bmai e;actea a situaiilor practice modelate. 2e de alt parte+ condiia de inte!ritate impus
variabilelor complic enorm rezolvarea+ mai cu seam din cauza faptului c mi0loacele teoriei clasice nu sunt direct
aplicabile.%stfel+ la ora actual+ o problem de pro!ramare liniar uzual+ cu cBteva mii de variabile bcontinuea poate fi rezolvat
le0er + utilizBnd unul sau altul dintre pro!ramele comerciale de calculator e;istente pe pia+ *n timp ce o problem de optimizare
discret cu mai puin de 177 variabile poate cauza serioase dificulti.
E;emple de probleme ale pro!ramarii discrete:
1.problem de optimizare discret: problema croirii
2roblema debitrii sau croirii unor repere din supori de dimensiune mai mare este frecvent *ntBlnit *n cele mai diverse domenii
cum ar fi industria mobilei+ a sticlei+ a =Brtiei+ a confeciilor+ industria metalur!ic sau cea nemi0locit a reducerii consumului de
materiale de utilizarea unor sc=eme eficiente de croire. Formele concrete sub care ea se prezint difer foarte mult de la un conte;t
la altul dar c=estiunea care se pune de fiecare dat este aceeai:
cum trebuie s se desfoare procesul efectiv de croire astfel *ncBt producerea unor cantiti date de repere s se fac cu un
consum cBt mai mic de materiale.
2. 2robleme cu variabile bivalente
a' %le!erea proiectelor de investiii. O firm este interesat *n mai multe proiecte de investiii pe care ar putea s le realizeze *ntr/o
perioad de cBiva ani+dar din cauza bu!etului limitat+ va trebui s se limiteze la o parte din
ele. 2roiectul 0 aduce firmei / *n caz de finalizare / un profit estimat la c0 dolari+ 0 1 1+...+n i necesit investiii anuale *n valoare de
ai0 dolari+ i 1 1+...+m. Capitalul disponibil pentru anul i este bi. 2roblema const *n ale!erea acelor proiecte care s aduc firmei un
profit total ma;im cu condiia nedepirii capitalului disponibil anual.
b' 2roblema monezilor. %ceast problem *i are ori!inea *n studiul unei situaii *n aparen banale+ care are loc *n orice ma!azin.
#/a observat c numai *n puine cazuri clienii pltesc la cas o sum e!al cu contravaloarea mrfurilor cumprate; de re!ul+ ei
dau o sum acoperitoare *n bancnote i monezi de valoare mare i ateapt restul. 2entru casier+ operaia de dare a restului nu este
aa de simpl cum s/ar crede; el trebuie s/o e;ecute rapid i
corect+ mai cu seam atunci cBnd la cas sunt mai muli clieni care *i ateapt rBndul s plteasc. 6up cum este tiut+ *n foarte
multe ma!azine s/a trecut la automatizarea *nre!istrrii mrfurilor cumprate de clieni i a evalurii resturilor de plat+ modul *n
care aceste resturi sunt *napoiate clienilor rmBnBnd *n sarcina casierilor.
. problema de pro!ramare mi;ta: 2ro!ram de productie cu costuri de pre!atire
;1+ ;2+...+ ;n reprezint nivelele unor activiti productive iar c1+ c2+...+ cn costuri unitare acestor activiti. )poteza uzual de
liniaritate presupune proporionalitatea direct *ntre costul unei activiti i nivelul la care se opereaz activitatea respectiv.
E;ist situaii *n care demararea unei activiti necesit un cost de pre!tire+ independent de nivelul la care se va opera ea. Costul
activitii 0 va avea deci forma:
c0&;0'17+daca ;017
90Wc0;0 daca ;0U7
2entru a *ncorpora *n modelul matematic anterior aceste noi elemente introducem variabilele bivalente:
X01 1 + daca activitatea se va opera la un nivel ;0U7
7+ in caz contrar
#e obine astfel o problem de optimizare mi;t *n care o parte din variabile continu s ia orice valoare nene!ativ *n timp ce
altele nu pot lua decBt valori *ntre!i.
5etoda `,amific i 5r!inetea &Mranc= and Maund'.
5etoda bMranc= and Mounda este *nrudit cu metoda bac@trac@in!+ diferind ordinea de parcur!ere a spaiului strilor i a modului
de eliminare a subarborilor ce nu pot conduce la rezultat.
5etoda bMranc= and Mounda se aplic urmtoarelor tipuri de probleme: #e cunoate starea iniial s7 i starea final sf &starea
rezultat'. 6in starea s7 se a0un!e *n starea sf printr/o serie de decizii. Ce intereseaz ca numrul strilor intermediare s fie minim.
2resupunem c strile reprezint nodurile unui !raf+ iar arcele indic faptul c o decizie a transformat starea si *n starea siW1. #e
introduc restricii ca s nu e;iste mai multe noduri *n !raf cu aceeai stare+ deci !raful s nu fie infinit. %stfel !raful se reduce la
un arbore. %rborele se !enereaz pBn la prima apariie a nodului final. 5etoda bMranc= and Mounda este *nrudit cu metoda
