Sunteți pe pagina 1din 118

SAPIENTIA

Culegere: MRIA CORNEA


Lector si tehnoredactare: NICOLAE MOCAN
Co!erta: "LA#IMIR NE$OI%
CASA #l& r'#ITl'(R) ATI'AS&CI*rS+
:
M SRI' ,#irector geneiul: "AL-:.TIN TA/Cl0
HDITU'RA CLUSIl'M (Director: MCOI..AE MOCANb)
3!! Cl"#$N%&oc%. 'i%(% U)irii* )r. I
(el : !$+$l,+,!
C
-
- .il"r%C LUS-UM -
#' #' #RA/O"EAN
TEZE I ANTITEZE
A
IN SINTA1A LIM2II ROM)NE
CLS3M
4556
Autorul 7i editorii 8ul9u8esc celor care au s!ri:init ;inanciar a!ari9ia acestui <olu8:
COMEL= SA & 2istri9a Ca8era de Co8er9 7i Industrie 2ihor & Oradea
APLM SRL & Al>a Iulia RA ROMSIL"A & =iliala 2istri9a
IPROE2 SA & 2istri9a ME?ECAR PRO#COM SRL & 2istri9a
Corectura a ;ost asigurat@ de c@tre autor
IS2N: 56A & BBB & 44C & D
Copiilor mei, IOANA i MIRON
A2RE"IERI
4
A' E a!oFi9ieG ='A'HR'A' E ;als@Hreal@ a!oFi9ieG
ac E acuFati<al@ ,des!re desinen9@ 7i <alen9@0G
Adj = ad:ecti<'
Adjl E ad:ecti<alI su>stanti< denu8ind orice cu<Jnt care se acord@ Jn genI nu8@r 7i caFG
Atr E atri>ut sau atri>uti<KG
As E asociat ,Jnso9itor al0 <er>uluiI dar su>ordonat su>stanti<alului ,nu8ele !redicati< 7i ele8entul !redicati<
su!li8entar0G
C - caFG C,= caFul su>stanti<alului tar@ !re!oFi9ieG C E caFul ad:ecti<aluluiG Cj E caFul su>stanti<alului i8!us de
!re!oFi9ieG C,' 7i C," = Jn <aria9ia caFual@ conco8itent@I C,' & caFul secundatI C," - caFul secunda8G
c' g' E categorie gra8atical@G
Cert E certitudine ca definiens al 8odului indicati<G
Ct ,7i ct) E co8!le8entG
Ctr E contragereG
C< E con:uncti<G
D E distan9@
dat = dati<al@ ,des!re desinen9@ 7i <alen9@0G
Des desinen9@G
Det E deter8inati<G
dir!indir = directHindirectG
" = enun9G
4 A8 recurs la a>re<ieri Jnl ocurile unde ;rec<en9a conce!tului res!ecti< era ;oarte ridicat@' Pe cele re;eritoare la conce!tele
strict circu8scrise cJte unui singur titluI le&a8 l@sat eL!licate la locurile res!ecti<e'
7
"l = eli!s@G
"ps E ele8ent !redicati< su!li8entarG "psl E "ps !ri8arG "ps# E "ps o>9inut ,!rin su!ri8area lui a fi
ase8antic0G
$l = glisareG
$r% E gerunFiu 7i gerunFialG
Int pred E intona9ie !redicati<@G
& E leLe8G c&!e& = con9inutulHeL!resia leLe8uluiG
Np E nu8e !rudicati<G
O' E o>iectI des!re co8!le8entele direct i indirectG O'pos = o>iectul !osedatG
Oc E ocu!ant ,al unei !oFi9ii sintactice sau al unei distan9e li>ere din lan9ul <or>irii0G Ocs E ocu!ant su!ri8atG
Oms o8isi>iiitate 7i o8isi>ilG
( E !redicatG ()!(tt E !redicat <er>alH!redicat no8inalG p( E !ro!redicatG
p E !ro!oFi9ieG pi*p# = !ri8a 7i a doua !ro!oFi9ie dintr&un cu!luG pi' E !ri8a !ro!oFi9ie' J8>og@9it@ !e sea8a
!ro!oFi9iei a douaG
(an E !artici!iuG (an )'!(art adj !artici!iu <er>H!artici!iu ad:ecti<G
(ers!lmpers!linipers E !ersonalHi8!ersonalHuni!ersonalG
(r s+pl E !ro!oFi9ie !redicati<@ su!li8entar@G
(rep r E !re!oFi9ie recla8at@ de ter8enul regentG
(s' = !osi>ilitate ca definiens al 8odului con:uncti<G
R E rela9ie: cR!eR E con9inutul rela9iei ,sensul rela9ional0HeL!resia rela9ieiG Rc!Rs = rela9ie coordonant@Hrela9ie
su>ordonant@G R inter-p!R intra-p E rela9ie inter!ro!oFi9ional@Hrela9ie intra!ro!oFi9ional@G
Red E reducereG redus@ ,des!re !ro!oFi9ii0G
, E su>iectG ,' E su>iect di;erit de al celeilalte !ro!oFi9ii dintr&un cu!luG
,' = !ro!oFi9ie su>ordonat@G ,' ce = su>ordonat@ co8!leti<@G
BMH E su>stanti<alI su>stanti< denu8ind orice !arte de <or>ire cu <aloare
su>stanti<ala & su>stanti<eI !ronu8e'''I inclusi< autoni8eleG
,t E sintag8@G ,tc!,ts E sintag8@ coordona9i <@Hsintag8@ su>ordonati<@G
- E ter8en al sintag8eiG c-!e- = con9inutul i!ostaFei de ter8enHeL!resia ,Fero0 a i!ostaFei de ter8enG -r!-s E
ter8en regentHter8en su>ordonatG -a!-p E ter8enul anteriorH ter8enul !osterior Jn sintag8a coordonati<@G
-d!-t = trans;or8andu8Htrans;or8atu8G
tran%!intran%!atran% E tranFiti<HintranFiti<HatranFiti<G
.o = <ariant@ o!9ional@'
2I2LIO$RA=IE
Ades Asan
45B6
Asan&"asiliu N 45BC
A<ra8
45B6 45CB
45CO
456O 45OD
45OC
Acres d+ .I' Con/res interna0ional des &in/+istes ,ParisI -uiliet' 45PO0'
=inu9a AsanI Atri'+t+l pronominal 1n dati), Jn S$I <oi' III !' 4Al&lA5'
=inu9a Asan 7i Laura "asiliu' 2nele aspecte ale sinta3ei infiniti)+l+i in lim'a rom4nii Jn S$I I' !' 56&l4A'
Mioara A<ra8I O'ser)a0ii as+pra coordon5rii, in S$ III !' 4BQ&lB5'
Mioara A<ra8I O specie modern5 a atri'+t+l+i in dati) i alte pro'leme ale determin5rii atri'+ti)e, Jn LRI 1l"'nr' P'
Mioara A<ra8I C+ pri)ire la defini0ia complement+l+i de a/ent i a complement+l+i sociati), Jn LRI 1"III nr' BI !' PCO&P6A'
Mioara A<ra8I Contra/erea propo%i6iilor i de%)oltarea
p5r0ilor de propo%i0ie, Jn LLI III !' QCl&QC6'
Mioara A<ra8' $eniti)+l complement al +n+i adjecti)
RH( rol+l l+i al, 7a, ai, ale), in SCLI 111II nr' BI !'
B4l&B4C'
Mioara A<ra8I $ramatica pentr+ to0i, 2ucure7ti'
/%ll0
2ar>u
-,33
-,1!
45B4
2en<enisJe
-,++
2erceanu
2runo t
564
-,2
-,3+
2runot 2runeau S5AA
Carasiiu
Col>ert
45B6
-,+-
Charles 2ailT' &es notions /rammciticales d'a'sol+ et
de relatif, Jn (s3c8olo/ie d+ lan/a/e ,<olu8 colecti<0'
Paris'
Charles 2allT' &in/)isti9+e /enerale et lin/+isti9+e
francaise, ed' a +i&aI 2erna' 45BD'
N' I' 2ar>uI ,5 semn distincti) al s+'joncti)+l+i 1n lim'a rom4n5, Jn M2uletin 7tiin9i;icMI nr' l&QI !' B5&CD'
E8ile 2en<enisteI (ro'lemes de :n9+isti9+e /enerale, UParisVI !' QA6'
2' 2' 2erceanuI ,istem+l /ramatical al lim'ii rom4ne; 2ucure7ti'
$rigore 2rJncu7I (5r0ile de )or'ire fle3i'ile, !' QD5&QP6I Jn ,inte%e;
=erdinand 2runot' &a pense'e et la lan/+e, ed' a Ii&a' Paris'
=erdinand 2runot 7i Charles 2runeauI (recis de /rammaire *iistori9i< de la lan/+e francaise, nou<elle editionI
Paris'
Matilda CaragiuI ,inta3a /er+n%i+l+i rom4nesc, Jn S$I II' !' Cl&O5'
2runo Col>ertI $ramatica lim'ii /ermane, 2ucure7ti'
-!
Constantinescu 45OD
Coteanu
45BO
-,+,
45OQ
Cra7o<eanu
456S
#auFat et al'
#E1
456B
#iaconescu I' 45CD
4566
#iaconescu P' 45B6
45CQ
#ic9ionar g&r 45CC
$heorghe Constantinescu&#o>ridorI Mic dic0ionar de terminolo/ie lin/)istic5; 2ucure7ti'
Ion CoteanuI Contri'+0ii la teoria articol+l+i, Jn SCLI I1' nr' SI !' 46&PP'
Ion CoteanuI Morfolo/ia n+mel+i in protorom4n5 Iromana com+n5); 2ucure7ti'
Ion Coteanu' $ramatica de 'a%5 a lim'ii rom4ne, 2ucure7ti'
#' Cra7o<eanuI O'ser)a0ii as+pra complement+l+i de e3cep0ie I( a s+'ordonatei coresp+n%5toare, Jn LR' 11I
nr' QI !' 4Bl&lBO'
Al>ert #auFat' -ean #u>oisI +enri MitterandI No+)ea+ dictionnaire et=molo/i9+e et 8istori9+e, ParisI Larousse'
U45CP-'
Dic0ionar+l e3plicati) al lim'ii rom4ne, 2ucure7ti'
ion #iaconescu' Complement+l calit50ii, Jn LR' I1' nr; QI !' 4P&lO'
Ion #iaconescuI Infiniti)+l 1n lim'a rom4n5, 2ucure7ti'
Paula #iaconescuI Rol+l element+l+i )er'al 1n
componen0a predicat+l+i nominal, Jn S$I <oi' III !'
4DB&lQD'
Paula #iaconescuI (e mar/inea +nor l+cr5ri despre
morfem, Jn SCLI 1IIII nr' PI !' B45&BPP'
Dic0ionar /ennan-rom4n;
11
#rago8irescu 45
6
B
#ra'7o<eanu 45B5
#r@canu
#u>ois
#uden
Edelsiein
"lemente
Enescu
45PA 45PB
-,33
-,++
-,34
j
45C6 45OD
Eruout&Tho8as 45CP
E<see<
456P
$h' N' #rago8irescu' Mica enciclopedie a fi/+rilor de stil; 2ucure7ti'
#' #' #ra7o<eanuI "lemente de anali%;fi sintacticii 7fra%a), Jn <oi' Anali%e /ramaticale i stilistice, ed' UI 45B5'
N' #r@ganuI Morfemele rom4neti ale complement+l+i +i ac+%ati) W )ec8imea lor; 2ucure7ti ' N' #r@ganuI "lemente ele
sinta3a a lim'ii rom4ne ,lucrare !ostu8@0I 2ucure7ti'
-can #u>ois et al'I Dictionnaire de lin>+istic!+e, Larousse'
Der /rosse D+den, Manuhei8 & X(icii & ?iirich'
;(rieda EdelsieiaI ,inta3a /er+n%i+l+i rom4nesc; 2ucure7ti'
"lemente de lin/)istica str+ct+ral j, redactor res!onsa>il U' CoteanuI 2ucure7ti'
$h' Enescu' ?+ndamentele lo/ice ale /4ndirii, 2ucure7ti'
Al;red ErnoutI =ra:icois Thoinas' ,3nta3e latine, Paris'
-<an E<see<I ,emantica )er'+l+i, Ti8i7oara'
Florea L
=lorea M'
GA
45OO
4' 45OA
45BP 45CA
$linY
45B6
$ran)naire &aro+sse $raur
1956
1962 1968
$raur & Xald 45CB
$u9u $'
456A
$u9u Ro8alo 45BC
45C4
Ligia Stela =loreaI -ransitif )s intraitsitif, mie di)ision dic8oton+9+e en fraiicais@, Jn Stl-22' PhilologiaI nr' Q' !'
QC&AC'
Melania =lorea' ,tr+ct+ra /r+p+l+i nominal in lim'a roman5 contemporana, 2ucure7ti'
$ramatica lim'ii romane, Acade8ia Re!u>licii Po!ulare Ro8Kne' 2ucure7ti' $ramatica lim'ii rom4ne,
Acade8ia Re!u>licii Po!ulare Ro8KneI ed' a Il&aI 2ucure7ti'
+ans $linFI Der de+tsc8e ,c+%, #usseldort' $rammaire &aro+sse d+ francais contemporame, 45CP'
AleLandru $raur' (entr+ o sinta35 a propo%i0iilor principale, Jn S$I <oi' II !' 4Ql&lA5' AleLandru $raurI (5r0ile
principale ale propo%i0iei, Jn MLi8>a 7i literatur@MI ",I !' P6&BQ'
AleLandru $raurI -endin0ele act+ale ale lim'ii rom4ne, 2ucure7ti'
AleLandru $raur 7i L' XaldI ,c+rt5 istorie a lin/)isticii, 2ucure7ti'
$h' $u9uI Dic0ionar latin-rom4n, 2ucure7ti'
"aleria $u9u Ro8aloI ,emia+3iliarele de mod, Jn S$I <oi' II !' 6l&O4'
"aleria $u9u Ro8aloI ,emia+3iliarele de aspect@, in LRI 1I nr' 1, !' A&lB'
Hazy
1963 1967
1973 1974
1964
1971
+:elnisle<
+o;e:si
45AB 45C6
-,+-
laco> St'
45C5
Introd+cere 45BO
Iordan
45A6 45BP
"aleria $u9u Ro8aloI Despre clasificarea por0ilor sec+ndare de propo%i0ie, Jn LRI 1II' nr' 4I !' QB&AB
"aleria $u9u Ro8aloI 1n pro'lema clasific5rii )er'elor;
71ncercare de clasificare sinta/maticAB), Jn "lemente, !'
Q5l&ADB'
"aleria $u9u Ro8alo' ,inta3a lim'ii rom4ne; (ro'leme
T interpret5ri; 2ucure7ti'
"aleria $u9u Ro8alo' (5r0ile de )or'ire fle3i'ile, !'
4PB&QC5I Jn L re'
/te;an +aFTI O parte de propo%i0ie 1n disc+0ie, in CLI I1I nr' QI !' QAA&QAO'
/te;an +aFTI $er+n%i+l -predicat "dependent", Jn St22I Philologia' rase' 4I !' 4D5&l45'
Louis +:e8sle<' &a cate/orie des cas, Aarhus'
Louis +:el8sle<I (reliminarii la o teorie a lim'ii, traducere din li8>a engleF@I 2ucure7ti'
"I +o;e:siI &es pl4ns lin/iiist!9+es et Ia stnict+re de l'enonce, Jn MPliilologicaMI I"I nr' PI PragaI !' 45A&QDA'
/t' laco>' Nat+ra s+'iect+l+i, Jn LR' 1"IIII nr; BI !' BD5&B4Q'
Introd+cere 1n lin/)istic5, de un colecti< su> conducerea acad' Al' $raurI 2ucure7ti'
Iordan lorguI $ramatica lim'ii rom4ne, 2ucure7ti' Iordan lorguI &im'a rom4n5 contemporan5, 2ucure7ti'
14
Iordan et al 45CM
lriinia
456C
-,53 -,+3
U5CC 45CO
-,13 -,3
45CP 45C6
45CO
MarouFeau
45AA
-ung
&aro+sse
La seu
Lrc
Manoliu
Iordan lorgu' "aZria $u9u Ro8alo' Al' NiculescuI ,tr+ct+ra morfolo/icii a lim'ii rom4ne contemporane,
2ucure7ti'
#u8itru lriinia' ,tr+ct+ra /ramatical5 a lim'ii rom4ne; .er'+l, Ula7i0'
#u8itru lriinia' ,tr+ct+ra /ramatical5 a lim'ii romane; ,inta3a la7i
Xalter -ung' $rctmmatiC cler de+tsc8en ,prac8e, Lei!Fi'
(etit &aro+sse, Paris' No+)ea+ petit &aro+sse, Paris'
N' Lascu' Man+al de lim'a latin5 pentr+ 1n)505m4nt+l s+perior, U;' 4' V'
&im'a rom4n5 contemporan5, <oi' II coordonator acad' Ion CoteanuI 2ucure7ti'
M@ria ManoliuI Articol+l posesi) 1n rom4na contemporan5, J ,C&; 1"' ni; 4I 6D'
M@ria Manoliu' $eniti)+l pron+mel+i personal 1n lim'a rom4n5 contemporan5, Jn <oi' "lemente de lin/)istic5
str+ct+ral5, 2ucure7tiI !' Q6P&Q5D' M@ria Manoliu ManeaI ,istematica s+'stit+te!or 1n rom4na contemporan5
standard, 2ucure7ti'
-' MarouFeauI &e3i9+e de la terminolo/ie lin/+isti9+e, Paris'
Martinet
MensJe
Mi 7an
Mouiun
Neas:oe
Nea89u
Nediottlu
1970
1914
1970 1967 1969
1971 1972
1977 1986
1955
1956
Andre MartinetI "lemente de lin/)isticii str+ct+ralii, traducere 7i ada!tare ia li8>a ro8Kn@ de Paul MiclKuI
2ucure7ti'
M' MengeI Repertori<n der lateinisc8en ,=i+a3 +nd ,tilistiC Dolfen'+ttel;
A' Mi'7anI Cate/oria /ramatical5 a aspect+l+i )er'al EBBF, in CL' 1"' nr' SI !' 4Al&lPA'
$eors:es Mounin' :istore de la liii/+isticj+e des ori/ines a+ GG siecle; Paris'
E' NeagoeI O'ser)a0ii as+pra defini0iei )er'+l+i cop+lati), Jn CLI 1I"I nr' 4I !' 5B&55'
$' $' Nea89uI Despre a+3iliare, c+ pri)ire special5 la "afi", Jn CLI 1"II nr' QI !' ABB&ACA' $' $' Nea89uI
-ermeni re/en0i pentr+ determinan0ii 7complementele) predicat+l+i nominal, JnCLI 1"III nr'
4I !' Bl&CC'
$' $' Nea89uI (redicat+l nominal IT determinan0ii s5i; (ro'leme T anali%5 ,ReFu8atul teFei de doctorat0' $' $'
Nea89uI (redicat+l in lim'a rom4n5; O reconsiderare a predicat+l+i nominal, 2ucure7ti'
$h' Nedioglu' Independen0a s+'iect+l+i, in LRI I"I nr'
Q' !' 4A&QQ'
$h' NediogluI (redicat+l )er'al, Jn LRI "I nr' AI !' AP&PBG nr' PI !' P5&B6G nr' BI !' QA&AC'
16
Onu
45BP
Oche7anu&"asiliu
45BP
Pan@ #indelegan 456P
45OB
Perrot
Pottier
-,+3
45CQ
Pu7ca riu
45PD [uicherat & Chatelein
[uirZ
456A
R@dulescu
45B6
45OD
Li<iu OnuI 2n moment important 1n st+di+l lim'ii rom4ne, Jn MSteauaMI nr' CI !' C6&5A'
Rodica Oche7anu 7i Laura "asiliuI Despre )aloarea )er'al5 i adjecti)al5 a participi+l+i, Jn LR' III' nr' CI !' 4C&
Q4'
$a>riela Pan@ #indeleganI ,inta3a transforma0ional5 a /r+p+l+i )er'al 1n lim'a rom4n5, 2ucure7ti' $a>riela
Pan@ #indeleganI ,tr+ct+ri ad)er'iale com+ne c+ cele )er'ale i adjecti)ale, Jn SCLI 111"II nr' BI !' PPP&PP6'
-ean PerrotI &a lin/+isti9+e, Paris'
2e8ard PottierI ,=stemati9+e des elements de relation, Paris'
SeLtil Pu7cariuI &im'a rom4n5, <oi' II 2ucure7ti' [uicherat&ChateleinI Dictionnairelatin-francaise; Paris'
Randol!h [uirZ et al'I A /rammar of Contemporar= "n/lis8, Londra
M@ria R@dulescuI N+mele predicati) circ+mstan0ial, Jn S$ <oi' III !' 4Ql&lQ5'
M@ria R@dulescuI Rela0ia sintactic5 dintre s+'iect i predicat, Jn LRI 11I1I nr' 4I !' 4l&QC'
17
Regula
Rosetti
45CP
45PA 45CP
Sachs & "illate
Sand;eld & Olsen 45AC
Saussure
4564
S@teanu
45C4
SchaJ;
45CC SechehaTe
45QC
Seidel
,inte%e
Sta9i
45P6
45O4
45C6
MoritF RegulaI Contri'+tioii 4 .in)entaire de la s=nta3e fran/aise, Jn Melan/es de lin/+isti9+e romane et la
p8ilolo/ie medie)ale, HI !' BQl&BPD ,ELtras0'
Al' RosettiI $ramatica lim'ii rom4ne, 2ucure7ti'
Al' Rosetti' Istoria lim'ii rom4ne, <oi' 4I Li8>a latin@I 2ucure7ti'
Sachs & "illateI "n%iClop5disc8es Doner'+c8 der fran%osisc8en imd de+tsclien ,prac8e, 2erlinI 44O5BV'
\r' Sand;eld et +ed<ig OlsenI ,=nta3e ro+maine H, "mploi des inots 5fle3ion; Paris'
=erdinand de SaussureI Co+rs de lin/+isti9+e /enerale, Paris'
Cornel S@teanuI ,inta/ma, cea mai mic5 +nitate rela0ionala, Jn CLI "II nr' QI !' AB5&AOQ'
A da8 Scha;;I Introd+cere in semantica, 2ucure7ti
Al>ert SechehaTeI "ssai s+r la str+ct+re lo/i9+e de la p8rase, Paris'
Eugen SeidelI Dort +n ,at%, in MRe<ue des Etudes Indoeuro!eennesM I"I =asc' l&QI !' 4D ,eLtras0'
,inte%e de lim'a rom4na, coordonator Theodor +risteaI ed' a Ii&aI 2ucure7ti'
Sorin Sta9iI -eorie i metod5 1n sinta35, 2ucure7ti'
4O
Stai & 2ulg@r 456D
Surdu
/@ineanu
/otro!a
/uteu
Tesniere
TiZtin
Todoran
4564 4O54
45QP 45B6
45CB
4O5A 45PB
45CC
Sorin Sta9i 7i $h' 2ulg@rI Anali%e sintactice i stilistice,
2ucure7ti'
AleLandru SurduI &o/ic5 clasic5 i lo/ic5 matematic5,
2ucure7ti'
-ratat
4564 "asiliu E' & $olo!en9ia
45C5
"asiliu L'
45CD 45C4
LaFKr /@ineanuI Raport+rile dintre /ramatic5 i lo/ic5; C+ pri)ire sintetic5 as+pra p5r0ilor c+)4nt+l+i,
2ucure7ti'
C' /otro!aI $ramatica lim'ii rom1ne, 2ucure7ti'
=lora /uteuI 1nsemn5ri pe mar/inea an+mitor constr+c0ii /er+n%iale, Jn LRI "II nr' BI !' 4B&QQ'
LucienTesniereI "lements de s=nta3e str+ct+rale, Paris'
+' TiZtinI $ramatica rom1n5, (artea II, ,inta3a, Ia7i' +' TiZtinI $ramatica rom4n5, ed' a IlI&aI 2ucure7ti'
R' TodoranI Despre i Is5J 1n /rai+rile dacorom4ne, Jn CLI 1II nr' QI !' 45A&QD6'
-ratat de lin/)istic5 /eneral5, 2ucure7ti'
E' "asiliu 7i Sanda $olo!en9iaI ,inta3a transforma0io-nal5a lim'ii rom4ne, 2ucure7ti'
Laura "asiliuI Note pentr+ defini0ia prepo%i0iei, Jn SCLI 1II nr' AI !' 66l&66A'
Laura "asiliuI (5r0ile de propo%i0ie m+ltiple, Jn S$ IIII !' 65&54'
45
-,+3
"endr<es
1921
-,3!
"lad
Xald
?acordone9 45C4
?drenghea
45CD
45CB
45C6 456D
Laura "asiliuI As+pra defini 7iei prepo%i0iei, in "lemente !' ADC&AD5'
-' "endr<es' &e lan/a/e; Paris'
Car8en "ladI Cate/oria /ramaticalii a persoanei la s+'stanti), in SCL' 11II nr' AI !' Q6B&QOA'
+enri XaldI (ropo%i0ia Ki j+decata, Jn LRI 1I nr' CI
!' BQl&BQ6'
A' ?acordone:I (ro'lema e3isten0ei aspect+l+i )er'al 1n lim'a rom4n5, Jn AII "III !' O5&56'
Mircea ?drengheaI O no+5 clasificare a p5r0ilor de )or'ire, Jn AII "II ;asc' AI Su!li8entI !' 44l&l46'
Mircea ?drenghea' Articol sa+ pron+me'@, Jn <oi' Oma/i+ l+i Ale3andrii Rosetti, Editura Acade8ieiI 2ucure7tiI !'
4DQ5&lDAQ'
Mircea ?drengheaI "3ist5 adjecti)e posesi)e 1n lim'ile romanice@, Jn LRI 1III nr' 4I !' OO' Mircea ?drengheaI
&im'a rom4n5 contemporan5 -morfolo/ia Ucurs litogra;iatV Clu:'
MSENS RELA%IONALM &CATE$ORIA CENTRAL A SINTA$MICII
4
D' D' Sens rela9ional' Co8!ar@8I de eLe8!luI sensul su>stanti<ului ca+%alitate cu cel al
con:unc9ieiHH]rHc aG nota co8un@: ideea de cauFalitateG di;eren9a: Jn ti8! ce su>stanti<ul organiFeaF@
ideea res!ecti<@ na0ional, con:unc9ia o organiFeaF@ rela0ional; Pe !lanul li8>iiI unde o!er@8 cu
sensuriI a<e8 deciI cu cele de !Jn@ aiciI sens+ri no0ionale 7i sens+ri rela0ionaleL ele ;ac !arte dintr&o
re9eaG Jncerc@8 aici o !reFentare a ei doar !entru situarea Jntre celelalte a sensurilor rela9ionale'
#istinc9iei dintre no0i+ne 7i not5 Ji cores!unde cea dintre s+'stanti) 7i adjecti)
#
L acesta din ur8@
con9ine deci nu un sens no9ionalI ci un Msens cali;icati<M sau McaracteriFa8('
O'ser)a!ie, a0 In ra!ort cu aceast@ distinc9ieI ter8enul de Mno9iune ad:ecti<al@M 7' a' cu!rinde un nonsensI >0 Ter8enul de
Mnu8eMI !rin care se cu!rindI Jntre alteleI la un locI 7i su>stanti<ul 7i ad:ecti<ulI !reFint@ nea:unsul de a l@sa nedi;eren9iate
dou@ realit@9i esen9ial deose>ite'
4 ,inta/micn - deri<@8 cu<Jntul de la sinta/ma, categorie nu in;erioar@ !ro!oFi9ieiI ci
su!erioar@ acesteiaI ca unaI 8ai general@I care se 8ani;est@ 7i ca !ro!oFi9ieI 7i ca ;raF@I 7i
ca ea Jns@7i ,<eFi C' 4' & C' Q'0'
& Su>Jn9elege8 aici !rin Msu>stanti<M 7i cu<intele su>stanti<iFateI ca 7i cele ;olosite cu
<aloare su>stanti<al@I !recu8 7i !ronu8ele ,care eL!ri8@ tot no9iuneI dar 8i:locit ,$AI
(5CAI !' Q5I Iordan et al'I !' 44OI ?drcnghea 45CD0I iar !rin Mad:ecti<MI tot ce se acord@
(n genI nu8@r 7i caF'
A
"eFi 2runotI !' CD6 7i res!ecti<I !' B66'
Q4
Ad:ecti<ului i se al@tur@ din acest !unct de <edere 7i )er'+l finii, ca unul care 7i el eL!ri8@ note,
Jnsu7iri !reFentate MJn des;@7urareM
4
'
Sensul eL!ri8at de ad:ecti<I ca 7i cel eL!ri8at de un <er> ;initI a!are deci distinct de cel no9ionalI ca
un sens-notfr;
ELa8inJndI la rJndul s@uI sensul ad<er>uluiI constat@8 c@I Jn ti8! ce ad<er>ul de 8od a;ecteaF@I
uneori !Jn@ la trans;igurareI sensul leLical al regentului ,Mtrece JnotM ;a9@ de MtreceM0I co8!ortJndu&se
1at1i de <er> 7' a' ase8@n@tor ad:ecti<ului ;a9@ de su>stanti<I ad<er>ele de loc 7i de timp, Jn schi8>I
r@8Jn eLterioareI sensurile lor ne!utJnd ;i asi8ilate nici sensurilor&not@I nici celor rela9ionale 7i nici
celor no9ionaleG le <o8 nu8iI nea<Jnd alt ter8enI sens+ri circ+mstan0iale ,cu<Jntul Mcircu8stan9ialM
Jn9elegJndu&l eti8ologic0'
Pentru cele ce ur8eaF@I re9ine8 doar antino8ia: sensuri rela0ionale 7i nerela0ionaleL acestea din ur8@
nu <or cunoa7te & Jn !lanul sintag8ic &decJt i!ostaFa de co8!onente ale ter8enilor rela9iei ,!urtate de
te8ele leLicale sau de cu<inte&r@d@cini0I indi;erent dac@ ra!orturile re;lectateI ,Mo>iectualeM
A
0 sJnt
ra!orturi Jntre o>iecteI Jntre o>iecte 7i Jnsu7irile lorI Jntre Jnsu7iriI circu8stan9e 7' a' 8' d'I iar sens+rile
rela0ionale - JncercJnd o de;ini9ie care s@ ocoleasc@I 8@car Jn !arteI !ericolul a!roa!e i8inent aS
tautologiei
P
& )or fi acele sens+ri care p+n 1n an+mite antinomii ,o>iect !osedat & !osesorI ac9iune &
autor etc' etc'0 altele do+5, nerela0ionale;
O'ser)a0ie; In generalI cJnd in gra8atic@I se de;inesc ra!orturileI aceast@ co8!onent@I con9inutul lorI este l@sat@ ascuns@I !unJndu&se Jn
antino8ie raport+l cu ideeaA Mcategories leLicales '''I Ies classes des signes eL!ri8a8 Ies idees ,s' n'0 destinees a se co8>incr dans le
discours au 8oTen des 2/aments ,s' n'0 gra88aticauLM
B
G M''' 8or!he8esI ceuL ^ui eL!ri8ent Ies
4 OnuI !' OQ' Pentru a!ro!ieri Jntre <er> 7i ad:ecti<I <eFi 7i 2allTI 45BDI !' 4D6'
Q A8 recurs la Mnot@MI Jn loc de McarcctenFar'tMI Mcali;icati<M ,<eFi 2runoSI !' CD6I Scha;;' !' 45A0I atJt !entru c@ acestea din ur8@ sJnt 8ai
!ro!rii ad:ecti<ului 7i 8ai !u9in <er>ului ,;init0I cit 7i !entru a r@8Kne Jn <ecin@tatea categorici logice'
A Surdu' !' 5O'
P MLarelation est un ra!!ort '''M ,2allT 45BDI !' 4DO0'
B 2allTI 45BDI !' 44A'
22
rapports ,s' a;) entre Ies idees ,s' n'0M
4
I ca 7i cJnd Mra!ortulM n&ar ;i 7i el tot o ideeI un sensI un sens rela9ional' 2' PottierI !' 5DI
sus9ineI !e dre!t cu<JntI teFa eListen9ei unei idei 7i in caFul Mra!ortuluiMI Jns@ o ilustreaF@ tot !rin organiFarea ei noi:oiial@:
MLe 8ot rapport est une MideeM aussi >ien ^ue le 8ot idee"; Su>stanti<ul raport, >ineJn9elesI organiFeaF@ no,ional ideeade
Mra!ortMI Jntoc8ai ca 8ai sus su>stanti<ul ca+%alitate; ,Jn continuare 2' Pottier totu7i & ter8inologic - o!une MideiiM Mrela9iaM:
MEt le 8ot relation eL!ri8e une idee ,celle de relation0 et non une relalion ,;onction0MI !' 5D'0
1. 0. Purttorii !en!urilor relaionale " #one#ti$ele %i &or'e&ele
2
.
Cu8 dintre aceste dou@ ;a!te de li8>@ doar 8or;e8ul !une !ro>le8a acce!9iei ter8enuluiI ne <o8
o!ri la eaI ca la una de !rinci!iuI :usti;icJndu&ne totodat@ o!9iuneaI
4' D' 4' Jn ce !ri<e7te a##e(ia ter&enului )e &or'e&, dintre cele dou@ ;unda8entale
A
I r@8Jne8 la
aceeaI 8ai !u9in 8odern@I careI !recu8 se 7tieI eLclude te8a leLical@ ,r@d@cina 7i a;iLele deri<ati<e
P
0I
JntrucJt:
a' Princi!iul care st@ la >aFa acce!9iei 8oderneI c@ o unitate a unui anu8it ni<el este co8!us@ din dou@
sau 8ai 8ulte ,;ieI 8ai rarI una0 unit@9i ale ni<elului ,i8ediat0 in;erior
B
I oricJt de is!ititor ar ;i !rin
enun9ul s@uI ca 7i !rin re!reFentarea gra;ic@ la care conduce ,<eFi ;ig' 40I Jl consider@8 c@ nu re;lect@
;idel realitatea li8>ii ,<eFi 8ai :osI !ct' >'0& El esteI de alt;elI a!rioricI ca !un(8d Jnaintea ;a!telor
dorin9aI care a condus la un ra9iona8ent ca ur8@torul: cu8 Jntre su>unit@9ile ,la ni<elul i8ediat
in;eriorI unit@9i0 ce alc@tuiesc unitatea Mcu<JntM una ,sau 8ai 8ulte0I de o>icei ter8inal@I este 8or;e8
7i cu8 su>unit@9ile aceluia7i ni<el se c+)ine sa ;ie o8ogeneI atunci 7i celelalte su>unit@9i ,r@d@cinaI
a;iLele deri<ati<eI te8e leLical@0 sJnt ,cite7te dorim s5 fie) tot 8or;e8e' Silogis8ulI a!arent corectI
este neade<@ratI !entru c@ ;ace a>strac9ie de deose>irea calitati<@
4 "endrTesI !' OC'
Q Considerarea conecti<elor dre!t 8or;e8e o JntJlni8 rarI ,MarouFeauI !' 4QQ0' Pentru 8i:loacele su!raseg8entaleI <eFi
Iordan et al'I !' PO' #u!@ 8oti<a9ia de la 4' D' 4'I <o8 Jnlocui ter8enul morfem cu cel 5eflecti);
A
"eFi Iordan et al'I !' PB'
Pentru cu!rinderea Jn categoria 8or;e8ului a a;iLelor deri<ati<eI <eFi MarouFeauI !' (QQI !' QA5'
S+o;e:siI !' QDQI -ratat, !' QD4'
QA
& <eFi !re8isa a doua & la care o>lig@ realitatea coeListen9eiI 7i J
n
ni<elurile li8>iiI a ele8entului <echi
7i a celui nou: te8a leLical@ ,7i cu<Jntul&r@d@cin@0I ele8ent nou la ni<elul in;eriorI de<ine Ia cel
i8ediat su!erior ele8entului <echiI c@ruia i se adaug@ cel nouI 8or;e8ulG Jn cu<Jntul ;leLionatI
eLe8!lu trec+sem, coeList@ ca ele8ent <echi trec- 7iI ca ele8ent nouI -+ -se -m; ,Pentru !rinci!iul !e
care Jl o!une8 celui aici Jn discu9ieI <eFi B' 4'0
S E sintag8@ L E leLe8I cu<Jnt M E 8or;e8 = E ;one8
=ig' 4
>' Situarea ni<elului leLe8atic deasu!ra celui 8orte8atic ,ca Jn ;ig' 40I a7a cu8 o i8!une !rinci!iul
discutat ,su> a'0I este necon;or8@ cu realitatea li8>ii: cu toat@ :ena ;or8ul@rii unui truis8I !entru ca
un cu<Jnt s@ ;leLioneFeI tre>uie ca 8ai JntJi s@ ;ie'
O'ser)a0ie H; =a!tul c@I de eLe8!luI un su>stanti< n+ !oate eLista Jn a;ara caFurilor sale nu este de natur@ s@ nege acest
ade<@rG i8!osi>ilitatea se!ar@rii !ractice a generalului de !articular o>lig@ la alegerea con<enUional@ a uneia din ;or8ele sale
ca !rototi!: M,le no8inatii0 c(est aussi le cas du no8 ,no8en0 considere en lui&8e8eM
4
I lucru care nu&i neag@ & cu8 consider@
2' Pollier & calitatea de ,caF0 o!oFant !e careI !e de o !arteI o are'
O'ser)a0ie #; Jn acela7i ;elI <o8 considera !osi>il ca un 8or;e8 & de eLe8!lu ad:ecti<al & s@ realiFeFeI ,a0 la ni<el leLicalI
calitatea de sens&notK a ad:ecti<ului res!ecti<I ,>0 s@&l situeFe ca o!oFant Jn !lacul !aradig8atic i 7c), Jn !lanul sintag8aticI
s@ :oace rolul de su>ordona8 al r@d@cinii la care este aglutinat'
c' #e alt;elI necesitatea deose>irii calitati<e a ele8entelor structurii cu<Jntului & Jn9elese Jn acce!9ia
8odern@ & s&a ;@cutI 7i Jn cadrul acesteiaI si89it@I recurgJndu&seI Jn consecin9@I la deter8in@rile:
((8or;e8 r5dicaM", M8or;e8 tematic", M8or;e8 /ramatical"L ase8enea ter8eniI ca M8or;e8 radicalM
sau Mte8aticMI con9in Jns@ nonsens+ri - !roduse de Jncruci7area
4 Ernout & Tho8asI !' 44'
Q PottierI !' QC5&Q6D'
24
clanurilor & de aceea7i 8@ri8e ca 7i unul cu!rins Jntr&un e<entual M;one8 leLe8aticMI MsintaLe8
;one8aticM etcG o ;or8@ <er>al@ caI de eLe8!luI 'H studiat@ la ni<elul leLe8atic sau la unul gra8aticalI
nu ne 8ai intereseaF@ ca ;one8I ca <ocal@ & Jnchis@I anterioar@ etcG !e de alt@ !arteI ter8enul M8or;e8
gra8aticalM con9ine un pleonasm, Jn s!atele c@ruia se ascundeI de ;a!tI un altulI cel dintr&un ocolit ca
!rea !leonastic M8or;e8 8or;ologicM'
Consider@8I Jn concluFieI ca iacJnd !arte din categoria 8or;e8ului nu8ai ;a!tele de li8>@ careI
aglutinate sau neaglutinateI re!reFint@ ele8entul <aria>il din !aradig8a unuia 7i aceluia7i( cu<JntI
adic@ flecti)+l;
Q' D' Pro>le8a ni$elului li&*ii la care consider@8 situate ;lecti<ele 7i conecti<ele ;ace necesar@I Jn
!reala>ilI ado!tarea unei atitudini Jn aceeaI 8ult contro<ersat@I a rela0iei dintre morfolo/ie
s
sinta35,
Jn care dis!ut@I din 8oti<ele eL!use 8ai :os ,!ct' a'I >'I c' 7i 4_I QM0I ne al@tur@8 acelora care le
consider@ dre!t co8!onentele aceluia7i Jntreg
Q
'
a' Chiar cJnd sJnt conce!ute 7i de;inite se!arat ,8or;ologia ca a<Jnd dre!t o>iect ;leLiuneaI iar sintaLa
& J8>in@rileI ra!orturile0 J7i ;ace loc necesitatea a;ir8@rii & su!li8entarI ulterior de;ini9iilor & leg@turii
dintre eleG aceast@ leg@tur@I Jn9eleas@ ca una de aser<ire a 8or;ologiei de c@tre sintaL@ ,8or;ologia &
8i:loculI sintaLa & sco!ulI !unctul de sosire0
A
I conduce la o ierarhiFare a ter8enilor ei: ;leLiunea
,Mni<elul 8or;ologicM0 situat@ dedesu>tul J8>in@rilorI ra!orturilor dintre cu<inte etc' ,Mni<elul
sintacticM0I con;or8 sc@rii uFuale: ;onetic@I leLicologieI 8or;ologieI sintaL@'
In9elegJnd&o ca totalitatea ;lecti<elor & Jn acce!9ia ;or8ulat@ la 4' D' 4' a acesteia &I ;leLiunea se reduce
Jns@ la ;lecti<I iar ;lecti<ul este e3presia,
4 Jnt@ri8 !rin +n+ia 0i acel+iai !entru a eLclude a;iLele deri<ati<e & ele8ente <aria>ile Jn cu!rinsul ;a8iliei de cu<inte'
#
KNctes, !'Q6DI PcrrotI !' 4Q4'
` ``8or;ologia ser<e7te sintaLa Jn sensul c@ sintaLa ;olose7te 8odi;ic@rile ;or8ei cu<intelor !entru a le J8>ina Jntre eleI
pentr+ Us' n'V a eL!ri8a ra!orturile dintre cu<intele
un
ei !ro!oFi9iiM ,$AI 45CAI II !' 440'
25
con0in+t+l ;iindu&iI cu eLce!9ia categoriilor eLclusi< de o!oFi9ieI sensul rela9ionalI JncJt instituirea 7i
situarea unui ni<el 8or;ologic dedesu>tul unuia sintactic !roduc ru!erea eL!resiei de con9inut 7i
considerarea lor dre!t entit@9i a!arte'
O'ser)a0ie; Nu neg@8 eListen9a unei 8or;olognI nici ca disci!lin@I nici ca o>iectI ci&i neg@8 caracterul de sine st@t@tor 7i
unitarI aderJnd la teFa c@ o !arte din eaI categoriile de o!oFi9ie 7i ;lecti<ele iorI r@inJne la ni<elul leLe8auc: M '''si la
8or!liologie est i(etude des 8ar^ues' ii T a i8e
:
8or!holo:iie d+ le3i9+e is' n'0 ei une 8or!liologie de la
sTntaLeM
4
' Jntr&
ade<@rI o o!oFi9ie de nu8@r sau gen !rin ;lecti<e este asi8ila>il@ uneia leLe8atice: ger8' Manii - &ente, ro8' copac -
p5d+re, lat' pater O maier, frater - soror 7' a'I ;lecti<ul de o!oFi9ie !artici!Jnd J8!reun@ cu te8a leLical@ la realiFarea
con9inutului 7i la ;iLarea li8itelorI a 8@ri8ii s;erei no9iuniiI 7i nu la o deter8inare ,rcstrJngcre0 ulterioar@ a acesteiaI lucru
care se realiFeaF@ a>ia sintag8aticI !e aceast@ aL@ Jnce!Jndu&7i rolul ;lecti<ul de rela9ie'
>' Ad8iterea unor atare dou@ ni<eluri 7i ierarhiFarea lor ca Jn i!oteFa discutat@ su> a' co8!ort@I
Jn !lusI o i8!er;ec9iune: conecti<ul &co8!etitor cu dre!turi egaleI al@turi de ;lecti< & nu&7i
g@se7te locI !e dre!t cu<JntI la ni<elul 8or;ologicI dar a!are la ni<elul sintactic
Q
I de&a dre!tul cu
a8>ele lui laturi & 7i cu a eL!resieiI 7i cti a con9inutului'
c' Tot o i8!er;ec9iune & legat@ de cea 8en9ionat@ su> >' & JntJlni8 7i JncereJnd sta>ilirea
cores!onden9elor Jntre disci!linele Jn discu9ie 7i o>iectul lor: dac@ gra8atica este alc@tuit@ din
8or;ologie 7i sintaL@ 7i dac@I ia ni<elul ouiectuluiI structura gra8atical@ & du!@ ce ;ace8 a>strac9ie de
8i:loacele su!raseg8entale 7i de cele cJte<e categorii nerela9ionaleI !aradig8aticeI cu8 s8t
ti!urile de !ro!oFi9ii clasi;icate du!@ sco!I calitate etc' & este !o!ulat@ ,7i e!uiFat@0 de totalitatea
;lecti<elor 7i a conecti<elorI ar ur8a caI a7a du!@ cu8 gra8aticii Ji cores!unde structura gra8atical@I
iar 8or;ologiei Ji cores!unde ;lecti<ulI sintaLei s@&i re<in@ conecti<eleI orI se 7tieI lucrurile nu stau a7aI
JntrucJt sintaLa are dre!t o>iect atJt ceea ce se realiFeaF@ !rin conecti<eI cJt 7i ceea ce se realiFeaF@ !rin
;lecti<e ,su>iectulI co8!le8entul directI atri>utul geniti<al etc0:
4 PerrotI !' 4Q4'
Q IordanI 45BPI !' QCD'
26
/ramatica = morfolo/ie P sinta3a
str+ct+ra /ramatical5 - flecti)e P conecti)e
La aceste considerente ,de su> a'I >'I c'0 & tot atJtea !iedici Jn ad8iterea di<iF@rii & in<oc@8I Jn s!ri:inul teFei c@
sJnte8 Jn !reFen9a unui singur ni<elI dou@ ;a!teI legate de ra!ortul dintre conecti<e 7i ;lecti<ele de rela9ie:
4_ O e/alitate ca cea dintre sol%ii petilor s1m ''' 7i sol%ii la peti s1nt unde a<e8 unul 7i acela7i sens
rela9ionalI !osesia
4
I eL!ri8at o dat@ !rin ;lecti<
Q
7i o dat@ !rin conecti<
i
, o consider@8 & !rin
ineListen9aI la care<a din 8e8>riI a <reunei di;eren9e de con9inut & concludent@ Jn sensul
i8!osi>ilit@9ii oric@rei discri8in@ri calitati<e de !rinci!iu
P
Jntre res!ecti<ele dou@ ;a!te de li8>@'
Q_ In)ers prapor 0ionalitatea dintre <olu8ul tlecti<elor de rela9ie 7i cel al conecti<elor' Aceast@ in<ers
!ro!or9ionalitate se constat@I Jntre alteleI !rin co8!ararea li8>ilor analitice cu cele sintetice: Mcea 8ai
i8!ortant@ !articularitate a analitis8ului este ;olosirea prepo%i0iilor ,s' n'0 Jn locul desinen9elor ,cite7te
al flecti)elor) caFualeM
B
G luat@ deci la un anu8it 8o8ent din e<olu9ia eiI cJnd nu8@rul de ra!orturi !e
care Jl are eL!ri8at este +n+l dat, o li8>@ analitic@ are ;lecti<e caFuale ,8ai0 !u9ine 7i ,darI deoarece0
!re!oFi9ii ,8ai0 8ulteI iar una sintetic@I <ice<ersa
C
'
O'ser)a fie; Se8ni;icati<e siniI Jn acela7i sensI situa9iile de regiFare a dou@ caFuri de c@tre aceea7i !re!oFi9ie ,eLe8!lu Jn
latin@I M!re!oFi9iile cu acuFati<ul 7i cu a>lati<ulM0G ;eno8enul ni&l eL!lic@8I Jn !rinci!iuI !rin insu;icien9a in<entarului de
!re!oFi9ii 7i al celui de caFuriI luate ;iecare Jn !arteI Jn ra!ort cu necesarul ,totalul0 ra!orturilor de eL!ri8atI insu;icien9@
( O e<entual@ <aloare locati<@ a rela9iei !rin la ar ;i doar de ordinul nuan9elorI negli:a>il@: _AI 45CA nu o conse8neaF@ ,<oi' II
!' AC6I 7i III !' 4Q40'
Q Pentru rolul de ;lecti< caFual al articoluluiI <eFi CoteanuI 45BO'
Pentru calitatea de !re!oFi9ie ,'7i nu de e<entual ;lecti< de geniti<I analitic0 <eFi $AI
45
CAI loc; cit;;
Caracterul 8ai a>stract al celor 8ai 8ulte dintre ;lecti<e nu le scoate !e acestea din
e
ntitatea ;unc9ional@ care eList@ Jntre ele
7i conecti<e'
A
introd+cere, !' QQ5'
C
$raurI 45COI !' AP5&ABD'
27
care este su!linit@ !rintr&o interac9iuneI caFurileI dou@ Jn loc de unul
4
8ulti!licJnd !osi>ilit@9ile rela9ionale ale uneia '7i
aceleia7i !re!oFi9ii'
O aceea7i du>l@ regiFare o !ot a<ea unele con:unc9ii asu!ra 8odurilor de unde reFulta c@' la rJndul lor' conj+nc0ia 7i mod+l se
al@tur@ !erechii !re!oFi9ie & caF' inscriindu&se Jn acela7i ra!ortI de in<ers !ro!or9ionalitate'
Acest ra!ort dintre ;lecti<eie de rela9ie 7i conecti<eI ra!ort cantitati<I de!arte insa de a Jndre!t@9i <reo
deose>ire calitati<@ Jntre eleI constituie un ;a!t careI di8!otri<@I le situeaF@ la acela7i ni<el al li8>iiI
a8indurora ;iindu&le !ro!rie 7i co8un@I ca cea 8ai esen9ial@ tr@s@tur@I sarcina de a <ehicula sensuri
rela9ionaleI a8>ele concurJnd la eL!ri8area lorG unde s;Jr7esc ;lecti<eie de rela9ieI Jnce! conecti<eleI
sau in<ers ,Jn cu!rinsul aceluia7i ni<el0'
O'ser)a0ie, in a;ara lorI li8>a dis!une 7i de c@i leLicale: sol%ii a!ar9in penilorA 8tr&un ast;el de caF' ideea de !osesie nu 8ai
este Jns@ organiFat@ rela9ionalI ci este organiFat@ ca sens&not@: J7i ;acI in schi8> a!ari9ia alte doua sensuri rela9ionale: unui
realiFai !rin acordI cel@laltI !r8 ;leLiune caFualK'
#ac@ ;lecti<ele cunoscI Jn !lanul !aradig8aticI un siste8 7i li se consacr@ o siste8atic@I 8or;ologiaI
atunci 7i conecti<ele au dre!tul Ia un trata8ent identicI la o siste8atic@ a conecti<elor
A
I iar aceasta din
ur8@ se situeaF@ al5t+ri de a ;lecti<elorI ca cealalt@ din dou@
P
'
Q' 4' ConcluFie' =lecti<eie de rela9ie 7i conecti<ele stau la acelai ni)el !e care&l J8!art di;eritI
!ro!or9ia deter8inJnd gradul analitis8ului H sintetis8ului li8>ii
B
'
Q' Q' Jn ce !ri<e7te )enu&irea a#e!tui ni$el, ,a0 JntrucJtI !otri<it cu cele de 8ai susI nu a<e8 o
antino8ie Mni<el 8or;ologicM & Mni<el
4 Jn li8>a ro8Kn@I caFul cerut de !re!oFi9ii ;iind unul singurI nu !oale a<ea un ase8enea rol di<ersi;icaior' du!@ cu8 nu
!artici!@ nici la realiFarea unei ;unc9ii'
Q #e eLe8!lu' Jn latin@ c+m, d+m; +t, cu indicati<ul sau cu con:uncti<ul'
A Pentru realiF@ri Jn acest sensI <eFi Perrot'
P 2u<ssensI care de alt;el !ledeaF@ !entru nondi<iFareI este JntrucJt<a concesi< cJnd consider@ 8or;ologia ca un ca!itol al
sintaLei: Men ce ^ui concerne Ies o!!ositions sTntaLi^ues ^u(eL!ri8e Ic 8ot <aria>leI la 8or!hologie n(est donc ^u(un
cha!itre s!ecial de la sTntaLeM' .t%i Actes, !' Q6D'
B Aceast@ !ro!or9ieI !entru li8>a ro8Kn@I o <o8 da Jntr&un alt studiu'
QO
`intacticMI necu8 o ierarhiFare a lorI 7i ,>0 JntrucJt ter8enul MsintacticM ar e<ocaI datorit@ uFan9eiI
antino8ia res!ecti<@I !re;er@8 ter8enul !inta+&i#, ni$el !inta+&i# ,<eFi ,.-.