bac@trac@in!+ diferind ordinea de parcur!ere a spaiului strilor i a modului de eliminare a subarborilor ce nu pot conduce la
rezultat.
2entru solutionarea problemei prin metoda ` branc= and bounda se utilizeaza un al!oritm:
2asul 1.se solutioneza problema 1/.daca coordonatele lui ; sunt numere intre!i+atunci se scrie raspunsul+in caz contrar se trece la
pasul 2&ramificarea'.la acest pas solutiile admisibile se ramifica in 2 submultimi
Q1;1W";2 ma;&1'
;1W2;2\1V &2'
;1W";2\117
;1+;2U17 &'
Q/mar!inea superioara
;1/fractionar ;1\1E;1F ;1U1E;1FW1
6aca ;1JU z&;1J'/ atunci ;1J va fi solutie si invers
c1 2 112/2117 c11V 17 1 2/27112 c21 V 17/V122
1 " 2 " 1 17
din !raficul construit rezulta ca ;1J11+2
;2J12+2 si Q1;1+2W";2+2112+"
2asul 2.#e ale!e variabila de ramificare si se deseneaza arborele de ramificare
2asul .se obtin 2 probleme:de stin!a si de dreapta
pasul ".se solutioneaza fiecare din probleme si se observa care din ele are solutii
pasul $. se ale!e solutia optima:QJ+ ;1J+ ;2J
1. 2robleme multicriteriale ale pro!ramrii liniare; metode de soluionare.
Conceptul de multicriteriaitate este strins le!at de optimizarea fle;ibila + el refecta anumite aspecte ale suboptimalitatii si ale
abordarii FuzzX. #olutiile multicriteriale sunt de natura suboptimala. %ceasta+ deoarece solutia este suboptimala in raport cu
optiunile monocriteriale si pentru ca numerosi al!oritmi interactivi prevad posibilitatea retinerii unei solutii monocriteriale
satisfacatoare fara a mai continua cautarea optimului multicriterial.)n cadrul optimizarii multicriteriale se trateaza distinct:
/ optimizarea multiobiectiv+
/ optimizarea multiatribut.
:a solutionarea aacestui tip de problemei se utilizeaza 2 metode:
a(met"da reducerii criteriil"r
2asul 1.6ecidentul asociaza ffiecarui criteriu coeficientul de importanta:
QJ
QJ &;1J' QJ &;2J'
> 1/ponderea de importanta Q1
> 2/ponderea de importanta Q2
> n/ponderea de importanta Qn
> 1W > 2W...W > n11
atunci: functia F1 >1Q1W >2Q2W..........W >nQn ma;
dai0;0\bi+ i11+...+m
;0U7; 011+.....n
%stfel se !aseste solutia optima de compromis ;J prin metoda simple;:
Q1J&;J' Q2J&;J' .............. Q@J&;J'
.(met"da cedaril"r c"nsecuti+e
2asul 1:6ecidentul ordoneaza criteriile de importanta: z1+z2+z+ ......+z@ sau z1Uz2U....Uz@
2asul 2: fiecarui criteriu i se asociaza un anumit nivel de cedare: cz1+ cz2+.....+ cz@&cedarile se fac in e'.
cz117e17+
cz21"7e17+"
cz1(7e17+(
ma; z1J11V71Uz1J11V7;&1/7+'11V7;7+T
min Q21$71UQ2J1$7;&1W1+"'1$7;1+"
,ealizind pasii 1 si 2 ordinea si marimea cedarilor se aplica conform urmatorului al!oritm:
1'se solutioneaza problema monocriteriala Q1 ma;+ ; apartine 6
6: dai0;0\1bi+i11+..+n si ;0U17
2'se !aseste ;J si Q&;J'
'se solutioneaza problema de optimizare dupa criteriul z2 la care se mai adau!a o restrictie : z2/Uma; si z1&;'U1z1J/cz117+Tz1J
; apartine 6
#e calculeaza z2J prin metoda simple;+iar apoi z&;2J'
'se ma;imizeaza O ma;+; apartine 6+%poi z1&;'U1z1J/cz1 z2&;'U1z2J/cz2.se !aseste solutia ;J si se trece la puncul "
"'se !aseste Oc&& compromis'+problema are atitia pasi+cite criterii are:c1+c2+...+cn.
$'se calculeaza Q
Q1&Oc' + Q2&Oc'+ ...........+Q@&Oc'
1". 2robleme de optimizare pe reea: problema arborelui minim + problema drumului minim &ma;im' *n reea fr circuite;
problema drumului minim *n reea cu circuite i metode de soluionare.
problema arborelui minim
Formularea problemei:#e dau n localitati care trebuiesc unite printro retea.pentru aceasta sunt suportate niste c=eltuieli Ci0.se cere
ca din reteaua de proiect sa se alea!a reteaua pentru care lun!imea totala a cablului sa fie minima.:ocalitatile se prezinta prin
noduri.Cu a0utorul muc=iilor se va prezenta ciclul &ciclul este cind nodul din care incepepe lantul va coincide cu cel final'.Lantul
este ciclul care trece prin fiecare nod al !rafului cite o sin!ura data.6rumul care trece prin fiecare nod cite o sin!ura data se
numeste drum 8amilt"nian/6rumul la care nodul initial este acelasi si final se numeste circuit'1-#-)-1(/!raful neorientat fara
cicluri se numeste ar."re .Rraful in conditiile cind elementele acestui !raf i se asociaza numere el este numit retea/
Fiind dat un !raf neorientat R&-+E' cu o functie de cost Z:E/U, se numeste arbore de acoperire minim pentru !raful R+ arborele
de cost minim care se poate forma din din !raful dat cu proprietatea ca oricare ar fi EiFe un nod din R el apartine si arborelui.E<iF
Conform )ntroducere in al!oritmi de P. Cormen:
Fie R&-+E'; &u+v' din multimea de muc=ii E si costul Z&u+v' dorim sa !asim o submultime aciclica P din E care conecteaza toate
varfurile si al carei cost total
Z&P'1dZ&u+v' este minimizat. 6eoarece multimea P este aciclica si conecteaza toate varfurile+ ea trebuie sa formeze un arbore pe
care il vom numi arbore de acoperire.
E;ista 2 al!oritmi de solutionare a problemei care tin cont de 2 proprietati importante ale !rafului partial econom+
1'!raful partial solutie nu are ciclu+prin urmare !raful este arbore
2'arborele minim contine e;act n/1 muc=ii.
a/alg"ritmul 9rus:al
%l!oritmul lui frus@al este un al!oritm *n teoria !rafurilor care !sete arborele parial de cost minim pentru un !raf
cone; ponderat. Cu alte cuvinte+ !sete submulimea muc=iilor care formeaz un arbore care include toate vBrfurile i care este
minimizat din punct de vedere al costului. 6ac !raful nu este cone;+ atunci al!oritmul !sete o pdure parial de cost minim
&un arbore parial de cost minim pentru fiecare component cone;'. %l!oritmul lui frus@al este un e;emplu de al!oritm !reedX.
Algoritmul funcioneaz n felul urmtor:
creeaz o pdure F &o mulime de arbori'+ unde fiecare vBrf din !raf este un arbore separat
creeaz o mulime # care conine toate muc=iile din !raf
atBt timp cBt # este nevid
elimin o muc=ie de cost minim din #
dac acea muc=ie conecteaz doi arbori distinci+ atunci adau! muc=ia *n pdure+ combinBnd cei doi arbori *ntr/unul sin!ur
altfel+ i!nor muc=ia
:a sfBritul al!oritmului+ pdurea are doar o component care reprezint un arbore parial de cost minim al !rafului.
./alg"ritmul Prim
include n/1 pasi deoarece arborele minim are n/1+iar la fiecare pas se selecteaza cite o muc=ie
%l!oritmul lui 2rim se bazeaza ca si frus@al pe metoda !reedX numai ca la fiecare pas+ avand arborele %+ incercam sa ane;am un
nod u astfel incat Z&u+v' &unde v este un nod din %' este minim.
pasul 1:se ale!e cel mai mic element Ci0 al matricii costurilor min HCi0I &i1;01' apartine %25
pasul : 'i2;02'apartine %25
Incepind cu pasul se ale!e &i;0' apartine %25 care nu formeaza muc=ii cu celelalte
)nternet
E;ista mai multe abordari pentru a implementa acest al!oritm insa prefer varianta care apare si in Cormen ce se bazeaza pe
folosirea unei cozi.
Initiali&are
:uam o radacina arbitrara r pentru arbore.
Fie coada C in ea inseram toate nodurile din R. Fie vectorul p+ pErF17 si vectorul cost+ costEuF1infinit oricare u \U r+ costErF17.
-ectorul p va fi folosit la afisare deoarece pentru fiecare nod i+ se retine parintele acestuia.
Alg"ritmul
Cat timp coada este nula e;tra!em un nod i cu costE i F minim din coada si incercam sa il adau!am la arbore.
Pseud"c"d:
Code:
coada C
C1-+ - multimea de noduri
pentru fiecare nod din C
costEuF1infinit
costErF17
pErF17
cat timp C nu este !oala
nod u1e;tra!emgmingdingcoada&'
ster!emgdingcoada&'
pentru fiecare nod v adiacent lui u
daca v inca se afla in C si Z&u+v'\costEvF
pEvF1u
costEvF1Z&u+v'
pr".lema drumului minim 'ma-im( 7n re2ea 63r3 circuite4
pr".lema drumului minim 7n re2ea cu circuite
Pr".lema drumului "ptim. 2roblema: se cunosc localitile i cile de deplasare de la o localitate la alta. # se determine drumul
ce unete localitatea 1 cu cea final. 6ac Ci0 Lefectul deplasrii de la loc. ) la 0+ atunci drumul ce unete 1 cu C are lun!ime
ma;im.
5odel !rafic: cu a0utorul vBrfurilor se reprezint localitile. %rcele ce unesc vBrfurile Lsectoare de drum. Obinem un !raf
orientat. #unt mai multe drumuri de la 1 la C i se pune problema de ale!ere a celui mai scurt sau a celui mai lun! din ele. 2entru
soluionare se utilizeaz metoda lui Mellman+ care utilizeaz principiul de analiz a unui proces ce se poate afla *ntr/un numr finit
de stri: #7^#1^...^#C
#1+#2.../ mulimea strilor. Precerea dintr/o stare *n alta se face prin K@. 2roblema se soluioneaz pe pai. Conducerea K@
reprezint deplasarea din vBrful iniial spre cel destinat. Etapele problemei sunt: optimizare con#i"ionat! i optimizare
necon#i"ionat!'
Pr".lema 6lu-ului ma-im/ Formularea: 1+.....+@ Lfurnizorii+ surse; 1+2+ ...+l Lconsumatorii.
Dn reea e;ist noduri de trei tipuri:
/ sursele
/ consumatorii
/ noduri intermediare
Ci! ;capacitatea nodurilor de transport *ntre ramurile ) i 0.
#e cere de determinat cantitatea ma;im&-ma;' a materiei de transportare de la surse la consumatori. 2roblema poate fi redus la o
surs cu un sin!ur consumator.
Forma matematic: -ma;1

+ i
it
, j
sj
x x
+ ;i0 Lcantitatea materiei utile care strpun!e arcul&i+0'. 78;i08ci0+ h/mulimea vBrfurilor


-j i-
x x
:a rezolvarea problemei se aplic tieturile *n reea: perec=ea de mulimi & R R+ '+ *n care , include obli!ator sursa i
consumatorul. C& R R+ '1

R j
R i
ij
x
Lcapacitatea tieturii.
Teorema or# .ulc-erson: -ma;1 C& R R+ ' minime.
%l!oritmul Ford.
#e scrie matrice capacitilor.
se determin un lan ce unete sursa 1 cu consumatorul n
se analizeaz prima linie a matricei capacitilor. 6ac c10U7+ 012..n+ atunci vBrful 0 se marc=eaz cu &1'. 6ac se reuete
marcarea consumatorului n cu 1 atunci proble s/a rezolvat.
se analizeaz linia a doua+ dac c20U7+ se marc=eaz vBrfurile 0 cu &2'. Etc.
L toate celulele &);0' se marc=eaz cu b/a+ dac &)+0' e ramur a drumului !sit la pasul precedent. Cu bWa se marc=eaz celulele
&0;i'.
/ se ale!e numrul i1min Ci0
/ matricea C se transform *n felul urmtor: *n celulele cu b/a se scade i i *n cele cu bWa se adun. %poi se trece la &1'.
Dn final se scrie soluia O1C/C
J
U7+ unde
C Lmatricea iniial a capacitilor de transport
C
J
/ultima matrice+ transformarea consecutiv a celei iniiale.
Ci08Ci0
J