.. 0. /nitatea !(e#i'i# a ni<elului gra8atical' Jn !lanul con9inutuluiI unitatea o constituie sens+l
rela0ionalL Jn !lanul eL!resieiI r@8Jn a o constitui flecti)+l de rela0ie & Jn9eles Jn consec<en9@ cu
acce!9ia de 8ai sus a ;lecti<uluiI ca ;or8@
4
I ca organiFator ,rela9ional0 al ideii & 7i conecti)+l;
A' 4' Aceste dou@ ele8ente de eL!resie ne !un Jn ;a9a unei necesit@9i ter8inologice & a le g@si ter8enul
generic
Q
I care <a ;i Jn acela7i ti8! Jnsu7i nu8ele unit@9ii ni<elului gra8atical ,Jn !lanul eL!resiei0G
constrJn7i de res!ecti<a necesitateI ca 7i de una de conciFieI recurge8 la o>i7nuita deri<are !rin -em,
gra8ate8(I sauI 8ai !otri<itI relate8'
A' Q' Cu a:utorul lui )e'ini& rela9ia ,ra!ortul0 sintag8atic@ interleLe&8aticK: solidaritatea dintre +n
sens rela0ional i +n relatem
N
A
eL!resie RELATEM ,;lecti< a conecti<0
RAPORT
con9inut SENS RELA%IONAL
P' D' Cu un con9inut 7i o eL!resie deose>ite de ale tuturor celorlalte ;a!te de li8>@I ra!ortul ,R0
constituie deci o entitate net distinct@I :usti;icJnd instituirea Jntre ni<elurile li8>ii a celui sintag8ic'
P' 4' ElI ra!ortulI constituieI Jn eLclusi<itateI o>iectul de studiu al gra8aticii & Jn9eleas@ ca disci!lin@ a
sintag8aticii cu<intelorI dac@ dori8I di<iFi>il@I tar@ nici un ;el de i8!lica9ii calitati<eI Jn: o
!inta+&i# 'le0ional ,a<Jnd ca o>iect rela9ia !rin ;lecti<e0 7i o !inta+&i#
4
C;' Iordan et' al'I !' PB'
WM $enericMI Jn9eles ca re;lectJnd esen9a lor ;unc9ional@ co8un@'
Ter8enul de /ramatem, Paula #iaconescu Jl !ro!une cu o acce!9ie di;erit@I cu!rinFJnd toate 8ori(e8eleI dar nu 7i conecti<ele ,#iaconescu
P'I 45CQI !' BA50'
Pentru de;ini9ia care !ri<e7te dina8ica contract@rii rela9ieiI !rin actualiFarea <alen9elorI
<
eFi Sta9iI !' QAD'
Q5
1on#ional2 ,rela9ia !rin conecti<e0
Q
'
3. 0. Lo#ul ni$elului !inta+&i#. O descriere a structurii ni<elului sintag8ic ;ace necesar@I Jn
!reala>ilI situarea acestuia Jn ra!ort cu celelalte ni<eluri'
PlecJnd de la !re8isa c@ atJtea ni<eluri a<e8 cJte entit@9iI situarea celui sintag8ic <a tre>ui s@ reFulte
dintr&un !rinci!iu al strati;ic@riiI care&si !ro!une s@ res!ecte ur8@toarele eLigen9e:
a0 s@ ;ie !osterior ;a!telor & condi9ie !entru re;lectarea ior cit 8ai ;idel@I
>0 s@ res!ecte solidaritatea con9inut&eL!resieG
c0 s@ re;lecte coeListen9a <echiului cu noulI !@strJnd 7i ilustrJnd leg@tura dintre ni<eluri !rin
trans8iterea unit@9ii de la ni<elul in;eriorI aici unitatea re!reFentJnd ele8entul nouI la ni<elul
su!eriorI unde unitatea de<ine ele8entul <echiG
d0 aceste ele8ente & <echi 7i nou & s@ se constituie Jntr&o unitateG
e0 Jn li8itele res!ect@rii acestor !atru condi9iiI s@ ;ie cit 8ai econo8ic'
B' 4' Princi!iuS la care conduc res!ecti<ele eLigen9e este ur8@torul: unitatea unui ni<el se asociaF@ la
ni<elul su!erior cu un ;a!t de li8>@ nouI acesta din ur8@ asigurJnd caracterul s!eci;ic al ni<elului
res!ecti< 7i constituind o>iectul de studiu al disci!linei cores!unF@toare ,ast;el autono8@0'
B' Q' Re!reFentarea sa gra;ic@I Jn !arte coincident@ cu una care ar reFulta din o!tica gra8aticii clasiceI
este:
leLe8 & RELA%IE & leLe8
4
LE1EM ,E ;one8 a SENS
Q
0 =ONEM
ni<' ilJ Sintag8ic ni<' II LeLical ni<' I =onetic
=ig' Q
4 #eri<@8 ter8enul de 8 joncji+ne ,<eFi $AI 45CAI <oi' III !' O40'
Q #es!re o sintaL@ a enunlurilorI distinct@ de a rela9iilorI <eFi PerrotI !' BC&B6'
30
O'ser)a!ii; =iind !eri;eric !entru ordinea de idei a lucr@riiI nu Jntre!rinde8 aici o discu9ie !ri<ind situa9ia s!ecial@ a ni<elului ;one8atic
,a>sen9a !lanului con0in+t, !reFen9a ;one8ului 7i la ni<elul IIII ca ele8ent constituti<I de eL!resieI 7i al ;lecti<elor 7i al conecti<elorI ;a!te
!entru care ni<elul I ar !utea ;i contestat ca ni<el0('
,. 0. I(ote4a e0i!tenei altor ni$eluri, su!erioare ni<elului III ,<' B' Q'0 & al !ro!oFi9ieiI al ;raFei ,al
enun9ului0 &I se <a con;ir8a sau in;ir8a Jn ;unc9ie de ;a!tul dac@ unit@9ile res!ecti<e cu!rind sau nu
entit@9i ling<istice noiI altele dec1ifomen+l, le3em+l 7i reia 7ia ,interleLe8atic@0'
Seg8entJnd enun9ul (ro'lema s-ar re%ol)a +or dac5 noi am a)ea toate datele; Jn rela9iile sale >inareI
o>9ine8:
7H) pro'lema s-ar re%ol)a
H
,Q0 s-ar re%ol)a +or
,A0 s-ar re%ol)a dac5 am a)ea
,P0 noi am a)ea
,B0 am a)ea datele
,C0 datele toate
Q
;
Constat@8 c@ su> ,A0 a<e8 ;raF@
P
,!entru scurti8eI Jn discu9ia de aiciI o <o8 nu8i cu ,A00I su> ,40 7i
,P0I !ro!oFi9ii ,20I iar su> ,Q0I ,B0 7i ,C0I nu a<e8 nici ;raF@I nici !ro!oFi9ieI ci rela9ii >inare
B
,C0'
C' 4' Jn eLa8inarea i!oteFei anun9ateI !ro>le8a care se !une este dac@ unit@9ile rela9ionale C a!ar9in
unui ni<el in;erior celui la care s&ar situa unit@9ile rela9ionale A 7i 2G acest lucru nu&l !ute8 sus9ineI
( C;' PerrotI !' 4Q4' TeFa a nu8ai dou@ ni<eluri ale li8>ii o se8naleaF@ $raur&Xald ,!' +l0laSaussure'
& Pentru discu9ia de aici nu intereseaF@ c@ s- este el Jnsu7i un ter8en ,<eFi infra, 2nicitatea);
i R@sturn@8 ordinea !entru a a<eaI ca !este totI la stKnga -r 7i la drea!ta Ts'
ra!tul c@I aiciI la ,A0I su>iectele celor dou@ !redicate nu a!ar nu schi8>@ esen9a de unitate rela9ional@ inter!ro!oFi9ional@ a
;raFeiI du!@ cu8 nu o schi8>@ nici ;a!tul de a nu ;i Jncheiat@'
e7i la ,Q0 7i ,B0 eList@ un !redicatI acesta ne;iind Jn rela9ie cu su>iectulI nu consider@8 rela9ia dre!t !ro!oFi9ie'
A4
a0 cJt@ <re8e ele !artici!@I aliniate unit@9ilor A 7i 2I tot ca unit@9iI la realiFarea Jntregului ,enun9ului0G
>0 nici categorial nu le !ute8 considera ca ;iind de o esen9@ ce s&ar situa Jn a;ara !ro!oFi9iei sau
;raFeiI sau ca !e un restI Jn ra!ort cu A 7i 2I ;a9@ de enun9G eleI di8!otri<@I constituie o categorie 8ai
>ogat@ decJt A 7i 2I JntrucJt re!reFint@ /eneral+l & rela9ia >inar@ ,sintag8a0 & care se repet5
partic+lari%at, Jn eLe8!lul nostruI de 7ase oriI fie ca el 1ns+i ,C0I
fie ca propo%i0ie 7R),fie ca fra%5 ,A0G dre!t do<ad@I aceste din ur8@ dou@ categorii & considerate ca
reduse la condi9ia lor necesar@I dar su;icient@ &!ot ;i de;inite dre!t specii ale acestui /enerai, ;raFa
,!rin su>ordonare0 &unitatea rela9ional@ ,>inar@I interleLe8atic@0 Jn care R este un conecti< cu regi8
!redicati< ,<er>al&!ersonal0 sau ;lecti<ul s5L !ro!oFi9ia & unitatea rela9ional@ ,>inar@ interleLe8atic@0
Jn care R este un ;lecti< de acord <er>al ,acordul !redicatului cu su>iectul0'
Not5; E<identI de;ini9ia de aici a !ro!oFi9iei nu cu!rinde !ro!oFi9iile o>9inute !rin trans!uneri' #es!re !osi>ilitatea unit@9ilor
rela9ionale A 7i 2 de a ;i enun9uri(I <eFi C' Q'
Concl+%ie ,la C' 4'0& ParticulariF@ri ale aceluia7i generalI notele s!eci;ice ale rela9iilor AI 2 7i C nu <or
ie7i din s;era acestuiaI JneJt di;eren9ele <or r@8Jne neesen9iale ,literal8ente Jn cu!rinsul aceleia7i
esen9e0I su> ;or8a di<ersi;ic@rilor de eL!resie ale rela9ieiI di<ersi;ic@ri Jntr&un anu8it ;el re!artiFate:
rela9iilor AI conecti<ele cu regi8 !redicati<
Q
7i ;lecti<ul s5L rela9iilor 2I ;lecti<ele de acord <er>al
,rela9ia !redicati<@0G rela9iilor CI toate celelalte ,;lecti<ele ;leLiunii caFualeI ;lecti<ele de acord
ad:ecti<alI !re!oFi9iileI etc0G a c@uta su!eriorit@9i Jntre ti!urile ast;el re!artiFateI dincolo de ;a!tul c@
ase8enea su!eriorit@9i ar r@8Jne de do8eniul aceleia7i esen9eI ar ;i o !seudo!ro>le8@: de eLe8!luI a
c@uta o su!erioritate Jn con9inutul unui tlecti< de acord <er>al ;a9@ de cel al unuia de acord ad:ecti<alI
sauI Jn con:unc9ia su>ordonatoareI o su!erioritate a sensului ;a9@ de cel al !re!oFi9iei'
4 Xald'
Q Sau li!sa acestora & !arataLa'
32
C' Q' Ceea ce se!ar@ rela9iile A 7i 2 de C este ;a!tul c@ !ri8ele dou@ o8!ort@ seg8ente ale lan9ului
<or>irii ce sJnt sau !ot ;i JncheiateI Tr@s@tur@ careI indiscuta>ilI din !unctul de <edere al satis;acerii
unei ornunic@riI este de i8!ortan9@ hot@rJtoare
4
' Pro>le8a este aici dac@ acest ;a!t sau cauFa lui
re!reFint@ o entitate a li8>ii care s@ se Jnscrie !e aceea7i scar@ cu ;one8ulI leLe8ul 7i rela9iaI
deasu!ra
Q
acesteia din ur8@I sau nu' n ;actorI tar@ Jndoial@I eList@I dar el este eLterior li8>ii 7i nu
este o>iecti<at !rin <reunul din 8i:loacele acesteia' CJt !ri<e7te reFultatul ac9iunii acestui ;actorI
!auFa
A
,!relungi>il@ la in;init0 sau !unctul cores!unF@torI ca 7i !unctul 7i <irgulaI acestea nu re!reFint@
entitatea c@utat@: !auFa Jnce!e d+p5 ce s;Jr7e7te seg8entul&enun9
P
I JncJtI la rJndul s@uI !unctulI din
drea!ta sau din stJnga enun9uluiI ar ;i neade<@rat s@&l consider@8 8arc@ a 8arginiiI a eLtre8it@9ii
acestuiaI c@ci ar Jnse8na a&l ad8ite8 ca ;@cJnd !arte & !recu8 eLtre8itatea & din acestaI orI !unctulI la
dreapta sau la st1n/a enun9uluiI se situeaF@ 1n afara acestuiaG el 8archeaF@ Jnce!utul !auFeiI al unei
!auFe ce nu este eL!resie a <reunui con9inut ,s!re deose>ire de !auFa&eL!resieI cu8 ar ;iI de eLe8!luI
cea din !arataL@I acesteia cores!unFJndu&iI de alt;elI <irgula0'
O'ser)ajie, #iscu9ia de 8ai sus nu se 8odi;ic@ nici dac@ !unctul este !ri<it din unghiul unei MsintaLe a !aragra;uluiM'
I!oteticul ;a!t de li8>@ c@utat neeListJndI conchide8 c@:
a0 ulti8ul ni<el al li8>ii este cel sintag8icG
>0 la acest ni<el se situeaF@ ca ;a!t nou 7i s!eci;icI Jn ra!ort cu celelalte ni<eluriI rela9iaI indi;erent de
di<ersi;ic@rile eL!resiei sale 7i indi;erent de ;a!tul dac@ seg8entele res!ecti<e ale lan9ului <or>irii
B
sJnt
sau nu sJntI !ot
( #es!re seg8entele enun9uriI <eFi PerrotI !' 4QQ' b& "eFi ;ig' QI unde citi8 de :os Jn sus'
L enonce ,MutteranceM0 est un son linguisti^ue doue de sens e8is !ar un indi<idu nionolingue nor8al entre dcuL !eriodes de
silence <oulues !ar luiI cha^ue !eriode de silence etant !lus longue ^u(un certain es!ace de te8!s ar>itraireM ,Alan S' C'
RossI "n/lis8 and $ermanic, Jn MStudiesMI 45Bl&l5BQI nr' BI a!ud +ore:siI !' 45PI nota B0'
P
Seg8entI Jn ra!ort cu lan9ul
<or>irii'
es!re eListen9a lor 9ii !aradig8atic@I <eFi Sta9i' Eugen Seidel consider@ c@ !ro!oFi9ia
33
sau nu !ot ;i Jncheiate
4
'
O'ser)a0ie; Prin cele de su> C' D' &C' Q' a8 a<ut in <edere fi%ionomia lan9ului <or>irii in toat@ <arietatea saI con;erit@ de
di<ersitatea unit@9ilor rela9ionale care&l co8!un lan9ul Jn9eles ca dat' Aceast@ o!tic@I naturalI nu o eLclude !e aceea a
dinamicii realiF@rii lan9uluiI !rin eL!ansiuni
Q
& de la o rela9ie !redicati<@&nucleu'
Concl+%ie ,la A' D' & C' D'0& Rela9ia J8!reun@ cu cei doi
A
ter8eni ai ei & sintag8a & constituie unitatea,
unitatea rela9ional@ & 7i minimal5 7i ma3imal5 ,<eFi 8ai :os0 & a ni<elului sintag8icI co8!ara>il@ Jn ce
!ri<e7te !oFi9ia sa Jn lan9ul <or>iriiI cu 8olecula care !@streaF@ !ro!riet@9ile su>stan9ei'
A considera dre!t Munit@9iM partea de propo%i0ie ,ca 8ini8al@0I propo%i0ia, fra%a ,ca 8aLi8al@0
P
Jnsea8n@ a Jnscrie !e aceea7i linie a ierarhiF@rii categoriile careI in ra!ort cu structura unit@9ii
rela9ionale & MT a R a T" &I sJnt eterogeneI !reFentJnd Jntre ele deose>irea dintre ;rag8ent 7i Jntreg:
partea de propo%i0ie s+'ordonat5 7iI ca eaI propo%i0ia s+'ordonat5 nu sJnt decJt MR a TsG de alt@ !arteI
propo%i0ia independent5, Jncheiat@ & identic@ cu rela9ia !redicati<@ sau reducti>il@ la aceasta &I 7i fra%a
re!reFint@ JntregulI unitatea rela9ional@ Jns@7iI una sau 8ai 8ulte asa8>lateI ;iecare cu!rinFJnd toate
trei ele8enteleI rela9ia 7i a8>ii ter8eni'
a!ar9ine <or>iriiI iar cu<JntulI li8>ii'
4 Pentru un consens cu !unctul de <edere !reFentat aiciI <eFi PerrotI careI tratJnd des!re o>iectul sintaLeiI <or>e7te de Mle
dou>le aspect ,s' n'0 de la sTntaLe: etude des relations au sein d(un enonceI etude des tT!es d(enoncesM ,!' 4QQ0I deci ca de
as!ecte ale aceluia7i o>iectI ni<el ,<eFi 7i ;igura de !e aceea7i !agin@0I iar la !' B6I re;erindu&se la acelea7i dou@ as!ecteI
;or8uleaF@ !rin Md(une !arteM ,rJnd 40I Md(autre !arteM ,rind 4D0'
Q MartinetI !' 4CO'
A 2allTI !' 4DA: Mtout sTntag8e est >inaireM'
P $AI 45CAI <oi' III !' 6&O' Nu a8 Jnscris sinta/ma, !entru a !reJntJ8!ina e<entualele neclarit@9i !e care le&ar genera dou@
dintre acce!9iile ter8enului: acce!9ia curent@I de categorie in;erioar@ !ro!oFi9ieiI 7i cea din !reFentul articolI de unitate
rela9ional@ Jn organiFarea ei cea 8ai general@I !articulariFat@ ca !ro!oFi9ieI ca ;raF@'
B -s, !entru c@ discu9ia se re;er@ la rela9ia su>ordonant@'
34
#E LA NI#IMENSIONALITATE LA 2INARITATE
D' C@ o unitate rela9ional@I o structur@ MT&R&TMI nu !oate a<ea 8ai 8ult ,nici 8ai !u9in0 de doi T&i s&ar
!utea considera ca un ade<@r aLio8aticI ce re;lect@ o lege cu caracter o>iecti< a lan9ului <or>irii'
JntrucJt Jns@ unele unit@9i de acest ;el !ar s@ !un@ Jn di;icultate teFa de 8ai susI le <o8 eLa8ina din
!unctul de <edere adus Jn discu9ieI al nu8@rului ter8enilor lor'
D' 4' I!oteFa unit@9ilor rela9ionale ,structuriI sintag8e0 cu 8ai 8ult de doi T&i se in;ir8@I 7i Jn ;a!tI 7i
Jn !rinci!iu:
,a0 !rin argu8entul ce se cu!rinde Jn ter8enii cu care =' de Saussure a caracteriFat lan9ul <or>irii:
Mcaractere lineaire du signi;iant ''' MI Mle signi;iant re!resente mie e1eml+e,;;; 8esura>le dans +ne se+le
dimensionA c(est la li/ne"
H
; nidi8ensionalitatea lan9ului i8!uneI a7adarI consecu9iaI !e lungi8eI a
ele8entelor sale constituti<e'
Cu cele de !Jn@ aiciI lan9ul ne a!are ca o succesiune de T&i MA&2&C'''MI sec9iona>ilI la ni<el de
sintag8@I Jn A&2I 2&CI ''' & sintag8eI >inare'
O'ser)a0ie; Cu toate cele 8ai sus citateI cind =' de Saussure de;ine7te sintag8aI el ad8ite c@ aceasta !oate ;i alc@tuit@ din
doiI dar 7i din 8ai 8ul9i T&i: MLe sTntag8e se co8!ose de deuL ou !lusicurs unites consecuti<es ''' ,!' 46D0'
aussureI !' 4DAG su>linierile din citate ne a!ar9in'
AB
I,:
,>0 Ele8ent constituti< al sintag8ei este Jns@I al@turi de T&iI 7i RI
Care
40 constituie co8!onenta esen9ial@ a sintag8eiI !entru c@ de la ea e8an@ calitatea de T a leLe8elorG
#) este o entitateI JntrucJt cunoa7te solidaritatea coa9inut&eL!resie:
A0 cel !u9in !rin eL!resia eiI ocu!@ 7i eaI ca 7i T&iiI o lungi8e Jn lan9&
P0 de aceeaI Jn con;igurarea lan9uluiI J7i i8!une !reFen9aI anga:at in consecu9ieI 7i RI MA&R&2&R&C '''
MI succesiune ale c@rei unit@9i ,nu8ai a7a: rela9ionale ,sintag8ele0 de<in MA&R&RM' M2&R&CM'
In aceste condi9ii & R Jnscris Jn consecu9ie de unidi8ensionalitate ,linearitate0 &I situarea unui al treilea
TI reiat cu cei doi sau cu <reunul din ei !rin acela7i RI Jn cu!rinsul aceleia7i unit@9i rela9ionaleI este o
i8!osi>ilitate ;iFic@I JncJt caracterul >inar al unit@9ilor rela9ionaleI i8!us de ;a!teI necesar 7i
o>ligatoriuI are <aloare de lege'
O'ser)a0ie; Sche8ele rela9ionale !e care Ic !ractic@8 & 7i careI in su>sidiar &&&&& 8en9ionJndI au !rodus i8aginea
altor sintag8e decit >inare &' utile i:i chiar
necesare in descrieriI e<identI ;ac a>strac9ie de linearitatea lan9uluiI i8!licit de a sintag8eiI JncJtI din !unctul de <edere al
discu9iei de aiciI nu au nici o concludent@'
4'D' I!oteFa sintag8elor ternare'
4' 4' Sintag8ele cu !re!oFi9ie ,ca 7i cele cu con:unc9ie coordonatoare0 sJnt considerate Jn unele lucr@ri
dre!t ternare: carte ,A0 de ,20 citire ,C0G este nu8@rat@I du!@ cu8 se <edeI dre!t TI 7i !re!oFi9ia'
Pe lJng@ argu8entul general ;or8ulat 8ai susI i!oteFa unor ast;el de sintag8e se in;ir8@ !rin
ur8@toarele argu8ente s!eci;ice:
,a0 Pre!oFi9iaI ca orice conecti<I este !urt@toare de sens rela9ionalI iar un ast;el de sensI ipso facto,
este inco8!ati>il cu calitatea de T'
,>0 Considerarea !re!oFi9iei dre!t TI al treileaI ar atrage du!@ sine o>ligati<itatea identi;ic@rii altor doi
R & un !ri8 RI Jntre carte 7i de, un ai doilea Jntre de 7i citire & orI seg8ente de eL!resie !e >aFa c@rora
ase8enea R&i s@ !oat@ ;i in<oca9i nu eList@'
,c0 O egalitate de con9inut ca cea dintre sol%ii petilor, recunoscut@ ca
36
h(narK' 7i sol%ii la peti, considerata ternar@ ,<eFi carte de citire), eLclude saltul de la M>inarM la un
i!otetic MternarM'
,d0 #i;eren9a dintre lor 7i la, !ri8ulI articol cu rol de ;lecti< de rela9ie
s
!V:
n
ind insu;icien9ele
in<entarului de desinen9e caFualeI al doilea &conecti<I este neesen9ial@I cJt@ <re8e a8>eleI ca
!urt@toare ale aceluia7i sens rela9ionalI re!reFint@I !entru structura sintag8eiI acela7i RI JncJt a&l
nu8@ra !e la ca TI iar !e -lor nuI esteI Jntre alteleI 7i o inconsec<en9@'
O'ser)ajie; La desco8!unerea Jn consiiiuenu i8edia9iI gra8atica traiis;onna9ional@ nu 9ine cont de echi<alenta dintre
conecti<e 7i ;lecti<ele de rela9ieI su!linind res!ecti<ei o!era9ii nu8ai construc9iile cu conecti<e ,cu !re!oFi9ii0(('
4' Q' Structurile cu Mnu8e !redicati<M 7i cu Mele8ent !redicati< su!li8entarM
Q
I eL' feti 7a ,A0
este!alear/5 ,20 )oioas5 ,C0I suit considerateI de ase8eneaI du!@ cu8 se 7tieI ternareG aceastaI !entru
c@ ;iecare din cei trei T&iI Jn cunoscuta sche8@ a unui i8aginar triunghiI se situeaF@ ia cJte unul din
cele trei unghiuriG un ase8enea triunghi nu este Jns@ co8!ati>il cu realitatea lan9uluiI linearG 9inJnd
cont de aceast@ realitateI ;acJnd adic@ a>strac9ie de i8aginea triunghiuluiI structurile aici discutateI cu
T&ii lor Jn consecu9ieI nu !ot ;i eL!licate decJt !rin ceea ce nu8i8 Mrela9ii condi9ionateMG re;erindu&ne
la structurile cu a fi ase8anticI !reFen9a Jn lan9 a lui CI ca nu8e !redicati<I este condi9ionat@ de
!reFen9a lui 2I iar !reFen9a lui 2I ca ase8anticI de !reFen9a lui CG o ast;el de structur@I <o8 s!une c@
este ;or8at@ din dou@ sintag8e >inare condi9ionateI Jn eLe8!lul datI >iuni<ocG MA&R ,;lecti<ul de
acord <er>al0 &2I dac@ A&R ,;lecti<ul de acord ad:ecti<al0&CMI 7i in<ers ,MA&R&CI dac@ A&R&2M0'
Aceast@ condi9ionare nu nu8ai c@ se JncadreaF@ Jn linearitateI ciI !rin 8ani;est@rile saleI dou@ !osi>ileI
o 7i su>liniaF@M M!rogresi<@M & c@tre drea!taI Mregresi<@M & c@tre stJnga'
O'sen)pe H; Neg@8I Jn structura discutat@ aiciI su> 4' Q'I o sintag8@ 2&R&CI !entru c@ nu se !oate in<oca un RI ca seg8ent
de eL!resie 7i deci nici ca sensI Jntre 2 7i CG Jn ter8enii linearit@9iiI C este du!@ 2I dar nu este legat de 2G de aceea Jn sche8@
nu <o8 trasa >aFa triunghiului'
E'&$olo!en:iaI !' 45O S passim; ;olosi8 aici denu8irile uFuale ale ;unc9iilor res!ecti<e'
37
,#es!re un centru co8unI cu8 este aici A' <eFi infra; #;)
O'ser)a0ie #; Pentru 2ailTI cind a;ir8a c@ orice sintag8@ este >inar@( inclusi< structurile de ti!ul discutat aici 7&a ierre esi ronde'i, i!oteFa
unui caracter ternar nu se !uneI intrucJt el ia !e ?i 7i C ia un loc ,Mla co!ule est inse!ara>le '''0N
Q' Situa9ii de ti!ul prima ,A0 tentati)5 7R) re+it5 ,C0I !entru 8oti<ul c@ unul 7i acela7i T ;ace !arte
din dou@ structuri Jn acela7i ti8! ,2I de eLe8!luI este co8!onent@ 7i Jn A&2I 7i Jn 2&C0I sJnt
considerate 8acrostructuriG 8oti<area cu ter8enul co8un nu 9ine sea8a de o alt@ !ro!rietate a
lan9ului <or>irii & continuitatea seg8entelor sale ;inite ,enun9urile
Q
0I continuitate realiFat@ 7i
realiFa>il@ toc8ai 7i nu8ai Jn acest 8od: a!artenen9a unui T la dou@ sintag8e succesi<eG situa9ia
o!us@ este una ireal@I c@ci nu Jntreru!e8 & decJtI de cele 8ai 8ulte oriI cu inten9ie ,<eFiI infra;
O'ser)a0ie) & lan9ul la ;iecare nou@ sintag8@I reluJnd ,re!etJnd0 ter8enul din sintag8a
!recedent@: prima tentati)5, tentati)5 re+it5;
O'ser)ajie; Sint >ine deter8inate ;eno8enele de reiuareI in cu!rinsul enun9uluiI a unui ase8enea TG Mre!eti9iaMI reala
a!oFiueI MreluareaM ,su>iectul reluat
A
0I du>lareaI Jn ro8Kn@I a co8!le8entului direct sau indirect ,aceasta din ur8@' du!@ cu8
se 7tieI ne9inind de inten9ie0'
A' Coordonarea' #ac@ su>ordon@rii Ji este s!eci;ic@ unicitateaI coordon@rii Ji este !ro!rie
8ulti!licitatea ,Msu>iect 8ulti!luMI dar 7i Mnu8e !redicati< 8ulti!luI co8!le8ent direct 8ulti!luM etc0'
Jn acest sensI coordonarea este !luri8e8>r@
P
' Acest ade<@r nu neag@ Jns@ nici el >inaritateaI !reFent@
;iindI 7i Jn organiFarea coordonati<@I aceea7i consecu9ie !e lungi8e a ele8entelor lan9ului' #e
aceeaI des!re un CI din MA & coord' & 2 & coord' & C ''' MI nu !ute8 a;ir8a c@ este coordonat 7i cu AI
nici atunci cJnd se re!et@ aceea7i s!ecie a coordon@rii'
O'ser)a0ie; #enu8irea Mconstela9iiMI a!licat@ de L' +:el8sle< ter8enilor coordona9r
B
I con;runtat@ cu succeden9aI are nu8ai
<aloare de 8eta;or@'
4 2allTI 45BDI !' 4DA'
Q I'idem;
A $AI 45CAI III !' 54'
P $u9u Ro8aloI 456AI !' PQ'
B +:el8sle<I 45C6I !' PA'
AO
#o<ada su!li8entar@ o o;er@:
,a0 lan9ul cu s!ecii ,ale coordon@rii0 di;eriteI caI de eLe8!luI MA i 2I dar n+ CM 7a )enit 7i a )5%+t dar
n+ a 1n)ins), undeI e<identI C nu se a;l@ Jn rela9ie cu AI ;a!t ce reFult@ din i8!osi>ilitatea de a Jncadra
i!oteticul R dJntr&o i!otetic@ sintag8@ A&R&C la <reuna din s!eciile ,care intr@ Jn discu9ie0 co!ulati<@
sau ad<ersati<@G
,>0 !erioada dis:uncti<@
4
I eL' "ori A i at+nci 2I ori C i at+nci #MI din care nu !ot ;i decu!ate decJt
trei sintag8e
Q
I toate trei >inare: o sintag8@ dis:uncti<@ "ori A, ori CM 7i dou@ co!ulati<e MA i 7at+nci)
2MI MC i 7at+nci) #M'
P' Jn concl+%ie, sintag8a este nu8ai >inar@I din cauFa linearit@9ii ,unidi8ensionalit@9ii0 lan9ului
<or>iriiI unidi8ensionalitate care o>lig@ &a7a cu8 ar@ta Saussure & la consecu9ie Jn dis!unerea
ele8entelor constituti<e ,T&R&T&R&T '''0 7iI !rin aceastaI la >inaritate' Acest ;a!t nu neag@ utilitatea
,sau necesitatea0I !e !lan 8etodologicI a !ractic@rii sche8elor'
4
$AI 45BPI III !' 4CP' Pentru Msintag8e coordonati<eMI <eFi SKteanuI !' A6Q'
A5
R"IA (A & CREATORL TERMENILOR
0. Po!tulate. ,40 Ado!t@8 ter8enul sinta/m5 1n acce!9ia de structur@ >inar@(' ,Q0 Cu!rinde8 su> ,t
n+ nu8ai o ,ts
#
, ci 7i o ,tc; ,A0 Pe cele dou@ !oFi9ii ale T&ilor se a;l@ nu !@r9ile de !ro!oFi9ie sau
!ro!oFi9iileI ci leLe8ele' ,P0 ,t este unitatea & 7i 8ini8al@I 7i 8aLi8al@ & a sintag8iciiI categoria ei
general@I care&7i su>ordoneaF@ ca s!eciiI 7i !ro!oFi9iaI 7i ;raFaI acesteaI reduse la condi9ia lor necesar@
dar su;icient@I ne;iind decJt !articulariF@ri ale ,tL Jn consecin9@I nici !ro!oFi9iaI nici ;raFa nu !ot
:usti;ica instituireaI !e >aFa lorI a unor ni<eluri su!erioare celui al ,t; ,B0 R dintre --S, cunoscJnd ea
Jns@7i solidaritatea cR & eR, res!ecti< sensul rela0ional 7i relate8ul ,E ;lecti<ele de rela9ie a
conecti<ele0I re!reFint@ o entitate a ,t, entitate ce de9ineI ca 7i leLe8eleI o distan9@ Jn lan9ul <or>iriiI
egal@ cu lungi8ea relate8uluiG de aceeaI Jn re!reFentarea structurii unei ,t, se cere introdusI al@turi
de T&i
A
I 7i si8>olul RA -PR1-;
4' Jn cele de 8ai :osI ne !ro!une8 s@ ar@t@8 c@ Jnsu7i R este creatorul <alorii de Ta leLe8elor'