Oi0
J
17
1$. 5etoda drumului critic &Critical 2at= of 5et=od'. Rraful/reea i re!ulile principale de construire. 6rumul critic i
determinarea lui. Calcularea caracteristicilor de timp al !rafului/reea. #emnificaia i importana caracteristicilor de timp pentru
analiza !rafului/reea.
Drumul critic 1 acel drum de la inceputul la sfarsitul retelei+ ale carui activitati insumeaza un total de timp mai mare decat orice
alt drum din retea.
6rumul critic este o baza pentru stabilirea calendarului unui proiect+ deoarece durata totala a unui proiect nu poate sa fie mai mica
decat timpul total al drumului critic.
Anali&a drumului critic include urmtoarele etape:
analiza structural a proiectului
construirea !rafului Lreea i analiza lui. 6eterminarea drumului critic+ rezervelor de timp a activitilor&parametrilor de timp a
evenimentelor i operaiilor'
*ntocmirea planului calendaristic de realizare a proiectului
redistribuirea resurselor disponibile i necesare pentru e;ecutarea proiectului
conducerea&!estiunea' operativ a proiectului
6eci+ la *nceput se divizeaz tot proiectul *ntr/o serie clar de operaii &*ntocminduLse o list'. ,ezultatul se fi;eaz *ntr/un tabel
special:
6enumirea operaiei :ista operaiilor precedente &urmtoare' 6urata de e;ecutare a operaiilor
1 )nstalare /////////
2 Pransport /////////
... .... //////////
n //////////
%poi se trece la construirea gra6ului ;re2ea/ 2rin vBrfuri se reprezint evenimentele. Eveniment Lmomentul de timp *n care
terminarea anumitor operaii permite *nceperea operaiei ce urmeaz. 2rin s!ei+ arce+ se reprezint activitatea. E;ist anumite
re!uli de construire a !rafului:
1' arcele se deseneaz de la stBn!a la dreapta;
2' operaiile fictive necesare pentru reprezentarea lo!icii consecutivitii operaiilor i care nu necesit nici resurse i nici timp se
reprezint prin s!ei *ntrerupte.
' !raful Lreea trebuie s aib un sin!ur vBrf de intrare i unul de ieire.
"' nu se admit circuitele;
$' nu se admit 2 sau mai multe operaii cu vBrfuri comune iniiale i finale.
(' arcele se intersecteaz numai *n vBrfuri. 6ac este imposibil+ numrul *nclcrilor trebuie s fie cBt mai mic.
aracteristicile de timp ale e!enimentelor"
cel mai devreme termen de realizare a evenimentului: td&i'+ pentru i11+ td&1'17. 2entru iU1 se definete momentul de timp e!al cu
intervalul de timp minim necesar pentru e;ecutarea tuturor activitilor precedente evenimentului i. Dn particular+ td&n' &n Lultimul
vBrf' este durata critic de e;ecutare a *ntre!ului proiect sau lun!imea drumului critic. 6urata critic Lintervalul minim de timp
pentru e;ecutarea *ntre!ului proiect. 6rumul ce uneze vBrful iniial cu cel final se numete drum critic+ iar 1/n este lun!imea
critic. %ctivitile aezate de drumul critic Loperaii critice.
td&i'1:
J
&1^i'+ unde :
J
&1^i'1ma; :&1^i'.
cel mai tBrziu termen de realizare a evenimentului i Lmomentul de timp de realizare a evenimentului i astfel *ncBt intervalul minim
necesar pentru realizarea tuturor operaiilor ce urmeaz dup i+ s fie suficiente pentru e;ecutarea proiectului *n durata critic.
ti&i'W :
J
&1^n'1tcritic
ti&i'1minH/tcriticW :
J
&1^n'I
Permenii td&i' se calculeaz de la 1 la n+ iar ti&i' de la n la 1.
,ezerva de timp: ,1 ti&i'/ td&i'
Poate vBtfurile de pe drumul critic au rezerva de timp e!al cu zero.
aracteristicile de timp ale operaiilor"
#6&i;0' Lstart devreme F6&i;0' Lfinal devreme
#P&i;0' Lstrat tBrziu FP&i;0' Lfinal tBrziu.
#6&i;0'1 td&i' Lcel mai devreme termen al elementului ori!ine.
FP&i;0'1 ti&i' Lcel mai tBrziu termen de realizare a elementului 0.
F6&i;0'1 #6&i;0'Wt&i;0'1 td&i'W t&i;0'
#P&i;0'1 FP&i;0'/ t&i;0'1 ti&i'/ t&i;0'
//td&i' //ti&i' t&i;0'
......
//td&0' //ti&0'