2. Anali4a !inta+&ei !oate ;i Jntre!rins@I Jntre e<entual alteleI din dou@ !ers!ecti<e: din a organiF@rii
ei lineareI -PR P -,<eFi Q' 4'0I 7i din cea a !lanurilor con9inut H eL!resie ,<eFi Q' Q'0'
4 I'idem, !' QAD'
Q Se su>Jn9elegeI a;ir8a9ia nu !ri<e7te enun9urile neanaliFa>ileI !ro!oFi9iile no8inaleI trans!unerile '''
A In "lemente, !' C4C 7' u'I doar 6M7i -';
40
Q' 4' La analiFa din !ri8ul unghiI o !ro>le8@ !ar a o !uneI Jn anu8ite ntua9ii' identificarea lui R ,<eFi
Q' 4' 4'0 7i disocierea ,des!rinderea0 sa de un anu8it ;,<eFi Q' 4' Q'0'
Q' 4' l& CJnd R este un ;lecti<I Rs, elI uneoriI nu este identi;icat: de
e
L'I casa )ecin+l+i este considerat@
o sintag8@ MJn care ter8enii se co8>in@ directMI s!re deose>ire de sintag8ele cu Mcu<inte conecti<e(M'
Ast;el de co8>in@ri directe ale T&ilor au locI dar nu8ai Jn M:uLta!unereM
Q
I unde R, Jntr&ade<@rI nu
eList@' Jn aceste situa9iiI li!sa lui R este su!linit@I din !artea <or>itoruluiI de cea 8ai !ro>a>il@
asocia9ie a sensurilor 7c&)A Jn )a pleca m1ine acolo, nu !une8 Jn leg@tur@ !e in1ine cu acolo, de7i
eList@ structura Mad<er> a ad<er>M' ci !e ;iecare cu <er>ul' Nu acesta este Jns@ caFul eLe8!lului de 8ai
sus 7casa )ecin+l+i), unde e3ist5 un R, un Rs-;lecti< 7-l+i), Jndre!t@9it la un trata8ent egal cu al unui HY
s&conecti<G ca do<ad@I co8!ar@8 dou@ ,lsA ,a0 sol%ii petilor 7i ,>0 sol%ii la petiL dat@ ;iind identitatea
de con9inut dintre ,a0 7i ,>0I di;eren9a dintre acestea se reduce la eRA HJ&;lecti<I HY&conecti<I res!ecti<
-lor, la;
Q' 4' Q' AnaliFaI din acela7i unghiI a sintag8ei i8!une a!oi disocierea lui R de -A, disociere necesar@I
dat@ ;iind structura unei ,t, 7i util@ ,<eFi P'0' Pentru Re !ro>le8a nu se !uneI acesta ocu!Jnd o !oFi9ie
neutr@ ;a9@ de -A; Se !une Jns@ !entru Rs, care se a;l@ Jn Maderen9@M cu -s, constituindu&se J8!reun@ cu
acesta Jntr&o ;unc9ieG de aceeaI o!era9ia co8!ort@: ,a0 Jn<ingerea aderen9ei dintre Rs 7i -s, cJnd Rs este
un ;lecti< aglutinat ,eL' -lor din petilor), aceasta Jnse8nJndI !racticI deglutinarea luiG ,>0 sc@derea
;lecti<ului de rela9ie 7Rs) din structura leLe8ului a;l@tor !e !oFi9ia -sL ,c0 Jn consecin9@I acce!tarea c@
-s este ceea ce r@8Jne du!@ aceast@ sc@dere: ;ie r@d@cinaI ;ie te8aI luat@ adic@ J8!reun@ cu su;iLeleI
deri<ati<e sau categorial&o!oFi9ionaleI r@8ase'
Not5A CJnd Rs este un conecti<I !e !oFi9ia -s r@8Jne Jntreg leLe8ulI 8or;e8ele acestuia nea<JndI toc8ai din cauFa
conecti<ului' nici o <aloare rela9ional@: de eL'I un atri>ut realiFat !rin M!re!oFi9ie a su>stanti< Jn geniti<M nu este ,MdelocM0
geniti<alI ci ,MeLclusi<M0 !re!oFi9ional'
4 "lemente, !' 44O&l45'
tste <or>a de :uLta!unerea autentic@ ,E i8!osi>ilitatea conecti<ului0 7i nu de ceea ce a8 nu8i !seudo:uLta!unere ,E conecti<
su!ri8at0'
P4
Jntr&un cu<JntI disocierea Jn discu9ie Jnsea8n@ renun9area & !entru durata analiFei & la categoriile M!arte
de !ro!oFi9ie ,su>ordonat@0M 7i M!ro!oFi9ie su>ordonat@MI ca la unele a c@ror structur@ "Rs P -s"
toc8ai une7te !e Rs cu -s;
#; # Sec9ion@8I din ai doilea unghi anun9atI Sts sol%ii la petiL nu8@r@8 in !lanul eL!resieiI Q
seg8enteI iar Jn !lanul con9inutuluiI - ele8ente ,sensuri0
4
I 7i acestea ;iind discreteA
,40 eL sol%ii cL MsolFiiM
,Q0 eRs la cRs MlaM
,A0 e& peti cL M!e7tiM
,P0 eTr D cTr ((o>iect !osedatM ,du>lJnd cL MsolFiiM0
,B0 eTs D cTs M!osesorM ,du>lJnd cL M!e7tiM0'
Not5; &; ele8ent s!eci;ic ni<elului leLicalI re!reFint@ la ni<elul sintagniic ele8entul <echiI asigurJnd leg@tura Jntre aceste
ni<eluriG s!eci;ice ni<elului sintagniic sJnt 6Y 7i <aloarea de --S a L&elor'
Constat@8 c@I dintre cele A sensuri /ramaticale, c-r, c-s, cRs, singurul a;l@tor Jn solidaritate cu un
seg8ent de eL!resie este cRs, lui c-r 7i lui c-s nere<enindu&le <reunul'
A' Se8ni;ica9ii' A' 4' CunoscJnd doar el solidaritatea res!ecti<@I nu8ai R constituieI la ni<elul
sintag8icI o entitate'
A' Q' c-r 7i c-s nu sJnt decJt re;leLe ale lui R, eLtrinsece leLe8elorG c- este deci conce!tul care e8an@
de la R, du>lJnd un c&; ,#es!re o dina8ic@ Jn acest sens <eFi B'0'
O'ser)a0ie; Jn sensul eti8ologic al cu<Jntului iposta%5 7= M^ui est !lace eu dessousMI <eFi #auFat et al'I s' <' li=postase), &
este i!ostaFa lui - 7i nu in<ersI !otri<it cu o e<entual@ i8agine Ia care ar !utea conduce sensul uFual al cu<Jntului res!ecti<'
A'A' JntrucJt nu R reFult@ din !reFen9a T&ilorI ci --n ,cit' <aloarea de --i a L&elor0 reFult@ din !reFen9a
Iui R, cR nu este nicidecu8 un !unct de inciden9@ Jntre c-r 7i c-sA Jn A fiindc5R, M;iindc@M 7cR) este
singurul care ne s!une c@ necunoscuta leLical@ R 7c&) este McauFaM 7c-s) - cunoscut@'
4 Situa9ia este aceea7i 7i Jntr&o ,tc;
42
A' P' Jn orice ,t; ,tc sau ,ts, --'ri ;iind doi 7i nu8ai ,cJte0 doiI R nu noate ;i decJt unul 7iI de aceeaI
nu8ai o dat@ 8arcat: Jn Jns@7i sintag8a
no
edicati<@I / c':
se
realiFeaF@ eLclusi< !rin ;lecti<ul de acord <er>alI nu
si !rin ;lecti<ul de no8inati<I aceasta ne;iind decJt condi9ia contract@riiI Jn res!ecti<a ,ts, ca -r; a
leLe8ului & su>stanti< sau !ronu8e ,<eFi infra, B'A'0
A' B' #ate ;iind cele de 8ai sus' R ne a!are ;iresc ca autono8G aceast@ autono8ie se con;ir8@ !rin
eLcluderea de c@tre cR - se8ni;icati<I nu a unui c-, ceea ce ar Jnse8naI a>surdI eLcluderea !ro!riului
re;leLI ciI ide<erindu&se cele de su> A' 4' 7i A' Q' &I a anu8itor c&; Ilustrati<e Jn acest sens sJnt
inco8!ati>ilit@9ile 7i !leonas8ele care se !ot !roduce la JntJlnirea dintre cR 7i c&; Inco8!ati>ilit@9i:
eL' loc+l #5n) '''I a se preta (e '''G !leonas8e cR - c&A eL ''' ' #tre direc0ia, ''' (entru scop+lL c& -cRA
eL' opo%i0ia #ontra '''I a s+prap+ne (e ''' 7' a'
O'sen'afie; O!oFi9ii ,ter8inologice0 ca semantem & morfem sau c+)inte c+ sens deplin - +nelte ,uneori simple ,YS0 +nelte)
/ramaticale re;lect@ discri8in@ri ce 8ini8aliFeaF@ semantica rela0ional5;
P' #isocierea lui Rs de -s este nu nu8ai necesar@ ,descrierii unei ,t, <eFi Q'0I ci 7i util@I !rin unele
!ers!ecti<e !e care le deschide'
P' 4' Consecin9@ a celor de su> Q' 4' Q' 7i Q' Q'I dar 7i r@s!uns unui deFideratI ;unc9iile & inclusi<
!redicatul 7i su>ordonatele & se <or !utea de;ini !rin categorii o8ogeneI 7i anu8e !rin leLe8eI ca
singura entitate din a;ara lui R, Jn cadrul unei ,tL atri>utul su>stanti<al !re!oFi9ionalI de eL'I este
s+'stanti)+l su>ordonat de o !re!oFi9ie unui ,alt0 s+'stanti);
P' #; Jn inter!retarea ;unc9iilorI cR, recunoscJndu&i autono8iaI tre>uie &i!@ratI sustras ecli!s@rii lui de
c@tre c&L de !e aceast@ !oFi9ie inter!retJndI Jncadr@rile unor ;unc9ii se 8odi;ic@' #e eL'I Jn s-a n5sc+t
5n ora%ul ... 6 & anul '''I nu a8 a<ea co8!le8ente di;eriteI de loc 7i de ti8!I c@ci loculMI res!ecti<
Mti8!ulM sJnt c&, ci unul singurI JntrucJt MJnM r@8Jne
a
cela7i cRs ,E Mcon9inereaM0G la rJndul lorI cele
dou@ c& 7ora+l 7i an+l) sint du>late de acela7i re;leL McontinensM
4
7c-s); #e redus la unul singurI
"eFi #auFat et al'I s' <' Tcontenir, Mdu lat' continere, re;(ait en Tcontenere";
PA
cu acela7i s!or de a>stractiFareI sJntI ca un alt eLe8!luI co8!le8entele construite cu de la - p1n5 laA a
c5l5torit de Ia 2 !Jn@ Ia CI a tr5it de la 4OBD !Jn@ la 4OO5'
P' A' Tratarea unor gru!uri ca 1n ipote%a, 1n ca%+l, c+ condi0ia 7' a' dre!t locu9iuni !re!oFi9ionale
7Rs) & Jn loc de ;unc9ii 7Rs a -sF circu8stan9iale & se >locheaF@ la un ad:ecti< ocurent 71n
ca%+l acesta0I c@rui ad:ecti< nu&i este !ro!rieI dre!t cR, decJt MinerentaM teR, acordul0I iar aceasta
eLclude Mcircu8stan9aM'
B' Jn ce !ri<e7te du>larea celor doi c& cu cJte un c-, se !oate identi;ica o dina8ic@ ,a>strac9ie ;KcJnd
de succesiunea rul@rii H !roducerii co8!onentelor sintag8ei ca ele8ente ale lan9ului0' Aceast@
dina8ic@ se deose>e7te de la ,ts la ,tc;
U; 4 in ,ts, este generat & de c@tre Rs & c-s, care du>leaF@ unilateralI un anu8it &, 7i anu8e !e acela cu
care Rs se a;l@ Jn aderen9@I iar c-s, la rJndul s@uI J7i recla8@ antino8ulI careI c-r, de<ine du>lantul
celuilalt &; Jn eLe8!lul analiFatM de la cRs - M!osesiaMI la c-s & M!osesorMI iar de ia aceastaI la c-r -
Mo>iect !osedatM' ,/i Jn proprietar+l casei, McasaM este M!osesorM & Mcasa are un !ro!rietarM & 7i nu
Mo>iect !osedatMI cu8 se consider@ Jn $AI 45CAI III !' 4Ql&lQQ'0
B' Q' Jn ,tc, al c@rei R, Re, este nonaderent 7i unde c-a este identic cu c-p & de aici 7i !osi>ilitatea
in<ers@rii leLe8elor &I cei doi cTsJnt genera9i >ilateral 7i si8ultanI du>lJnd cei doi c&; Jn A dar R, 7i A,
7i R sJnt & egal & ad<ersati<i'
No9ionaliF@8 , E su>stanti<iF@80 sensul rela9ionalI MlaMI !entru <ehicularea lui Jn ;or8ul@'
PP
R"&AVIA - OR$ANI?ATORL TERMENILOR
D' D' CoordonareaHsu>ordonarea cunosc de;ini9ii 8ai 8ult sau 8ai !u9in ;elurite: !rin !lanurile di;erite
sau acela7i ale ter8enilor(I !rin ;unc9ia di;erit@ sau identic@ a ele8entului ,ter8enului0 ad@ugat
Q
I !rin
re!etarea & Jn caFul coordon@rii & a !oFi9iei sintactice
A
,ocu!at@ de un al doilea ter8en0 sau !rin
!resu!unereaHne!resu!unerea unui ter8en de c@tre cel@lalt
P
'
D' 4' Ca o tr@s@tur@ co8un@ a de;ini9iilor 8en9ionateI se des!rinde aceea c@ toate au Jn <edereI Jntr&un
;el sau altulI ter8enii rela9iei'
D' Q' Aceast@ de;inireI !rin ter8eniI cu!rinde Jns@ doar e;ectul unei cauFeI orI !entru a distinge
;unda8entul di<iFiunii & du!@ cu8 se <a <edeaI dihoto8ice &I se cere sta>ilit@ cauFa acestui e;ectG ea
se a;l@ Jn Jns@7i rela9iaI !rin notele intrinsece ale c@reia se <a eL!lica ac9iunea ei
su>ordonant@Hcoordonant@ asu!ra ter8enilor' MRela9iile sintactice asigur@ enun9ului caracterul unui tot
organiFat: ele !laseaF@ Jn 8oduri di;erite co8!onentele enun9ului unele ;a9@ de alteleM ,$u9u Ro8aloI
456AI !' AC0'
(reci%are; CJnd Rs este ;lecti<ul ,de rela9ie0I Ts de<ine egal cu ceea ce r@niJne Jn a;ara ;lecti<ului
res!ecti<: te8@
4
$AI 45CA' II' !' 5'
Q
MartinetI !' 4C5' 46D'
A
$u9u Ro8aloI 456AI !' P4'
P +:el8sle<' !' QB'
45
leLical@I te8@ gra8atical@ cu a;iLe ,gra8aticale0 nerelati<eI eLclusi< o!oFi9ionaleI sau radical a a;iL
Fero'
4'D'HY Is; omisi'ilitatea; Ade<@r aLio8aticI un R nu !oate eLista decJt Jn !reFen9a a doi TI JncJtI
su!unJnd o structur@ T & R & T !ro>ei o8isi>ilit@9ii' este ;iresc ca' o dat@ cu o8iterea oric@ruia din T&iI
s@ se o8it@I ne8aia<Jnd rostI 7i R'
Q' D' De la efect la ca+%5; Co8!arJnd structurile ,40 a a+%it i a )enit 7i ,Q0 a a+%it c5 a )enit din !unctul de
<edere al co8!orta8entului lor la !ro>a res!ecti<@I a8 !utea ;or8ulaI dre!t deose>ireI constatarea c@I
Jn ti8! ce un Re se o8ite cu oricare din cei doi T&i ,40I un Rs se o8ite cu unul & anu8it ,<eFi 8ai :os
A' D' 2'0 & din ei ,Q0G nu8ai c@I o!rind aici constatarea deose>irii dintre ,40 7i ,Q0I ne&a8 g@si la ni<elul
unei a!aren9eI 7i anu8e c@ rela9ia este o aneL@ a ter8enilorI care&i secundeaF@ !e ace7tia Jn :ocul
o8isi>ilit@9ii ior' #ac@ Jns@ res!ect@8 deose>irea dintre entitatea R 7i entitatea T 7i recunoa7te8 ast;el
c@ nici unul din T&i nu !oart@ <reo 8arc@ a coordon@rii H su>ordon@riiI Jl identi;ic@8 dre!t cauF@ a
deose>irii ,Jn eLclusi<itate0 !e RI ca singurul ele8ent <aria>il al celor dou@ structuriI JncJt sensul
cauFalit@9ii se r@stoarn@: Jn !reFen9a unui anu8it R' o anu8it@ o8isi>ilitate a T&ilorI iar aiciI unde nu
eList@ un alt ele8ent <aria>ilI MJn !reFen9aM este egal cu Mdin cauFaM'
A'D' Rc!Rs & note definitorii;
A' Re9ine8 din cele de 8ai susI ca !ri8@ distinc9ie antino8ic@I ;a!tul c@I !e cJnd un Re genereaF@
>ilateral o8isi>ilitatea ,eL' 4I a a+%it sau a )enit), un Rs o genereaF@ unilateral ,eL' H, a )enit);
2' Jnsea8n@ c@ un Rs se a;l@ Jn aderen9@ cu unul dintre T&iI cu acela !e care Jl consider@8 TsI tar@ ca
!rin aceasta R s@ !iard@ din autono8ie'
O'ser)a0ii, ,a0 CJnd Rs este un ;lecli<' li8>ile 8ai !ronun9at sintetice duc aceast@ aderen9@I de cele 8ai 8ulte oriI !in@ la aglutinarea dintre
Rs 7i Ts'
,>0 Aceea7i aderen9@ !oate ;i Jns@ u7or identi;icat@ 7i Jn caFul unui Rs&conecti<: indi;erent dac@ acesta este unul inter!ro!oFi9ional ,con:unc9ia
su>ordonatoareI ad<er>ul relati< sau !ronu8ele relati<0 sau intra!ro!oFi9ional ,!re!oFi9ia0I el se alia nu la drea!ta lui TrI ci la stJnga lui Ts'
PC
,c0 #ac@ s&ar actualiFa sensurile eti8ologice ale lui prae- 7i -posit<, s&ar a:unge la ter8enii prepo%i0ii s+'stanti)ale, pronominale etc' iI!entru
!re!oFi9ii0 S prepo%i0ii )er'ale ,!entru con:unc9iile su>ordonatoareI ad<er>ele relati<e 7i !ronu8ele relati<ecI o>9inJndu&se !rin aceste
denu8iri atu re;lectarea Mgenului !roLi8M 7i a Mdi;eren9ei s!eci;iceM dintre su>clasele de conecti<eI cit 7i o siste8atiFare ter8inologic@'
#es!re un Re nu <o8 s!une c@I Jn schi8>I este Jn aderen9@ cu a8Jndoi T&iiI ciI !entru 8oti<ul care
decurge din C' 7i #'I c@ & nonaderent
4
& se a;l@ la egal@ distan9@ de a8>ii ter8eni ,Ta 7i T!0'
C' Aderen9a nu este ins@ una si8!lu ;iFic@I ci & eL!resie a unei 8ai adinei leg@turi & cunoa7te o not@
calitati<@I regi8ul: Rs au regi8I Re nu au regi8'
Cu8 regi8ul i8!lic@ o do8inareI Jnsea8n@ c@ Rs Jl do8in@ !e Ts' Re nu do8in@ nici !e TaI nici !e
T!'
O'ser)a0iA, ,l(i #o8inarea lui Ts de c@tre Rs se 8ani;est@: ,a0 !rin i8!unere de categorii: este caFul tuturor Rs&conecli<eI !re!oFi9iile
i8!unJnd lui Ts categoria caFuluiI con:unc9iile ,su>ordonatoareGI ad<er>ele relati<e 7i !ronu8ele relati<eI categoria !ersoanei ,<eFi A0: ,>0
tar@ o ase8enea i8!unereI din 8oti<e de !ro!rietate ce 9in de TsG de eLe8!luI om+l )e a#olo, unde lui Ts Eacolo), ;iind ad<er> Ji sJnt
i8!ro!rii caFurile' EsteI tot aici la ,>0I 7i caFul tuturor Rs&;lecti<e ,de rela9ie0I careI odat@ sc@Fute din structura leLe8uluiI Ji las@ lui Ts o
!arte ,<eFi 8ai sus O'ser)a0ii ,>00 i8!ro!rie 7i ea categoriilor !e care Rs i le&ar i8!uneG do8inarea ins@ r@8JneG !entru a o do<ediI a!el@8 la
identitatea sol%ii l+peti = sol%ii penilor, undeI a7a du!@ cu8 la Jl domin5, cu i8!unere de acuFati<I pe peti, tot a7a 7i -lor ii do8in@ !e
acela7i 7peti-), ;@r@ Jns@ <reo i8!unere de geniti<I geniti<ul Jnsu7i de<enind Rs' Ad@ug@8I Jn acela7i sensI analogia cu situa9ii din do8eniul
leLicologiei: ele8entele latine sau grece7ti intrate Jn construc9ia unor cu<inte do8in@ !ri8a co8!onent@: eLe8!lu Jn %eificare, -flccire Jl
do8in@ !e %ei- etc'
,Q0 #o8inarea de care este <or>a aici ,su> C'0 nu o neag@I ;ire7teI !e cea de la ni<elul Jntregii sintag8eI ci se cu!rinde Jn aceasta din ur8@I i
se su>ordoneaF@: Tr do8in@ gru!ul Rs&Ts' iar Jn@untrul gru!uluiI Rs ii do8in@ !e Ts'
#' Prin aderen9@ ,7i regi80I du!@ cu8 s&a <@FutI Rs ;or8eaF@ J8!reun@
cu
Ts un gru!G acest gru!
re!reFint@ o ;unc9ie ,Jn acce!9ia de contractantI selecta8I al unui TI Tr0' Cel care genereaF@ calitatea
,7i categoria0 de
Con:unc9ia enclitic@ lat' -9+e este o eLce!9ie singular@'
P6
;unc9ie a gru!ului este Rs' Ca do<ad@I Jn caFul unui ReI T&ii ,Ta 7i T!0 nu
sJnt unul altuia ;unc9ii'
E' Ne;iind Jn aderen9@ cu <reunul din T&i ,'7i nea<Jnd regi80I R
c
uner!ro!oFi9ionali cunosc
trans8isi>ilitatea din !oFi9iaI ini9ial@ inter!ro!oFi9ional@I 7i anu8e inter!redicati<@I Jntr&una
intra!ro!oFi9ional@ ,eL' el alearg@ i ea alearg@ & el 7i ea alear/5)L Rs ,inter!ro!oFi9ionali0 sJnt
netrans8isi>ili 7i sJnt ast;el !entru c@ !ractic nu se !ot deta7a de Ts &!redicatul su>ordonatei &I toc8ai
din cauFa aderen9ei'
=' Trans8isi>ilitatea lui Rc realiFat@ Jnsea8n@ 8ulti!licitate: su>iect 8ulti!luI co8!le8ent direct
8ulti!lu etcI etcG Jn schi8>I do8eniului Rs Ji a!ar9ine antino8ul 8ulti!licit@9ii & unicitateaI !e care o
de;ini8 dre!t imposi'ilitatea e3isten0ei, 1n dependen0a +n+i -r, a +n+i al doilea /r+p Rs; O -s 1n care
Rs sa fie identic c+ +n+l dat ,cu cel dat0'
Nota; Peiuru li8itele unicit@9iiI !recu8 7i !entru o reFol<are a contradic9iilorI caI de eLe8!luI cea dintre un <er> regent
8ono<alent acuFati<al ,MunicitateM0 7i co8!le8entul s@u direct 8ulti!lu ,M8ulti!licitateM0: citim c5r0i 0i re)iste, <eFi 7infra,
2nicitatea);
$' RsI !rin do8inarea ,regiFareaI gu<ernarea0 unui TsI Ji sta>ile7te acestuia o orientare Jn lan9ul
<or>iriiI Mc@tre stJngaM sau Mc@tre drea!taMI indi;erent de !oFi9ia lui TrI Jn ;unc9ie de direc9ia Jn care J7i
eLercit@ aceast@ do8inare: ,a0 dac@ Rs se a;l@ la stJnga lui Ts ,Rs&Ts0I regiFJndu&l deci de la stJnga la
drea!taI el Jl orienteaF@ !e TsI Jn lan9I c@tre stJnga 7i ast;el Jl leag@ de Tr de la drea!ta la stJngaI
indi;erent dac@ to!ica ele8entelor structurii este Tr&Rs&Ts sau este Rs&Ts&Tr: 7i Jn )ine c+ noi, 7i Jn c+
noi )ine, c+ Jl leag@ !e noi de )ine ,nu in<ers0I de la drea!ta la stJngaI Jn a8Jndou@ situa9iileI !entru c@
Jn a8Jndou@ c+ se a;l@ la' stJnga lui noiL ,>0 & in<ers' In generalI situa9ia de su> ,a0 este a Rs&conecti<eI
iar cea de su> ,>0 este a Rs&;lecti<e'
Ideea eListen9eiI Jn do8eniul RsI a unei direc9ii ,Mdirec9ion@riM0 reiese din realitatea re;lectat@ de
ter8enul prepo%i0ie 7i J7i g@se7te con;ir8area Jn realitatea o!us@I re;lectat@ de antoni8ul postpo%i0ie
,eLe8!lu lat' rccuin0&
O'ser)a!ie; EList@ 7i Jn li8>a ro8Kn@ situa9ii cJnd Rs&conecti<e leag@ de la sting@ la drea!ta: "a este deose>it de talentata, ,-
a d+s nu 7tiu unde' Aici
PO
le a8inti8 8ai ales !entru a :usti;icaI Jn !lusI !ro!unerea de ordin ter8inologic de 8ai sus ,<eFi A' D' 2' O'ser)a0ii ,c00: dac@
!e de, din eLe8!lul de aiciI Jl !ute8 nu8i & inco8!let & !ost!oFi9ie ,eListJnd ter8enul0I Jn ce&l !ri<e7te !e +nde ar ;i
contraindicat s@&l nu8i8 & cu8 ar reFulta !rin o!oFi9ie & M!ostad<er> relati<MG !ro!unerea 8en9ionat@ ar Jnl@tura di;icultatea
7i ar aduce un !lus de !ro!rietate: de; !ost!oFi9ie & Jn eLe8!lul dat &ad<er>ial@I iar +nde, !ost!oFilie <er>ala'
Rs sta>ile7te deci direc9ie' Re nu
4
'
O'ser)ate; O alt@ antino8ie RcHRs !ri<e7te locul lui R Jn con0in+t+l structurii T&R&TI JneJt' neali8indu&se celor de !in@ aici 7i
ne;iind nici necesar@ !entru cele !ro!useI nu o cu!rinde8I su> un+'I Jn discu9ia de ;a9@'
A' 4' Tr@s@turile distincti<e ale Rs 7i ale Re enu8erate sJntI du!@ cu8 se <ede' 8oduri de 8ani;estare
ale aceluia7i ;actor cauF@ & rela9iaI care se arat@ ast;el ca organiFator al ter8enilor'
P' D' #e aceeaI ;unda8entul care une7te cele dou@ categoriiI coordonarea 7i su>ordonareaI
criteri+l du!@ care clasi;icarea le are ca reFultat Jl consider@8 a ;i mod+l c+m rela0ia or/ani%ea%5
termenii;
B' D' Implica0ii i consecin0e;
Acest 8od se J8!arte Jn dou@ 7i nu8ai dou@I du!@ cu8 Jnse7i notele co8!onente sJnt dou@I
contradictoriiI Mter9iulM ;iind eLclus: un R sau este Jn aderen9@ cu un T sau nu esteI sau are regi8 sau nu
are etc'
B' 4' #at@ ;iind aceast@ alternati<@I !ro>le8a unei a treia !osi>ilit@9i o consider@8 !seudo!ro>le8@G ea
se !une !entru a!oFi9ie 7i !entru rela9ia !redicati<@'
B' 4' 4' Apo%i0ia nu ne !une Jn ;a9a unei a treia !osi>ilit@9i !e care ar b ;eri&o ra!orturileI !entru c@I
JntrucJt nu eList@ un al treilea ;el de RI altul decJt Re sau Rs ,un e<entual Ra0I deci nici un al treilea
8od de organiFare a ter8enilorI ea se situeaF@ Jn a;ara ra!orturilorI ne;iind decJt reeditarea unui TI ;ie
a unui gru! R&TI du!licatulI co!ia acestuiaI adic@ un seg8ent oricu8 !arantetic Jn lan9ul <or>irii'
B' 4' Q' Rela0ia predicati)5 r@8Jne Jn cu!rinsul su>ordon@riiI !entru c@:
!lanul a7a nu8itelor Mtransla9iiMI <eFi des!re un MsensM ,TesniereI !' AC60'
P5
,a0 Structura su>iect&!redicat are dre!t R ;lecti<ul de acord <er>alI care este 7i el un RsI Jntoc8ai ca un
;lecti< de acord ad:ecti<al sau ca orice alt ;lecti< ,de rela9ie0'
,>0 Structura Jn discu9ie se su!uneI ca oricare altaI !ro>ei o8isi>ilit@9ii&7i l+pt5 din om+l l+pt5 este
o8isi>il ca 7i l+pt5tor din om+l l+pt5tor;
TeFa c@ structura res!ecti<@ se !laseaF@ Jn a;ara su>ordon@rii ne&o eL!lic@8 !rintr&o inconsec<en9@ de
ordin 8etodologic: ea este scoas@ dintre celelalte structuriI de su> controlul o8isi>ilit@9iiI 7i este
su!us@ eLigen9elor enun9uluiI aducJndu&se a!oi argu8entul c@ Jn li!sa !redicatului nu se !oate <or>i
de enun9G este Jnlocuit deci !unctul de <edere al organiF@rii structurii cu acela al <alorii de
Mco8unicareMI de enun9I <aloare !e care structura su>iect&!redicat !oate s@ o ai>@I du!@ cu8I de alt;elI
!oate 7i s@ nu o ai>@ ,cJnd se constituie ca !ro!oFi9ie su>ordonat@0'
,c0 Interde!enden9a( ter8enilorI in<ocat@ ca not@ caracteristic@ acestei structuri ,sintag8e0I nu este
con<ing@toare: 7i l+pt5, din eLe8!lul de 8ai susI eL!ri8@ o not@ a unei no9iuni ,deose>it@ de l+pt5tor
!rin aceea c@ este !reFentat@ MJn des;@7urareM
Q
0I orI Jntre o not@ 7i no9iunea ei nu !oate ;i
interde!enden9@I !entru c@I Jn ti8! ce o no9iune !oate eLista ;@r@ afirmarea uneia din notele saleI o
not@ nu !oate eLista Jn a;ara no9iunii din al c@rei con9inut ;ace !arte'
,d0 %inJnd cont de cele de su> ,>0 7i ,c0I Jns@7i tratarea su>stanti<ului din cele dou@ structuri este
ne:usti;icat di;erit@: se ad8ite om+l Jn a;ara lui l+pt5tor, dar nu se ad8ite acela7i om+l Jn a;ara lui
l+pt5;
O'ser)ape; =a!tul c@ Jn om+l l+pta su>stanti<ul este o>ligatoriu Jn caFul no8inati< nu&i schi8>@ statutul de ter8en
nono8isi>il , E su!raordonat0'
B' Q' Consider@8 c@ deose>irile dintre Re 7i Rs sJnt o>iecti<eI calitati<e 7i & Ia acest ni<elI al
dihoto8iei & esen9iale ,<eFi ;ie 7i nu8ai tr@s@tura #'0&
B' A' Re 7i Rs sJnt Jns@ !articulariF@ri ale aceluia7i generalI RI JneJt acesta este de9in@torul esen9ei de
ulti8@ adJnci8eI unice
A
: Jn con9inutI
4 +:el8sle<I 45C6I !' QB'
Q OnuI !' OQ'
A Ter8enii ra!orturilor Mgeneral&!articularMI Mesen:@&;eno8enM
50
Msu8@&unitateM sJnt aici
ns
ul rela9ional' #e aici !lecJndI du!@ cu8 Rs a Rc E RI tot a7a structurile
) Tr&Rs&Ts 7i ,>0 Ta&Rc&T! J8!art structura ,c0 T&R&TI iar dac@ structura
,a0 se nu8e7te sintag8@
4
I ar ;i logic ca 7i structura ,>0I ca cealalt@ & din
dou@ & !articulariFareI s@ se nu8easc@ tot sintag8@I coordona9i <@
Q
I 7iI
odat@ cu acesteaI Jns@7i ;or8ula general@ ,c0'
O'ser)a0ie; Consider@8 sintag8a dre!t cea 8ai general@ categorie a sintag8icii' 8ai general@ decJt !ro!oFi9ia sau
;raFa'
S&ar o>9ine Jn ;elul acesta o o8ogeniFare ter8inologic@I !rintr&o denu8ire !re;era>il@I ca 8ai scurt@I
uneia ca Munitate rela9ional@M 7i ca 8ai deli8itat@ decJt ceaI !rea general@I de Mstructur@MI la careI Jn
cele de 8ai susI ne&a8 <@Fut o>liga9i s@ recurge8'
concordan9i'
4
-ratat, !' QAD'
er8enul de sintag8@I !rin sensul s@uI nu eLclude coordonarea ,<eFi #auFat et al'I s' <' s=nt); Pentru o o!inie Jn acela7i sensI <eFi S@teanuI !'
A6Q'
B4
LE$TRI SLNTACTICE #E LA ST3N$A LA #REAPTA
O>ser<a9iile noastre re;eritoare la cu<intele rela9ionale
4
conduc la ur8@toarea clasi;icare a lor & de
natur@ s@ scoat@I !rin ea Jns@7iI Jn e<iden9@I generaliF@rile care se i8!un:
A' c+ regi8I su>ordonatoareG
40 regi8 su>stanti<al caFualG
!oFi9ie necesar intra&H' PREPO?I%IILEG
#) regi8 <er>al !ersonalG
!oFi9ie necesar inter&HY'
CON-' S2OR#'I PRON'HA#-' REL'I A#"' REL' R;f4r5regi8I coordonatoareG
!oFi9ie intra&HI 7i inter&H6' CON-' COORD;
Re9ine8 !entru ce ur8eaF@ constatarea c@I JntrucJt conecti<ele su>ordonatoare regiFeaF@ de la stJnga
la drea!ta ,Jntotdeauna& ter8enul regiFat & su>ordonat & a;lJndu&se Jn drea!ta acestor conecti<e0I ele
leag@
4 O'ser)a0ii as+pra c+)intelor rela0ionale, 1n CLI 1IIII 45COI nr. 4I !' 45&AQ'
Q Cu eLce!9ia !ituaiilor, 8ai rareI de care ne ocu!@8 8ai de!arte'
52
Va drea!ta la stJngaI indi;erent de !oFi9ia ter8enului regent ;a9@ de
ter
8enul su>ordonat:
Tr & Ts
& TsTr
)e i!(ra$ om )a# (oate )ine
Jn cele de 8ai :os ne <o8 ocu!a de dou@ situa9ii care ;ac Jns@ eLce!9ie de la aceast@ lege'
om de is!ra<@ )ine )a# (oate
I. RELA%IA INTRAPROPO?I%IONAL PRIN #E ,Md0
T Jn ce !ri<e7te rela9ia !rin de, <a tre>ui s@ ;ace8 distinc9ie 5ntre
a(arentele ,<' infra AlI AQ0 7i realele e0#e(ii ,<' infra 20' A' ELce!9ii a!arente'
$ru!urile Mnu8eral a de P su>st' M 7do+5%eci de oameni) 7i Mad:' art' hot' a de a su>st' M
7neast4mp5rat+l de copil) !reFint@I de ase8eneaI a!aren9a unei leg@turi de la stJnga la drea!ta
,Mnu8eral sau ad:' a de ,&0 a su>st' MI la a8>ele ni<eluri & 7i la al eL!resiei
4
I 7i la al con9inutului'
Particularitatea gru!urilor aici Jn discu9ie o consider@8 a ;i aceea c@I dac@ la ni<elul eL!resiei leg@tura
se acce!t@ 8ai u7or ca ;iind cea nor8al@
Q
&Mnu8'I ad:' ,&0 de P su>st' M & la ni<elul con9inutuluiI direc9ia
se acce!t@
8ai greu ca aceea7i
A
I JncJt se sugereaF@ i8aginea unei Jncruci7@ri
P
a
4 =or8ularea: M,Nu8eralul0 de la do+5%eci Jnainte ''' se leag@ !rin !re!oFi9ia de de su>stanti<ul !e care Jl Jnso9e7teM ,$A&
45CAI <oi' I' !' 4OA0 do<ede7te nesesiFarea a!aren9eiG uneori a!aren9a este JntreF@rit@: M,nu8eralul0 de la do+5%eci Jnainte se
co8!ort@ ca un su>stanti<M ,$AI 45CAI <oi' 4' !' 4OA0'
Q Nu a8 JntKlnit&o ;or8ulat@'
A In eLe8!lele tic5los+l acela de -oma, trei%eci de copii, atri>uteleI recunoscute ca atareI
S4
nt considerate ca re!reFentJnd
ter8enul calificat res!ecti< ter8enul n+m5rat Us' n'V &_AI45CAI <oi' UII !' 4QC'
La ulti8ele ''' categorii 7tic5los+l acela de -oma, trei%eci de copii) ra!ortul este (M<ersat: tern enul care Jn realitate este deter8inat
de<ine deter8inantM ,$AI 45CAI <oi' III P& 4QC0'
BA
leg@turilor celor dou@ !lanuri' Jn ulti8@ analiF@ Jns@I la a8>ele ni<eluri leg@turile sJnt de la drea!ta la
stJnga: !unJndI !entru inter!retareI gru!urile res!ecti<e Jn !ro!oFi9ieI !e !oFi9ia su>iectului
4
7i re9inJnd
din clasi;icarea caFurilor c@ cele de ordinul I 7i III se 8ani;est@ Jn su>stanti<e ,
s
: !ronu8e0I iar cele de
ordinul III Jn cu<inte acordate cu !ri8eleI <o8 Jncerca s@ do<edi8 ca real@ leg@tura de la drea!ta la
stJngaI conco8itent la a8>ele ni<eluriI 7i si8ultanI !entru a8>ele gru!uri: Mnu8' a su>st' M -A; Mad:' a
su>st' M - R;
A R
a' Jn %ece 7N
#
) oameni ,NI0 ca 7i Jn neast4mp5rat+l ,N
Q
0 copil ,NI0
l+crea%5 a c5%+t,
e<identI caFulI este -r, iar caFul
Q
este -s;
>' Eli8inJnd su>stanti<ulI cu<Jntul care Jn a' ;usese Jntr&un caF
Q
I !reia caFulII ceea ce e totuna cu
su>stanti<iFarea lui 7i cu !reluarea calit@9ii de -r, de<enindI Jn eLe8!lele noastreI su>iect:
%ece ,NI0 l+crea%5 neost1mparat+l ,NI0 a c5%+t
c' Cu8I din !unctul de <edere al calit@9ii de su>iectI nu eList@ nici o deose>ire Jntre %ece 7i do+5%eci
#
,
o>9ine8
do+5%eci ,NI0 l+crea%5,
adic@I nu8eral cu <aloare su>stanti<al@I cores!unFJnd aceluia7i ad:ecti< s+'stanti)i%at, de la ni<elul >'I
neast4mp5rat+l ,NI0 a c5%+t;
d' Su>stanti<ele noastre & do+5%eci 7i neast4mp5rat+l & !ot !ri8iI la rJndul lorI ca oricare alteleI o
deter8inare atri>uti<@ !re!oFi9ional@I !rin asta nea<Jnd de su;erit nici calitatea caFului U al lor 7i deci
nici cea su>stanti<al@I !re!oFi9iaI aici cu regi8ul ei <ia>il & su>stanti<al caFualI J8!iedicJnd in<ersarea
la loc a calit@9ii caFurilorI adic@ ;a(cJnd i8!osi>il de acce!tat c@ nest1mparat+l, o dat@ cu do>Jndirea
unui atri>ut su>stanti<al de
4 Le&a8 !utea !une !e !oFi9ia oric@rei !@r9i de !ro!oFi9ie su>stanti<ale'
Q Cu reFer<a deglutin@rii Jn do+5,NQ0 a %eci ,NI0I unde %eci singur este su>iectul'
BP
opil de tine, a rede<enit un N
Q
I iar copil, tine, un NI (I ci r@8Jn Jn
continuare:
do+5%eci, ca 7i %eci, oameni
,Ne -r) P de P ,Ac
A
I 6s0
neas11mp arat+l copil, tine
SJnte8I !rin ur8areI de ;a!tI Jn !reFen9a leg@turii de la drea!ta la stJngaI Msu>st' a & 7de) P su>st' MI atJt
la ni<elul con9inutului unui atri>ut !re!oFi9ional su>stanti<al al su>stanti<uluiI eL!ri8Jnd ele8entele
constituti<e 7de oameni) !e >aFa c@rora s&a constituit a>strac9ia re!reFentat@ !rin -, sau concretiFarea
acesteia 7de copil), la o adic@I un atri>ut cu con9inut li8itati< &I cJt 7i la ni<elul eL!resiei: Jn ;a9a
alternati<ei c@ un N' se su>ordoneaF@ unui AcI 7tine) sau <ice<ersaI o consider@8 ca unic acce!ta>il@
!e ulti8a'
2' ELce!9ia real@ o !reFint@ gru!ul Mad<er> P de P ad:ecti< sau ad<er>M 7ea este /ro%a) de 8arnic5, ei
l+crea%5 /ro%a) de 'ine), unde leg@turaI du!@ cu8 se <a <edeaI este de la stJnga la drea!taI atJt la
ni<elul eL!resieiI cJt 7i la al con9inutului' Pentru deli8itarea 8ai eLact@ a ;eno8enuluiI not@8 c@ se
eLclud din discu9ie gru!urile cu M ''' de P su>st' M: Mad:' a de P su>st' M 7mort de o'oseal5), Mad:' a de
P nu8eral a su>st' M 71nalt de # metri), Mad<' P de P su>st' M 7departe de cas5), unde leg@tura este de
la su>stanti<ul 7-s) !recedat 7i regiFat de de, la ad:ecti<ul sau ad<er>ul
Q
res!ecti<I deci de la drea!ta la
stJngaG sJnt Jns@ total asi8ila>ile celor Jn discu9ie gru!urile de ti!ul Msu>st' P de P ad:' M 7)iper5de
rea), sau Msu>st' a de P nu8eral P de P ad:' M 7+n /ard de Q metri de 1nalt); Cu alte cu<inteI
;eno8enul este li8itat la gru!urile &construc9ii leLicale cu <aloare de su!erlati< & care au ca ele8ent
;inal un ad:ecti< 7liarnic5, rea, 1nalt) sau un ad<er> 7'ine), !recedate de ad<er>eI
4 Ar Jnse8na s@ se ;i resta>ilit acordulI orI Jn ce !ri<e7te gru!ul cu nu8eralI acest lucru este e<ident eLclus'
c #ac@ gru!ul Mad<' a de" are ;unc9ie !re!oFi9ional@ afar5 de & direc9ia leg@turii r@8Jne aceea7iI ur8Jnd ca -r s@ de<in@ un alt
cu<Jnt decJt ad<er>ul res!ecti<' Jn $AI 45CAI <oi' MR !' 4CQI de el, din gru!ul aproape de el, !e dre!t cu<Jnt este considerat
co8!le8ent 8direct al ad<er>ului'
55
sau 8ai rarI de su>stanti<e
4
,eL!ri8Jnd intensitateaI cantitateaI 8@sura0 u r 8 a t e de de;
Pentru inter!retareI s!re a dis!une de 8ai 8ulte ;a!te gra8aticale orientati<eI alege8 o construc9ie Jn
care ter8enul ;inal s@ ;ie ad:ecti<ul iar !entru !oFi9ia ad<er>ului ur8at de de, un echi<alent
su>stanti<al !re!oFi9ional: ea ,A0 este ,>0 peste m5s+r5 de ,C0 8arnic5 ,#0'
Jn ce !ri<e7te conecti<ul de, consider necesare !reciF@rile c@: a0I el nu constituie un ele8ent
co8!onent al unei i!otetice locu9iuni ad<er>iale sau !re!oFi9ionaleI !e care ar re!reFenta&o CI !entru
c@I dac@ situ@8 ter8enul C du!@ #I de dis!are 78arnic5peste m5s+r5)L situa9ia lui de din C nu este
deloc analog@ sau si8ilar@ cu a lui de dintr&un aproape de, unde regiFeaF@ de la stJnga la drea!ta 7i
deci leag@ de la drea!ta la stJngaI un su>stanti< sau un !ronu8e 7el este aproape de mine)L >0' nu a<e8
de&a ;ace nici cu gru!ul M!re!oFi9ia de P ad:' MI ca Jn n-a l+crat de lene7G ca do<ad@I aici el este
o8isi>il odat@ cu lene, !e cJnd Jn ;eno8enul eLa8inat el este o8isi>il o dat@ cu C'
Direc0ia le/5t+rii; Cu8 direc9ia leg@turii este de la -s la -r r@8Jne ca ea s@ de!ind@ de !oFi9ia
conecti<ului ;a9@ de -sA dac@ conecti<ul !reced@ !e -s ,dac@ se a;l@ Jn stJnga
Q
lui0I leg@tura este de la
drea!ta la stJngaI iar dac@ conecti<ul este Jn drea!ta lui -s, leg@tura este de la stJnga la drea!ta'
In identi;icarea lui 6"7i 6cI din eLe8!lul nostruI i!oteFa c@ # ar ;i -s, e<identI se eLcludeI atJt !rin
aceea c@ # se acord@ cu AI ;a!t care ;ace i8!osi>il@ orice alt@ ra!ortare ,a lui #0I cJt 7i !rin aceea c@ C
este ,Jn ra!ort cu #0 ter8enul o8isi>ilG cu8 C este -s 7i cu8 conecti<ul de se a;l@ situat Jn drea!ta IuiI
direc9ia leg@turii o a<e8 de Ia stJnga la drea!taI iar
4 Acestea din ur8@ Jl re!reFint@ !e al doilea ter8en al unei co8!ara9ii: ca )ipera de reaL Jn aceast@ ;aF@ Jns@ & cu
co8!arati<ul ca !reFent & direc9ia leg@turii este din nou de la drea!ta Ia stKngaI de rea ;iind co8!le8entul li8itati< ,Mde
rela9ieM0 al lui ca )ipera; #irec9ia se r@stoarn@I !rin ur8areI nu8ai Jn a>sen9a co8!arati<ului'
Q #eose>irea ce reFult@ din ;or8ularea c@ !re!oFi9ia este Mad:unct legat la drea!taM ,ci' "asiliu L'I 45CDI Jn "lemente, !' ADO0
cred c@ tre>uie !ri<it@ ca o deose>ire a !unctului de <edere al re!reFent@rii'
3,
conecti<ul de se do<ede7te a ;i postpo%i7ie
H
, ca unul care este o8isi>il o dat@ cu CI din stJnga lui'
7. 8ire#ie gra8atical e#9i$o#. Este <or>a de gru!ul ;oarte !u9in ;rec<ent Mad:' a de P ad:' M 7/al'en
de palid), Jn care direc9ia leg@turii dintre cele dou@ ad:ecti<e
Q
este echi<oc@ din cauFa acordului
;iec@ruia din ele cu un su>stanti< sau un !ronu8e: ea ,A0 este ,20 /al'en5 ,C0 de palid5 ,#0I JncJt nu
!ute8 decJt s@ ;or8ul@8 cele dou@ <ariante ale inter!ret@rii
A
:
a' ori # este -s Jn ra!ort cu C 7i atunci a<e8 M!re!oFi9ia de a ad:' M 7de palid5), deci leg@tura nor8al@I
>' ori C este -s Jn ra!ort cu #I 7i atunci sJnte8 Jn !reFen9a unui ;eno8en asi8ila>il celui discutat su>
2 ,<' su!ra0 & cu Mad:' ,Jn loc de ad<' sau su>st'0 a (o!t(o4iia de" 7i cu leg@tura de la stJnga la
drea!ta'
II' RELA%IA INTERPROPO?I%IONAL PRIN A#"ER2E
/I PRONME RELATI"E ,&W0
Leg@tura de la stJnga la drea!taI la ni<el inter!ro!oFi9ional o o;er@ gru!ul M<er> a <er> a ti &; !ron'
sau ad<' relM & s-a d+s n+ ti+ +nde, i-a sp+s n+ ti+ c+i, ''' & du!@ cu8 se <edeI eL!resii cristaliFate'
In inter!retareI !entru a r@8Jne la ;eno8enul datI consider@8 eLcluse !rocedee care l&ar denatura ,sau
chiar anula0I cu8 ar ;i: r@sturnarea !oFi9iei ter8enilor 7n+ ti+ +nde s-a d+s), 8utarea lui +nde Jn ;a9a
lui n+ ti+ 7s-a d+s +nde n+ ti+), sau recurgerea la un arti;iciu de !unctua9ie de
4 =a!tul de a nu regiFa caFual 7i nici su>stanti<alI ca !ost!oFi9ia latin@ & c+m &I Jn peste
m5s+r5 de, m5s+r5 ;iind regiFat de peste - nu re!reFint@ o di;icultate din !unctul de <edere
discutat aiciI JntrucJt sJnt cunoscute situa9iile cJnd chiar legJnd de la drea!ta la stJngaI deci
ca !re!oFi9ieI !oate ;i ur8at@ de alte clase de cu<inte decKt su>stanti<ul 7i c@rora le este
i8!ro!riu caFul 7dePacolo)S Jn "de aad:ecti<MI caFul ad:ecti<ului continu@ a se datora
acordului s@u' Ernout & Tho8asI !' 445 <or>esc de preposition postpos;ee;
TW Singura care ne intereseaF@ aiciI adic@ nu 7i rela9ia care se sta>ile7te cu su>stanti<ul'
!ronu8eleI ;a9@ de care re!reFint@ un -s !rin Jnsu7i ;a!tul de a se acorda'
A In ;iecare din cele dou@ <arianteI unul din ad:ecti<e este co8!le8entul celuilalt'
B6
genul s-a d+s ;;; n+ ti+ +nde ;;; 7s-a d+s), chiar dac@ geneFa ;eno8enului este eL!lica>il@ !rintr&o
<or>ire sus!endat@' Consider@8I !e de alt@ !arteI ca dat@I !re8isa c@ la locul dintre cele dou@ <er>e nu
se 8ani;est@ nici o eL!resie ling<istic@ a <reunui ra!ortI nici chiar :uLta!unerea'
Direc0ia le/5t+rii; Jn gru!ul aici discutatI M ">l a ">Q aconecti< MI -s este ">QI el ;iind cel o8isi>ilG
calitatea sa de -s 7i Jns@7i s!ecia su>ordonatei res!ecti<e
4
o con;er@I ca 7i Jn caFul leg@turii nor8aleI
conecti<ul su>ordonator inter!ro!oFi9ional chiar dac@ acestaI se8anticI de!inde de ">l:
40 s-a d+s nu %tiu un)e, su>ordonat@ de loc
#) i-a sp+s nu %tiu #ui, co8!leti<@ indirect@
A0 a )enit nu %tiu #ine, su>iecti<@
Ca do<ad@I Jn eLe8!lul 40I susce!ti>il de deter8inare local@ este ">l 7i nu ">Q sauI Jn eLe8!lul Q0I
antici!area !rin i-a gru!ului M">Q a con'M con;ir8@ calitatea de co8!leti<@ indirect@ a acestuia' Cu8I
deciI ">Q este -s iar conecti<ul se o8ite o dat@ cu el 7i JntrucJt acesta din ur8@ este siiuat Jn drea!ta
lui 6c ,!ost!us0I direc9ia leg@turii este de la stJnga la drea!ta'
4 M">Q a con' MI du!@ cu8 se <edeI re!reFint@ o su>ordonat@'
BO
O CATE$ORIE SINTACTIC & NICITATEA
D' Lu@8 aici Jn discu9ie o categorie cu care uneori s!ontan o!er@8I JncJt Jn cele de 8ai :os nu ne
!ro!une8 decJt de a o ;ace din i8!licit@I eL!licit@G de alt;elI 8ai utile decJt descrierea eiI ni se !ar a ;i
cunoa7terea li8itelor ei ,<' A' B' Q' c0I eLce!9iile ,<' "3cep0ii la A' 4' 4'I A' 4' Q'I A' 4' A'I A' P' D'0 7i
a!lica9iile ,<' B' D' D'0'
In !arteI unicitatea ni se !reFint@ cu <aloarea unui ade<@r aLio8atic'
4' Categoria unicit@9ii ne&o sugereaF@ Jntre altele:
a' eListen9aI recunoscut@I a m+ltiplicit50ii ,su>iect 8ulti!luI nu8e !redicati< 8ulti!lu '''0I ceea ce
;ace legiti8@ !resu!unerea eListen9ei unei categorii antino8ice & unicitateaG
>' ;a!tul c@ se dau ca e3cep0ii <er>ele cu do+5 co8!le8ente directeI eLce!9ii & se su>Jn9elege & de la
8arele rest al <er>elor tranFiti<eI care nu !ot a<ea decJt un ,singur0 co8!le8ent directI Jnsu7ire ce nu&
7i recla8@ decJt nu8ele & MunicitateaM ,sau <reun e<entual sinoni80'
Q' Pro!unJndu&ne rele<area ei ,7i dincolo de co8!le8entul direct0I consider@8 ca !re8is@ dat@
antino8ia cu 8ulti!licitatea ,<' su!ra' a;), iar !entru c@ aceasta din ur8@ a!ar9ine coordon@riiI
unicitatea o <o8 c@uta Jn do8eniul su>ordon@rii'
B5
La rJndul lorI cele conse8nate su> '; circu8scriu !Jn@ a!roa!e
4
de de;inire ;eno8enul ur8@rit: ;a!tulI
considerJndu&l !entru 8o8ent 7i Jn !arte
Q
i!oteticI de a nu !utea eLista & Jntr&o rela9ie de su>ordonare &
decJt o singur@ !arte de !ro!oFi9ie de acela7i ;el ,un co8!le8ent directI un co8!le8ent indirectI un
su>iect '''0'
A' nicitatea <a reFulta din i8!osi>ilitatea unei a doua ;unc9iiI identic@ cu !ri8a 7i necoordonat@ cu
aceasta'
A' J' =unc9iile realiFate ca%+al ,CaFI0'
A' 4' 4' Co8!le8entul direct: 7el se ,AcI0 adresea%5 ceva. ,AcI0I unde oricare din cele dou@ Ac: Jl
eLclude !e cel@lalt & se !e ce)a, ce)a !e se;
"3cep0ii; 40 #u>larea co8!le8entului direct :5l )5d (e el0I eLce!9ie la ni<elul eL!resieiI JntrucJt ia
ni<elul con9inutului a<e8 un singur ase8enea co8!le8entG Q0 Cunoscutele <er>e cu dou@
co8!le8ente directe'
O'sen'ape; AcuFati<ul ti8!uluiI ;ire7teI nu eLclude acuFati<ul & co8!le8ent direct: a citii rt<iste 9AcI0 toata noa!tea ,AcI0'
A' 4' Q' Co8!le8entul indirect Jn dati<I 5%i ,#II0 adresea%5 #ui$a ,#I0'
"3cep0ii; 40 #u>larea co8!le8entului indirect :lui 5i adreseF '''0I de ase8eneaI eLce!9ie la ni<elul eL!resiei' Q0
#ati<ul !osesi< :5&i adreseF (rietenilor rug@8intea '''0' A0 #ati<ul etic :&i 9i&l trJnti0'
O'ser)a!ie; "er>ele cu dou@ co8!le8ente indirecte
A
,iiii&aduc a8inte de tine0 o;er@ eLce!9ie de la unicitate nu8ai Jn ce
!ri<e7te ;unc9iaI nu 7i in ce !ri<e7te 8odul de realiFare a res!ecti<elor co8!le8enteI JntrucJt doar unul din dou@ este construit
caFual ,8i & #I0I cel@lalt construindu&se !re!oFi9ional 7de tine - AcIi '
A' 4' A' Su>iectul ,NI0' A!elJnd la eLe8!lul ''' m1ndrele mele care m-
4 Pe !arcursul eLa8in@riiI din acest !unct de <edereI a rela9iilorI Jn <ederea de categoriei noastreI <o8 ;or8ula !reciF@rile 7i
restric9iile care se <or i8!une'
Q MJn !arteMI !entru c@ !Jn@ Jn !reFent consider@8 recunoscut@ & indirectI ca dedus@ din eLce!9ii ,<' su!ra >0 & unicitatea
co8!le8entului direct'
A C;' <oi' III !' 4C4'
P Aceast@ o>ser<a9ie ne&o <a !rile:ui 7i atri>utul ,<' 8ai de!arte A' B' Q' O>s' >0 a7a JneJ9 <o8 ;or8ula acolo consecin9ele care
se i8!un'
CD
a8 i+'it c+ ele ,cJntec !o!ular0I constat@8 Jn atri>uti<@ un de;ect de construc9ieI de;ect care corist@
toc8ai Jn eListen9a a dou@ su>iecte &!ri8ulI care ,NI0
4
I al doileaI inclus ,eu NI0 & necoordonate ale
aceluia7i !redicat' Tot su> titlu de ase8enea i8!osi>ilitateI cit@8 construc9ii de;ectuoase ,ade<@rate
!erle sintactice0 ca: M''' lucru #are Jns@ a#ea!ta nu se eList@M'
"3cep0ie & reluarea sau antici!area su>iectului
Q
,<ine el tata-.
.. 1. 4. Atri>utul geniti<al ,$'0: W cartea ele$ului ele$ei.
O'ser3ape; E<identIintr&un eLe8!lu ca l+pta oa&enilor :;,- &un#ii ,$I0 nu a<e8 a ;ace cu a>ateri de la unicitateI Jntrucit
;iecare $: intr@I ca unul singur !osi>ilI in cite o alt@ rela9ie: i+pta oamenilor, oamenilor m+ncii;
.. 2. 0. =unc9ii realiFate prepo%i0ional'A
A' Q' 4' Atri>utul: creion+l din penar din /eant5
H
;
O'ser)are; Jn carte c+ po%e c+ animale Jns@I a<e8I din !unctul de <edere al unicit@9iiI aceea7i situa9ie ca Jn l+pta oamenilor
m+ncii ,<' 8ai sus0: dou@ unicit@9i Jn succesiune'
A' Q' Q' Co8!le8entul' A!elJnd din nou la eLe8!lul care m-am i+'it c+ ele 7i & de data aceasta &
recti;icJnd Jn c+ care, o>9ine8 o nou@ inco8!ati>ilitateI Jntre construc9iile !re!oFi9ionale: cu care m-
am i+'it cu ele.
O'ser)api; a0 Construc9ii cu aceea7i !re!oFi9ie 7i de!endente de acela7i ter8en regent !ot coeListaI ;@r@ ca ele s@ ;ie eLce!9ii
de la unicitateI cu restric9ia ca !re!oFi9ia s@ ai>@ sensuri di;erite: la ora opt )a sosi la noi.
>0 Pre!oFi9ii identice 7i ca sens !ute8 a<eaI ;@r@ ca ele s@ constituie eLce!9ii de la unicitateI acolo unde & la ni<elul
eLtraling<istic & unul din
4 Recti;icarea Jn Mcu careM o eLclude8 ca ar>itrar@G de alt;elI dac@ a8 o!era&oI a8 crea o alt@ inco8!ati>ilitate #u #are 8&a8
iu>it #u ele, des!re care <eFi 8ai de!arte ,A' Q' Q'0'
Q "' $AI 45CAI ed' a Ii&aI <oi' II' !' OP 7i 5Q'
A Rela9ia !re!oFi9ional@ ;iind 8asi< re!reFentat@ Jn sintaLa !ro!oFi9ieiI !entru a nu Jnc@rca su!er;luu eLe8!li;icareaI ne <o8
li8ita la atri>ut 7i un co8!le8entG de alt;elI cJt !ri<e7te di<ersitatea co8!le8entuluiI aceasta este Jn 8are 8@sur@
eLtragra8atical@ ,<' 7i $u9u&Ro8aloI 45CA0I JneJt consider su;icient un re!reFentant al co8!le8entului !re!oFi9ional'
P i8!osi>ilitateI res!cctJnd condi9iile: penar, nearticulatI neur8at de <irgul@ ,!auF@0I careI dac@ ar ;i inclus@I ar con<erti
eLe8!lul Jntr&unui re!era>ilI dar a8 o>9ine 8ulti!licitate'
C4
ter8eni este con9inut Jn cel@lalt' JntrucJt ;a!tul se traduce gra8atical 4M ;:e !rin su>ordonare: creion+l )in penar+l )in /eant5 deciI aici
unicitate in succesiuneI Q_ ;ie !rin coordonare: creion+l din penai, din /eanta sau creion+l se afl5 1n penar, 1n /eant5, deci 8ulti!licitate'
c0 Construc9iile !re!oFi9ionale care cer eLtinderea enun9ului !Jn@ la o nou@ leg@tur@ ,<' eL' 8ai :os0 se situeaF@I in ra!ort cu unicitatea di;erit:
T cele care cer leg@tura !rin con:unc9ia coordonatoare 7i & a fi ,A0 1ntre cer ,20 ip5m1nt ,C0I diferen0a ,A0 dintre +nii ,20 i al0ii ,C0 &
co8!ort@ !rin Jnsu7i acest lucru 8ulti!licitateaI 2 7i C ;iind coordona9i' =a!tul c@ C nu se su>ordoneaF@ lui A ,!otri<it aLio8ei: dac@ C este
coordonat cu 2I iar 2 este su>ordonat lui AI atunci 7i C este su>ordonat lui A0 re!reFint@ o !articularitate de alt ordin: rela9ia A2 este
condi9ionat@ se8antic de realiFarea rela9iei 2CI sensul !re!oFi9iilor 1ntre, dintre ne!enni9Jnd re!etarea 7i nici su>Jn9elegerea !re!oFi9iilor
res!ecti<e Jnaintea lui C: 1ntre, dintre 2 7i 7T1ntre, dintre) C' A consideraI i!oteticI sensul res!ecti<elor !re!oFi9ii ca (Mre!artiFJndu&seM !e
a8Jndoi ter8enii ,2 7i C0 ar ;i o a>era9ieI dat@ ;iind rela9ia de M4 la 4M intre orice !re!oFi9ie 7i su>stanti<ul ,!ronu8ele0 regiFat ,<' des!re asta
8ai :os A' P' D' !ct' Q_0'
QM cele care cer eLtinderea enun9ului !Jn@ la o leg@tur@I tot !re!oFi9ional@: transformarea ,A0 din frac!ii ,20 ordinare Jn frac0ii ,C0 %ecimale,
sau accelerat+l QXH circ+l5 ,A0 de la R+c+reti ,20 la Cl+j ,C0' #u!@ cu8 se <edeI este <or>a de rela9ii Jn care ter8enul regent & <er> sau
su>stanti< <er>al & cere dou@ !re!oFi9iiI antoni8ice' Pro>le8a este dac@I Jn ase8enea construc9iiI ter8enii 2 7i C sJnt coordona9i sau a<e8
dea ;ace cu o eLce!9ie de la unicitate'
Coordonarea este aici nu8ai a!aren9@I o a!aren9@ creat@ de su>ordonarea ter8enilor res!ecti<i ,2 7i C0 la acela7i regent ,A0 7i de identitatea
de ;unc9ie a ter8enilor res!ecti<i'
Su>ordonarea la acela7i regent se datore7te ;a!tului c@ regentul Jnsu7i cunoa7te dou@ <alen9e care se cer actualiFate ;iecare de cJte una din
cele dou@ !re!oFi9ii antoni8ice' A se co8!ara un ase8enea ter8en regentI cu <er>e ,tot Jn i!ostaF@ de regente0 a<Jnd nu8ai o <alen9@
actualiFa>ilK !re!oFi9ional: a se !reta la ''' "a reFulta c@ su>ordonarea ;iec@ruia din cei doi ter8eni ,2 7i C0 la acela7i regent nu&7i g@se7te
con;ir8area 7i nici eL!lica9ia Jntr&o i!otetic@ coordonareI ci Jn ;a!tul accidental c@ regentul are dou@ <alen9e actualiFa>ile
Q
4 $AI 45CAI Jn aceast@ !ri<in9@I este 8ai concesi<@I ad8i9Jnd c@ M!o!ularI !re!oFi9ia 61ntreB se !oate re!eta 7i Jnaintea celui de&al doilea
ter8enM ,c;' ed' a Ii&aI <oi' II !' ACB0'#iscu9ia !ri<e7te ter8enii lua9i la singular'
Q ActualiFarea a8>elor <alen9e esteI Jn generalI o>ligatorieG unele eLce!9iiI 8oti<ate se8anticI eList@: Jn enun9uri de ti!ul "!tren+l ;;;
* Circ+l5 de la R+c+reti" 7Mers+l
,2
!re!oFi9ionalI Jn loc de una & unicitate &I cu8 este caFul 8a:orit@9ii ter8enilor'
La rJndul eiI identitatea de ;unc9ie a ter8enilor 2 7i C este o coinciden9@ care&7i are eL!lica9ia in ;a!tul c@ cele dou@ !re!oFi9ii
antoni8iceI !rin Jns@7i antoni8ia lorI a!ar9in aceluia7i do8eniu se8antic'
#e alt;elI du!@ cu8 ;unc9ii identice !ot ;i coordonateI tot a7a ;unc9ii identice !ot ;i necoordonate'
I!oteFa coordon@rii o in;ir8@ 7i i8!osi>ilitatea <reunei con:unc9ii coordonatoare Jntre cei doi ter8eniI 2 7i C: ''' circ+la de la
R+c+reti Ti la Cl+j', transformarea din frac0ii ordinare Ti 1n frac 7ii %ecimale;
A' A' Ne8aiin<ocJndI !entru ilustrarea unicit@9ii ;unc9iilor realiFate !rin con:unc9iile su>ordonatoare
,!ro!oFi9iile su>ordonate0I i8!osi>ilit@9iI ca 8ai susI ciI alegJnd din su>ordonatele de orice ;el caFul
co8!leti<elor directeI 8en9ion@8 ;a!tul 7tiut c@ a7aI du!@ cu8 un <er> ,tranFiti<0 nu !oate a<ea decJt
un co8!le8ent directI tot a7aI nu !oate a<ea & la rJndul ci & 8ai 8ult de o co8!leti<@ direct@'
O'ser)a0ii, a0 Pentru construc9ii cu acela7i conecti<I dar cu sensuri di;erite & eL' dac@&H )e%i, 1ntrea'5-l dac@ )ine & <eFi 8ai
sus A' Q' Q' O's; a'
>0 Jn eL' c+m timp mai era, s-a odi8nii, c+ci o'osise a<e8 dou@ su>ordonate de acela7i ;el ,cauFale0I nccoordonateG ele nu
constituie Jns@ un caF de eLce!9ie de la unicitateI !entru c@ cele dou@ con:unc9ii nu sint sinoni8eI cauFalele Jn discu9ie ;iind
de ;acturi net deose>ite: stricto sensuI cauFal@ este a douaG !ri8a re!reFint@ condi9ia & ;a<ora>il@ ,Jn eLe8!lul dat0'
c0 Jn ;raFele cu ad<er> corelati<I ca d+-te ,A0 acolo ,20 unde&9i s!un ,C0I ;a!tul de a ;i co8!le8entul 7i su>ordonata de
acela7i ;el nu constituie o eLce!9ie de la unicitateI JntrucJt C se su>ordoneaF@ lui 2 7i nu lui AI o>9inindu&se succesiunea a
dou@ rela9ii de su>oirlonareI A2I 2CI res!ecti< unicit@9i Jn succesiune'
Pentru situa9iile Jn care o ase8enea su>ordonat@ este Jn i!ostaF@ eL!licati<@ ,a!oFi9ional@0I <' 8ai de!arte B' 4'
A' P' Ra!ortul de M4 la 4M al rela9iei !rin conecti<e & lTr a con' a lTs
tren+rilor, passim;), o>ligati<itatea lui la este anulat@I !entru c@ aici sensul este acel al !reciF@rii direc9iei & circul@ dins!re 2
7i nu c@tre 2'
- Cind Jns@ accentul sintactic cade !e !re!oFi9iiI insistJndu&se asu!ra direc9ieiI con:unc9ia coordonatoare este nu nu8ai
!osi>il@I ci 7i necesar@: ''' circ+lA)la ;i de la R+c+reti & un caF ti!ic de coordonare'
CA
& s&ar !utea desco8!une Jn alte dou@ rela9ii de M4 la 4MI dac@ situ@8 ca !artici!ant 7i conecti<ul: a0 M4T
a 4 con' M 7i >0 M4 con' a lTsM' Jn acest caFI cele discutate la A' Q' 7i A' A' se re;er@ la situa9ia a0I
r@8JnJnd ca aici s@ ilustr@8 situa9ia >:
4M o con:unc9ie su>ordonatoare ,c' s'0 nu !oate gu<erna decJt un !redicat ,P
Q
0G la dou@ c' s' nu !ute8
a<ea un singu7 P 7a %is c5 dac5 (oate-, ;iind e<ident necesar un al doilea 7a %is c5 dac5 (oate $ine-<
de aceea acolo unde a<e8 o inegalitate ,nu8eric@0 Jntre con:unc9ii 7i !redicateI este a>solut necesar@
su>Jn9elegerea celui Jn in;erioritate: sp+nea c5 de c1nd 6eB l+mea n+ s-a pomenit;;; d+p5 ce a fost i
=)u( #e> a )5%+t, s-a 1ntors;
Aceast@ eLigen9@ o cunosc Jnse7i rela9iile !rin con:unc9ii coordonatoare: co8>ate8 !e dar ins5(!entru
c@ aniJndou@ sJnt con:unc9iiI dar se acce!t@ dar 1n sc8im' - con:unc9ie 7i ad<er>'
Not@8 Jn su>sidiar c@ acolo unde a<e8 dou@ ase8enea ele8ente & c' s' 7i P
Q
& iar c' s' se succed@I ele
se dis!un si8etricI !ri8a c' s' regiFJndu&l !e al doilea P
:
I iar a doua !e !ri8ul: a %is c5 dac5 poate
)ine;
"3cep0ie; Jntr&o ;raF@ cu Mdu>lu su>ordonat@
4
M , ''' +nei ned+meriri !e #are scrisorile ;;; e drept c@ a+
1mpr5tiat-o) a<e8 eLce!9ie de la ra!ortul M4 c' s' a 4 PnM 7pe care 7i c5 a+ 1mpr5tiat), dar nu 7i de la
ra!ortul M4T a 4 c' s' MI JntrucJt a<e8 QT 7ned+meriri, e drept) 7i Q c' s'
Construc9iile cu care +nde 7c1nd, ce) & se d+ce care un)e $rea & nu !reFint@ eLce!9ii de la unicitateI
ci o con;ir8@I rela9ional ne;iind decJt ad<er>ul sau !ronu8ele al doileaI ca singurul care&l !oate
gu<erna !e P
Q
I !ri8ul Ecare) r@8JnJnd doar ca ter8en Jn regent@'
QM Nici !re!oFi9ia ,inclusi< 1ntre i dintre, <' A' Q' Q' !ct' 4M0I Jn ciuda a 8ai nu8eroase a>ateriI Jn
!arte eL!lica>ile ,<' 8ai :os !ct' a 7i >0I nu gu<erneaF@ decJt un TsG la o !re!oFi9ie 7i doi TsI
su>Jn9elege8 cu necesitate !entru al doilea Ts !re!oFi9ia 7c5r0i de lim'5 i =)e> literat+r5);
#ou@I 8ai rar treiI !re!oFi9ii 7i un Ts !ute8 a<eaI cJnd !re!oFi9ia
4 "eFi #ra7o<eanu' !' Q4'
CP
ulti8@ !artici!@:
a0 J8!reun@ cu !ri8aI la co8!unerea !re!oFi9ional@ 7de la, f5r5 de etc0G
>0 J8!reun@ cu TsI la alte co8!uneri 7l5s5m pentr+ )u("&a!, l-a+ 1nt4mpinat c+ ?la &uli ani?-<
Jntr&o succesiune de trei !re!oFi9iiI la ase8enea co8!uneri !artici!@ 7i a doua 7i a treia: c+ )e #u
!ear, c+ )e"a !ila etc'
Pre!oFi9ia (e!te, ca a doua 7i a<Jnd la drea!ta ,Ts0 un nu8eral de la dou@Feci Jn sus 7mai /re+ c+
peste #X de' /rame), !oate crea a!aren9a unei eLce!9iiI #u (e!te #X, peste #X ne;iind o co8!unere ,Jn
sensul leLicologie al cu<Jntului0G aici 1ns5; peste, J8!reun@ cu #X, eL!ri8@ o singur@ no9iune inu QDI ci
!este QDI su> AD0'
CJnd nu8eralul este su> dou@Feci & /re+tate de peste do+5 /rame -ra!ortul de M4 la 4M nu este !us
deloc Jn di;icultate: /re+tate )e +ra&e a /rame (e!te )ou
2
. Nici echi<alentul ad<er>ial al !re!oFi9iei
peste nu !une !ro>le8e <iFJnd acest ra!ort: construc9ia /re+tate de &ai &ult )e do+5 /rame se
desco8!une Jn /re+tate de /rame P /rame do+5 P &ai &ult
.
de do+5, deci MlTs ,8ai 8ult0 & 4
conecti< ,de0M
P
'
A' B' 4' nicitatea ;unc9iei !rin acord <er>al ,!redicatul0' Orice Jncercare de a Jnscrie Jn de!enden9a
unuia 7i aceluia7i su>iect a unui al doilea !redicat e7ueaF@I JntrucJt acestaI Jn 8od necesarI se
coordoneaF@ cu !ri8ulI o>9inJndu&se o a doua !ro!oFi9ieI !entru !redicatul c@reia &se8ni;icati<S &
gra8atica s&a <@Fut o>ligat@ s@ rele<e categoria de Msu>iect su>Jn9elesM & eL!resie toc8ai a unei
necesit@9i deter8inateI ca de un ;a!t o>iecti<I de eListen9a ra!ortului M4 la 4M: 4 su>iect & 4 !redicat'
Intr&o !ro!oFi9ie su>ordonat@I unicitatea !redicatului esteI Jn !lusI
4 De leag@ aici nor8alI de la drea!ta la sting@'
c Acordul lui do+5 CM /rame nu co8!lic@ !ro>le8a rela9iei de M4 la 4M ,dintre !re!oFi9ie /i Ts0'
A Ne;iind se8ni;icati< !entru discu9ia noastr@I nu a8 desco8!us Jn mai P m+lt;
P A>aterea este aici de alt ordin: de, !ost!oFi9ieI leag@ de la sting@ la drea!ta'
CB
deter8inat@ con<ergent & !rin Jnc@ un ra!ort de M4 la 4M ,inde!endent de cel dintre su>iect 7i !redicat0:
M4 c' s' & 4P
Q
M ,<' A' P' !ct' 4_0'
A' B' Q' =unc9ii realiFate !rin acord ad:ecti<alI a0 Nu8ele !redicati< 7i >0 ele8entul !redicat<
su!li8entar ,aici ad:ecti<ale0 cunoscI de ase8eneaI unicitatea: feti0a este! alear/5 )oioas5
H
%/lo'ie;
O'ser)a0ie; Acce!tJnd un enun9 ca %/omotoi, copiii )in /r5'i0i, el ar constitui o eLce!9ie ,o;erit@ de ele8entul !redicati<
su!li8entar0I atenuat@I dac@ nu chiar anulat@I !rin !oFi9ia de&a dre!tul iFolat@
Q
a unuia din cele dou@ ad:ecti<e ,aici a lui
%/omotoi), !oFi9ie la care Jl o>lig@ toc8ai 7i Jns@7i unicitateaG iar Jn eLe8!le de ti!ul /r5'it5, feti0a a plecat neo'ser)at5,
unul din dou@ 7/r5'it5) re!reFint@ reducerea la nu8ele !redicati< a unei cauFale: 7fiind) /r5'it5 ffiindc5 era /r5'it5 ;;;;
neconstituind deci un al doilea ele8ent !redicati< su!li8entarI adic@ <reo eLce!9ie de la unicitate'
c0 Cu atri>utul ad:ecti<aVI unicitatea 5n#etea4@ 1n fr+moasa 7A) floare ,20 al'5 ,C0I ter8enii A 7i CI
de7i sJnt de aceea7i ;unc9ieI realiFa9i Jn acela7i ;el ,!rin acord0 7i su>ordona9i aceluia7i regent ,20I nu
sJnt coordona9iG situa9iaI din !unctul de <edere al unicit@9iiI este identic@ cu cea discutat@ la A' Q' Q' !ct'
Q_: dou@ <alen9e ale lui 2I ;iecare Jn !arte satis;@cut@ de cJte un ter8en ,A 7i C0I i8!osi>ilitatea
eL!resiei unei i!otetice coordon@ri: con:unc9ia coordonatoare sau <irgula & 8arc@ a acesteia'
Potri<it !ro>elor noastreI actualiFatorii ad:ecti<ali ai su>stanti<ului se ridic@ & ;@cJnd a>strac9ie de
;unc9ie 7i de clasa de cu<inte c@reia Ji a!ar9in & la 6: 5n!e%i a#e!te intere!ante 4e#e piese &i#i s1nt
toate utile ....
O'ser)ajii; a0 Aceast@ nonunicitate a atri>utului ad:ecti<alI ;oarte ;rec<ent@ 7iI teoreticI oricJnd !osi>il@I nu o 8ai consider@8
eLce!9ie' A se co8!araI Jn acest sensI situa9ia de aici cu cele de su> A' 4' 4'I A' 4' #; -considerateI !entru caracterul lor ati!icI
dre!t eLce!9ii'
>0 Luat inde!endent de 8odul de a se construiI atri>utulI de ase8eneaI cunoa7te unicitatea: 1n p+terea impresionant5 de
crea0ie a om+l+i, ;iecare atri>ut deter8in@ su>stanti<ul p+terea, ;@r@ ca Jntre ele s@ ;ie coordonate' La ni<elul categoriilor
logice cores!ondenteI unicitatea o !ute8 Jns@ reg@si Jn ;a!tul c@ ;iecare not@ a;ir8at@ !rintr&un atri>ut deter8in@ s;era nou
o>9inut@
4 AiciI du!@ )oioas5, ;@r@ <irgul@&!auF@'
Q In a>sen9a <irgulei&!auF@I enun9ul ar ;i nere!era>il'
CC
,deter8inat@0 !rin atri>utul !recedent: Mi8!resionant@M deter8in@ s;era lui M!utereaM dar Mde crea9ieM deter8in@ s;era nu a lui
M!utereaMI ci !e cea de:a deter8inat@ de c@tre Mi8!resionant@M 7i !e care o citi8 M!uterea i8!resionant@MI du!@ cu8 Ma
o8uluiM o deter8in@ !e cea eL!ri8at@ !rin M!uterea i8!resionant@ de crea9ieM'
P' Reca!itulJnd situa9iile !reFentateI constat@8 c@I dac@ cele 8ai 8ulte las@ nedi;eren9iat@ unicitatea
;unc9iei de unicitatea 8odului de a se construi res!ecti<a ;unc9ie
4
I atri>utulI Jn schi8>I o;er@ decala:ul:
nonunicitate a ;unc9iei luat@ Jn ansa8>lu ,<' A' B' Q' O's; >'0I dar unicitate la ni<elul a dou@ din
8odurile sale de realiFare & cel geniti<al ,<' A' 4' P'0 7i cel !re!oFi9ional ,<' A' Q' 4'0G dega:@8I
a7adarI Jn <ederea de;ini9ieiI alternati<a: unicitate a ;unc9iei sau a 8odului de realiFareY JntrucJt:
40 unele ;unc9ii
Q
sJnt reFultatul clasi;ic@rii du!@ un criteriu eLtraling<isticI alteleI din !unctul de <edere
al 8odului de realiFareI sJnt eterogene ,atri>utul0I iar Jn caFul unora li8itele sJnt la>ile
A
I !e cJnd 8odul
lor de construc9ie constituie o realitate ling<istic@ o>iecti<@I concret@I 7i !entru c@
Q0 de;inind unicitatea !rin 8odul de a se construi o ;unc9ieI restul ,nonunicitatea0 este 8ult 8ai 8ic &
atri>utul ad:ecti<al &I decJt dac@ a8 de;ini&o !rin ;unc9ieI Jn care caF restul l&ar constitui Jntreg
atri>utulI alege8 !entru de;inire alternati<a 8odului de realiFareI ur8Jnd deci a Jn9elege !rin unicitate
imposi'ilitatea e3isten0ei, 1n dependen0a +n+i termen re/ent, a +n+i al doilea termen s+'ordonat,
constr+it 1n acelai fel c+ +n+l dat;
3. 7on!e#ine 7i a(li#aii. Ad8is@ ca aLio8atic@ 7i s!ontan a!licat@I unicitateaI o dat@ de;init@I
de<ine un instru8ent de lucru de o 8ai larg@ 7i siste8atic@ utiliFare' Alege8 Jn acest sens cJte<a
eLe8!le'
B' 4' Apo%i0ia
N
; #at ;iind ;a!tul c@ un Tr nu are decJt o <alen9@ de un anu8it ;el ,unicitate0I a!oFi9ia
ter8enului su>ordonat regentului res!ecti<
SJnt situa9iile cJnd o ;unc9ie are un singur 8od de a se construi'
"ariet@9ile co8!le8entului circu8stan9ial'
<
eFi $AI 45CAI <oi' III titlurile MCo8!le8entul ''' 7i alte co8!le8enteM'
Ne re;eri8 aici la reala a!oFi9ie 7i nu la ;alse a!oFi9ii ,& ele<ul Po(e!#u, 7ar!ele >oa'''0'
C6
nu este ;unc9ie ,actant
4
0I JntrucJt acea unic@ <alen9@ a regentului este de:a actualiFat@ ,realiFat@0 de
c@tre Ts' EaI a!oFi9iaI r@8Jne & la ni<elul eL!resiei gra8aticale & Mo co!ieM
Q
a ter8enului !e care&l
eL!lic@ ,Tr sau Ts0I o co!ie 8ai 8ult sau 8ai !u9in ;idel@I Jn ;unc9ie de ;a!tul dac@ re!et@ sau nu
construc9ia acestuia'
B' Q' Mai 8ult decJt atJtI din acela7i 8oti<I nici chiar un al doilea TsI coordonat cu un altul ,eL' citim
c5r0i ; re<iste0I !ractic nu se su>ordoneaF@ unuia 7i aceluia7i Tr !otri<it sche8ei 4 ,<' aici 8ai :osGI ci
lui TrI su>Jn9eles ca re!etat ,sche8a Q0G dac@ nu&l su>Jn9elege8I atunci al doilea Ts nu se
su>ordoneaF@ lui Tr ,sche8a A0I iar calitatea sa de u>ordonat se eL!lic@ nu8ai !rin coordonarea cu
!ri8ul Ts
A
'
Tr
Tr
[Tr] Tr
Ts
Sche8a 4
-s
Sc6e7% 4
Sc6e7% 3
Con;ir8area o o>9ine8 c@utJnd di;eren9a dintre situa9ia discutat@ aici ,sche8a A0 7i una ca cea o;erit@
de regen9ii care cer dou@ !re!oFi9ii antoni8ice ,<' A' Q' Q' !ct' Q_0I unde toc8ai 7i nu8ai !entru c@
a<e8 dou@ !re!oFi9ii se :usti;ic@ 8arcarea celei de a doua leg@turi !e <ertical@:
Tr
TS
Sc6e7% 4
-s
4 Pentru ter8enul de MactantMI <eFi Tesniere 45CBI !' 4DB 7i !assi8'
# Nici su>ordonat@I dar & !rin situarea ei !arantetic@ ,<irgulele H !auFele&!ereche0 7i !rin i8!osi>ilitatea con:unc:iei
coordonatoare & nici coordonat@I ci ''' a!oFi9ie'
A L' TesniereI de7i se s!i:in@ !e !re8isa 8ono<alen9ei <er>uluiI s;Jr7e7te totu7i !rin a&7i re!reFenta Jn sche8@ a8>ele
<erticale ,<' o!' cit'I !' AQ6' Ste88a QPO0'
CO
B' Q' 4' Pe >aFa aceleia7i co8!ara9iiI a sche8ei P cu sche8a AI consider@8 c@ ter8enul de
8ulti!licitate & atri>uitI 7i de noi ,<' s+pra I4'0I coordon@rii & este de ;a!t 8ai !ro!riu s@ denu8easc@
situa9iile re!reFentate de sche8a PI Jn care sJnt cu!rinse toate eLce!9iile de la unicitateI !lus
ad:ecti<ele 8ergJnd !Jn@ la 6 ,Mse!tu!licitateM0 ale aceluia7i su>stanti<'
B' A' A<Jnd Jn <edere caFuri ca cele discutate su> .. 3. 2. !ct' c' :'ru&oa!a floare al>@0 7i su> A' Q' Q'
!ct' Q_I unde nu eList@ coordonareI de<ine util@ !reciFarea & Jn ciuda truis8ului & c@I !entru a !utea
<or>i de coordonareI tre>uie ca ea s@ ;ie 8arcat@
4
'
B' P' Pe ;lecti< & !e !re!oFi9ie
Q
' Se 7tieI ;lecti<ul pe constituie o !articularitate a su>stanti<elor
a!ar9inJnd genului !ersonal' PreFen9a Jns@ a unui AC:I al@turi de o construc9ie cu pe, Jn de!enden9a
aceluia7i <er>I tranFiti< nu8ai o dat@ & eL' 8@ 'i%+i !e el, s-a s+p5rat (e &ine, 10i da+ (e el n lei &
eLcludeI Jn <irtutea unicit@9iiI calitatea de co8!le8ent direct a construc9iei res!ecti<eI Jn ;a<oarea
celei de co8!le8ent indirectI 7i i8!licit eLclude calitatea de ;lecti< a lui pe, rele<Jnd&o !e cea de
!re!oFi9ie
A
'
Jn su>sidiar 8en9ionJndI reFult@ c@ su>stanti<ele a!ar9in@toare clasei Jn discu9ie nu sJnt o>ligatoriu
!recedate de ;lecti<ul pe, ci !ot ;i !recedate 7i de !re!oFi9iaHGWY'
B' B' De la personal la impersonal; I!ostaFa de i8!ersonale a <er>elor !ersonale ,eL' r&5ne s5 mai
)edem) o creeaF@ toc8ai acele su>ordonate careI tot Jn <irtutea unicit@9iiI !rin !reFen9a lorI eLclud
<er>ului regent !osi>ilitatea rela9iei cu un NI ,su>iect0 & Ael r5m1ne s@ &ai $e)e& & 7i care de aceea
sJnt su>iecti<e ,de ti!ul A
P
0I !entru c@ satis;ac <alen9a &
4 EL!licJnd coordonarea !@r9ilor de !ro!oFi9ie !rin La a L> E L,aa>0I se8nului a tre>uie s@&i cores!und@ un ;a!t de li8>@:
con:unc9ie coordonatoare sau <irgula&8arc@ a acesteia'
Q #istinc9ia & a>andonat@ Jn lucr@rile din ulti8ele dou@ decenii & o reg@si8 conse8nat@ la Mircea ?drengheaI456DI'!' 6P'
A In ce !ri<e7te eLe8!lul 16i da+ pe el n lei, caracterul de !re!oFi9ie al lui pe reFult@ 7i din sensul de M!entruMI aici sinoni8 cu
McontraM'
P rentru scurti8eI nu8i8 su>iecti<e de ti!ul A !e cele care de!ind de <er>e !ersonale 7i
de
ti!ul 2 !e cele de!inFtnd de <er>e
i8!ersonale'
C5
unica & !e care <er>ul o are !entru su>iectI i8!ersonaliFJndu&l' ,Alt;elI 7:* ar !utea ;ace loc
nedu8erirea: dac@ <er>ele i8!ersonale nu !ot a<ea su>iectI cu8 de !ot a<ea !ro!oFi9ii su>iecti<eYS0
B' B' 4' #in 8o8ent ce <er>ul Jn !reFen9a !ro!oFi9iei&su>iectI de ti! 2I este i8!ersonalI su>iecti<a
;iind chiar cauFa res!ecti<ei <aloriI sau &dac@ !@r@si8 cauFalitatea & 7iI <ice<ersaI din 8o8ent ce
nu8ai dac@ este i8!ersonal <er>ul !oate a<ea o su>iecti<@ ,de ti! 20I Jnsea8n@ c@ <aloarea
i8!ersonal@ a <er>elor !ersonale se a!reciaF@ eLclusi< Jn ;unc9ie de i8!osi>ilitatea cu<Jntului cu rol
de su>iect 7iI e<identI nu de a !ro!oFi9iei su>iecti<e'
B' B' Q' #eose>irea dintre cele dou@ ti!uri de su>iecti<e este c@ Jn ti8! ce su>iecti<ele 2 eLclud un NII
;@cJnd <er>ul i8!ersonalI su>iecti<ele A sJnt su>stituentele unui Ne <er>ul regent r@8JnJndI 7i Jn
!reFen9a lorI tot !ersonal:
ane vrea acela
ramine
ce nate din pisic pisica
oareci mnnc
O'se)a0ie; Jn ce !ri<e7te situarea lor ;a9@ de <er>ul regentI Jn sche8a structual@(I ;a!tul c@ su>iecti<eleI ;ie de ti! AI ;ie de ti!