,indiv&i;0'
,indiv&i;0'
,
tot
&i;0'
,
1
lib
&i;0'
,
u
lib
&i;0'
,ezerva total
,ezerva individual
,ezerva liber
,tot&i;0'1 ti&0'/ td&i'/ t&i;0'1 #P&i;0'/ #6&i;0'1 FP&i;0'/ F6&i;0'
Folosirea ,tot de timp a activitii &i:0' transform *n drum critic drumul care trece prin arcul &i;0' i care unete vBrful iniial&1' cu
cel final&n'.
,indiv&i;0'1 td&i'/ ti&i'/ t&i;0'+ cu condiia c diferena este mai mare ca zero.
,
j
lib&i;0'1 td&0'/ td&i'/ t&i;0'
,
u
lib&i;0'1 tt&0'/ tt&i'/ t&i;0'
6ac ,
j
lib va fi folosit+ atunci se anuleaz toate rezervele de timp precedente. Folosirea ,
u
lib va anula rezervele de timp ce
urmeaz i va pstra rezervele de timp precedente.
1(. Peoria firelor de ateptare &teoria cozilor'. Clasificarea sistemelor de servire &ateptare'; E;emple. Flu;ul de sosire al cererilor
&comenzilor'. Flu;ul elementar; testul 2earson&;
2
' de validare a le!ii de repartiie a probabilitilor de tip e;ponenial &2oisson' a
flu;ului de sosire a cererilor i a timpului de servire.
Ca e;emplu al acestor fire de asteptare poate servi statia de telefonie sau servirea la o statie de benzinarie.
#unt n fire de asteptare&canale de servire'. Clientii mai sunt numiti si abonati sau consumatori. #ursa de cereri este infinita.
5omentul de solicitare a cererii este aleatoriu. Pimpul cit dureaza servirea la fel e aleatoriu. 6aca firul de asteptare e ocupat la
momentul solicitarii cererii atunci cererea e respinsa.
E;: ma!azinul/sistem de steptare cu coada.
fendall 1S$/&a<b<c' &d<e<f'. 2ozitia a se completeaza cu codul ce corespunde le!ii de repartitie a flu;ului de sosire a cererii lor.
5ai frecvent sunt cazurile cind flu;ul de sosire a cererii este elementar: 2oisson+ 5ar@ov. b/codul de repartitie.
6aca timpul de servire are repartitie e;ponentiala atunci se aplica flu;ul 5ar@ov.
C/nr de statii de servire.
&d<e<f'
d/disciplina cozii+ codul &F)FO+ :)FO'
e/nr ma;imal de cereri admise in sistem.
f/nr de clienti care solicita cererea.
#luxul de sosire a cererilor$ Timpul de sosire"
-om e;amina sistema de as=teptare cu flu;ul de sosire acererii elementar.
Flu;ul se numeste elementar daca:
1'/ordinar1 ' & 7 ' &
1
t t /
>
este un infinit mic 7
' &
lim
1

>
t
t /
/stationar1 ' &t /
-
/lipsit de memorie.
2' probabilitatea ca in intervalul de timp t vor fi solicitate @ cereri depinde numai de marimea intervalului t si nr @ si nu depinde de
pozitia t pe a;a timpului.
' ' &t /
-
nu depinde de solicitarile cererii.
t
-
-
e
-
t
t /

J
k
' &
' &
imp Unitate#eT
cereri
- 0 / - t - 0
-
-
>

'' 1 & & J '' & &

7
/cu ce viteza vin ceririle 1 intensitatea flu;ului de solicitare a cererii. 5ai comoda pentru caracterizarea flu;ului este variabila
P/ variabila aleatoare continue.
P1intervalul de timp intre doua momente de solicitare a cererilor.
' &t /functie de repartitie a probabilitatilor.
F&t'12&P\t'11/2&PUt'; 2&P1t'17;
F&t'1

'

<


7 + 7
7 + 1
t
t e
t
f&t'1

'

<

7 + 7
7 +
' & N
t
t e
t
t

2entru cercetarea flu;ului sosirii cererilor+ se fac reprezentarile statistice si ulterior se calculeaza valorile:
;
1
' &

T 0

1
T

i
i
i
m t
m
1
2entru a verifica criteriul calitativ se foloseste metoda ' &
2
1i x

i
i i
m
m m
X
l
' l &
l
2
2
;

i
m n ; ' & ' &
l
1 i i i
i
t T / t T t /
n
m
< <
+
;
i
t
i i
e t n m

l ;
T
1
l

;
n
t m
T
i i

J

1T. 2rocese 5ar@ov continui dup timp i discrete dup stri. #istemul de ecuaii difereniale de tip folmo!orov. ,e!im de
tranziie i de ec=ilibru &staionar'.
Criteriul ,omanovs@i:

l
'

l
'
2
j l j
>
<

R b
R a
x
R

se accepta
7
2
se accepta
1
2 . #imilar se verificasi ipoteza le!ea repartitiei timpului de servire+ unde timpul de servire este o variabila
aleatoare.
7
2 /repartitie e;ponentiala
.
1
+ J ' &
serv
t
t
e t f



2roces 5ar@ov:
Cr de statii:
n
S S S ........ +
2 1
trecerea dint/ro stare in alta are loc in orice moment de timp.
2rocesul analizat se numeste de tip 5ar@ov daca probabilitatile
t t /
ij
' &
.
' & t /
ij

/probabilitatea ca in intervalul de timp delta t sistemul va trece din starea #i in starea #0. Formula e valabila cind
trecerile de la o stare la alta au loc sub influenta unui flu; de evenimente elementar&2oisson'.
-om analiza problema: #unt cunoscute starile posibile in procesul 5ar@ov si intensitatile
ij

. 6e calculat 2i&t'/ probabilitatea

ca la momentul de timp t procesul 5ar@ov se va afla in starea #i.
#olutionarea acestei probleme a fost propusa de folmo!orov pentru starea #@:



U - j
- -j
U - i
i i- -
-
/ / t /
#t
t #/
' + & ' + &
J J ' &
' &

K/!raf marcat.

2 2 2 21 12
2
J J / / /
#t
/ #
+
6efinitie.2,OCE#K: 5arcov
#1+#2.+#n+
ij
Si

#0 2oisson
t t t t t e t /
ij ij ij ij i ij ij i ij
t x
ij
+ + + + + <

...