2I satis;ac aceea7i <alen9@ a <er>uluiI ca 7i su>iectulI nu conduce la sta>ilirea si8etriei dorite: !ro!oFi9iile&su>iect r@8Jn
o>iecti< su>ordonateI !rin con:unc9iile o>iecti< su>ordonanteI Jn ti8! ce su>iectul r@8Jne su!raordonatI ca unul cu care
<er>ul se acord@' Aceast@ realitate asi8etric@ o con;ir8@ 7i !ro>a o8isi>ilit@9ii: Jn rela9ia Msu>iect&!redicatMI <er>ul&!redicatI
Jntoc8ai ca un atri>ut&ad:ecti<I este ter8enul o8isi>ilI !e cJnd rela9ia MregentK&su>iecti<@MI ter8enul o8isi>il este su>iecti<a'
B' C' #in nouI ceea ce' Jn inter!retarea situa9iilor Jn care a8>ele ele8enteI 7i de8onstrati<ulI 7i
relati<ulI stau Jn acela7i caF 7a sp+s n+mai #eea ,AcI0 #e ,A^0 a )5%+t), unicitateaI <eri;icat@I a
caFurilor constituie
4 Pentru ter8enul Msche8@ structural@MI <eFi TesniereI !' API Q'
6D
u
n argu8ent hot@rJ tor !entru se!ararea celor dou@ ele8ente: ceea & ,Jn eLe8!lul nostru0 co8!le8entul
direct al <er>ului din regent@I #e & al <er>ului din su>ordonat@'
B' 6' ConstatJnd c@I din 8o8ent ce Jn !reFen9a unui !ronu8e re;leLi< ,<' A' 4' 4' 7i A' 4' Q'0 & indi;erent
de <aloarea lui & Jn AcI sau #II este i8!osi>il un ,al doilea0 co8!le8ent directI res!ecti< indirectI
Jnsea8n@ c@ ele Jnse7iI re;leLi<eleI inclusi< cele din construc9ia <er>elor !rono8inale ,eL' m5, din m5
'i%+i), sJnt actan9iI co8!le8ente directeI res!ecti< indirecteI JncJt 7i !e aceast@ cale de<ine
contesta>il@I Jn Jntregi8ea eiI diateFa re;leLi<@'
B' 6' 4' A;ir8a9iile Jn sensul c@ <er>ul la diateFa re;leLi<@ nu ad8ite co8!le8ent direct
4
se re;er@ la
situa9iile cu re;leLi<ul Jn Ac' 7i do>Jndesc o eL!lica9ie cauFal@ toc8ai !rin ;a!tul c@ re;leLi<ul AcI
satis;ace <alen9a acuFati<al@I constituie adic@ unicul co8!le8ent direct !osi>ilG Jn9eleas@ ast;elI
a;ir8a9ia !oate ;i continuat@I ar@tJndu&se c@I Jn schi8>I <er>ulI Jn situa9ia 8en9ionat@I !oate a<ea un
co8!le8ent indirect dati<al 7se adresea%5 #ui$a- 7i <ice<ersa: un <er> la diateFa re;leLi<@ cu
!ronu8ele re;leLi< Jn #S nu !oate a<ea co8!le8ent indirect dati<al 7T1i adresea%5 #ui$a
2
-, dar !oate
a<ea co8!le8nt direct 71i adresea%5 c+i)a !#ri!oarea-, totul ;iind Jn ;unc9ie de :ocul satis;acerii
uneia sau a celeilalte dintre <alen9e'
B' 6' Q' Construc9iile cu Mse i8!ersonal & <er> intranFiti<M :!e intr !rin stJnga0 se eL!lic@ !rin
in;luen9e str@ineI ca Jn general se i8!ersonal
A
'
B' 6' A' Pentru c@ se, chiar i8!ersonalI satis;ace <alen9a acuFati<al@ a <er>uluiI su>ordonata
,necircu8stan9ial@0 de!endent@ de acesta 7se %ice c@ P
Q
0 nu este co8!leti<@ direct@I ci & de aceea & este
su>iecti<@G Jn schi8>I !entru c@I de7i se8antic identice cu ro8' se, ;r' on ,b 8omme) 7i ger8' man ,b
Mann) satis;ac <alen9a no8inati<al@ a <er>elorI su>ordonata
4 Stati&2ulg@rI !' 6O'
Q Se eLce!teaF@ Jn9elegerea ca dati< !osesi< a lui 1i ,<' A' 4' Q' ELc' Q0'
A Iorgu IordanI 45BPI !' AOO&AO5'
64
dintr&un on dit 9+e P
Q
nu !oate ;i su>iecti<@I ci este co8!leti<@ direct@
4
'
Jnsu7i ;r' HH i8!ersonal este ;or8al un su>iectI inclusi< Jn eL!resiile cu su>stanti<e: ii ple+1 des
8alle'ardes
#
L inter!retarea su>stanti<ului des 8alle'ardes ca su>iect este contesta>il@I Jn !ri8ul rJnd
tot !rin unicitate: HH !er!e:uJnd un NII su>stanti<elorI chiar Jn eta!a actual@I nu le r@8Jne decJt )C:
,;unc9ia de co8!le8ent direct0I ;ie cu !re9ul ad8iterii c@I !e cJnd HH era !ersonalI <er>ele res!ecti<e
erauI Jn con7tiin9a <or>itorilorI tranFiti<e
A
' Jn s!ri:inul aceleia7i inter!ret@ri st@ 7i nu8@rul <er>ului & la
singularI !rin acord cu HHI 7i nu la !luralI !rin acord cu su>stanti<ul
P
'
B' O' nicitatea este un argu8ent J8!otri<a a!aren9ei de circu8stan9iale ,cauFale sau ;inale0 a unor
co8!leti<e indirecte de!endente de )er'a declarandi 7i sentiendi 7se mir5 c5; nu lu#rea4, se
str5d+iete s@ lucreFe0: !osi>ilitatea unei incontesta>ile cauFale 7se mir5 c5 n+ l+crea%5, 'iin)#"l %tie
9arni#-, res!ecti< a unei incontesta>ile ;inale 7se str5d+iete s5 l+cre%e #a s@ ter&ine la ti&(-,
eLcludeI Jn <irtutea aceleia7i unicit@9iI calitatea de cauFale sau ;inale a !ro!oFi9iilor Jn discu9ie'
B' 5' O do<ad@ Jn !lus c@ in;initi<ul lung al unor anu8ite <er>e !oate a<ea Jn su>ordine & ca atri>ut &
un #I ,eL' atri'+irea unor !re8ii ele$ilor...- o !ute8 o>9ine ;@r@ re;eriri la con9inut: cu8I Jn <irtutea
unicit@9iiI nu8ai unul din cele dou@ su>stanti<e de!endente !oate ;i Jn geniti< 7i cu8 acesta este unor
(re&ii, cu<Jntul Jn discu9ieI cu ;or8@ de $ & #I <a ;i un #:'
4 Pentru inter!retarea dre!t co8!leti<@I <' $rammaire &aro+sse, !' 44l&l4QI g 4CA'
Q Tesniere 45CBI Ji contest@ lui ii, Jn situa9ia de ;at@I calitatea de actant ,<eFi !' 4PDI OI50'
A Pentru tranFiti<itateI <eFi cores!ondentul latin pi+it igne8 ,[uicherat & ChatelainI s' <' 7i M' MengeI s' <'0'
P "eFi 7i !entru ger8': <enn es Ye+len re/nete ,Sachs&"illatteI s' <' ple+)oir);
n
ALTE AiNTINOMII IN #I+OTOMIA COORDONAR" I ,2RORDONAR"
D' Antino8iile din articolul de ;a9@ & !atru !erechi de tr@s@turi antino8ice & <in s@ se adauge
altora 7aseI cu!rinse Jn Rela0ia -or/ani%ator+l termenilor 7s+pra, !' PB 7i ur8'0'
4' Rs este contractant al unui -r, Re este ,doar0 un asociator a doi -;
4' 4' O ,t dat@I eL' feti0a )oioas5, oricJt de ;ireasc@ 7i de dat5 a3 ;iI ea ascunde c@ este reFultatul
trans;or8@rii unor posi'ilit50i Jn realit50iL este <or>a de !osi>ilit@9i co8>inatorii sauI denu8ite cu un
ter8en din chi8ieI <alen9e
4
' #e res!ecti<ele !osi>ilit@9i nu ne d@8 sea8a decJt Jn 8od indirectI
constatJnd c@ in<entarul lor are li8ite dincolo de care JntJlni8 7i i8!osi>ilit@9i ,co8>inatorii0' #ou@
eLe8!le de ase8enea i8!osi>ilit@9i' EL' 4: o ,t ca ea )oioas5 este i8!osi>il@I i8!osi>il@ nu din cauFa
lui )oioas5, careI ca ad:ecti<I a ;@cut Mtot ce a de!ins de elMI s&a acordat cu ea, ci din cauFa lui ea, careI
Jn a>sen9a <er>uluiI alear/5, este, a res!ins ad:ecti<ul' EL' Q: o ,t )oioas5 8arnic5, Jn a>sen9a <reunei
8@rci a coordon@rii '7i sau !auFaH<irgula0 este 7i ea i8!osi>il@I de data aceasta i8!osi>il@I din cauFa
a8>elor ad:ecti<e'
O'ser)a0ie; Ne&a8 JntJlnit aici cu ;a!tul c@ Mad:ecti<ul nu are ad:ecti<M' Nu ne re;eri8 la ,t cu !re!oFi9ieI cu8 sJnt /al'en5
de palid5 sau palid5 de /al'en5; Aici J7i are originea MconteLtul diagnostic al su>stanti<uluiM: un cu<Jnt dile8atic 7meler)
este su>stanti< dac@ !ri8e7te ad:ecti< Emare meter);
4 "lemente, !' 4Q4'
73
Jn concluFieI !entru ca o ,t s@ se !oat@ realiFaI este necesar ca a8Jndou@ leLe8ele s@ cunoasc@
anu8ite <alen9e'
4' 4' 4' Re<enind la ,t !osi>ileI de ti!ul feti0a )oioas5, Jn realiFarea lor <o8 distinge un contractant 7i
un contractat: Jn !lan se8anticI contractant este cel care nu !oate eLista Jn lan9ul <or>irii rar@ cel@lalt
4
G
este 7i situa9ia ad:ecti<uluiI care nu !oate ;i conce!ut decJt Jn !reFen9a su>stanti<uluiI du!@ cu8I Jn
logic@I notele nu !ot eLista ,decJt 8ental0 Jn a;ara no9iunii !e >aFa c@rora a ;ost ;or8at@' Jn !lan
sintacticI contractantul este TsI contractatul este TrG Jn contractareI Ts este deci T&ul acti<I TrI T&ul
!asi<'
4' 4' Q' Aceast@ deli8itare o>lig@ la una care !ri<e7te Jnse7i <alen9ele celor dou@ leLe8e: ale leLe8ului
Ts sJnt acti<eG asta 7i !rin ;a!tul de a ;i realiFateI actualiFateI 8aterialiFateI dateI Jntr&un cu<JntI sJnt
Jnsu7i Rs&ul: ;lecti< rela9ionalI conecti< su>ordonant '''G ele !oten9eaF@ rela9ional leLe8ul Ts 7i
8archeaF@ ,!oFiti<eaF@0 calitatea de Ts' "alen9ele leLe8ului Tr sJnt latenteI iar din 8ai 8ulteI una sau
cJte unaI sJnt actualiFate de c@tre cele acti<e' Ele nu 8archeaF@ calitatea de Tr a leLe8uluiG Tr nu este
nici o dat@ 8arcat: Jn sol%ii la peti, feti0a este )oioas5, calitatea de Tr a lui sol%ii sau a l+i feti 0a nu
este !rin ni8ic 8arcat@'
O'ser)a0ie; Nici chiar Jn ,t !redicati<@I feti0a alear/5, calitatea de SI care este un TrI nu este 8arcat@: N&ul nu este cauFa lui
SI ci condi9ia lui sine 9+a non; Marca lui TsI alear/5, este eLclusi< ;lecti<ul de acord <er>al din structura lui ,<eFi in;ra Q' 4'
,>00' ,t , - ( nu este du>lu 8arcat@I cu8 se 8ai a;ir8@ atunci cJnd nu se ;ace distinc9ie Jntre i8!unere ,regi80 7i restric9ie
selec9ional@'
"alen9ele !asi<e se denu8esc !rin Rs&ul care le actualiFeaF@: Jn cartea fr+moas5 ! ele)+l+i I este citit5
I de citire, su>stanti<ului carte ,Tr0 i&au ;ost actualiFate <alen9ele !asi<eI res!ecti< <alen9a ad:ecti<al@I
geniti<al@I <er>al&!ersonal@I !re!oFi9ional@' CJnd sJnt actualiFate toate <alen9ele !asi<e ale unui TrI
ceea ce se JntJ8!l@ ;oarte rarI a<e8 a ;aceI tot ca Jn chi8ieI cu structuri saturate: Jn 1nsei aceste
interesante %ece piese mici s1nt toate +tile ;;; a<e8 actualiFate 7a!te <alen9e ad:ecti<ale'
4 Ter8enul care atrage !reFen9a celuilalt este deter8inant 7-s), iar cel a c@rui !reFen9@ este cerut@ & deter8inat 7-r), i'idem,
!' 44C'
74
4' 4' A' Posi>ilit@9ile de contractare a unui Tr de c@tre un Rs ,a Ts0 &;ire7te & nu sJnt neli8itate: un
ad:ecti< nu contracteaF@ un leLe8 decJt dac@ ,restric9ie selec9ional@0 acesta este un ,IL un <er> la 8od
!redicati< ,P0 nu !oate contracta un ,I Jn $I #I AcI ci nu8ai unul Jn N'
4' 4' P' CJnd Rs este un ;lecti<I adesea acesta este ocultat' #ou@ eLe8!le: ,a0 co8>inarea T&lor ;@r@
conecti<e este considerat@ co8>inare direct@I dJndu&se aici St cu8 sJnt casa )ecin+l+i, casa no+5 etc'
7"lemente, !' 44O&l450G ,>0 co8!unerea cu<intelor este J8!@r9it@ doar Jn dou@: co8!unere !rin
:onc9iune 7i !rin :uLta!unereI cu!rinse Jn aceasta din ur8@ 7i ;leLiunea 7$+ra :+mor+l+i), 7i acordul
7.alea &+n/5);
4' 4' B' O de;ini9ie genetic@ a ,ts; Cu cele de 8ai susI a<e8 o>9inute ele8entele !entru o de;ini9ie
genetic@ a ,tsA cu8 <alen9a acti<@ este un Rs 7i cu8 Rs este aderent la TsI o ,ts este actualiFarea
<alen9ei !asi<e a unui leLe8 Tr de c@tre Rs a Ts'
4' Q' Re; Intr&o Stc nu a<e8 nici trans;or8@ri ale !osi>ilit@9ilor Jn realit@9iI nici contractan9i H
contracta9iI sau acti< H !asi< 7cl' Re nu !oten9eaF@ rela9ional !e nici unul din cele dou@ leLe8eI nu este
<alen9a nici unuiaI este asociatorul a dou@ leLe8e'
O'ser)a0ie; O coordonare conclusi<@ nu eList@I JntrucJt nici deci 7i nici sinoni8ele sale nu sJnt RI nu sJnt con:unc9ii'
Pro!oFi9iile !retins conclusi<e sJnt co!ulati<e :uLta!use'
Q' #u!@ cu8 a reFultat din 4' 4' 4'I 4' 4' Q' 7i din 4' 4' B'I Rs creeaF@ ;unc9iiI Jn9elegJnd !rin ;unc9ie
gru!ul Rs a Ts sau ceea ce actualiFeaF@ o <alen9@ !asi<@ a unui Tr'
Q' 4' P@r9ile de !ro!oFi9ie care nu sJnt ;unc9ii'
,a0 Ni8ic din ce intr@ Jn Fona M!aranteticM&ului & nici seg8entele incidentaleI nici cele eL!licati<e & nu
este ;unc9ieI !entru c@I !rin Jnsu7i ;a!tul de a se situa Jntre !aranteFeI nu actualiFeaF@ <alen9e'
Nici reala a!oFi9ieI din acela7i 8oti<I nu este ;unc9ieI ea ne;iind decJt re!etareaI co!iaI du!licatul unei
;unc9ii dateG reala a!oFi9ie nici nu are un TrI ci doar un ter8en eL!licat' Jn pe el, pe Ion, l-am )5%+t;;;,
pe Ion n&ar
75
!utea ;i ct' directI ;ie 7i nu8ai !entru c@ a )edea este <er> 8onotranFiti<'
O'ser)a0ie; Se su>Jn9elegeI dac@ a!oFi9ia este deF<oltat@I a;ir8a9ia de 8ai susI ,a0I se re;er@ la centrul eiG acesta !oate ;i un Tr
;a9@ de deter8inan9ii s@i: Jn sarea de '+c5t5rie, clor+ra de sodi+ ;;;, de sodi+ este ;unc9ie'
,>0 Nici s+'iect+l nu este ;unc9ieI dar dintr&un alt 8oti<I anu8e !entru c@ nu el actualiFeaF@I
contracteaF@I leLe8ul PI ci el este actualiFat de c@tre P' #es!re teFa c@ P&ul este su>ordonat S&uluiI
<eFiI !e largI infra, !' 45B 7i ur8' Ne li8it@8 aici doar la o co8!ara9ieI Jntre feti0a )oioas5 i feti0a
alear/5A du!@ cu8 nu feti0a Ji este ;unc9ie lui )oioas5, ci in<ersI tot a7aI adic@ tot !rin acordI alear/5 1i
este ;unc9ie lui feti0a 7i nu in<ers' Argu8entele cu enun9ul sJnt nea<eniteI !entru c@ enun9ul este
altce<a decJt St'
A' #u!@ cu8 ar@ta8 8ai susI cT e8an@ de la cR' Antino8ia de aici !ri<e7te sensulHsensurile Jn care
se !ro!ag@ aceast@ e8anare'
Re !ro!ag@ cei doi cT >ilateral: Jn A dar 2 7n+ e soare, dar e 'ine), !e cJt de ad<ersati< este 2 ;a9@ de
AI tot !e atJt de ad<ersati< este 7i A ;a9@ de 2'
O'ser)a0ie; "irgula de la sting@ lui dar nu con<ine echidistan9ei unui Re'
Rs !ro!ag@I unilateralI un singur cTI 7i anu8e s!re TsI !e care cT Jl du>leaF@I Jl MJncarc@M: A fiindc52
7se odi8nete, fiindc5 a o'osit), fiindc5 ;ace ca 2 s@ ;ie ter8enul McauF@M ,cT0I dar nu 7i !e A dre!t
Me;ectM ,cT0G cT Me;ectM & careI ca TrI nu este niciodat@ 8arcat gra8atical & nu a!are decJt !rintr&o
Mche8are antino8ic@M: McauFaM chea8@ Me;ectM&ulI M!osesorulM chea8@ Mo>iectul !osedatM etc'
P' Re !er8ite in<ersarea T&lor: n+ e soar", dar e 'ine I e 'ine, dar n+ e soare, )itea%, dar r5+ I r5+,
dar )itea%; ELce!9ie ;ace Re cJnd T&ii sJnt Jn succeden9@ ,te8!oral@0: Jn s-a d+s i s-a 1ntors,
in<ersarea s-a 1ntors 7i s-a d+s este i8!osi>il@I din 8oti<e de logic@ a lucrurilor'
Rs nu !er8ite ase8enea in<ers@ri: Jn sol%ii la peti sau apele a+ cresc+t re)5rs1nd+-se in<ers@rile sJnt
sau i8!osi>ileI din acelea7i 8oti<eI de logic@I sau !entru c@ schi8>@ sensul lui R: a promis c5 )ine,
;a9@ de )ine, c5 a promis;
6C
ELce!9ii !ri<ind Rs:
,40 In<ersiunea te8!oral@ 7c1nd, c5 in<ersI Jn lat' c+m in)ers+m); ELe8!luI se 1nsera c1nd am aj+ns;
,Q0 Celei de su> ,40I general cunoscut@I Ji ad@ug@8 Jnc@ o eLce!9ieI !e care o nu8i8 in)ersi+ne
concesi)5; #e eLe8!luI a 1ncercat, n+mai c5n-a re+it O dei a 1ncercat, 7tot+i) n-a re+it;
O'ser)a0ie; Jn $A
4
I n+mai ca este considerat ca ad<ersati<I ;oarte !ro>a>il !e >aFa su>stitui>ilit@9ii n+mai c5 I dar; Aceast@
su>stitui>ilitate este se8antic@' $ra8atical ea este Jns@ interFis@I !entru c@I dac@ dar, coordonatorI nu are regi8I n+mai c@ are
regi8I ca singur c5, regi8 !ersonal ,!redicati<0 7i !rin Jnsu7i acest ;a!t este su>ordonator'
4 $AI <oi' III !' QP5'
77
CATE$ORIILE $RAMATICALE #E RELA%IE ALE LIM2II
ROM)NE
D' 4' Pre8ise generale'
,A0 Ter8enul cate/orie Jl ;olosi8 Jn acce!9ia ;or8ulat@ de -' "endrTes: M '''' Ies notions ^ui
s(eL!ri8ent au 8oTen des 8or!he8esM( ,!' 4DC0I Jn consecin9@I su> ter8enul morfem E flecti) nu se
<or cu!rinde nici r@d@cinaI nici a;iLele deri<ati<eI ci nu8ai: ,40 desinen9eleI ,Q0 su;iLele ;leLionaleI ,A0
alternan9eleI ,P0 accentul 7c1nt5!c1nt4), 7U) pe al acuFati<ului genului !ersonalI ,C0 s5 al con:uncti<uluiI
,60 to!ica ,atunci cJndI Jn a>sen9a ;lecti<ului pe, deose>e7te acuFati<ul de no8inati<0I ,O0 articolul
hot@rJt 7i nehot@rJtI ca su!linitor al insu;icien9ei desinen9elor caFualeI 7i ,50 <er>ele auLiliare
,M8or;ologiceM0'
Not@' Se8iauLiliarelorI Jn 8@sura gradului lor de gra8aticaliFareI le recunoa7te8 calitatea de c)asi- 7seini-) ;lecti<eI de
!re;lecti<e' ,M' I8>s nu8e7te ;or8ele <er>ale co8!use cu ase8enea <er>eI ;oarte adec<atI M!eri!hrases
!re8or!hologi^uesM
Q
'0 JntrucJt nici chiar <er>e !uternic gra8aticaliFateI ade<@rate auLiliareI ca a fi din era s5;;;; nu au condus
la instituirea o;icial@ a categorieiI se8iauLiliarele nu le <o8 a<ea Jn <edere'
,20 S!eci;icarea Mde rela9ieM !resu!une antino8ia saussurian@
4 Acce!9ia ado!tat@ i8!lic@ eLigen9a c@ eLclusi< in<entarul de ;lecti<e Jl circu8scrie !e cel al categoriilor gra8aticale'
Q A!ud $raminaire &aro+sse, !' Q56'
6O
Mra!orturi sintag8aticeM & Mra!orturi asociati<eM
4
I la ni<elul categoriilor gra8aticale' Pentru c@ 7i
Saussure ;ace !reciFarea c@ ra!orturile asociati<e Mn(ont !as !our su!!ort l(etendueM ,!' 4640I <or>ind
de a>sen9aI Jn caFul lorI a oric@rui su!ort 8aterial ,!' 45D0 & de unde reFult@ c@ acestea nici nu
re!reFint@ sensuri ,ling<istice0 &I ca 7i !entru scurti8eI ado!t@8I du!@ -' Perrot
Q
I antino8ia res!ecti<@I
su> ter8enii Mrela9iiM & Mo!oFi9iiM'
O'ser)a0ie; Pe MnotionsM din de;ini9ia lui "endrTes Jl acce!t@8 cu sensul uFualI generalI ca reFu8ati<I su>Jn9elegJnd de ;a!t:
,40 sensurile rela9ionale ,<' in;raI C0 de<enite categorii 7- categoriile de rela9ie0 7i ,Q0 o!oFi9iile , &categoriile de o!oFi9ie0'
,C0 Rela9ia & deci sintag8atic@ & interleLe8atic@I Jn9eleas@ ca ;a!t de li8>@I cunoa7te 7i ea solidaritatea
con9inut&eL!resie'
O'ser)a0ie; #e;ini9iile unor conce!te legate de ra!orturi ,E rela9ii0I caI de eL'I Mcategories leLicales ''' Ies clases des signes
eL!ri8a8 Ies idees Us' 8eaI #' #' V destinees a se co8>iner dans le discours au 8oTen des liga8ents gra88aticauLM
A
I sau M'''
8or!he8esI ceuL ^ui eL!ri8cnt Ies ra!!orts Us' 8eaI #' #' V entre Ies idees Us' 8ea #' #' VM
P
I sau MEt le 8ot relation eL!ri8e
une idee Us' 8ea #' #' V ,celle de relation0 et non une relation ,;onction0M
B
I !unJnd Jn o!oFi9ie Mra!ortulM cu MideeaMI 9in cel
!u9in ascunsa latura Mcon9inutM al rela9ieiI or ra!ortul dintre dou@ ideiI sensuriI nu !oate ;i decJt tot idee' sensI Jntr&un anu8it
8od organiFat@ ,<' aici 8ai :os0'
Con9inutul rela9iei este sensul relaional ,de eL' M;iindc@M0 & distinct de sensul no9ional ,eL' McauF@MI
McauFalitateM0I sau de cel cali;icati< ,eL' McauFalI &@M0 ''' &I !e care&l de;ini8 dre!t sens+l care p+ne 1n
an+mite antinomii alte do+5, din lan0+l )or'irii, nerela0ionale; ,Jn eL' sol%ii la peti, MsolFiiM 7i M!e7tiM
sJnt antino8iFate de c@tre sensul rela9ional MlaMI !rin in<estirea lor cu conce!tele de Mo>iect !osedatM
7iI res!ecti<I de (!osesorM'0
O'sen
i
aEie; #i;eren9ele dintre ;eluritele sensuri cores!undI du!@ cu8 se <edeI celor dintre clasele ,sau gru!urile de clase0 de
cu<inteI care se do<edesc a
4 SaussureI !' 46D&l6B'
Q PerrotI !' P5&BD'
A
BallC, 45BDI !' 44A'
P "endrTesI !' OC'
B PottierI !' 5D'
65
organiFa di;erit ideea ,& Jn eLe8!lele de 8ai susI aceea7iI de McauF@M0'
EL!resia sensului rela9ional o constit+ie flecti)ele de rela0ie ,caF Jn care sensul este categorie0 7i
conecti)ele;
,#0 Ni<elul li8>ii la care se situeaF@ rela9ia este unul singurI cel sinta/mic, !entru c@ Jnsusi sensul
;lecti<elor de rela9ie 7i al conecti<elor este unuiI rela9ional' ,EL' sol%ii la peti E sol%ii petilor;) Jn
consecin9@I cele dou@ ele8ente de eL!resieI ;lecti<ele de rela9ie 7i conecti<eleI le cu!rinde8 su> unul
7i acela7i ter8enI de relatem;
Categoriile de o!oFi9ieI cu ;lecti<ele lorI r@8Jn la ni<elul leLical: o o!oFi9ie de nu8@r sau gen !rin
;lecti<e 7om - oameni, copac - copaci) este calitati< ,;KcJnd deci a>strac9ie de econo8icitatea
;lecti<elor0 asi8ila>il@ uneia leLe8atice 7om - l+me, copac -p5d+re); M''' si la 8or!hologie est l(etude
des 8ar^uesI ii T a une 8or!hologie d+ le3i9+e Us' 8eaI #' #' - et une 8or!hologie de la sTntaLe
Ucite7te a gra8aticiiVM
4
'
Not5; Prin cele de 8ai sus nu se neaga eListen9a unei 8or;ologiiI nici ca disci!lin@I nici ca o>iectI ci i se neag@ caracterul de
sine st@t@tor 7i caracterul unitar'
D' Q' Pre8ise s!eciale'
,A0 CategoriileI o 8a:oritate a lorI cunoscJnd dou@I unele treiI i!ostaFeI <or cunoa7te o re!artiFareI nu
luate ;iecare glo>alI ci una a iposta%elor lor'
,20 Jnse7i su>categoriile unora dintre categoriiI de7i o8ogeneI se <or re!artiFa di;erit: eL'
con:uncti<ulI ;a9@ de celelalte 8oduri !ersonale'
4' D' Iposta%ele; Cu8 categoria ca%+l+i o;er@ 8ai !regnant 7i toate ,trei0 i!ostaFeleI o alege8 !e
aceasta ca !unct de !lecare: !ri8ele dou@ i!ostaFe re;lect@ deose>irea dintre ;leLiune 7i acordI iar a
treia este cea a caFului i8!us de !re!oFi9ie' #enu8ind i!ostaFa !rin ordin, <o8 a<ea:
,a0 caF de ordin II CII caFul fle3ional, singur generator al unei ,unor0 anu8ite ;unc9iiG se 8ani;est@ Jn
su>stanti<e 7i !ronu8eG
,>0 C
:
I caFul 8ani;estat a do+a oar@ & J8!reun@ cu genul 7i nu8@rul &I prin acord, Jn cu<Jntul acordatI
ad:ecti<I !artici!iu '''G
4 PerrotI !' 454'
OD
,c0 C
A
I caFul su>stanti<uluiI al !ronu8eluiI cer+t de prepo%i0ii;
4'4' Al@turi de categoria caFuluiI aceleia7i clasi;ic@ri i se <orcsu!une 7i celelalte cate/orii, ;iec@reia
;iindu&i !ro!riu un ordin sau altulI cel !u9in ordinul I' "o8 a<ea deci:
,a0 ca%,, /en,, persoan5,
H
, mod, 7i timp,;
O'ser)a0ie; Nu a!arI nici su> acest ordinI 4I aspect+l
#
, compara!ia
Q
7i o!oFantul refle3i) al diateFeiI JntrucJt: 40 calitatea lor
de McategorieM o contest@8 negJnd caracterul de ;lecti< al seg8entului de eL!resie a ideii res!ecti<eG Q0 acest ele8ent de
<ehiculare a conce!tului ;iind leLe8I el se constituie ca ter8enI Jntr&un Tr sau TsI incit Jntinderea eL!resiei conce!tului
aco!er@ nu nu8ai un RI rela9iaI ci 7i ter8enii acestuia ,Tr & R & Ts(0I careI JnchiFJndu&l !e RI ;ace ca Jntregul s@ ;ie
nerela9ionalI A0 ast;el c@I chiar Jn e<entualitatea acce!t@rii rangului de categorieI a>strac9iile res!ecti<e tot ar r@8Jne Jn a;ara
o>iectului sintag8iciiI JntrucJtI luate ca un JntregI ele ar ;i categorii eLclusi< de o!oFi9ie'
>0 /en
#
, n+m5r
#
, persoan5
#
- 8ani;estate Jntr&un Ts ,ad:ecti< sau <er> ;init0I realiFat !rin res!ecti<ele
;lecti<e de acord'
O'ser)a0ie; $enul 7i nu8@rul !osesi<elor din drea!ta !re!oFi9iilor 7contra 8ea0 r@8JnI ca 7i caFul acestoraI de ordinulQ'
c0 persoan5Z-, conecti<ele su>ordonante inter!ro!oFi9ionale au 7i ele regi8I regi8 <er>al !ersonal'
Ele i8!un <er>ului din su>ordonat@ & nu 8od !ersonalI nici 8odI ci & !ersoan@I !ersoan@
A
P
'
O'ser)a0ie; Con:uncti<ul <a ;i 8odA Jntr&o su>ordonat@ con:unc9ional@ sau relati<@I dar 8odII Jntr&una con:uncti<alK
B
'
d0 timp
#
A categoria ti8!uluiI din !unctul de <edere al unui ti8!
Q
I ocu!@ un loc a!arteI i8!us de
co8!leta deose>ire dintre acord 7i coresponden0a
4 EListJnd o !ersoan@II <' !ct' >0I su>stanti<ului 7i !ronu8elui le <o8 atri>uiI !rin o!oFi9ieI calitatea de !ersoan@I ,;@r@ s@
sus9ine8 !rin asta c@ res!ecti<ele clase de cu<inte ar <ehicula !rin ;lecti< conce!tul0'
Q Contest@ as!ectului caracterul de categorieI Jntre al9iiI $u9u&Ro8aloI 45C4I Mi7anG 8ai !u9in categoricI ?acordone9' Pentru
nese!ararea <er>elorI NediogluI 45BC'
A =leLiunea !eri;rastic@ in<ocat@ Jn sus9inerea co8!ara9iei dre!t categorieI Iordan et al'I P& CBI nu este decJt o succesiune de
leLe8e'
P "eFi des!re asta !e larg infra, (redicat+l, 4'l&l' Q' Q' '
B #es!re s5 8or;e8 ,7i nu con:unc9ie0I <' 2ar>uI 45B4I TodoranI !' 45AI Pu7cariuI !' A5'
O4
timp+rilorL !entru c@ Jntre ti8!urile celor dou@ !redicateI ter8eni ai rela9iei te8!oraleI o discri8inare
se !oate ;ace 7i se chiar i8!une(I !
e
>aFa ;a!tului c@ Jn <re8e ce unul anu8itI ti8!ul din regent@ sau
din !ri8a coordonat@I r@8Jne ti8!&re!erI ti8!ul din su>ordonat@ sau din a doua coordonat@ ;iind acela
!rin <aria9iile c@ruia Jn ra!ort cu !ri8ul se contracteaF@ rela9ia te8!oral@I 8ani;estJndu&se deci ca un
Ts & Ts chiar cJnd rela9ia te8!oral@ du>leaF@ una de coordonare &I !e acesta din ur8@ Jl <o8 asi8ila
categoriilor
Q
I un ti8!
Q
'
I!oteFa unui timp
Q
, de ase8eneaI se con;ir8@: analog cu cele dou@ categoriiI ,caFul 7i !ersoana0I unde
sarcina rela9ional@ este !urtat@ eLclusi< de conecti<e & de !re!oFi9ieI res!ecti< de con:unc9ie &I
categoriile ;iind ast;el de ;unc9ionalitate FeroI 7i ti8!ul din su>ordonatele temporale este tot de o
;unc9ionalitate FeroI JntrucJt 7i aici sarcina rela9ional@ ,rela9ional&te8!oral@ de data aceasta0 este
!reluat@ de conecti)ele temporale, JncJt ti8!ul din ase8enea su>ordonate este o categorie
A
I un ti8!
A
'
4' Q' Reca!itulJnd ,cele de su> 4' D' 7i 4' 4'0:
ordinul I II III
caFI caF'
genI gen
Q
nu8@rI nu8@r'
!ersoan@I !ersoan@
Q
8odI &
diateF@I &
ti8!I ti8!
Q
caF'
!ersoanaI
ti8!I
4 Se8ni;icati<@ Jn acest sens este necesitatea si89it@ a con<en:iei ca Jn coordonare s@ se ado!te o deose>ire de to!ic@ & !ri8ul
!redicat 7i al doilea ,$AI 45CAI III !' AB60'
82
O'ser)a0ie; Cu alte cu<inteI categoriileG sJnt acelea !rin totalitatea c@rora de;ini8 fle3i+nea ca ;eno8en distinct de acord, !e
care&l de;ini8 & cu eLce!9ia ti8!uluiY & !rin categoriileI'
Q' DI Criteri+l; Jn sta>ilirea categoriilor rela9ionale <o8 9ine deci cont de aceste i!ostaFe 7i <o8 a!lica
criteriul ;a!tului dac@ ;lecti<ul res!ecti< este ,sau nu0 eL!resia unui sens rela9ionalI un RI ca% Jn care
te8a c@reia ;lecti<ul i se ata7eaF@ do>Jnde7te calitate de Ts ,<' aici 8ai :osI O'ser)a0ie),
!ereche a unui T'
O'ser)a0ie; =lecti<ul ata7at unui Tr dintr&o rela9ie dat@ nu este rela9ionalI ci eLclusi< o!oFi9ionalI JntrucJt Tr ;iind cel
nono8isi>ilI 7i !asi< Jn contractarea rela9ieiI se !oate dis!ensa de Ts 7i o dat@ cu el 7i de Rs: chiar Jn caFul acordului & unde
categoriaI nu se !oate conce!e ;@r@ categoria I cores!unF@toare &categorial nu este rela9ional@I nu este un RI ci un ele8ent
co8!onent al lui Tr' La aceast@ concluFie se a:unge ;ie 7i !lecJnd doar de la ade<@rul aLio8atic c@ ia QT nu !ute8 a<ea decit
iR'
A' D' Cate/oriile
#
sJnt toate de rela9ie'
P' D' Cate/oriileII JntrucJt sensul rela9ional este !urtat de conecti<ul !rin care a8 de;init i!ostaFaI nu
sJnt rela9ionale'
B' D' Cate/oriile, se J8!art'
B' 4' $en+l,, n+m5r+l,, persoana, 7i timp+l, sJnt nerela9ionale'
B' Q' Diate%a ,40I categorie !rin doi o!oFan9i ,!asi< 7i acti<0I nu este rela9ional@ JntrucJt:
a0 dac@ !lec@8 de la de;inirea eiI !rin situarea Jn ra!ort cu su>iectul acesteia
4
I 7i o lu@8 Jn toat@
Jntinderea seg8entului de eL!resie a conce!tului a7a cu8 Jl ilustreaF@ de;ini9iaI ea ne a!are ca du>lJnd
dou@ rela9ii dateI J8!reun@ cu ter8enii lor & QR 7i ,cei0 AT: Msu>iect ,autor sau !acient0 & !redicatM 7i
M!redicat & co8!le8ent directI indirect ,!acient0 sau de agent ,autor0MI co8!le8enteleI !reFente sau
a>senteG du>lJndu&le & s!re deose>ire de rela9iile te8!orale care du>leaF@ ;@r@ s@ se con;unde cu cele
du>late &I ter8enii diateFei se 7i con;und@ cu ai rela9iilor 8en9ionateI consu8Jndu&se Jn 7i !rin
structura acestoraI JncJt categoria Jn
4
Ader@8 deci la de;ini9ia dat@ de $AI 45BPI II !' 4D5 diateFeiI ;@r@ a o li8ita Jns@ !e cea acti<@ la co8!le8entul direct;
OA
discu9ieI luat@ ca aici su> a0I este a<alent@I este de o!oFi9ieI 8arginea din drea!ta a construc9iei sale
ne;iind un RI ci un Ts ,co8!le8entul0I care Jnchide unitatea rela9ional@'
O'ser)a0ie; C@ lan9ul <or>irii !oate continuaI ;a!tul se datore7te nu <reunei deschideri rela9ionale a structurii eiI ci <alen9elor
leLe8ului considerat Jn a;ara calit@9ii sale de Ts al construc9iei diateFei'
>0 #e alt;elI !entru a ad8ite c@ diateFa nu este o categorie de rela9ieI este su;icient s@ !@str@8 rigoarea
li8it@rii la ;lecti<ele celor dou@ su>categorii ale sale & auLiliarul diateFei !asi<e a fi i o!oFantul s@u
Fero &I disociind&o ,teoretic0 adic@ de rela9iile !e care ie du>leaF@I 7i s@ constat@8 c@ acestea nu sJnt un
R
4
'
B' A' Mod+l;
B' A' 4' Modurile !ersonale' Indicati)+l, pre%+mti)+l, imperati)+l 7i condi0ional-optati)+l sJnt eLclusi<
de o!oFi9ie' ,Toc8ai o!oFi9iile dintre eleI J8!reun@ cu intona9iaI sJnt cele care stau la >aFa clasi;ic@riiI
!aradig8aticeI a !ro!oFi9iilor Mdu!@ sco!ul co8unic@riiM0'
O'ser)a0ii, a0 Co8!onentul condi0ional, de7i actualiFat de un R 7dac5), r@8JneI !entru 8oti<ul ar@tat su> Q' D' O'serm0ie,
eLclusi< o!oFi9ionalG se8ni;icati<I Jn clasi;icarea a8intit@ el st@ la >aFa !ro!oFi9iilor poten0iale;
') #enu8irea de M8oduri !redicati<eM ar !utea l@sa loc ideii c@ 8odul ar ;i cel care ar con;eri <er>ului calitatea de !redicatI
de undeI c@ 8odul ar ;i categorie rela9ional@G orI 8odurile sJnt !redicati<e pentr+ c5 sJnt !ersonaleI ast;el c@ Jn realitate
;lecti<ul categoriei de !ersoan@I !ersoan@c' ,J8!reun@ cu categoria de nu8@rQI cu8ulateI !recu8 se 7tieI Jn cJte o singur@
desinen9@0I ca singurele Jn care se ;ace acordul <ert8lui&!redicati< cu su>stanti<ul&su>iectI este !urt@torul rela9iei !redicati<eI
un R ce con;er@ lui Ts ,<er>ul0 calitatea de !redicat'
B' A' 4' 4' Conj+ncti)+l tar@ <alori a;ecti<e sau <oli9ionale & 8ai !regnant nu8it Msu>:oncti<ulM ,b
Mattache sousM d(ou Msu>ordonneMI de su>:ungereM
Q
0 & esteI !rin de;ini9ieI rela9ional' S!re con;ir8areI
un
4 C@ a fi este Jn acela7i ti8! 7i !urt@torul ;lecti<elor de acord <er>alI aceasta este o a doua lui calitateI alta decJt cea de
auLiliar de diateF@'
Q "eFi #auFat et al'I s' <' s+'jonctif; Mai !regnantI !entru c@ eL!ri8@ 7i ideea de a ;i legatI 7i aceea de a ;i su>ordonat'
84
ase8enea con:uncti< nici nu st@ la >aFa <reunui ti! de !ro!oFi9ie din clasi;icarea Mdu!@ sco!M 7i nici nu
!oate a!@rea Jn !ro!oFi9ii !rinci!aleI ci de;ine7te & Jntr&o clasi;icare Mdu!@ 8odul de a se construi
s+'ordonatele" - !ro!oFi9iile conj+ncti)ale;
O'ser)a0ie; /i Jn situa9ia dat@I el se !@streaF@ Jn anu8ite o!oFi9iiG de eLe8!luI di;eren9a dat@ de indicati< Em+ tem s@ n+ $in6
m5 tem c@ nu $ine-.
B' A' Q' Modurile ne!redicati<e Pentru !re!oFi9iile din construc9ia lorI infiniti)+l ,scurt0 cu a 7i s+pin+l
le asi8il@8 categoriilor
A
I nerela9ionale' ,=a9@ de regentI su!inul se co8!ort@ su>stanti<alI cu!rinFJnd
un acuFa9i <
A
'0
(articipi+l este 7i el nerela9ional: ori este asi8ilat adjecti)+l+i, 7i atunci rela9ionale sJnt' ca ia acestaI
genul&I a nu8@ruV a caFul
Q
I ori este s+'+nitate /ramatical5, Jn construc9ia a7a&nu8itei diateFe !asi<eI
7i atunci este i8!ro!riu a&i atri>ui calitate rela9ional@ interleLe8atic@' ,#es!re locul s@u Jn contrageri &
nici aici rela9ional elI ci gerunFiul !asi< & <' C' Q' 4' 4'0
B' A' Q' 4' SJnt rela9ionale'
B' A' Q' Q' $er+n%i+l
H
, al c@rui ;lecti< leag@ te8a <er>al@ realiFJnd: un co8!le8ent ,de 8od 7i
instru8ental0I sau o contragere'
B' A' Q' A' Infiniti)+l ,scurt0 ;@r@ aA tie !o#oti.
Ipote%5; ConsiderJndu&l !e a ;lecti<I ;unc9ia de su>iect 7i de co8!le8ent direct a in;initi<ului s&ar
Jncadra legii construc9iei ;@r@ !re!oFi9ie a ;unc9iilor res!ecti<e ,& un deFideratS0G !e de alt@ !arteI ar
de<eni eLce!9ii & 8ai u7or de acce!tat & de la construc9ia !re!oFi9ional@ situa9iile cJnd in;initi<ul are
;unc9ii ca cele de atri>utI co8!le8ent directI cauFalI de sco! sau de 8od
Q
' ,#es!re contragerea
in;initi<al@I <' C' Q' 4'0
B' P' Ca%+l este !rin eLcelen9@ rela9ional
A
' Totu7iI nu ;@r@ unele
4 Edelstein'
Q Asan&"asiliu'
A In Jns@7i de;inirea lui se i8!un ,sau sJnt !re;era9i0 ter8enii sintag8atici & caFul MeL!ri8@ ra!orturile M,$AI 45CAI II !' A60
7i ,Iordan et al'I !' CQ0 &I Jncerc@rile unei de;ini9ii !aradig8atice ,+:el8sle<I 45AB0 ne;iind tot atJt de con<ing@toareI ca 8ai
!u9in controla>ile'
85
deli8it@ri'
B' P' 4' #ac@ /eniti)+l
t
,$I0I dati)+l, ,#I0 7i ac+%ati)+l, ,AcI0 sJnt ;@r@ eLce!9ii rela9ionaleI
B' P' #; Nominati)+l, ,NI0 se re!artiFeaF@:
B' P' Q' 4' Este rela9ional cel !reFent Jn su>stanti<ul ,sau orice clas@ de cu<inte cu <aloare su>stanti<al@
& n+me predicati) i cel din falsa apo%ipe & atri>ut deter8inati< su>stanti<al no8inali <al ,eL' cifra
%ece),
B' P' Q' Q' dar nu este rela9ional Jn:
a0 su>stanti<ul constituit Jn !ro!oFi9ie monomem'r5 nominal5 7de ;a!tI s+'stanti)al5), situa9ie Jn care
acest caracterI nerela9ionalI ar !utea ;i re;lectat !rin denu8irea de no8inati< a'sol+t
H
L
>0 su>stanti<ul -s+'iectA su>linie8 7i Jn aceast@ ordine de idei ,<' 7i Q' D' 7i C' 4' 4'0 c@ NI nu constituie
!entru su>iect ;actorul&ca]FiI ci condi0ia lui & +nic5 7i necesar5, caractere !rin care se eL!lic@
a!aren9a de ;actor&cauF@ &I cauFa constituind&o eLclusi< rela9ia !rin acord <er>al'
Se su>Jn9elegeI ;a!tul de a a!@rea Jntr&un reiat ,T0 nu co8!ort@ !entru categorie caracter rela0ional,
caracter !e care l&a8 de;init !rin R 7i nu !rin T'
O'ser)a0ie; NI nici chiar calitatea de T nu o con;er@ su>stanti<ului&su>iectI Jntoc8ai du!@ cu8 Jntr&o rela9ie geniti<al@I
c5r0ile ,NI0 ele)ilor ,$I0I nu NI este cel care con;er@ calitatea de TI $I !utJnd contracta Jn rela9ie un su>stanti< Ia oricare caF
,4 sau A0I s!re deose>ire de categoriileV ,ale unui T0 Jntr&o rela9ie !rin acord ad:ecti<alI care con;er@ calitatea de TI ;@r@ s@ ;ieI
nici eleI rela9ionale'
4 MA>solutMI Jn sensul curentI o!us lui Mrelati<MI Jntr&o 8@sur@ deci di;erit@ de cel ;olosit uneori Jn gra8aticiI caI de eLe8!luI
!entru construc9iile latine7ti Ma>lati< ,sau no8inati<0 a>solutM,Ernout&Tho8asI !' 4DA0 sauI !entru <er>eI Mcu sens a>solutM
,Iordan et al'I !' 4O4I nota I0I situa9ii Jn care ;a!tele res!ecti<e se constituieI ;ie Jntr&un 8od s!eci;icI ca Ts ,& construc9iile0
sau ca Tr ,& <er>eleI ;a9@ de un TsI o>iect0' MarouFeau ,s' <' A'sol+) !reciFeaF@: Mne se rattache /rammaticalement ,s' 8eaI
#' #'0 ''' MI !e cJndI Jn caFul nostruI nu !oate ;i <or>a de nici o leg@tur@'
nele acce!9ii 7i Jntre>uin9@ri di;eriteI Jn gra8atic@I ale ter8enilor de a'sol+t 7i relati) au re9inut aten9ia 7i lui 2allTI 45AAI !'
APl&ABP'
OC
c0 Ni al su>stanti<elor incidenteI chiar )a# in#i)ena nu este 8arcat@ nici ;oneticI nici gra;ic: Ce
nai'a faceM
H
d0 NI al realei apo%i0ii, care ne;iind un actantI nu este ;unc9ieI ci du!licatul eiI JncJt denu8irea de
Mra!ort a!oFiti<M cu!rinde un nonsens'
B' P' A' CJt !ri<e7te .oc,, ader@8 la teFa c@ Mnu are ;unc9iune sintactic@M
Q
I deci c@ nu este categorie
rela9ional@'
TeFei c@ <ocati<ul ar ;i ter8en Jn rela9ie !redicati<@ cu <er>ul la i8!erati<( i se o!un considerente ce
contest@ Jns@7i rela9ia:
a0 identitatea de !ersoan@
P
7i nu8@r Jntre cei doi !retin7i ter8eni se eL!lica nu !r8 acordI ci !rin
;actori eLtraling<istici ,& ;ie c@ che8@8I ;ie c@ !orunci8I o>iectul ac9iunilor res!ecti<e este o !ersoan@
sau 8ai 8ulte c+ care co8unic@80I
>0 dac@ a8 a<ea de&a ;ace cu un acordI <irgula ,!auFa0 dintre ter8eni ar ;i i8!osi>il@I !e cJnd aici'
di8!otri<@I aceasta este o>ligatorieG
c0 su>stanti<ul Jn <ocati< este Mtot a7a deM o8isi>il ca 7i <er>ul la i8!erati< & ;iecare do<edindu&se
ast;el dre!t unitate inde!endent@ & ceea ce nu se JntJ8!l@ cu ter8enii rela9iei !redicati<eG
d0 i8!erati<ul esteI 7i Jn !reFen9a ca 7i Jn a>sen9a <ocati<uluiI tot !ro!oFi9ie >i8e8>r@'
#e alt;elI chiar dac@ "ocI ar ;i su>iect al i8!erati<uluiI 8oti<ele !rin care a8 negatI 8ai susI
no8inati<uluiS caracterul rela9ional ar ;i 7i aici a!lica>ileI Jntoc8ai'
4 Pu7cariu consider@ c@ Jn ast;el de situa9ii este <or>a de un Mnon&casusM ,!' 4PP0' ParticulariFarea generalului este Jns@ o
necesitate a>solut@I JncJtI crede8I 7i aici a<e8 de&a ;ace cu o !articulariFareI Jntr&un no8inati<'
Q Iordan et al'I !' 5BI $AI 45CA' II !' 65'
A In discu9iile care s&au !urtat Jn :urul <ocati<ului se J8!letesc dou@ !ro>le8e: dac@ este sau nu un caF 7i dac@ are sau nu
;unc9ie' A;ir8aS sau reFultJndI sJnt !entru atri>uirea de ;unc9ie ?drengheaI 45CDI #iaconescu PI 45CQ' !' 4D6G ca ;iind
contraI cit@8 aici !e +:el8sle< 45ABI !' QA 7i Pu7cariuI !' 4A5'
P +:el8sle< ,!' QP0 contest@ <ocati<ului calitatea de !ersoan@ a doua'
O6
Not5; NaturalI nu este rela9ional@ nici o categorie ori su>categorieI de nici un ordinI ;ieII ;ie chiarQI dac@ leLe8ele la care sint
ata7ate ;lecti<ele lor se a;l@ & eL!licati<e
4
sau incidentale & Jn !oFi9ie !arantetic@'
Recapit+l1nd, sJnt rela9ionale: toate categoriile de ordinul II & 7i de ordinul I & caFurile ,8inus <ocati<ul
7i eLce!9iile de la no8inati<0I con:uncti<ulI gerunFiul 7i in;initi<ul ;@r@ a;
C' D' Clasific5ri ale categoriilor de rela9ie'
C' 4' #ac@' du!@ mod+l de organiFare a ter8enilorI clasele de conecti<e se J8!art Jn coordonatoare 7i
su>ordonatoareI cate/oriile 7de rela0ie) sint toate 1n sl+j'a s+'ordon5rii, 7i anu8e ca s+'ordonante ,7i
nu ca su!raordonante0I
C' 4' 4I Jn ti8! ce acest lucru este recunoscutI Jntr&un 8od 8ai 8ult sau 8ai !u9in eL!licitI !entru toate
categoriileI cu cele de acord <er>al ,!ersoan@
Q
a nu8Kr
Q
0 se ;ace o ne8oti<at@ eLce!9ieI considerJndu&
se c@ acestea ar ;i su!raordonanteI teF@ i8!licat@ Jn aceea a su>ordon@rii !redicatului ;a9@ de su>iect
Q
I
;@r@ s@ se aduc@I Jn s!ri:inul unei ase8enea teFeI decJt 8eta;oreI ca M!i<otMI MnodMI MnucleuMI McentruMI
a!licate !redicatului
A
G TesniereI de eLe8!luI ne JntJ8!in@ Jn "letnen1s ,;;, Jnc@ din !ri8ele !aginiI cu
sche8a
parle
0
Alfred
N
;@r@ ca 8ai de!arte s@ JntJlni8 <reun argu8entI necu8 <reo deF>atere a !ro>le8ei' #e alt;elI Jn
general aceast@ su>ordonare a su>iectului este acce!tat@ ca un lucru de la sine Jn9elesI ;irescG eL!lica9ia
acestei idei !resu!une8 c@ st5 Jn:
4 Aici se cu!rinde de ;a!t 7i reala a!oFi:ie Jn Jntregi8eI aceasta de!@7indI ca 8od de construc9ieI 7i NII 7i su>stanti<ul'
Q +:e8sle<I 45ABI !' QQI TesniereI !' 4D5I $ra88aire LaourousseI !' 6B'
A TesniereI !' AO4I $ra88aire LarousseI !' 6B'
P TesniereI !' 4P'
a0 nedisocierea i8!ortan9eiI incontesta>ile !entru co8unicareI a !redicatului
4
I de 8aterialitatea
leg@turilor sale & su>ordonante ,<' ,40I ,Q0I ,A0 8ai :os0:
>0 o!tica organiF@rii caFurilor !e aLa !aradig8atic@ & unde ele stau al@turiI ca specii ale aceluia7i /en
,o8ogene0 &I trans;erat@ ,su>iecti<0 Jn sintag8atic@ su> o ,contesta>il@0 not@ co8un@I de actante ale
<er>ului: 7i no8inati<ulII du!@ 8odelul dati<uluiI 7i acuFati<ului
:
Q
G orI eterogenitatea ter8enilor din
rela9iile sintag8atice ,aici o8ogenitatea este JntJ8!l@toare0 & o!us@ o8ogenit@9ii legice din
!aradig8atic@ & las@ deschis@ !osi>ilitatea ca su>categoriile s@ :oace roluri di;erite: una s@ ;ie actantK
,dati<ul 7i acuFati<ul0I iar alta s@ ;ie Mactat@M ,no8inati<ul0G
c0 !rin aceea7i ,;als@0 analogiFare a no8inati<ului cu dati<ul 7i acuFati<ul' Jn9elegerea ;lecti<ului
de no8inati< ca o 8arc@I 7i el ,a douaYS0I a rela9iei ,R0
A
7i nu ca o condi9ie a su>iectului ,T0'
Jn sus9inerea teFei o!useI c@ !redicatul este cel su>ordonat su>iectului 7i c@I !rin ur8areI nici
categoriile acordului <er>al nu ;ac eLce!9ie de la nota de su>ordonante a tuturor ;lecti<elorI stau ca
argu8ente:
,40 analo/ia dintre )er'+l finit i adjecti)A deose>irile acordului lor &nr'
Q
a !ers'
Q
I ;a9@ de gen
Q
a nr'
Q
acaF
Q
&I du!@ ce constat@8 c5; fiecare se acord@ Jn categoriile !e care le au co8une cu su>stanti<ul ,la
un <er> ;init !asi< des!rinde8 acordurile 7i de !ers' a nr'I 7i de gen a nr' a caF0I ne <ede8 o>liga9i s@
conchide8I sJnt atJt de neesen0iale, JncJt este de neconce!ut ca cele dou@ 8ani;est@ri ale acel+iai
acord s@ organiFeFe r@sturnat ,una ;a9@ de cealalt@0 ter8enii & acordul ad:ecti<al s@ su>ordoneFeI iar cel
<er>al s@ su!raordoneFe'
Identitatea ra!ortului dintre cele dou@ clase de cu<inte ;a9@ de su>stanti< a ;ost deose>it de !regnant
;or8ulat@I Jn ter8enii ;unc9iilor lorI de Iordan: M''' Jntre atri>ut si !redicat eList@ o strJns@ JnrudireI
datorit@ ;a!tului c@
4 #es!re i8!ortan9a !redicatuluiI <' $raurI 45CQI Iaco> St' QTesniereI !' 4D5I !ct' 4A'
A Rela9ia este o singur@ dat@ 8arcat@I aici !rin ;lecti<ul de acord <er>al ,<' B' P' Q' Q'I Q' D'0'
O5
a8Jndou@ arat@ o caracteristic@ a su>iectuluiI a8Jndou@ Matri>uieM su>iectului un se8n caracteristic'
#e aceea ra!ortul dintre atri>ut 7i su>iect este tot de inerent@I ca 7i ra!ortul dintre !redicat 7i su>iectI
iar eL!resia lui sintactic@ esteI iar@7i ca Jn caFul !redicatuluiI acordul ,sau congruen9aH( ('
,Q0 Pe linia aceleia7i analogiiI Jntoc8ai du!@ cu8I Jn ra!ort cu su>stanti<ulI ad:ecti<ul este cel
o8isi>ilI tot a7aI 7i <er>ul ;init
Q
'
,A0 de;inirea no8inati<uluiI dre!t caF al Mnonsu>ordonKriiM
A
I i8!lic@I de alt;elI <@dit teFa !e care o
sus9ine8'
C' 4' Q' Categoria gerunFiului este 7i ea totdeauna su>ordonant@' chiar 7i atunci cJnd este <or>a de
contragereaW unei !ro!oFi9ii coordonate co!ulati<e: Jn A+ m+rit l5s1iid 1n +rma l+i fecior '''
B
sau Jn se +rc5 1n
tr5s+r5p+n1nd+-i;;; /eamantan+l;;;; l5s1nd, ae%1nd s1nt, Jn ra!ort cu a+ m+rit, res!ecti< se +rc5, o8isi>ile'
C' Q' #u!@ loc+l lor Jn enun9I categoriile de rela9ie sJnt intrapropo%i0ionale, cu eLce!9ia con:uncti<ului
7i a contragerilor
C
,gerunFiale 7i in;initi<ale0I care sJnt interpropo%i0ionale;
C' Q' 4' Contra/erile sJnt un R a Ts de do8eniul inter!ro!oFi9ionalI eLcluFJndu&se deci !@r9ile de
!ro!oFi9ieI !rin ;a!tul c@ a+ s+'iectA plec1nd eiI nici noi n-am mai r5masL Jn eLe8!lul de aiciI
eL!ri8area su>iectului contragerii este necesar@I din cauF@ c@ acesta este di;erit de al regentei ,&!e
care continu@8 s&o nu8i8 ast;el0G eListen9a saI aici eL!ri8at@I o>lig@ Jns@ la recunoa7terea eListen9ei
sale Jn contragere 7i atunci c1nd el nu este eL!ri8atI ;a!tul eL!licJndu&seI de data aceastaI !rin
identitatea Iui cu al regenteiI caF Jn care el este sau eL!ri8at Jn regent@ 7i su>Jn9eles Jn contragere
71n/8efind, a!a i-a m5rit )ol+m+l), sau eL!ri8at Jn contragere
4 IordanI 45BPI !' C4A'
Q #es!re i8!ortan9aI la rJndul eiI a su>iectuluiI <' RegulaI !' BQQ'
A Iordan et al'I !' 5BG <' 7i MarouFeauI s' <' nominali!, Regula'
P "' C'Q' 4'
B EdelsteinI !' 44Q'
C "' IordanI 45A6I !' QAl&QAP'
[X
7i su>Jn9eles Jn regent@ ,a!a 1n/8efind, i-a m5rit )ol+m+l)L eL!ri8area sau neeL!ri8area lui Jn
contragere nu este Jn 8@sur@ deci s@ a;ecteFe calitatea de contragereI alternati<a ;iind tot atJt de
neesen9ial@I !e cJt de neesen9ial este ;a!tul ,de origine0: o su>ordonat@ are su>iectul di;erit de al
regentei sau identic cu al acesteia'
/i Jn caFul contragerilor in;initi<ale 7a+ plecat spre a n+-i /5si cel@lat0I considerentului de a a<ea
su>iect Ji acord@8 !rioritate ;a9@ de acela al loculuiI Jn rest intra!ro!oFi9ionalI al !re!oFi9iei'
La rJndul s@uI su>iectul contragerii ;ace ca <er>ul acesteiaI chiar la 8od ne!ersonal ;iindI deci chiar Jn
li!sa 8@rcii rela9iei !redicati<eI s@ continue a ocu!a !oFi9ia !redicati<@ ,<' 8ai :os O'ser)a0ie);
Se8n al caracterului inter!ro!oFi9ional al contragerilor este !@strareaI de la su>ordonat@I a situ@rii
te8!orale ;a9@ de ti8!ul !redicatului din regent@
4
'
CJt !ri<e7te rela9iile de su>ordonare ,inclusi< Jn caFul gerunFiului contragJnd o co!ulati<@I <' C' 4' Q'0
ale <er>ului contrageriiI acestea se <or realiFa:
4_' ;a9@ de T din regent@I !rin flecti)+l modalL nu8@rul 8are al su>ordonatelorI !lus dou@ coordonateI
care se !ot contrage
Q
creeaF@ Jns@ o atJt de >ogat@ o8oni8ie sintactic@I JncJt sensul ;lecti<ului nu 8ai
!oate ;i actualiFat decJt deducti<I cu a:utorul conteLtuluiI ;a!t !rin care se 7i eL!lic@ a!roLi8@rile Jn
identi;icarea ;unc9iei contrageriiI ne!utJndu&se sta>ili Jntotdeauna eLact sensul rela9ional !reeListent
acesteiaG
Q_' ;a9@ de su>iect ,al contragerii0I su>ordonarea o consider@8 una !rin aderen9@
A
I ;lecti<ul de 8od
r@88Jnd al rela9iei inter!ro!oFi9ionale' Aderen9a aici este Jns@ s!ri:init@ de !reFen9a su>iectuluiI care
e<oc@ rela9ia !redicati<@ 8arcat@'
Situa9iile cu !artici!iiI ad:ecti<e 7i su>stanti<eI date dre!t atri>ute
4 EdelsteinI !' 4Al&lA6'
Q Edelstein rele<@ 4C ;unc9iuni'
A "' Stati&2ulg@r'
54
circu8stan9iale
4
I ca Jn
,a0 Dirat de 1ntre'area neateptat5, $ri/ore tot+i r5sp+se ;;;,
,>0 Dar ti#lo! c+ tr+p+l, *ap r5mase ne1n)ins c+ inima,
,c0 Ra #o(il c8iar, era s5 fi+ sf1iat de +n '+ldo/ ;;;,
nu sJnt decJt reduceriI !rin o8iterea lui fiind, ale contragerii gerunFiale'
O'ser)a0ie; /i dac@ !artici!iului i se recunoa7te calitate de contragere distinct@ de cea gerunFial@I nici el nu esteI ;a9@ de
su>stanti<ul Jn NI din contragereI !e >aFa ;lecti<uluiI de acord ad:ecti<alI atri>utI toc8ai !entru c@ su>stanti<ul res!ecti< este
su>iectI ci !@streaF@ ocu!at@I ca 7i gerunFiulI !oFi9ia !redicati<@: a7a cu8 in plec1nd ei, nici noi n-am mai r5mas, plec1nd nu
este atri>utul lui ei; tot a7a nici pleca0i, din odat5 pleca0i ei; nici noi ;;;
C' Q' 4' 4' Recunoa7terea contragerilor i8!lic@ reeLa8inarea atri'+t+l+i circ+mstan0ial;
a0 Considerarea atri>utului circu8stan9ial ca o ;unc9ie intrapropo%i0ional5 se eL!lic@
!rin li!sa dintre ;a!tele a<ute Jn <edere a situa9iilor cu su>iect di;erit de al regentei'
>0 La ;unc9ia de atri'+t s&a a:uns !rin su>stanti<eleI ad:ecti<ele '7i !artici!iile r@8ase du!@ o8iterea
l+i fiind, clase careI Jn condi9iile & nu generale'& ale su>iectului co8un cu al regenteiI cunosc doar un
;acultati< acord cu su>stanti<ele din regent@I ;acultati<I JntrucJtI s!re deose>ire de acordul legicI
o>ligatoriu 7i necesarI Jn situa9iile aici discutate a<e8 nu8ai o !osi>il@ !unere de acord cu
su>stanti<ul din regent@ 7?ilo%ofia mesc8in5 a +nei realit50i re)u!6re)u!e la aspectele ei m5r+nte
#
),
uneoriI i8!osi>il@ cu acestaI ci necesar@ cu su>iectul neeL!ri8at al contragerii:
,40 &irat ,N
Q
0 6fiind elB de ;;;, l+i $ri/ore i se p5r+ ;;;L
,Q0 ti#lo! ,N
Q
0 6fiind elB c+ tr+p+l, l+i *ap 1i r5mase ne1n)ins5 inimaL
,A0 'a #o(il ,N.0 6fiind e+B, +n '+ldo/ era s5m5sf1ie;
c0 Nuan9ele circ+mstan0iale ale acestei ;unc9iiI la rJndul lorI nu sJnt decJt <alorile rela9ionale ale
su>ordonatelor !reeListente ,din Mstructura de
4 $AI 45CAI III !' 4A5&lPD'
# I'idem, !' 4PP'
5Q
adJnci8eM0I trans8ise contragerilorI cu reFer<a & Jn !lus & c@ nu nu8ai circu8stan9ialele se !ot
contrageI ci 7i atri>uti<ele ,eL' ?ilo%ofia mesc8in5 a +nei realit50i ce era re)u! la '''0I careI dac@ le
a<e8 Jn <edereI !rin consec<en9@I du!@ 8odelul Matri>ut ,circu8stan9ial0 cu nuan9@ cauFal@ etcMI
conduc la Matri>ut ,Y0 cu nuan9@ ''' atri>uti<@MI intrJndu&se ast;el Jntr&un cerc <icios care a<ertiFeaF@
asu!ra de;ec9iunii de la >aFa unui ast;el de atri>ut'
O CLASI=ICARE A CA?RILOR C APLICARE 3N PRO2LEMA
POSESI"ELOR
I. 7la!i'i#area. Moti<@8 clasi;icarea de 8ai :osI a caFurilor & dincolo de ;a!tul c@ ea caut@ s@ re;lecte
o realitate gra8atical@ & !rin aceea c@ ar !utea !re<eni anu8ite nea:unsuriI uneori de ordin su>iecti<I
alteori legate de reale di;icult@9i Jn inter!retarea ;eno8enelor gra8aticale !e care le co8!ort@ caFurile'
CJte<a eLe8!le:
& a;ir8a9iile !ri<ind ;unc9iunile caFurilorI ca aceea c@ acuFati<ul este caFul co8!le8entului direct '7i
al circu8stan9ialului sau c@ M=unc9iunea o>i7nuit@ a geniti<ului este aceea de atri>utM
4
7' a' sJnt
ade<@rateI dar &inco8!lete & !ot crea o i8agine de;or8at@ a sintaLei caFurilorG
& cu<Jntul acest+ia din copil+l+i acest+ia este inter!retat de #rago8irescu 7i $a>rea ca
atri>ut !rono8inal
Q
Udeci Jn caFul geniti<V &s!re deose>ire de acesta din copil+l acesta, unde atri>utul
Jn discu9ie este ad:ecti<al & orI 7i aceast@ inter!retareI li!sit@ de orice reFer<@ sau de <reo !reciFareI
este nu8ai !ar9iai ade<@rat@G
& trecJnd a!oi !este con;uFiileI oricJt de ;rec<ente ar ;iI Jntre caFurile ;or8elor l+i, ei, lor 7i ale
!osesi<elor me+, mea ;;; , ca su>iecti<e 7i ne8oti<ateI 8ai cit@8I ca real@ di;icultateI !ro>le8a caFului
!osesi<elor
4 $AI 45CAI <oi' II !' 6BI undeI su> acela7i !aragra;I 66' se d@ 7i M;unc9iunea o>i7nuit@M 7i celelalte ''' neo>i7nuite ,YS0'
Q MLi8>a ro8Kn@M' "II' 45BO' nr' CI !' QA'
94
!recedate de M!re!oFi9iile cu geniti<ulM: contra mea;
PreciF@rile Ae care sJnt susce!ti>ile a;ir8a9ii 7i inter!ret@ri ca cele de 8ai sus de<in !osi>ile dac@
recurge8 la o discri8inare a caFurilorI du!@ criteriul !e care&l <o8 nu8i al 'un#ionalitii, Jn9elegJnd
!rin aceasta ;elul cu8 se gru!eaF@ caFurile Jn generarea ;unc9iilor' #in acest !unct de <edereI caFurile
se re!artiFeaF@I 1ntr-o ordine descresdnd5 a gradului de ;unc9ionalitateI Jn trei categoriiI cores!unFJndI
de alt;elI i!ostaFelor cunoscute Jn care ele a!ar Jn !lanul sintag8atic:
1' #a4uri )e or)inul I, !rin care le Jn9elege8 !e cele 8ani;estate Jn su>stanti<e 7i Jn !ronu8eI unde
ele Jnse7iI caFurileI sJnt generatoare de ;unc9iiI ;iecare caF ;iind consacrat unei ,unor0 anu8ite ;unc9ii:
N & su>iectI Np, "ps, 7i ?alseinpo%ifie;$ - atri>ut geniti<alI # & co8!le8ent indirectI co8!le8ent de
loc 7i atri>ut' Ac & co8!le8ent directI co8!le8ent de ti8!I atri>ut ,ulti8ele dou@I su>stanti<e Jn Ac-
+l timp+l+i) 7i "ps;
#; #a4uri )e or)inul al II"lea sJnt caFurile anga:ate !rin ,de c@tre0 acordI 8ani;estate Jn cu<intele
acordate ,Jn genI nu8@r 7i ca%); Jn care i!ostaF@ ;unc9iile generate & aici contri>uind 7i genul 7i
nu8@rulI ele Jnse7i de ordinul II & sJnt altele decJt cele de su> !unctul 4: Atr ad:ecti<alI Np 7i "ps; La
caFurile de acest ordin ;unc9ionalitatea descre7te ;a9@ de cele de su> !ct' 4I !rin aceea c@I de eLe8!luI
oricare caF de acest ordin genereaF@ aceea7i ;unc9ie & atri>utul ad:ecti<al(
a
A' #a4uri )e or)inul al III"Iea sJnt cele cerute de !re!oFi9iiG se 8ani;est@ Jn su>stanti<e 7i
!ronu8e
Q
I con;or8 regi8ului !re!oFi9iilorG gradul lor de ;unc9ionalitate este & Jn li8>a ro8Kn@
4
& de
data aceasta nulI JntrucJt !oten9area rela9ional@ a su>stanti<elor 7i a !ronu8elor res!ecti<e o asigur@
!re!oFi9ia'
"o8 notaI Jn eLe8!lele de 8ai :osI caFurile cu 4I QI sau AI
4 In !lusI N# - Np 7i "ps, iar Ac#, 7i "ps;
Q In construc9ia M!re!oFi9ie a ad:ecti<MI caFul ad:ecti<ului este un caF de ordinul III JntrucJt acordul se do<ede7te 8ai !uternic decJt regi8ul
caFual al !re!oFi9ieiI !e care&l anuleaF@'
A Acest grad nu ar ;i nul dac@ Jn li8>a ro8Kn@ una 7i aceea7i !re!oFi9ie ar cere 8ai 8ulte caFuri'
5B
cores!unF@tor ordinului: caiet+l ,&NI0 mic+0+l+i ,&$
Q
0 me+ ,&$
Q
0 prieten ,&$I0 este cel mai c+rat ,cN 0
din 1ntrea/a ,
Q
Ac 0 clas5 h&Ac 0I datorit5 '+n+l+i ,&#
Q
0 si] ,&#
Q
0 o>Fra ,&#
A
0 '''G l+pta ,&NI0 om+l+i ,&
$I0 ?] ,&$
Q
0 contra om+l+i ,&$
A
0 r@] ,&$
Q
0 h'Yte dreapt5 ,&N
Q
0'
CJt !ri<e7te eLe8!lele !ri<itoare la nea:unsurile !rin care a8 8oti<at clasi;icareaI ad@ug@8 !reciF@rile
!e care aceasta le !er8ite: no8inati<ul nu8ai cJnd este de ordinul I este caFul su>iectuluiI geniti<ulI
nu8ai de acela7i ordin este caFul atri>utului geniti<alG acuFati<ul este caFul circu8stan9ialului nu8ai
Jn calitate de AcI 7%'oar5peste ()ure-, dar Jn aceea7i 8@sur@ !oate ;i caF al circu8stan9ialului 7i un
$
Y
7%'oar5 pe deas+pra ()urii-, sau un #
A
' n $
A
cu rol de atri>utI de7i geniti<I nu <a ;i atri>ut
geniti<alI ci !re!oFi9ionalI du!@ cu8 un $
Q
I de7i geniti<I nu <a ;i atri>ut geniti<alI ci ad:ecti<al'
Acest+ia, din 7a) copil+l+i acest+ia, o;er@ o o8oni8ie gra8atical@: dac@ re!reFint@ un $
lB
atunci daI
acest+ia este un atri>ut !rono8inal ,7i geniti<al0 & JntrucJt succesiunea $, P $II ;ire7teI nu se eLclude
&I dar el !oate ;i 7i un $
Q
I 7i atunci este tot un atri>ut ad:ecti<alI ca 7i acesta din copil+l acesta;
,Pentru situa9iile de ti!ul contra mea, contra l+i, <' 8ai :osI su> II.-
II. 8e!(re #a4ul (o!e!i$elor. Jntre calitatea ad:ecti<al@ sau !rono8inal@ a !osesi<elor eList@ o
leg@tur@I iar ;elul Jn care este !ri<it sensul acestei leg@turi conduceI de o>iceiI la reFultate di;erite: de
la calitate la caF & !ronu8e Jn caFul geniti<I de la caF la calitate & ad:ecti< !rono8inal'
AlegJnd Jn discu9ia de 8ai :os calea de la caF la calitate 7i o!rindu&ne cu insisten9@ la !ro>le8a caFului
& cealalt@ !ro>le8@I a calit@9iiI ;iind 8ult discutat@ &I ne !ro!une8 s@ identi;ic@8 caFul !osesi<elor
atunci cJnd acestea sJnt !recedate de !re!oFi9iile Mcu geniti<ulM 7contra mea, noastr5'), la care <o8
a:unge !rin eLa8inarea !reala>il@ a co8!orta8entului
4 C;' ManoliuI 45C6I !' Q6P&Q5DI undeI !lecJndu&se de la ase8enea eLe8!le 7i de la conteLte Jn care !osesi<ul este !recedat
de articolul !rono8inalI se a:unge la concluFia c@ !osesi<ele sJnt !ronu8e !ersonale Jn geniti<'
5C
!osesi<elorI Jn co8!ara9ie cu necontestatul !ronu8e !ersonalI Jnce!Jnd cu:
a' su>stanti<ul articulat cu articol hot@rJtG <o8 constata ca diri:ateI ;ie un $VI ;ie un C ,caF:
Q
'
r8@toarele !atru eLe8!le <or ;i su;iciente !entru a se !utea ur8@ri <aria9iile Jn nu8@rI gen 7i caF ale
!osesi<ului 7i constan9a !ronu8elui !ersonal:
biatul (N-
-
)
89" (N4)
b9:e::;(Ni)
si (N4)
<eti(% (Ni)
<eti(ei (=i)
sa (N4)
sale (=4)
>' #eglutinJnd articolul hot@rJtI o>9ine8 Msu>stanti< nearticulat a articol !rono8inal ,Jn care g@si8I
atJt Jn !lan diacronicI cJt 7i Jn !lan sincronicI articolul hot@rJt0 a acelea7i dou@ caFuri regiFateM: '5iat
al l+i ,$I0H s5+ ,N
Q
0I o feti f5 a l+i ,$I0H sa ,N
Q
0 etc'
Jn ur8a acestor dou@ serii de eLe8!leI concluFia care s&ar dega:a ar ;i c@ acela care diri:eaF@ cele dou@
caFuri este ;ie su>stanti<ulI ;ie articolul'
c' Eli8inJnd acu8 su>stanti<ulI o>9ine8:
%:(Ni).
su (N4)
{lui(G-\) f
89:(N4) >
sa (N4)
a lor? (=-)
l8?3(=4)
#e data aceastaI concluFia ar ur8a s@ ;ie c@ articolul !rono8inal este
4 In ce !ri<e7te caFul su>stanti<uluiI al articolului hot@rJt 7i al celui !rono8inalI !entru a nu Jnc@rca !reFentareaI ne li8it@8
la no8inati< 7i geniti<' Acolo unde Jns@ a!areI Jn eLe8!leI la !osesi<eI N: sau $GI se <a su>Jn9elege c@ 7i celelalte dou@
caFuriI #I 7i AcI' !ot a!@rea dac@ su>stanti<ul sau articolul <or ;i un #I sauI res!ecti<I un AcI'
Q Recurge8I !entru geniti<I la ;or8a de !lural a articolului !rono8inalI !entru c@I du!@ cu8 se 7tieI nu8ai ;or8ele de !lural
au geniti< ,7i dati<0I cele de singular nea<Jnd decJt <aloarea de no8inati< 7i acuFati<'
56
cel care regiFeaF@ $I 7i C ,N 7i $0II articolul neintrJnd Jn aceea7i unitate !rono8inal@ cu !osesi<ul
4
'
d' Jns@ nici M;or8ele al, a, ai, ale, alor nu sJnt sec<en9e 8or;e8atice 8ini8aleM
Q
I JncJtI !rintr&o nou@
deglutinareI r@8Jne8 cu !ro<enientul !re!oFi9ional a-, constantI 7i articolul hot@rJt 7-l, -a, -i, -le, -lor),
<aria>il:
r:(3:(=i) r:#
@:(Ni) A $%(NDA
1 su (N2) 1 sa (N2)
-lor (=-)
:":(=AB) 89: (=4)
e' Acela7i articol hot@rJt Jl reg@si8I 8ai de!arteI 7i Jn locu9iunile !re!oFi9ionale care au Jn co8!onen9a
lor su>stanti<eI regiFJnd ;ie un $II ;ie un C
Q
I de data acestaI un Ac:I JntrucJt su>stanti<ul co8!onent
este un Ac
A
I cerut de !re!oFi9ia si8!l@:
mpotriva (n + potriva $ AC3) :) c:".% $ AC3
sa (AC4)
Cu acest ni<elI sJnte8 din nou la situa9iile de su> !unctul a'I Jns@ Jl situ@8 totu7i aici !entru c@ eList@
7i locu9iuni Jn a c@ror co8!onen9@I Jn locul su>stanti<ului !ute8 a<ea ad<er>eI ele Jnse7iI de alt;elI cu
<alen9e su>stanti<ale:
de-a curmeziul (c".:C)Ac ) : dedesubtul
D
! "
deasupra (c" $ % C) AC3)
su(Ac4)
sa (Ac4)
#o<ada <alen9elor su>stanti<ale o constituie !osi>ilitatea construc9iei Lor cu un dati< !osesi<:
dedes+'t+-i ,#I0'
;' Aceea7i este 7i situa9ia Jn caFul !re!oFi9iei contraL contra lui ,$I0I
4 ?drengheaI 45CBI !' 4DAD&lDA4I i ManoliuI 45C6I !' Q6B'
Q ManoliuI 45CPI !' 6D'
5O
contra sa & cu sa Jntr&un C
Q
' Se i8!une a identi;ica acest [: !recedarea cu<Jntului contra de !re!oFi9ii
,cu acuFati<ul0I ca din 7din contra), 1n 71n contra), la care 8ai ad@ug@8 analogiaI ;oarte !ro>a>il@I cu
su>stanti<ul potri)a din 1n P potri)a, !recu8 7i !osi>ilitatea neeLclus@ a construc9iei sale cu dati<ul
!osesi< 7n-are nimic 1n contra-i), do<ede7te c@ <or>itorii au intuit neologis8ul Jn discu9ie ca !e un
su>stanti<I Jntr&un Ac
A
I ;a9@ de care ;or8ele sa, noastr5, mea ;;;, ca unele eL!lica>ile !rin AcordI
re!reFint@ un Ac
Q
' JncJtI Jntoc8ai ca Jn toate situa9iile de la !ct' a' la e'I 7i 8ai ales de la e'' a<e8:
contra (c" %rt. 6ot. $ % C) Ac3)
8% (Ac4)
g' EList@ Jns@ un $
A
I cerut de !re!oFi9iile Mcu geniti<ulMI !e care ar ;i tre>uit s@&l JntJlni8 la !unctele e'
7i ;'I unde a8 discutat toc8ai situa9ia acestor !re!oFi9ii' =a!tul de a nu&l ;i JntJlnit ca $I se datore7te
discut@rii ele8entelor lor co8!onente Jn 8od se!aratI c@ciI reaglutinJnd articolul 7i acce!tJndu&le din
nou ca unit@9i leLe8aticeI ceea ce a a!@rut la !unctele e' 7i ;' ca $I de<ine un $
A
I su>stitui>il !rin C
Q
&
Ac
G
:
(in +# potriva ( c" $ % Ac3)
l+iE$-S) sa ,ACQ0
mpotriva
lui($%# sa (AC4)
In su>sidiarI a8 in<ocaI Jn s!ri:inul inter!ret@rii ca 8ai sus a caFului !osesi<elorI ;a!tul c@ aceasta
r@8Jne Jn li8itele ade<@rului istoricI al continu@rii cunoscutelor ;or8e latine7tiI Jn aceea7i calitate de
C
Q
'
ConcluFii' 4' Jntoc8ai ca su>stanti<ul articulat cu articolul hot@rJt 7i gra9ie acestuia din ur8@I !reFent
Jn structura lor:
& articolul !rono8inal regiFeaF@ un $I sau un C
:
I oricare ,!luralul & !e toateI singularul & NI 7i Ac
Q
0G
& !re!oFi9iile a7a Fise Mcu geniti<ulMI regiFeaF@ 7i un $II careI du!@ ce le acce!t@8 ca !re!oFi9iiI de<ine
un $
A
I dar regiFeaF@ 7i un Ac I chiar
55
dac@ !entru a&l !une Jn lu8in@ sJnte8 ne<oi9i s@ recurge8 la se!ararea Ac
A
aS su>stanti<ului
co8!onent ,<' 8ai susI !ct' g0'
Q' Posesi<eleI !recedate ;ie de un su>stanti<I ;ie de un articol !rono8inalI ;ie de !re!oFi9iile Mcu
geniti<ulMI sJnt Jntotdeauna un C.I inclusi< un $
Q
I 7i nu un $I I cu care este doar su>stitui>ilI
su>stitui>il datorit@ echi<alen9ei dintre ideea de !osesor eL!ri8at@ gra8aticalI !rintr&un $VI 7i ideea de
!osesor eL!ri8at@ leLicalI !rin r@d@cina !osesi<elor'
A' Ter8enii de Mgeniti<alM din Marticol geniti<alMI ca 7i Mcu geniti<ulM sau Mcare cer geniti<ulMI cu care
se denu8esc !re!oFi9ii ca cele discutateI re;lect@ lacunar realitatea gra8atical@I JntrucJt' denu8ite a7aI
r@8Jn necu!rinse caFurile QI regiFate 7i ele'
III. 7alitatea )e a)1e#ti$e !au )e (ronu&e a (o!e!i$elor. Argu8entul Jn ;a<oarea calit@9ii de
!ronu8e Jl constituie ;a!tul c@ 9in locul !osesorului' Pentru calitatea ad:ecti<al@ !ledeaF@ acordul cu
nu8ele o>iectului !osedatI ;a!t de ordin gra8atical c@ruia tre>uie s@ i se acorde !rioritateI cu atJt 8ai
8ult cu cJt indicarea !osesorului nu se realiFeaF@ gra8atical ci leLical('
4 ?drengheaI 45C6I nr' 4I !'