1
2
1
...' ' &

1
' &
2
1
' & 1 & 1 1 ' &
2 2 2
7 t
' & 7 ' & t t ij t /
ij
+
' & t /
ij

/ probabilitatea ca procesul va trece din starea #i in starea #0 in intervalul de timp t
+ ' & t t /
-
probabilitatea ca la momentul t t + sistemul se afla in starea x S
-

' & ' & ' & ' & ' & D / 3 / B / A / x / D 3 B A x + +
la moment de timp t+ sistemul s/a aflat in una din starile #i si #0
in intervalul de timp t a reusit sa treaca in starea
-
S
la momentul de timp t+ sistemul s/a aflat in
-
S
pe intervalul de timp t sistemul n/a reusit sa treaca in urma din starea #0
' 1 & ' & ' &
' &
' &
' & ' + &


+
+
v -
-j -
v - i
ij i
-
j
t t / t t /
x /
t t /



+
v - i v -
-j - i- i - -
j
t t / t / t / t t /
' + & ' &
' ' & ' & & ' & ' &
-j
v -
-
v - i
i- i
- -
j
t / t /
t
t / t t /
' & ' &
' & ' &
' & ' + &

'

+ + +




1 ' & ... ' & ' &
' & ' & ' &
+ 1
2
' & ' + &
t / t / t /
t / t / t /
n -
n i
-j
v -
-
v - i
i- i -
j

' &
m
' &
J
t / / t /
- - -
+
7 ' &
m
lim


t /
-
t

J
/
probabilitatea de ec=ilibru al sistemului
6aca !raficul marcat al procesului 5arcov este tare cone; &pentru orice 2 stari arbitrare #i si #0 &noduri' e;ista drum prin care se
poate a0un!e de la starea #i la #0.
6aca procesul 5arcov este tare cone; atunci
7 ' &
m
lim


t /
-
t
+ atunci ' &
m
' &
J
t / / t /
- - -
+ 1U
J
' &
- -
/ t /
J
/
+
J
2
/ .
J
n
/ / descriu procesul 5arcov in starea finala &re!im stationar'
2robabilitatea
-
/ depinde de timp+ se numeste re!im de tranzactie a sistemului 5arcovk
#e poate determina un sistem din " stari #7+ #1+ #2+ #
#7/ starea cind ambele masini de calcul functioneaza normal.
#1/prima masina s/a defctat + a doua stare normala
#2/ starea cind prima functioneaza + a doua la reparatie
1 1
- i

- i
2

- i

1
-j

2
-j

-j

27W21W22W211

'

+
+
+
+
7 ;
7 ;
7 ;
7 ;
1 2 2 1 1 2
2 2 1 2 2 1 7 2 2
1 1 2 1 1 2 7 1
7 7 2 7 1 2 2 1 1 7
/ / / / / /
/ / / / / /
/ / / / / /
/ / / / / /
+




5etoda hordan/Raus

1
1 defect<pe unitate de timp

2
2 defecte<unitate de timp

1
2 reparatii<unitate de timp

2
reparatii<unitate de timp
27W21W22W211

'

+ +
+
+
+ +
7 $ 2
7 2 " 2
7 "
7 2
2 1
2 7
2 1 7
2 1 7
/ / /
/ / /
/ / /
/ / /
1V. 2rocese `moarte i renaterea. Formulele Eurlan!.
2rocesele 5oartea si renastere
6efenitie 2rocesul 5arcov/!raful marcat de tip special
#tarea :
2rocesul cind starile sunt asezate in lant si trecerile tur/retur+ se numeste proces 5oarte si ,enastere.

i 7
intensitate de trecere

'

+
+
+

7 ;
7 ;
7 ;
7 ;
1 2 2 1 1 2
2 2 1 2 2 1 7 2 2
1 1 12 1 17 2 21 7 71 1
7 7 71 1 17 7
/ / / / / /
/ / / / / /
/ / / / / /
/ / / /




7
71
71
1
/ /

21
12
2

/

7
17 21
71 12
1
/ /

2
2

/

7
17 21 2
71 12 2
2
/ /

1 +
+ 1

n
n
/
n
n
n

7
21 17
12 71
1
1 + ...
+ 1 ...
/
n
n
/
n
n
n

#isteme de asteptare
#isteme de asteptare cu flu; de sosire a cererilor de tip 5ar@ov+ cu flu; de plecare tot 5ar@ov.
n/statii de servire
nWm/numarul finit de cereri care se afla in sistem
1S. #isteme de ateptare cu refuz desc=ise i calcularea caracteristicilor principale necesare pentru analiz.
27. #isteme de servire &ateptare' desc=ise cu coad infinit; caracteristicile principale necesare pentru analiza acestor sisteme.
21. #isteme de ateptare *nc=ise; caracteristicile necesare pentru analiza acestor
sisteme.