-!!
#ESPRE A&, C APLICARE LA O STRCTR PRO2LEMATIC
D' Structurile de ti!ul +n om i+'itor al c5r0ilor ascundI Jn ce !ri<e7te analiFa iorI !ro>le8e ale c@ror
solu9ii nu sJnt !er;ectate' ELe8!lul a ;ost analiFat ast;el: al c5r0ilor, ca un ti! nou de co8!le8ent
indirectI 7i anu8e unul geniti<alI al lui i+'itor, iar i+'itor, ca ad:ecti<I ter8enul s@u regent
4
'
Inter!retarea Jn acest ;el a structurii date nu este con<ing@toare' Moti<ele !entru care nu o !ute8
acce!ta <or reFulta din discu9ia de 8ai :os'
D' 4' Pro>le8ele sJnt generate de 8odurile di;erite Jn care este <@Fut statutul lui AL 7al, a ai, ale,
alor)A AL & articol
Q
G AL & articolI cu 8en9iuniI su>iacenteI c@ are <aloare de !ronu8e
A
G AL & !ronu8e
P
'
D' Q' "o8 eLa8ina co8!orta8entul lui AL ur8@rindu&l Jn ti!urile de structuri ,in;ra 4'I Q'I A'0 Jn care
a!areI iar discu9ia o <o8 organiFa !e r@s!unsurile la cJte<a alternati<e 7infra, ,40I ,Q0I ,A0I ,P0I ,B00'
4' A&, Jn structurile tar@ ,!O' pos la stJnga luiG AL a $ sau Adj pos, eL' ai )ecin+l+i, ai s5i;
4 A<ra8I 45OD'
Q I'idein, 7i 8anualele'
A IordanI 45BPI !' APQI $A' !' 4D6I $u9u Ro8aloI 456AI !' OQ 7i 4A6' $u.u Ro8aloI `56PI !' 4ACI A<ra8I 45OCI !' 6AI
2rJncu7I !' QQD'
P Pu7cariuI !' BQ' ?drenghea 45CBI !' 4Q5I Manoliu 45COI !' 54I Coteanu 45C5I !' 444I =loreaI !' 5P'
4D4
,40 AL & articol sau !ronu8eY
Alternati<a de aici nu constituie deloc o ;als@ !ro>le8@I cJt@ <re8e eList@ lucr@riI !recu8 cele citate la
nota Q 7i chiar AI careI Jn !o;ida su>stitui>ilit@9ii e<idente 7ai ! copiii )ecin+l+i, ai ! copiii s5i), Jl
consider@ !e AL articol' AL este !ronu8e ,nici nu nu8ai Jn structura de aiciI <eFi in;ra Q' 7i A'0 7i ca
orice !ronu8e calchiaF@I Jn !rinci!iuI toat@ sintaLa su>stanti<ului: su>iect ,eL' ai mei s1nt'''0I c'
indirect dati<al ,eL' sp+ne-le alor mei c5'''0I c' de loc ,eL' sta+ l1n/5ai )ecin+l+i) etc' '
,Q0 AL & intrageniti<al sau eLtrageniti<alY
Nici aceast@ alternati<@ nu este o ;als@ !ro>le8@I date ;iind a;ir8a9ii ca ur8@toarele: c@ AL este se8n
al caFului $. c@ ;or8eaF@ gru! co8un cu su>stanti<ul Jn $
Q
I c@ ;or8eaF@ atJt $&ulI cJt 7i Ac&ul c+pe
Q
;
JncercJnd s@ identi;ic@8 cauFele care au ;@cut !osi>ile ast;el de a;ir8a9iiI !resu!une8 c@ aceste cauFe
sJnt:
40 negli:area !aradig8ei lui ALI care: ori nu este dat@
P
I ori este dat@I dar ;ie ciudat de nedes;@7urat
,eL'I Jn $AI !' 4DBI nu sJnt 8en9ionate caFurile N 7i Ac ale lui AL0I ;ie cu o!oFantul alor li!s@
B
I ca 7i
cJnd ;a!tul c@ unul din o!oFan9i a!are Jn 8ai !u9ine conteLteI ar !utea constitui +n 8oti< s@ ;ie scos
din !aradig8@ sau s@ ;ie 8en9ionat Jn su>sidiarG alt;el s!unJndI ca 7i cJnd o!oFan9ii n&ar ;iI din !unct
de <edere logicI egali' Chiar cJnd !aradig8a este dat@I nu este !us@ Jn e<iden9@ o!oFi9ia lui alor cu
Fero de la singular'
Q0 Alt@ cauF@I o !resu!une8 a ;i denu8irea de ,articol0 /eniti)al, denu8ire care nu a ;ost dat@ !entru
c@ AL ar sta Jn caFul $I ci !entru c@ d+p5 el a!are un $I atunci cJnd nu a!are un Adj posL nici Jn !ri8a
situa9ie 7i cu atJt 8ai !u9in Jn a douaI denu8irea /eniti)al nu se :usti;ic@'
4 $AI !' 4DBI A<ra8' 45OCI !' 6A'
Q Iordan et al'I !' 46O'
A =loreaI !' 5P'
P $u9u Ro8aloI 456PI A<ra8I 45ODI =lorea M'
B Iordan et al'I !' 466&l6O'
4DQ
A0 O a treia cauF@ !e care o !resu!une8 este ;igurarea lui AL & Jntre !aranteFe sau nu & 1n drept+l $&
uluiI la !aradig8ele SH&ului din 8anualeI ;a!t care a !utut creaI de ase8eneaI i8aginea cK AL ar sta el
Jnsu7i Jn $I cJnd el nici 8@car nu are la singularI Jn ro8Kna conte8!oran@I ;or8e !entru $ & #'
Cele de 8ai sus & 40I Q0I A0 & ne Jndre!t@9esc s@ reactualiF@8I ;@r@ a c@dea Jn didacticis8I !aradig8a
des;@7urat@ a lui AL:
sg' !i'
N al, a ai, ale
$ f alor
# f alor
Ac al, a ai, ale
A7adarI AL J7i are !aradig8a luiI alta decJt a 8arelui rest al Sl&ului' Jn consecin9@I
a0 AL este eLtrageniti<alG
>0 ne;@cJnd !arte din structura $&uluiI el nu !oate ;i luat J8!reun@ cu acestaG
c0 el este un TrI ;ie al unui $I ;ie al unui Adj pos';
O'ser)a0ie; #enu8irea de ,!ronu8e0 se8iinde!endentI !ro!us@ de ManoliuI 45COI !' 54I nu are nici un Jn9eles sintactic: el
!oate ;i Tr 7i atunci este total nede!endentI sau !oate ;i Ts 7i atunci este lotal de!endent'
Q' ALI Jn structurile cu ,lO'pos la stJnga lui
Q
: ,lO'pos P AL a $ sau Adj pos, eL' copii ai )ecin+l+i,
copii ai s5i;
EListJnd aici un su>stanti<I se !une !ro>le8a statutului lui AL ;a9@ de acesta'
Alternati<a ,A0: AL & este el un ad:ecti< !rono8inal ,un Adjl) sau un !ronu8e ,un ,1)l
4 "eFi acea7J a;ir8a9ieI la $utu Ro8aloI (56AI !' OQ'
Q Se su>Jn9elegeI Jn to!ic@ nor8al@'
4DA
O'ser)a0ie; #e;inirea ad:ecti<elor !rono8inale Jn 8anuale 7i Jn $AI ca ;iind cele care Jnso9esc su>stanti<ele 7i le deter8in@
4
este cel !u9in ineLact@I dac@ nu chiar total nereu7it@: Jn canea acest+ia, acest+ia Jnso9e7te 7i deter8in@I dar nu este ad:ecti<G
li!se7te adic@ toc8ai definiens+i; ;a!tul c@ M!ronu8ele(I !entru a ;i ad:ecti<I tre>uie s@ se acorde Jn gen' nu8@r 7i c a F cu
su>stanti<ul'
Alternati<a ,A0 este 7i ea :usti;icat@I ,aG !rin <aria9iile copil al; copii ai etcI <aria9ii care creeaF@
a!aren9a de acordI 7i ,>0 !rin ;a!tul c@ chiar autori care&l recunosc dre!t !ronu8e <or>esc de acordul
lui AL ,Jn gen 7i nu8@r0 cu ,lO'pos, ceea ce constituie o contradic9ie'
Jn consec<en9@ cu alternati<a ,40I AL se do<ede7te 7i Jn structurile de aiciI de la Q'I tot !ronu8eI un ,I,
7i nu un Adjl;
#o<eFi' 40 O o!oFi9ie ca nite c+nosc+0i de-ai 7Ac* mei era+ ;;; H nite c+nosc+0i ai 7N,) mei era+ ;;;
este o o!oFi9ie ,Ac
A
H NI0 Jn cu!rinsul ,l-ului' Q0 Jn caiet+l este al me+, me+, ad:ecti< se acord@ cu al,
care nu !oate ;i un Adjl, JntrucJtI du!@ cu8 se 7tieI un Adjl nu se !oate su>ordona unui Adjl
,Mad:ecti<ul nu are ad:ecti<MI Mun C
Q
nu !oate a<ea un C
Q
M0G Q(0 cu8 !reFen9a <er>ului 7caiet+l este al
me+) sau a>sen9a lui nu schi8>@ statutul lui ALI 7i Jn +n caiet al me+, AL este tot un ,I;
O'ser)a!ie; Posesi<ele 7me+, ;;;) sJnt totdeauna ad:ecti<eI ;ie c@ se acord@ cu su>stanti<e 7caiet+l me+), ;ie c@ se acord@ cu "pron+mele
posesi)" AL 7al me+);
Alternati<a ,P0I a!roa!e sinoni8@ cu ,A0I este dac@ AL se acord@ sau r e i a ,!O' pos; #ac@ AL se acord@I este un
Adjl, dac@ reiaI este un ,I ,!ronu8e0' Jn concordan9@ cu r@s!unsul de la ,A0I r@s!unde8 c@ AL nu se acord@I ci
reia' Se i8!une aici a ;ace di;eren9a dintre acord 7i reluare: acordulI o lege Jn li8>ile care Jl auI cel generator de
Adjl, este totalG este ;eno8enul sintactic Jn care Tr ,Si&ul0 i8!une lui Ts ,Ad:l&ul0 toate categoriile !ro!rii lor 7i
co8une: genulI nu8@rul 7i caFul' Acolo unde nu eList@ decJt identit@9i de gen 7i nu8@r a<e8 de&a ;ace cu relu@ri'
$u9u Ro8alo <ine cu o co8!ara9ie ce se ridic@ la <aloarea de argu8ent: AL Mare un rol ase8@n@tor cu cel !e
care Ji :oac@ ;or8ele atone ale
4 $AI !' 4CAI !' 4COI !' 46A'
4DP
!ronu8elui !ersonal Jn caFul du>lei eL!ri8@ri a co8!le8entuluiM
4
I iar Coteanu Jl nu8e7te !ronu8e
ana;oric
Q
' La Mreluan9iiM de !Jn@ aiciI AL 7i ;or8ele atone de la c' direct 7i indirectI ad@ug@8: ,a0
su>iectul reluatG Jn )ine el tata, nici unul din dou@ nu se acord@ cu cel@laltG ,>0 Jnsu7i !ronu8ele relati<
este un reluant: Jn o m+l0ime de oameni al c5ror ! al c5rei ent+%iasm era '''' c5ror !c5rei reiauI doar cu
genul 7i nu8@rul lorI c5ror - !e oameni, c5rei & !e m+l0ime, tar@ ca ;a!tul s@ se nu8easc@ acord 7i tKrK
ca relati<ul s@ de<in@ un ad:ecti<' La ;el 7i AL reia ,!O' pos cu genul 7i nu8@rul acestuia' Se con;ir8@
7i ast;el c@ AL este un ,I;
O'ser)a0ie; Se su>Jn9elege c@ reluantul AL nu este Marticol de leg@tur@M
A
'
A' 2n om i+'itor al c5r0ilor; /i Jn aceast@ structur@I ca Jn cea de la Q'I AL reia'
,B0 Pe cine reia ALY Nu !e om 7om al c5r0ilor Jnsea8n@ altce<a0G nici !e a8Jndoi ter8enii 7om 7i
i+'itor)L Jl reia !e i+'itor, darI cu8 un BH ,AL0 nu !oate relua un ad:ecti< 7i+'itor), Jnsea8n@ c@
i+'itor este su>stanti<'
#es!re iu*itor ca su>stanti<
P
' Structura !e care o discut@8 aici este una Msaturat@MG do<ada Jn acest
sens o aduce ;a!tul c@ dac@ introduce8 un ter8en Jn !lusI eL' +n om, mare i+'itor al c5r0ilor, ;;;, seg8entul
mare i+'itor al c5r0ilor se disloc@I de<enind o real@ a!oFi9ieI al c@rei centruI i+'itor, nu !oate ;i decJt
su>stanti<G do<ad@ Jn !lus c@ i+'itor este su>stanti<I el a acce!tat ad:ecti<ul mare; Pe mare Jl !ute8 7i
retrageI reala a!oFi9ie rede<enind un atri>ut al lui om, dar i+'itor r@8JnJnd su>stanti< & atri>ut
deter8inati< su>stanti<al no8inati<al ,;als@ a!oFi9ie0I ca Jn domnii redactori ai emisi+nii; Ase8enea
su>stanti<e ter8inate Jn &tor, TiZtin le nu8e7te Mad:ecti<e <er>ale su>stanti<ateM ,s!' 8eaI #' #I0. "eFi
tot acolo 7i eLe8!lul ,f; 1oan 1nainteiner/5tor+l;
Jn concluFie ,la A'0I nu8ele ter8inate Jn -tor ,!oten9ial ad:ecti<e sau
4 $u9u Ro8aloI 456AI !' OA'
Q CoteanuI !' 444'
A Cu8 Jl consider@ A<ra8I 45OCI !' 6A'
P "asiliu E'j $olo!en9ia nu decid nici statutul lui i+'itor, nici al lui al ,<eFi !' 560'
B TiZtinI !' O6'
4DB
su>stanti<e0I atunci cJnd !5nt ur&ate )e AL, !5nt !u*!tanti$e. Concl+%ii /enerale;
40 AL esteI Jn toate structurileI !ronu8eI ;ie c@ 9ine locul unui su>stanti<I ca Jn 4'I ;ie c@ reia un
su>stanti<I ca Jn Q' 7i A'
Q0 AL este regent ;ie al unui $lI ;ie al unui Adj pos, JncJt nu !oate ;i luat J8!reun@ cu acesta'
A0 Posesi<ele se J8!art Jn dou@ clase leLicogra8aticale: M!ronu8e !osesi<eM ,AL0 7i Mad:ecti<e
!osesi<eM 7me+, ;;;), din !aradig8ele c@rora lor tre>uie eLclus
4
'
4 Jn $AI lor a!are 7i la !ronu8ele !ersonalI !' 4AOI 7i la !ronu8ele !osesi<I !' 4BC'
4DC
=LECTI"L (" !)s! PREPO?I%IA ("
D' =lecti<ul este seg8entul de eL!resie al categoriei gra8aticale' M=lecti<M 7i Mcategorie gra8atical@M
;iind ter8eni corelati<iI interde;ini>iliI un !resu!us Mcerc <iciosM este eLclus'
4' n anu8it pe esteI Jn ;aFa actual@ de deF<oltare a li8>ii ro8KneI ;lecti<' Cu acest statutI el Jns@ nu
a !@truns decJt Jn !u9ine dintre lucr@rile noastre de gra8atic@: este recunoscut ca ;lecti< de ?drenghea
,456D0 7i de Iri8ia ,45OAI !' 44B0I care Jn not@ Ji s!une 7i M!re!oFi9ie&;lecti<MG Iordan u al' Jl <@d ca
indicJnd Mrolul de co8!le8ent directM ,!agina QO40I dar Jl cu!rind Jn ca!itolul (repo%i0ia ,!' Q6B0G Jn
alte cJte<a lucr@riI acela7i ;lecti< pe este nu8it 8ai rar ;lecti< 7i ;rec<entI !re!oFi9ie'
4' 4' #eF<@luirea unui ;lecti< !e & distinct de7i coeListent cu !re!oFi9ia pe & o dator@8I du!@ cu8 se
7tieI lui #r@ganu ,45PA0G el Jns@ nu a Jntre!rins o deF>atere asu!ra deose>irii dintre cei doi pe, nici
8@car o co8!ara9ie Jntre ace7tiaI l@sJndu&l s@ !ar@ 8ai degra>@ reFultat al unei re<ela9iiG 8ai 8ultI el
Jnsu7iI Jntr&o alt@ lucrareI 45PBI nu8e7te ;lecti<ul !e !re!oFi9ie ,!' OC0'
Q' "o8 c@utaI de aceeaI s@ aduce8 aici do<eFi c@ deose>irea dintre cei doi pe este o > i e c t i < @ 7i c@
ei re!reFint@ dou@ no9iuni ale c@ror s;ere se a;l@ Jn ra!ort de eLcludere'
O ;ace8 nu nu8ai !entru i8!oran9a Jn sine a acestei deose>iriI ci 7i !entru consecin9a ei sintactic@:
;lecti<ul pe ;ace !osi>il@
4D6
de;ini9ia co8!le8entului direct & 8ai de!arte Ct' d' & de;ini9ie !e care sintaLa li8>ii ro8Kne Jnc@ n u o are ,<eFi
infra, A'0'
Q' 4' C r i t e r i u i de >aF@ al dihoto8iF@rii Jl constituie !rin Jnse7i datele !ro>le8eiI ;a!tul dac@ pe satis;ace
<alen9a acuFati<al@ ,tranFiti<itatea0 a regentuluiI situa9ie Jn care el este ;lecti<I sau nu o satis;ace 7i atunci pe este
!re!oFi9ie'
Q' Q' Criteriul enun9atI !rin caracterul s@u generaS 7i de !rinci!iuI nu este Jns@ & du!@ cu8 <a reFulta din cele de
8ai :os & su;icient de o!erantI JncJt' !entru a de<eni ast;elI socoti8 util sau necesar sK&l concretiF@8 su> ;or8a
cJtor<a !rocedee ,<eFi infra; A'I 2'I C0'
Nota; #u!@ cu8 se !oare !re<edeaI sJiu i8!licate Jn discu9ie dou@ i!ostaFe ale acuFati<ului: ;a0 acuFati<ul cerut de !re!oFi9iiI inclusi< de
!re!oFi9ia peL a!ar9ine ;unc9iilor realiFate !re!oFi9ionalG ii <o8 si8>oliFa !rin AcBG i> acuFati<ul generator as ;unc9iei !rin el Jnsu7iG 9ine de
;unc9iile realiFate c a F u a iG ii <o8 si8>oliFa !rin AcII su>Jn9elegindI !rin acest AcII atJt Ac ;@r@ ;lecti<ul pe, cit 9i Ac cu ;lecti<ul pe;
,Si8>olul QI Jntr&o clasi;icare a categoriilorI Jl a!lic@8 categoriilor din cu<intele acordate0' Prin (!ersonal( H (non!ersonal( !rescurt@8G
Msu>stanti<ele ,7i !ronu8ele0 a!ar9inJnd genului !ersonalI res!ecti< !e cele din a;ara acestuiaM'
A' Ca !rocedeu de >aF@ 7i dihoto8iFant a>solutI !ro!une8 s u > s t i u i r e a unui (!ersonal( !rintr&un
(ne!ersonal
4
' Lu@8 dou@ cu!luriI a' 7i >' :
aV Ne 'a%5m !e Ion; a
a' Ne 'a%5m !e contri'+0ia l+i Ion;
>k 7II) pre0+im !e Ion;
>
>: (re0+im contri'+0ia l+i Ion;
r8@rind :ocul su>stituirii lui pe, <ede8 c@I Jn ti8! ce Jn a' pe nu este anga:at Jn su>stitu9ieI pe din >' este
su>stituit ,M!leac@M0 J8!reun@ cu ,o dat@ cu0 IonL pe din >' se do<ede7te ast;el ca ;iind intraacuFati<alI
con;ir8Jnd 7i ilustrJndu&7i ipsofacto calitatea de
4DO
;lecti<I de 8arc@ a AcII co8!ara>il@ cu o desinen9@ ,care 7i ea Mar !lecaM o dat@ cu cu<Jntul la care este
aglutinat@0I s!re deose>ire de pe din a'I !re!oFi9ia &eLtraacuFati<alK'
Situa9iile Jn care utiliFarea l+i pe este ;acultati<@ ,Jn ra!ort de <aria9ie li>er@0 & 71l) )5d pe copil H )5d copil+l -
do<edescI !rin anga:area lui Jn su>stitu9ieI Jntoc8aicca 8ai susI in >'' aceea7i !oFi9ie intraacuFati<al@ a iui pe 7i'
i8!licitI calitatea de ;lecti< a acestuiaI !re!oFi9iaHYY necunoscJnd o ast;el de utiliFareI ;acultati<@: .ina cade pe
Ion I )ina cade Ion;
Procedeul de aici' al su>stitu9ieiI este atotcu!rinF@tor ,s!re deose>ire de cele de 8ai :os0I el o!erJnd 7i hot@rJnd
asu!ra calit@9ii lui pe, nu nu8ai Jn caFul o!oFi9iei (!ersonal( & H (non!ersonal(I ci 7i Jn o!oFi9ia (ani8at( H
(nonani8at(: Jn eLe8!lele n+n5 pe m1n5 spal5 I o min5 spal5 cealalt5 min5 sau c+i pe c+i scoate I +n c+i scoate
alt c+i, dat ;iind acela7i ra!ort de <aria9ie li>er@I pe m1n5 I m1n5, pe c+i I c+i, pe este intraacuFati<alI este ;lecti<'
Conchide8 asu!ra !rocedeului A': eS este singur su;icient !entru a do<edi caracterul tran7ant al deose>irii dintre
cei doi pe, o>iecti<at@ 7i reFu8at@ !rin antino8ia (eLtra j (H (intraacuFati<al('
2' Procedeu 8ai !ronun9at e8!iricI ce !oate ;i utiliFat chiar Jn didactica gi8naFial@I recurge8 la interogati<ul Jn
acuFati< caracteristic genului !ersonal pe cine@A ca Jnsu7i pe din pe cine@, un AcII pe de la stJnga su>stanti<ului
,!ronu8elui0 care r@s!unde la aceast@ Jntre>are este pe ;lecti<ul'
Procedeul este o!erant 7i 8ai la Jnde8Jn@I dar las@ loc la dou@ eLce!9ii constJnd Jn situa9ii Jn careI de7i
construc9ia "pe P Ac !ersonalM r@s!unde la pe cine@, pe nu este ;lecti<I ci !re!oFi9ieI iar su>stanti<ulI Jn
consecin9@I nu este C' d' Aceste dou@ eLce!9ii ,<eFi in;raI a' 7i >'0 sJnt !roduse de intranFiti<itatea <er>ului
regentI careI ea Jns@7iI cel !u9in Jn cadrul celor discutate aiciI este de dou@ ;eluri: originar@ /i conteLtual@'
a' "er>ul regent ,li8itatI ;ire7teI la unul din sensurile sale0 este
4D5
intranFiti< a>solutI inde!endent de conteLt: eL' )ina a c5%+t pe Ion;, .ina a r5mas pe Ion;, +nde pe este
!re!oFi9ieI iar pe Ion, de7i r@s!unde la pe cine@ nu este C' d' ,Nu intr@ Jn o>iectul !reFentului articol s@ ar@t@8 c@
7i de ce pe Ion; din eLe8!lele de acest ;el' este co8!le8ent de loc 7i nu indirect0'
>' IntranFiti<itatea <er>ului regent este conteLtual@c <er>ul este ,8ono0 tranFiti<I dar are <alen9a acuFati<alK
>locat@ de un AcII de un Ct' d'I care & Jn <irtutea unicit@9ii & eLclude unei construc9ii cu pe, din de!enden9a
aceluia7i <er>I ;unc9ia de Ct' d' iar lui pe, calitatea de ;lecti<: de eL' )ina, orice, ni- din A+ p+s $ina pe Ion, Ar
da pe Ion ori#e., M-am s+p5rat pe Ion;, ;iecare cite un AcII cJte un Ct' d'' ;ac cape Ion s@ nu !oat@ ;i Ct' d'I iar
pe s@ nu !oat@ ;i tlecti<'
O>ser<a9ie' Ct' d' !oale li!siI dar 7i atunci (golul acuFati<al(I ,AcI0I rK8nic ;unc9ionalI i8!iedicJndu&l !e pe s@ ;ie ;lecti<: a
j+ra pe cine)a :#re)in c+i)a), a controla i a e3perimenta i a 1ncerca H Ki pro'a L a +rm5ri l' a' :e'e#tul-- pe noi 1nine;
C; Procedeul !asi<iF@rii' Li8itat la situa9iile de la >' dis!une8I ca de un !rocedeu su!li8entar celui de la A'I de
trecerea construc9iei acti<e Jntruna !asi<@I trecere o dat@ cu careI dac@HGc este ;lecti<I el d i s ! a r eI !rin
schi8>area lui AcI cu NI: "+ 1l )5d !e Ion; Ion este )5%+t de mine;L dac@ pe este !re!oFi9ieI el r @ 8 J n e: Am
)erificat efect+l !e noi 1nine; "fect+l a fost )erificat pe noi 1nine; ; ,#e alt;elI !rin !a7i <iFareI <er>ele
8onotranFiti<e J7i !ierd tranFiti<itatea'0
ConcluFii ,Ia Q' Q'0
,40 EList@ doi pe, radical 7i o>iecti< deose>i9i'
,Q0 S!re deose>ire de !re!oFi9ia pe, eLterioar@ acuFati<ului ,AcI0I ;lecti<ul pe este !arte intrinsec@a structurii
AcI (!ersonal('
,A0 MarcJnd acuFati<ulI AcII ;lecti<ul pe Ji !@streaF@ 7i&i Jnt@re7te acestuia calitatea de caF !rin el Jnsu7i
;unc9ionalI el re!reFentJnd &Jntoc8ai ca un AcI ;@r@ ;lecti<ul pe - construc9ia c a F u a 4 @ a ;unc9iei 7i
Jndre!tK9ind ast;el denu8irea ;unc9iei !rin nu8ele deri<at Jn & al de la acela al caFului & ;unc9ia acuFati<alK'
--!
A'Consecin9a ;a!tului de a a<ea un ;lecti< pe este de i8!ortan9@ ;unda8ental@ !entru C' d'I c@ci re!reFint@
condi9ia sine 9+a non Jn de;inirea acestuia'
A;ir8a8 8ai sus ,<eFi Q'I alineatul al doilea0 c@ sintaLa li8>ii ro8Kne nu are Jnc@ o de;ini9ie a C' d'
Argu8entele Jn s!i:inul acestei a;ir8a9ii sJnt:
,40 de;inirea C' d' !rin Mtrecerea ac9iuniiM ''' direct asu!ra '''M este contesta>il@G Jns@7i !ractica o in;ir8@G ca
do<ad@I ni8eni nu Ma;l@M C' d' sta>ilind MdirectitateaM trecerii ac9iunii ''' "ice<ersaI nici chiar o
MdirectitateM sta>ilit@ nu conduce la C' d' : Ma trage Jn H la 9int@M'
,Q0 nele gra8atici au scos acest Mde;iniensM ,trecerea direct@0 din de;ini9iiI dar nu au introdus ni8ic Jn loc: M'''
o>iectul asu!ra c@ruia se eLercit@ o ac9iuneM
4
,YS0G orI <ede8 Jn eLe8!lul de 8ai susI 7i asu!ra lui 0int5,
co8!le8ent de locI se eLercit@ o ac9iune'
,A0 Sintag8a Mco8!le8ent direct cu !re!oFi9ieM con9ine o contradic9ie Jn ter8eniI contradic9ia dintre direct 7i cu
!re!oFi9ieG !re!oFi9iaI oricare ar ;i eaI J8!iedic@ un co8!le8ent ca acesta s@ ;ie direct'
,P0 S@ ad8ite8I !entru 8o8entI c@ nu a<e8 decJt un singur pe -!re!oFi9iaG ne re!reFent@8 dou@ s;ere: s;era AI
con9inJnd C' d' ;@r@!Y 7i c+pe 7i s;era 2I con9inJnd alte ;unc9iiI f5r5 pe 7i c+peL cele dou@ s;ere s&ar a;la Jn ra!ort
de Jncruci7areI JncJt ele8entele Fonei de intersec9ie & construc9iile cu ! r e ! o F i 9 i a pe - r@8Jn i8!osi>il de
de;initI atJt !entru ele8entele s;erei AI cJt 7i !entru ele8entele s;erei 2'
P' A<Jnd Jns@ doi pe - ;lecti<ul 7i !re!oFi9ia & s;erele res!ecti<e se disociaF@I se e L c 4 u d 7iI eLcluFJndu&seI
;iecare J7i do>Jnde7te 8argini !ro!rii !e toat@ Jntinderea lor ,lat' definire = a 8@rgini0I de<ine adic@ de;ini>il@:
s;erei 2 Ji a!ar9in construc9iile ;@r@ sau cu ! r e ! o F i 9 i ape, s;erei A & construc9iile ;@r@ sau cu ; 4 e c t i < u 4
pe;
P' 4' #e;ini9ie' Tr@s@turile & necesareI dar su;iciente & de cu!rins Jn 4 "eFi $AI 45CAI <oi' III !' 4BA 7i A<ra8I
45OCI !' Q5Q'
444
de;ini9ia C' d' sJnt dou@:
,a0 este co8!le8entul acuFati<al& AcI & cu sau ;@r@ ; 4 e c t i < u 4 pe; ,El este i se nu8e7te directI !entru c@
nu are la sting@ lui !re!oFi9ie0'
,>0 Arat@ o>iectul ac9iunii' ,Aceast@ tr@s@tur@ tre>uie cu!rins@ Jn de;ini9ia C' d' !entru a eLclude un alt Ac4G
acuFati<ul ti8!ului
4
&co8!le8ent de ti8!0
Q
'
Jn concluFieI ;lecti<ul pe eList@ 7i se recla8@ cu necesitate acce!tat' A8 FiceI dac@ nu ar eLista ar tre>ui in<entat'
A nu acce!ta ;lecti<ul pe Jnsea8n@ a re;uFa singura de;ini9ie !osi>il@ a co8!le8entului direct'
Addenda' =lecti<ul pe 8ai !oate ;i JntJlnit' cu ;oarte sla>@ ;rec<en9@I Jn ur8@toarele trei !oFi9ii:
,40 atri>ut acuFati<alI eL' In)idia lor pe Ion era )5dit5;
7#) nu8e !redicati< acuFati<alI eL' In)idia lor era !e Ion
.
.
,A0 ele8ent !redicati< su!li8entar acuFati<al' eL' In)idia lor, e+ le-o credeam 7tiam, '5n+iam ;;;) !e Ion.
4 "eFi Pu7cariuI !' 4PA'
Q AcuFati<ul ti8!ului !oate ;i 7i atri>ut ,de ti8!0I eL' cititul noa(tea< atri>ut 'iin), el este Jns@ eLclus !rin tr@s@tura ,a0'
A "eFi o!erat@ deducerea din !oFi9ia ,40 a !oFi9iei ,Q0 la Nea89uI 4566'
44Q
"ARIA%IE CA?AL CONCOMITENT
I' #in !unctul de <edere al rolului Jn care !artici!@ la acord, deose>i8I du!@ cu8 se 7tieI clasele de
cu<inte care se acord@ ,A
Q
0 7i clasele de cu<inte cu care se ;ace acordul ,AI0' Su> AI se situeaF@
adjecti)+l ,cali;icati<I !rono8inalI nu8eral0I articol+l i )er'+l finit, iar su> AII su>stanti<ul i
pron+mele';
Men9ionJnd Jn !reala>il distinc9ia ;er8@ !e care logica o ;ace Jntre no0i+ne 7i note ale acesteia 7i
JncercJnd o ra!ortare a gru!urilor noastre la a&ceste dou@ categorii logiceI o>9ine8 cores!onden9a:
gru!ul AI E no9iuniI gru!ul A
Q
E noteG distinc9ia se re;lect@ tot tran7ant la ni<elul se8antic: gru!ul AI E
cu<inte cu sens no0ional, gru!ul A
Q
E cu<inte cu sens not5
H
;
O'ser)a!ie; Jn lu8ina )i!ti#,iei 7i a cores!ondentelor de 8ai susI a!ar i8!ro!rii 7i neade<@rate hi>rid@ri ca Mno9iune ad:ecti<al@MI Mno9iune
<er>al@M: ad:ecti<ul 7i <er>ul ;init eL!ri8@ Jnsu7iri ,<er>ulI Jnsu7iri MJn des;@7urareM
A
0 !ri<ite Jn ;aFa !reeListent@ a>strageriiI a!ar9inJnd
P
I ca
Jncor!orateI o>iectelorI iar acordul & Jn li8>ile care&l au & constituie Jns@7i eL!resia acestei rela9ii de inerent@ dintre not@ 7i no9iuneG la rJndul
s@uI !rocesul su>stanti<iF@rii a<Jnd ca !unct de !lecare ad:ecti<ul sau <er>ul ;initI iar ca !unct de sosireI su>stanti<ul ,!entru <er>ul ;initI
in;initi<ul lung sau scurt0 se a;l@ Jn aceea7i
4 Pentru su>stanti<ul&nu8e !redicati<I <' 8ai :osI !unctul II 7' u'
Q =olosi8 aceast@ denu8ire i8!ro<iFat@I Jn locul uneia ca Msens cali;icati<M sau Msens caracteriFa8M ,<' 2runotI !' CD6 7iI res!ecti<I !' B660I
!entru a r@8Jne Jn <ecin@tatea categoriei logice'
A
OnuI !' OQ'
P IordanI 45BPI !' BBQI alin' Q'
44A
!er;ecta cores!onden9@ cu !rocesul notionaliFarh' de undeI 7i !er;ecta cores!onden9a dintre categoria ling<istic@ de su>stanti<
7i cea logic@ de no9iuneI su>stanti<ele ;iind eLclusi< no9ionale' iar no9iunileI eLciusi< su>stanti<aleI Jntr&o total@ e!uiFare
reci!roc@ a s;erelor'
4' Re<enind la acordI re9ine8 deciI ca o !ri8a constatareI c@ se acord@ cu<intele care eL!ri8@ sensuri&
not@ ,A
Q
0I cu cele eL!ri8Jnd sensuri no9ionale ,AI0'
Q' Acordul & la clasele de cu<inte A
Q
& este un acord total, ;iind angaiate toate categoriile gra8aticale
co8une ter8enilor AI 7i A
Q
' El are un caracter de legeI iar legea ac9ioneaF@ !Jn@ la e!uiFarea ulti8elor
!osi>ilit@9iG ca do<ad@I cJnd <er>ul ;init se a;l@ Jn construc9ie !asi<@I !artici!iul se acord@ 7i elI Jn gen'
nu8@r 7i ca%, cu su>iectul'
A' A!elJnd Ia clasi;icarea categoriilor gra8aticale !ro!us@I 8ai !reciF@8I !entru cele ce
ur8eaF@I c@ Jn cu<intele gru!ului AI se 8ani;est@ categoriile gra8aticale de ordinul II iar Jn cele ale
gru!ului A
Q
' categoriile de ordinul II('
II' Jntr&o situa9ie s!ecial@I din !unctul de <edere al acorduluiI se a;l@ !u*!tanti$ul 5n no&inati$"nu&e
(re)i#ati$ ,Ms' N' -Np");
Considerente ce reFult@ din ra!ortarea Ms' N' -Np" la constat@rile de 8ai sus ,I 4IQIA0 sJnt de natur@ s@&I
situeFe Jn a;ara claselor A
Q
I s@ !un@ su> se8nul Jntre>@rii acordul lui ,chiar 7i Jn ca%) cu su>stanti<ul
su>iect'
4' Jn ti8! ce acordul claselor A
:
,<' s+pra, II0 cu clasele AI traduce !e !lan ling<isticI ;irescI rela9ia de
inerent@ dintre not@ 7i no9iune & categorii logice de rang di;erit & ar ur8a ca aici s@ ad8ite8 ,ca !e o
eLce!9ieYS0 c@ acordul re!reFint@ eL!resia unei rela9ii Jntre categorii de acela7i rang' no9iune cu
no9iuneI ;iec@reia ;iindu&i !ro!rii cJte o s;er@ 7i un con9inutG rela9ia Jns@ dintre ase8enea categorii
logice & inde!endenteI Jn co8!ara9ie cu notele & o consider@8 i8!ro!rie a se eL!ri8a !rin acord'
I!oteFei c@ a8 considera Ms' N' & Np" dre!t un gru! de note i s&ar
4 Pentru scurti8eI le <o8 nota cu ci;ra ara>@ cores!unF@toare'
44P
o!une un argu8ent de ordin legico&gra8atical: a&l lua ca gru! de note Mneno9iuneM' cores!ondentul
ling<istic & su>stanti<ul & ar tre>ui taLatI dat@ ;iind cores!onden9a not@ E ad:ecti<I <er> ;init '''' dre!t
ad:ecti< ,colecti<YS0I Jns@ o ase8enea Jncadrare a su>stanti<ului este i8!osi>il@ !entru c@ el continu@
s@ !oat@ a<ea Jn su>ordine un ad:ecti< orI adjecti)+l n+ are adjecti); Chiar Jntr&un eLe8!lu ca toate
acestea, unulI dar nu8ai unul din dou@I tre>uie considerat ca a<Jnd <aloare su>stanti<al@I iar cel@laltI
o>ligatoriuI ad:ecti<al@' #e alt;elI 7i !e !lan strict logicI un gru! de note & traduse Jntr&un su>stanti< &
este in ulti8@ analiF@ tot no9iune'
Q' Co8!arJnd situa9ia Ms' N' & Np" cu cele constatate su> 4QI se adaug@ & !unJnd in !lus la Jndoial@
acordul & un ;a!t !ur gra8atical'
SJnt 8ai 8ult sau 8ai !u9in ;rec<ente situa9iile Jn care Ms' N' -Np" di;er@ de su>stanti<ul ,!ronu8ele0&
su>iectI ca gen 7foamea este cel mai '+n '+c5tar), sau ca nu8@r 7i gen 7aceti faeton s1nt ca+%a), ;a!t
!e care la clasele A
Q
& unde concordan9ele si8ultane de genI nu8@r 7i caF sJnt o>ligatorii & nu&l
JntJlni8' Not@8 c@ su>stanti<ele noastreI '+c5tar, ca+%a, de7i cunosc <aria9ia de gen 7i nu8@rI nu au
e!uiFatI s!re Ma se acordaMI aceste !osi>ilit@9iI cu8 s&ar ;i intJ8!lat cu un ad:ecti<'
Constatarea acestei deose>iri ridic@ ur8@toarele dou@ i!oteFe: a0 sau legea acordului a ac9ionat !ar9ialI
li8itat la caFI >0 sau aceast@ lege nu a ac9ionat deloc' Ade<@rat@ o consider@8 !e aceasta din ur8@I
JntrucJtI dac@ Jntre Ms' N' -Np" 7i su>stanti<ul&su>iect eList@I cu8 s&a <@FutI !osi>ilitatea ,realiFat@0 a
decala:ului de gen 7i nu8@rI Jnsea8n@ ca nici atunci cJnd acest decala: li!se7teI cJnd adic@ a<e8
identitate de gen 7i nu8@rI ea nu se eL!lic@ !rin acord & Jn9eles ca i8!unereI de c@tre clasele AI
claselor A
Q
I a t+t+ror categoriilor gra8aticale co8une &I ci !rin ;actori din a;ara acestuiaG 7i dac@
identitatea de gen 7i nu8@r nu se datore7te acorduluiI atunci nici Jn ce !ri<e7te identitatea de caFI nu
8ai a<e8 certitudinea c@ ea s&ar datora acestuia'
In ;a<oarea acordului ar rK8Jne o situa9ie ca cea din latin@: identitatea
4 ELce!9ie ;ac situa9ii care nu intereseaF@ aici 7/al'en de palid), ;oarte rare de alt;el'
Q A!ud IordanI 45BPI !' CDQ'
44B
caFual@ dintre Ms' N' -Np" 7i su>iect Jntr&o co8!leti<@ direct@ 7:a+d scio an iile re0 f+erit) cores!unde
tot unei identit@9i caFuale ,Ac&Ac0I Jn construc9ia MacuFati<ului cu in;initi<ulM 7,cio illu& re+e&
f+isse); Consider@8 Jns@I !entru acelea7i 8oti<eI de 8ai susI c@ 7i aici sJnte8 in a;ara acorduluiI
cores!onden9a eL!licJndu&ne&o !rintr&o <aria9ie si8ultan@ datorat@I !ro>a>ilI analogiei'
A' Al treilea considerent & con:ugat cu cel de su> III & care ;ace i!otetic acordul Jn caF al Ms' N' -Np" cu
su>iectulI Jl genereaF@ di;eren9ierea caFurilor Jn caFuriI 7i I: caFurileI se 8ani;est@ Jn clasele AUI
cores!ondente no9iunilorI iar caFunle
Q
I in clasele A
Q
I cores!ondente notelorI de unde tre>uie eLclus
su>stanti<ulI ca unul care !@streaF@ no9iuneaI la orice ca?: s&ar a;la
4
I incit Jntreaga !ro>le8@ se reduce
la do<edirea calit@9ii no8inati<ului
& NI sau N
Q
& din Ms' N' -Np", deose>irea dintre cele dou@ calit@9i ;iind tot a7a de net@ ca 7i cea dintre
su>stanti< 7i ad:ecti<' A&l acce!ta dre!t N&II !e >aFa unui i!otetic acordI nu este !osi>ilI !entru c@I a7a
cu8 ad:ecti<ul nu are ad:ecti<I un caF
Q
nu !oate a<eaI Jn su>ordineI un caF
Q
: cauF@ din acest factori
s1nt ade)5rata ca+%5 nu !oate ;i un N
Q
I !entru c@ are un h4 Jn ade)5rata;
III. Ne !ro!une8 Jn consecin9@I s@ do<edi8 calitatea de NI a sus>tanti<ului Jn discu9ie'
Lu@8 ca !unct de !lecare constatarea unei anu8ite asi8etrii Jntre nu8ele !redicati< 7i atri>utI ca 8od
al acestora de a se construi
Q
: Jn ti8! ce clasele A
Q
,8ai !u9in <er>ul ;init0 !ot ;i 7i nu8e !redicati<e
ad:ecti<ale
A
I 7i atri>ute ad:ecti<ale & 8aterialiFJnd acela7i N
Q
&I Jn ;unc9ie de !reFen9aI res!ecti< a>sen9a
<er>ului
P
I Ms' N' -Np" nu !oate de<eniI !rin su!ri8area lui a fi, atri>ut 7Tfoamea '+c5tar, Tfactori
ca+%a), neeListJnd
& cel !u9in Jn li8>a ro8Kn@ & rela9ia Ms' N' as' N' MI decJt Jn ur8@toarele
4 Pentru discu9ia de ;a9@ nu intereseaF@ calitatea de caFA'
Q Paralelis8ul dintre aceste dou@ ;unc9ii nu este Jn generalI cu8 se a;ir8@ ,c;' $A' 45CAI <oi' III !' 4DAI alin' !ri80'
A Consider@8 Mad:ecti<alM tot ce se acord@ Jn genI nu8@r 7i caFG cu unele restric9iiI 7i !artici!iul <er>'
P "er>ul ase8antic a fi;
44C
dou@
4
situa9ii:
a' ;alsa
Q
a!oFi9ie 7cifra 4e#e, arpele *oa-<
>' reala a!oFi9ie 7acetifactori, ade)5rata #au4, a+ determinat;;;);
Toc8ai !e acestea le 7i re9ine8I ca !e unele care !er8it !relungirea !aralelis8ului dintre atri>ut 7i
nu8ele !redicati<'
4' Calitatea no8inati<ului lorI Jn a>sen9a <er>ului 7arpele *oa, aceti factori, ade)5rata cauF@ '''0I
este de NI:
a' \ece, 'oa, din cifra %ece, arpele 'oa, nu se acord@ cu su>stanti<ul regent 7cifrei %ece, arpel+i
'oa), nu 8aterialiFeaF@ deci un N
Q
G ele stau Jn no8inati< din i8!osi>ilit@9i ;leLionaleG unde nu
eList@ ase8enea i8!osi>ilit@9i' Jn locul no8inati<ului a!are un geniti< 7apa .odisla)ei) orI din
8o8ent ce no8inati<ul Jn discu9ie este su>stitui>il !rintr&un geniti<I 7apa .odisla)a & apa
.odisla)iei), sau cores!unde acestuiaI reFult@ c@ el Jnsu7i este un caFI'
>' Nici reala a!oFi9ieI chiar atunci cJnd 7i su>stanti<ul eL!licatI 7i su>stanti<ul&a!oFi9Je sJnt Jn
no8inati< 7aceti 'a#tori, ade)5rata #au4, a+ determinat ;;;), nu se acord@I cJt@ <re8e !ute8 a<ea
decala: de caF: acestor ;actoriI ade)5rata cauF@I HH se datorea%5 ;;;L J8!otri<a acordului 7i !entru
inde!enden9a gra8atical@ ,nu 7i se8antic@0 a realei a!oFi9ii !ledeaF@ Jns@7i !oFi9ia ei !arantetic@I
8arcat@ !rin <irgulele&!erecheI iFolatoareI de natur@ s@ o situeFe Jn a;ara structurii enun9ului
A
' EaI
a!oFi9ia su>tanti<al@ Jn no8inati<I sintetiFeaF@ no9ional o Jntreag@ !ro!oFi9ie ,Jn eLe8!lul nostruI o
atri>uti<@ eL!licati<@: aceti factori, #are !5nt a)e$rata #au4, '''0I iar Jn !lan sintag8atic reia
se8antic !artea de !ro!oFi9ie !e care o eL!lic@ 7iI reluJnd&oI cel 8ai adesea re!et@ 8odul de a se
construi al acesteia' A7a stau lucrurile 7i Jn situa9ia discutat@ aici: ca+%5 este un NII reeditatI re!etatI un
NI & aceti ,N
G
0 'a#tori :N,-, ade)5rata ,NI0 cauF@ ,NI0I '''
4 O a treia ar constitui&o cu<intele co8!use redactor-ef, !e care nu le lu@8 Jn discu9ieI ele constituind uniti leLicale'
Q M;als@MI !entru c@ nu eL!lic@I ci deter8in@'
A Jns@7i denu8irea de Mra!ort a!oFiti<M cu!rinde un nonsens'
446
Aceasta ;iind calitatea no8inati<ului din su>stanti<ele noastre 7%ece, 'oa, ca+%5) Jn a>sen9a <er>uluiI
ea <a r@8Jne aceea7i 7i in !reFen9a luiI
aceast5 ,N
Q
0 cifr5 ,NI0 este Fece ,NI0 acest ,N
Q
0 arpe ,Nc este 7+n) *oa ,N
t
0 b6Chm6 7N
#
) factori :N,-
i;Ht; #au4a :N,-,
!entru c@ si8!lul ;a!t de a ;i a>sent sau !reFent <er>ul nu este de natur@ s@ schi8>e calitatea caFuluiI
du!@ cu8 nu o schi8>@ nici !e cea de caF
Q
I la clasele de cu<inte A
Q
'
Q' P@r@sind analogia cu atri>utulI un alt argu8ent Jn ;a<oarea calit@9ii de NI se a;l@ Jn ;a!tul c@ atunci
cJnd <er>ul este tranFiti<I no8inati<ului nostru Ji cores!unde un AcI:
a' aceti factori #on!tituie :re(re4int- ca+%a ,AC:0
>' aceti factori !5nt ca+%a ,NI0'
#o<ad@ c@ aiciI su> a'I a<e8 AcII co8!le8ent directI o o>9ine8 schi8>Jnd ordinea: ca+%a o constit+ie
aceti factori, JncJt <er>ele a constit+i, a repre%enta, nici ca su>stituente ale lui a fi, nu sJnt
Mco!ulati<eM'
4' Se dega:@ din cele de 8ai sus concluFia c@ Ms' N' & Np" nu se acord@ cu su>iectulI nici !ar9ial & Jn
caFG calitatea de NU se eL!lic@ !rin <aria9ia caFual@ conco8itent@I JncJt Jn situa9ia analiFat@ a<e8 de&a
;ace cu o identitate de caFuriI Jn a;ara acordului'
Q' Acordul r@8Jne s@ se de;ineasc@ stricto sens+ ca un ;eno8en de i8!unere a categoriilor
gra8aticale claselor de cu<inte A
Q
I de c@tre clasele AII deose>it deci de identitatea JntJ8!l@toare
7i chiar de <aria9ia conco8itent@ ,<' s+pra, 44QI alin' P0'
NOMINATI"L /I AC?ATI"L &SC+I%E SINTACTICE C A#NOTRI
D' Cele ce ur8eaF@ se <or aLa !e caFurile 7C) no8inati< 7N) 7i acuFati< 7Ac), li8itate la i!ostaFa lor ;
4 e L i o n a 4 @I i!ostaF@ !e care o si8>oliF@8 !rin C, - N,, Ac, ;;;
AcuFati<ul cu ; 4 e c t i < u 4 pe
H
esteI !rin Jns@7i calitatea de ;lecti< a acestuiaI un Ac,;
D'4' I!ostaFa ;leLional@ se J8!arte Jn dou@ su>&i!ostaFe: CS 7i CMI ,<eFi infra, A'0'
Ne <o8 ocu!a deci aici de: N',, Ac',, N", 7i Ac",;
4' N(:' Categoriile ce 9in de NI( & su>iect etc' & ni se Jn;@9i7eaF@ ca ;iind 8ai 8ult sau 8ai !u9in
dis!arateI JncJt reunirea lor Jntr&o re9eaI unitar@ sau relati< unitar@I ar r@s!unde unui deFiderat' A!el@8
Jn acest sensI ca la un criteri+ !osi>ilI la unul rela0ional, c@ruia categoriile res!ecti<e constat@8 c@ i
se su!un'
4 "eFi #rKganuI 45PA'
445
sino!ticu8
I anga:at Jn ,t; ,T0
A. 5n St. cu Atr.
4' contractant ,Ts0 =A
Q' contractat ,Tr0 Tr
2' Jn ,t; !redicati<@
4' contractant ,Ts0 &
Q' contractat ,Tr0
a' contractare Jncheiat@ S
>' contractare Jntreru!t@ S sus!endat
II neanga:at Jn ,t; ,Jion&T0
4' Enun9
a' nestructurat p 8ono8I no8
>' c<asistructurat N eLcla8ati<
Q' Non&enun9 ,seg8ent !arantetic0
a' eL!licati<
a(I 8arcat RA
aMI ne8arcat S du>lat
>' incidental ne8arcat N eLcla8ati<
A)notri.
(3)
(4) ,P(0
,B0 ,C0
(D
(7)
:E-
:1- " :12- Fal!a %i reala a(o4iie. SintaLa & 7i nu nu8ai cea ro8Kneasc@ & denu8e7te cu acela7i ter8enI
apo%i0ie, dou@ realit@9i nu nu8ai di;eriteI ci de&a dre!tul o!useI dia8etral' Co8!arJnd =AI ele)+l
Po!escuI cu RAI el, Po(e!#u, este ;;;, constat@8 c@ notele lor dinstincti<e sJnt Jn contradic9ie logic@:
a0 !@strJnd rigoarea cu<Jntului Ma deter8inaM ,E Ma 8ic7ora s;era unei no9iuniM0I =A d e t e r 8 i n @I
RA nu deter8in@I ci e L ! 4 i c @I !rin re!etarea s;erei'
>0 acest ;a!tI de su> a0I este re;lectat Jn lan9ul <or>irii !rin !oFi9ia !arantetic@a RAI ;ie aceasta
deF<oltat@ sau si8!l@I !oFi9ie 8arcat@
4 Ci;rele dintre !aranteFe tri8it la !oFi9ia de su> Adnot5ri;
4QD
!rin !erechea !auFeH<irguleG Jn caFul =AI !auFa este ineListent@I iar <irgula este i8!osi>il@:
c0 o8isi>ilitatea: a8>ele sJnt o8isi>ileI Jns@' Jn ti8! ce =A este o8isJ>il@ ca orice TsI o8isi>ilitatea Jn caFul
RAI Msinoni8@M cu !oFi9ia !arantetic@I este una a > s o 4 u t @ 7i de;initorie !entru RAG
d0 caFul: N&ul din RA este ori ; a c u 4 t a t i <I reFultat al tendin9ei cunoscuteI ori i8!osi>il: :+i, IonI i-am dat,
Tpe el, IonI l-am )5%+tL N&ul din =A este o > 4 i g a t o r i uI ca unica !osi>ilitate Jn caFul nu8elor !ro!rii de
!ersoane 7ele)+l Ion0I Jn al nu8eralelor cardinale 7cifr+ Fece0I sau su>stanti<elor neada!tate siste8ului
8or;ologic 7arpele >oa0G NI din i8!osi>ilit@9i ;leLionale' Jn su>sidiar 8en9ionJnd aiciI cJnd aceste
!osi>ilit@9i eList@I el intr@ Jn ra!ort de <aria9ie li>er@ cu $&ulI al denu8iriiI un $I 7Apa "odisla<ei0I care&l
ilustreaF@ dre!t un N ! r o g e n i t i < a 4'
O'senajie; =rec<en9a 8are' Jn li8>a <or>it@I a structurilor cu NII etaj+l )oi, Jn locul unui NF, etaj+l aG )oilea, sau an+l )oi ,de studii0I indic@
!entru o clas@ de structuri J8!linirea unei tendin9eI JncJtI du!@ !@rerea noastr@I ar tre>ui ca acestora s@ li se acorde statut de eL!ri8are
literar@'
e0 acordul ,YS0(: nici =AI dar nici RA nu se acord@'
=A' Jn cursul declin@rii ter8enului ei regentI =A r@8Jne i8o>il@I Jn N 7cifra Fece H a cifrei Fece0I din cauFa
i8!osi>ilit@9ii 8en9ionate la d0'
RA' Pasi>il@ de a ;i considerat@ ca acordat@ nu este decJt RA su>stanti<al@ ,7i !rono8inal@0I atunci cJnd aceasta
se a;l@ Jn acela7i caF cu cu<Jntul eL!licat: pe el, !e IonI '''G nu ;@r@ tea8a de truis8I 8en9ion@8 c@I 7i Jn aceste
situa9iiI tre>uie s@ ;ace8 distinc9ie Jntre a c o r d 7i re!etare: orice acord !resu!une o re!etareI dar nu orice
re!etare Jnsea8n@ acordG ast;elI !ute8 a<ea:l_ acord, adic@ i 8 ! u n e r e a de c@tre un Tr unui Ts a categoriilorI
a tuturor categoriilorI !e care ace7tia le au co8une 7feti0a )oioas5)L re!etarea este aici un ;eno8en cu caracter de
legeI intern@I c@reia nu i ne !ute8 sustrageG 7i !ute8 a<ea QM o repetare ce nu are ni8ic co8un cu acordulI cu
i8!unerea: este situa9ia
4 #es!re un !retins acord al anu8itor a!oFi9iiI <eFi $AI 45CAI III !' 4QOI ,inte%e, !' QPD 9i 8anualele de gra8atic@'
4Q4
RAI care re!et@ o M!oFi9ieM
4
I co!iind sau n u construc9ia acesteia: pe el, !e Ion, '''I res!ecti< acestor factori,
#au4a '''I HH se atri'+ie ''' A !retinde c@ se acord@ Jn caF cu pe el ar ;i ca 7i cJnd a8 Fice c@I Jn +it1nd+-ne,
pri)ind, '''I pri)ind se acord@ Jn 8od cu +it1nd;
;0 Calitatea de T 7i de ;unc9ie'
RAI !rin Jns@7i !oFi9ia ei !arantetic@I n u esteI Jn !lanul gra8aticalI relat@ ,nici coordona9i<I nici su>ordona9i<I ci
este J n a ; a r a ra!orturilor0 7i deci nu este nici T 7i cu atJt 8ai !u9in ;unc9ie ,E Rs a Ts0G ca do<ad@I a!oFi9ia de
!e lJng@ un c' direct al unui <er> 8onotranFiti<I eL' (e el, !e Ion, l-am )5%+t'''' ;a9@ de care <er> pe Ion nu !oate
;i' 7i elI un al doilea c' directI <er>ul nea<Jnd o a doua <alen9@ acuFati<al@' Cit !ri<e7te sintag8a Mra!ort
a!oFiti<MI aceasta con9ine un nonsens'
=AI Jn schi8>I este un TI un Ts construit !rin no8inati<ul !rogeniti<alI o ;unc9ieI s!ecie a atri>utuluiI ca una din
construc9iile acestuia: atri>ut deter8inati< su>stanti<al no8inati<al'
,Q0 a0 Su> ,t; atri'+ti)5 cu!rinde8 atJt ,t-ele cu atri'+t, cJt 7i cele cu Np 7i cu "ps, 7i acestea din ur8@ ;iind tot
atri>ute
Q
&atri>ute Jn !reFen9a <er>ului: Np, Jn !reFen9a lui a fi ase8antic ,Mco!ulati<M0I iar "ps, atri>ut Jn
!reFen9a celorlalte <er>eI toate trei alc@tuind un siste8 &ast;el t r i a d i c & al deter8inan9ilor su>stanti<ului ,<eFi
infra, Q'0&
Nota H; Considerate ast;elI se eLclud dou@ teFe: c@ "ps ar ;i du>lu su>ordonat 7i c@ ar eLista un M!redicat no8inalM'
Nota #; In ciuda i8!ro!riet@9ii ter8enilor de Np 7i "ps - de eL' a8>ele ;unc9ii sJnt eLtra!redicati<e &I Ji ;olosi8 din
considerente de uF'
>0 AiciI la ,Q0I ca -r, NS este Jn !oFi9ie s!eci;ic@ doar Jn ra!ort cu Np, JntrucJtI du!@ cu8 se 7tieI "ps se
su>ordoneaF@ 7i unui Ac(I sau AcAI iar atri>utulI oric@rui CI sau CA'
4 Aici !oFi9ie cu sensul de !arte de !ro!oFi9ie' ,"eFi $u9u&Ro8aloI 456AI !' 4D5 7i passim;)
Q "eFi 7i Pan@ #indeleganI 456PI !' 4AA 7' u'I unde Np 7i "ps sJnt cu!rinse su> denu8irea Atri'+ti);
-44
c0 N ! 7i E ! s eL!ri8ate !rin su>stanti<e Jn NI nu a!ar Jn sche8@I JntrucJtI cu aceste ;unc9iiI
su>stanti<ele res!ecti<e 8aterialiFeaF@ un N
E
" ,<eFi A'0&
,A0&,P0 Situarea su>iectului la ,P0 7i nu la ,A0 eL!ri8@ teFa c@ predicat+l este s+'ordonat s+'iect+l+i;
,P0 Aceast@ !oFi9ie ne o;er@ !rile:ul unei !ro!uneri (ri$in) #la!i'i#area !u*#ate+oriilor !u*ie#tului.
Jntr&ade<@rI a7a cu8 se a;ir8@ Jn $AI 45CAI MS u > i e c t u 4 nu este su!us nici unei clasi;ic@ri
!ro!riu&Fise ''' ' Categoriile 8en9ionate US' inclusI su>Jn9elesI reluatI nedeter8inatV nu sJnt tratate Jns@
ca ele8ente ale unei clasi;ic@riM ,!' 660' Clasi;icareaI dihoto8ic@I o o>9ine8 eL!loatJnd antino8iile !e
care ter8enii eListen9i le !resu!un: !e aLa con9inutului ,Jn ta>elI Ct'0I clasa S' nedeterminat Mchea8@M
dre!t antino8 clasa S' determinat 7- det' H a det'0G !e aLa eL!resiei ,EL!r'0I S&ul inclus 7i su>Jn9elesI ca
S' nee3primat, intr@ Jn antino8ie cu S' &uJ e3primat ,&eL!r' HaeL!r'0' #es!re li!sa SI&uluiI <eFi infra 40'
Criteriile sJnt a7adar: de determinare, res!ecti< de pre%en05
H
; La ;iecare din cele !atru intersec9ii a<e8
cJte o su>clas@ a S' &ului'
Ct'
EL!r'
a det' & det'
a eL!r' ,a0
H :#-
& eL!r' ,>0 ,d0
,a0 S' deter8inat eL!ri8atG
,>0 S' deter8inat neeL!ri8atG
,c0 S' nedeter8inat eL!ri8atG
,d0 S' nedeter8inat neeL!ri8at'
(reci%are; Jn clasi;icarea !ro!us@I nu a8 a<ut Jn <edere: 40 lipsa S&uluiI JntrucJt ader@8 la teFa c@
toate !ro!oFi9iile sJnt >i8e8>re ,<eFi
4 Pentru !osi>ila ;or8ulare ast;el a criteriilorI <eFi EnescuI !' 4QB'
4QA
"asiliu E'&$olo!en9iaI !' 660I Q0 S' &ui lo/ic, !entru cK acesta este de do8eniuV logicii 7i & dac@ 8ai este necesar &
!entru c@ atunci cJnd di;er@ de S' &ui /ramatical nu cunoa7te construc9ia no8inati<al@ ,N
4
I0' Jn su>sidiar
8en9ionJndI ct'&ul de agent este considerat S' logic !e 8oti< c@&l dese8neaF@ !e autorul ac9iuniiI negli:Jndu&se c@
S' logic nu este de;initI de logic@I dre!t cel care ;ace o ac9iuneI ci cel des!re care se a;ir8@ '''' ast;el c@ Jn cartea
este citit5de ele), cartea este S' &ui 7i logicI 7i gra8aticalI Jntoc8ai ca Jn a>sen9a lui de ele); A0 S' &ui m+ltipl+,
intrucu ;eno8enul 8ulti!licit@9ii nueste s!eci;ic S' &ului' el !u9ind anga:a orice !arte de !re!oFi9ie Jn a;ar@ de
!redicat: Np 8ulti!luI ct direct 8ulti!lu etc'
Opinii !ri<ind unele su>categorii ale S' &ului'
40 S' &ui in#lu!. Ter8enul de incl+s, Jn9eles cu sensul s@u !ro!riuI a7a cu8 reFult@ din Minclus Jn desinen9a
Us!a9ierea n' #' #'V <er>uluiM ,$AI 45CAI III !' 540I creeaF@ sau ;alse i8aginiI sau legiti8e nedu8eririI JntrucJt
nici o disec9ie a desinen9ei <er>ului nu se !oate solda cu a;larea Jn@untrul ei a unui S'G sJnt su;iciente Jn acest
sens aLio8a c@ distan9a S' ,din lan9ul <or>irii0 este eLtra!redicali<@ 7i !ostulatul c@ orice desinen9@ <er>al@I de
!ers'&nr'I i t e r e a H K !ersoana 7i nu8@rul S' &uluiI indi;erent dac@ acesta este sau nu eL!ri8at' Ade<@rurile
res!ecti<e !ri<esc 7i li8>ile careI din cauFa caracterului lor sinteticI nu ;olosesc !ronu8ele !ersonal ia sting@
<er>uluiI de eL' latinaG 7i acolo distan9a S' eList@ n e o c u ! a t @I c@ci 7i acolo S' &ui este de;init !rin NI iar
desinen9a de N este alta decJt cea de !ers' &nr' a <er>ului 7i se a;l@ Jn a;ara acesteia' EaI desinen9a <er>al@I nu
!oate decJt s@ tri8it@ la un S' eL!ri8at sau neeL!ri8at' Jn concluFieI incl+s din S' inclusI Jn 8@sura Jn care
conce!tul este considerat ca necesarI ar tre>ui !us Jntre ghili8ele'
Q0 S' &ui ?in#lu!? 7i S' &ui !u*5nele!. Aceste dou@ conce!te nu se eLcludI a7a cu8 !oate reFulta din o!oFi9ia de
!ersoan@ care se !ractic@ Jn de;inirea lor ,!ers' l&QH!ers' A0I ci sJnt Jn ra!ort de su>ordonare a s;erelor:
-4
din 8o8ent ce !e >aFa ,a8 Fice prin intermedi+l) desinen9elor de !ersoan@ ,`l&60 este de;init S&ul MinclusMI
consec<en9a o>lig@ la a de;ini 7i S' &ui su>Jn9eles tot !rin desinen9a de !ersoan@ ,!ers' A0I iar a7a du!@ cu8
nersoana A intr@ ca !arte Jn totalitatea !ersoanelor ,l&Q&A0I tot a7a 7i s;era S &ului su>Jn9eles intr@ Jn s;era S' &ului
MinclusMI toate trei a<Jnd ca not@ co8un@ ;a!tul de a tri8ite la un S' din a;ara lor ,nici S' &ui MinclusM neiJind
inclus0G di;eren9a este deci eLtrinsec@ lorG ea intr@ Jn do8eniul !osi>ilit@9ilor: S' !osi>il unic ,!ers' l&Q0 H S'
!osi>il unul selectat dintr&o 8ul9i8e'
A0 #in su>clasa ,c0 ;ace !arteI ocu!Jnd un loc i8!ortantI N&ul etic: eL' "nici tu sat, nici tu tfr/, nici tu
nimica"; ,"eFi 7i categoriaI 7i eLe8!lul Jn #rago8irescuI !' 4CB&lCC'0
,P
r
0&,P0 S' &ui sus!endat & ca no8inati<I un nominati)+s pendens ,<eFi NediogluI !' 4A0 & ;iind un S' Jn
anacol+1, :usti;ic@ !e MJncheiat@MI din ,P0I ca antoni8 al lui MJntreru!t@M din ,P(0I !reluat din de;ini9ia
anacolutului'
O'ser)a0ie; Sinoni8ia dintre N&ul pendens 7i N&ul a>solutI JntJlnit@ Jn NediogluI este discuta>il@ ,<eFi injra, ,B0 Q0'
,B0 #ou@ adnot@ri:
40 Nominal, din propo%i0ie monomem'r5 nominal5, este un ter8en i8!recisI !rea largI !rin ;a!tul c@
latinaI c@reia i&l dator@8I cu!rinde su> nominal toate !@r9ile de <or>ire care se declin@(I or !ro!oFi9iile
de su> acest nu8e nu !ot ;i decJt 8ono8e8>re s+'stanti)ale; Jn leg@tur@ cu nominali%are 7"Nm%") Jn
loc de su>stanti<iFareI aceea7i o>ser<a9ie'
Q0 #ac@ 9ine8 cont c@ a'sol+t Jnsea8n@I Jn gra8atic@I n e r e 4 a tI autenticul Na'sol+t Jl a<e8 aiciI la
,B0I 7i nu Jn contrageriI unde Jntr&un ;el oarecare el este totu7i reiatI nici Jn S' &ui sus!endat unde eList@
nu nu8ai o inten9ie de relareI caF Jn care n&a8 !utea <or>i nici de S'I nici de s+spendat, ci o relare
Jntreru!t@'
,C0 Ado!t@8 categoria 7i ter8enul N; e3clamati) din gra8atica latin@
Q
'
4 Nomem s+'stanti)am, nomen adiecti)<n ;;;
Q
"eFi LascuI !' Q4A'
4QB
Consider@8 N&ul eLcla8ati< enun9 c)asistr+ct+rat, !e >aFa intona9iei res!ecti<eI careI chiar dac@ aici
nu se constituie Jn echi<alentul ,su!raseg8ental0 strict al unui !redicatI 8archeaF@ o su>structurare
4
'
,60I ,O0&,l(0 Mne8arcatM H M8arcatM se re;er@ la a>sen9aH!reFen9a <irgulelor ,!auFelor0 !ereche !rin care
8arc@8 ,40 sau & Jn situa9iile s!eciale ,60 7i ,O0 & nu 8arc@8 !oFi9ia !arantetic@ a seg8entului'
,6+# S' &ui care du>leaF@ se o!une realei a!oFJ9ii J8!reun@ c+ celelalte du>lante' de la c' direct 7i c'
indirect'
,O0 Este <or>a de structuri ca Ce )ra#u ca+0i aici@, C1nd )ra#u )ii@'-Ca solu9ii !ro!use !entru
su>stanti<ul Jn discu9ie cunoa7te8 dou@: su>stanti<I Mnon&casusM ,Pu7cariuI !' 4PP0 7i Jncadrarea sa la
inter:ec9ii !ro<enite din alte !@r9i de <or>ire ,$AI 45CAI II !' PQQ0' Solu9ia !e care o !ro!une8I
<ariant@ a N&ului eLcla8ati<I nu&i retrage calitatea de su>stanti<I dat@ ;iind structura luiI 8ult
deose>it@ de caracterul c<asistructurat al strig@tuluiG Jn ce !ri<e7te caFulI !e >aFa legii !articulariF@rii
generalului Ji recunoa7te8 un caFI no8inati<ulI anu8e o <ariant@ a N&ului eLcla8ati<I cu intona9ia
neutraliFat@& du!@ cu8 se o>ser<@I el nu 8ai este intonat !ro!riuI ca N&ul eLcla8ati< MJn stare li>er@M &
de c@tre intona9ia enun9ului care&l Jncor!oreaF@I ea Jns@7i eLcla8ati<@ sau interogati<&eLcla8ati<@'
Aceast@ integrare intona9ional@ eL!lic@ 7i a>sen9a !auFelorH<irguielor&!ereche'
(reci%5ri finale;
40 Su>categoriile ,B0 7i ,C0I de la ", !ot a!@rea Jn lan9ul <or>irii 7i ca seg8ente !aranteticeI ;@r@ a&7i
!ierde calitatea de ";
Q0 #in totalul de su>categorii ale N&ului discutatI calitate de ; u n c 9 i e de9ine doar ;alsa a!oFi9ie'
Su>iectul nu este ;unc9ie !redicatuluiI Jntoc8ai du!@ cu8 & 7i din acelea7i 8oti<e & su>stanti<ul nu Ji
este ;unc9ie atri>utului s@u'
A0 #intre su>categoriile in<entariateI nes!eci;ice N&uluiI NS, sJnt cea
4 "eFi la $u:u&Ro8aloI 456AI !' 6AI Mstructuri rudi8entareM'
Q Pentru eLe8!leI <eFi $AI 45CAI II !' PQQI res!ecti< Pu7cariuI !' 4PP'
4QC
de la ,Q0I iar !ar9ialI 7i cea de la ,l
4
0'
Q' AcI' Su!us aceluia7i criteriuI rela9ionalI de la 4'I AcI( o;er@ o clasi;icare cu 8ai !u9ine ra8i;ic@riI el realiFJndu&
se doar Jn !oFi9iile ,40I ,Q0I ,l(0/3 ,60&
,40 AcI( caracteriFeaF@ ca 8od de a se construi ;unc9iile a c u F a t i < a 4 e' ter8enul re;lectJnd
construc9ia c a F u a 4 @I ne!re!oFi9ional@ a acestora' Ele sJntI du!@ cu8 se 7tie: ct; direct cu sau ;@r@ ; 4 e c t i < u
I peL ct; de timpL !rin su>stanti<iFarea Tr' : ct'&ul de ti8! de<ine atri'+t de timp 7mers+l noa(tea-, iar Jn
structurile de un ti! ;oarte sla> re!reFentat 71l in)idie% (e Ion-, Jn urina aceleia7i su>stanti<iF@ri Ac(I 7pe Ion)
intr@ Jn siste8ul triadic al deter8inan9ilor su>stanti<ului &Atr, Np i "ps;
,Q0 Ac(II s!re deose>ire de N
4
'' nu este Tr al unui Np; Adnot5ri ,Jn leg@tur@ cu ct'&ui direct0'
40 Ct' &ui direct !oate ;i 7i elI ca 7i cel indirect 7i ca su>iectulI su!us la o clasi;icare du!@ criteriul determin5riiL
eLe8!le de ct; d; nedeterminatA f+m+' 5sta te s+foc5 sauI cu un grad 8ai Jnalt de nedeter8inareI ci r+pt-o la
f+/5; Ca do<ad@ c@ 7i Jn -o din ase8enea structuri a<e8 un ct' directI elI -o, nu a!are cu <er>ele intranFiti<e ,W
f+/it-o);
Q0 Ct'&ul direct tre>uie deli8itat de atri>utul !artiti<: de l+cr+ din d5-mi de l+cr+ nu !oate ;i ct' directI din cauFa
!re!oFi9ieiG l+cr+ este un AcA' Aglutinarea lui de din d5-mi dem1ncare nu constituie decJt o inconsec<en9@
gra;ic@I Jn ra!ort cu de l+cr+ 7' a'I ce nu schi8>@ datele o>ser<a9iei'
A0 "alen9a acuFati<al@ a <er>ului !oate ;i actualiFat@ 7i de un su>stanti<I tar@ actualiFarea celei no8inati<ale: n-
are ro!t s5 ;;; ,Nu <o8 con;unda structura res!ecti<@ cu n-are #ine $eni, unde este actualiFat@ <alen9a
no8inati<al@I iar <er>ul a a)ea are sensul Ma eListaM: n+-i cine s5 )in5;)
P0 #ac@ a<e8 Jn e<iden9@ ct'&ul d' intern:
a0 B lei din cartea m-a costat U lei nu este ct' de cantitateI de 8@sur@I
-43
JntrucJt cantitatea este eL!ri8at@ Jn ase8enea structuri de un atri>utI aici BI lei ;iind un ct' d' intern al
<er>ului a costa; ,Ct'&ul d' intern !oate coeListaI ca aici' cu unul eLternI m-, ;@r@ ca <er>ulI e<identI s@
intre !e aceast@ >aF@ Jn categoria <er>elor 'itran%iti)e;)
>0 Jn 2m'l+ 0ara j+m5tate 7i (ote 1ntre/i ;;; )enea+ fl5c5ii
H
, 0ara 7i pote nu sJnt ct' de loc' ci ct' d'
interne'
A' "aria9ia caFual@ conco8itent@ ,&NMII AcMI0
A' 4' Su>stanti<ele din structuri ca le-a l5sat *alt
2
, m-ai f5c+t (ra' , E M8&ai dat gataM0 !un !ro>le8a
caFului ,&N sau AcY0I !ro>le8@I JntrucJt:
40 nu se !oate sus9ine c@ 'alt5, praf s&ar acorda cu le-, res!ecti< m-, JncJt s@ se considere !e aceast@
>aF@ c@ sJnt Jn Ac
4
'
Nota; Su>stanti< cu su>stanti< ,!ronu8e cu !ronu8e0 nu se acord@'
Q0 Structurile Jn discu9ie nu sJnt o>9inute !rin o8iterea lui a fi, Tlas5-le 6s5 fieB 'alt5, Tm-ai f5c+t 6s5
fi+B praf, JncJt s@ s e !oat@ sus9ine c@ su>stanti<ele res!ecti<e sJnt Jn N'
O'ser)ajie; Structurile o>9inute !rin o8iterea lui a fi sJnt considerateI du!@ cu8 se 7tieI structuri deri<ate
P
' #ac@ le !ri<i8
Jns@ Jn dina8ica o>9inerii lorI direc9ia nu este Jns@ una Mcentri;ug@MI cu8 ar e<oca&o ter8enul Mderi<ateMI ci una
Mcentri!et@MAfetip )ine )oioas5, !rin !ro<enien9a ei din dou@ structuri&> a F @ ,20I !ri8are
B
& 83fetija )ine 7i 2Q 7feti!a) este
)oioasa &I ne a!are ca o structur@ cu8ulant@I J8>og@9it@'
A0 CJt !ri<e7te in<ocarea unui Mnon&casusM sau a unui Mcasus generalisM
C
I la
contraargu8entul c@ orice general se !articulariFeaF@I ad@ug@8 c@I cel !u9in Jn structurile discutateI
caFul !oate ;i identi;icat'
A' Q' ReFol<area o >aF@8 !e a n a 4 o g i a cu structuri din li8>i care
4 Pentru eLe8!leI <eFi $AI 45CAI III !' 4O4I res!ecti< $AI 45CAI I' !' 6O'
Q Pentru eLe8!luI <eFi Iordan et al'I !' 5P'
A In Pan@ #indeleganI45OB acest ra!ort este considerat ca realiFKndu&se !rin acord ,!' 4AP0'
P "eFi $u9u&Ro8aloI 456PI !' 4PC'
B I'idem;
C Pu7cariuI !' 4PP'
4QO
;ac distinc9ie dintre N 7i AcI analogie careI Jn caFul de ;a9@I o;er@ certitudinea c@ cele constatate
acolo sJnt trans;era>ile la li8>a ro8Kn@'
A' Q' l& #istinge8 Jn cu!rinsul structurilor !e care le discut@8 7le-a l5sat 'alt5) dou@ !oFi9ii
su>stanti<ale isau !rono8inale0I anga:ate Jntr&un ra!ort su>ordona9i"'
& !oF' I' le-, ocu!at@ de un ct; direct; AcI ,<eFi infrci, eLe8!lele ,a(00I sau de s+'iect, NI ,<eFi
eLe8!lele ,a0 de la A' Q' Q'0
& !oF' II' 'alt5, ocu!at@ de un "ps, AcI sau N
lB
sau de un Np, NI ,<eFi !entru acesta din ur8@I A' A'0'
Ocu!an9ii !oF' II sJnt su>ordona9i ,Ts0 nu8ai 7i nu8ai ocu!an9ilor !oF' I ,Tr0'' nu 7i <er>ului'
A' Q' Q' OrganiFindu&le' ;a!tele analogiceI !e cu!luri ,NHAc0 7i aSiniindu&le su> !oFi9iile
cores!unF@toare'
!oF' 4
lat' 4 ,aG 7ae!ar
,a
4
0 7ae!are
&
lat' Q ,a0 8a+d
scio an iile
,a
4
0 scio illu&
ger8' ,a0 er
,a
4
0 <ir
sc8icCen i9n
..2...
ro8' ,a0 ea
.5') (e ea
!oF' II
eligitur 5&(erator N"N
eli/im+s i&(eratore& Ac&Ac
re0 f+erit N&N
re+e& f+isse Ac&Ac
Zo88t als ;e!an)ter N&N
als ;e!an)ten Ac&Ac
ne-a )enit 7ca)
#
(ro'e!oar am a)+t-o 7ca) (ro'e!oar
.. 2. 4. ConcluFia este e<ident@: dac@ Jn A' Q' Q' a8 a<ut !endularea NHAcI atui ci 7i Jn A' Q' A' are loc o
aceea7i !endulare & N Jn ,a0HAc Jn
Se su>Jn9elege o8isi>ilitatea lui 'alt5, Jn ra!ort cu pe ele le-;
rieFen9a sau a>sen9a lui ca nu schi8>@ caFul lui profesoara, ca ;iind Jn ase8enea structuri
ad<er>'
4Q5
,a(0'
A' Q' B' Co8!arJnd !oFi9iileI constat@8 ,7i 8oti<@8 totodat@0 denu8irea ;eno8enului:
40 dre!t not@ co8un@I ;leLiunea c a F u a 4 @I de undeI CIG
#) dre!t note distincti<e:
Q(0 caFul din coloana II secundeaF@ caFul din coloana I' de undeI dihoto8iFarea lui CI Jn CI 7i C(: I ;or8ulJnd
generaliFator: ;leLiune caFual@ !ri8@ ,!oFI I0' ;leLiune caFual@ secund@ ,!oF 440G
QM0 la ni<elul ;iec@rui cu!luI !e <ertical@I atunci cJnd N(G se schi8>a Jn Ac(I i7i in<ers0 t o t a t u n c i 7i NI Mse
schi8>@ Jn AcI MI de unde' <aria9ia caFual@ conco8itent@'
O'ser)a0ie; MConco8itentM nu esie in contradic9ie cu MsecundMG sec+ndA Mcaic <ine i8ediat du!@ !ri8ul in ordinea loculuiI a ti8!ului sau a
rangului is!' 8ea #' #' VM ,#E1' s' (b.R'
A' A E<ident c@ cele sta>ilite cu !ri<ire la su>i!ostaFa caFului ,C(G sau CMG0 sini <ala>ile 7i !entru structurile care
nu&7i au antino8: eL' faeton ca su>iect 7i ca+%a ca Np din aceti factori sint ca+%a sJnt in N (' res!ec8
N'M'
O'ser)a0ie; R@8Jn Jn a;ara Jntregii discu9ii structurile cu a constit+i, a repre%enta, JntrucJtI Jn ciuda su>stitui>iiit@9ii cu a fi
su>stilui>ilitate in !lan se8antic &I <er>ele res!ecti<e sJnt tranFiti<eI incit ca+%a din aceti factori constit+ie!repre%int5 ca+%a
este un AcI(I ct' direct' Aceste <er>e sJnt date ca ;iind co!ulati<e Jn eLe8!lele Aceast5 poe%ie repre%int5 crea0ia ;;; 7i "&+ceaf5r+l"
constil+ie c+lmea poe%iei eminesciene, orI 7i in aceste eLe8!leI <er>ele res!ecti<e sJnt tranFiti<e: crea0ia o repre%int5 aceast5 poe%ie, c+8nea
;;; a constit+ie "&+ceaf5r+l";
A' P' ConchiFJndI NIM 7i AcI M re!reFint@ unul din 8odurile de a se construi Np 7i "ps, iar <aria9ia
caFual@ conco8itent@I unul din 8i:loacele s+'ordon5rii intrapropo%i7tonale, altul decJt acordul'
4AD
N ATRI2T AC2\A-I.A&
4' D' Jn eLe8!lul "i n+-i asc+ndea+ fat5 de .asite in)idia lor (e Ion :(e tine, (e a#eia etc' 0I pe Ion
este' e<identI un atri>ut: nu Jns@ un atri>ut !re!oFi9ionalI ci unui acuFa9i <al'
4' 4' =a!tul de a&l considera ,7i de a&l denu8i0 ast;el !resu!une dre!t !re8ise date:
,A0 distinc9ia Jntre caFul ; 4 e L i o n a 4 & C
E
7i caFul i8!us de !re!oFi9ie& C
A
'
,20 Condi9iaI Jn toate situa9iile res!ectataI de a considera c@ o ;unc9ie este construita c a F u a 4 7i de a
o denu8iI Jn consecin9@I cu nu8ele caFului res!ecti<I nu8ai dac@ acest caF este unul ;leLionalI un CI'
,C0 Acce!tarea unui pe ; 4 e c t i <I di;erit de pe !re!oFi9ia(' 4' Q' Pro>le8a Jn discu9ie se reduce deci la
alternati<a:
,a0 ori pe din eLe8!lul discutat este !re!oFi9ie 7i atunci Ac' , E acuFati<ul0 su>stanti<ului
Ion este un AcII iar atri>utul !e care&l re!reFint@ este unul !re!oFi9ionalI
,>0 ori acestHGY este pe ;lecti<ul 7i atunci Ac' res!ecti< este un AcII iar atri>utul nostru este unul
acuFati<al'
l& A' R@s!unsul & dat cu antici!a9ie & Jl o;er@ constatarea c@ pe de la
<
eFi #r@ganuI 45PA' Ca lucr@ri 8ai recente Jn care calitatea de ;lecti< a lui pe este conse8nat@I <eFi Iordan et' al' I !' PCI
?drengheaI 456DI !' 6P'
4A4
drea!ta su>stanti<ului 7in)idiei) este acela7i cu cel de la drea!ta <er>ului cores!unF@tor & 1l in$i)ia4 pe Ion &I un
pe ;lecti<I aici construindI !rin acela7i AcII un co8!le8ent direct'
Aceast@ identitateI a <alorii de ;lecti< a iui pe din cele dou@ structuri &cu <er>ul 7i cu su>stanti<ul &I eLclude
i!oteFa su>stitui>ilit@9ii sale cu <reo !re!oFi9ie ,caI de eL' ' cu o e<entual@ fard de) Jn strucJura cu su>stanti<ulI
intrucJt Jnlocuirea ;lecti<ului pe, indi;erent cu ce !re!oFi9ieI este egal@ cu a>andonareaI nu tar@ ur8@ri !entru
con9inutI a !oFi9iei( Mo>iect directMI !oFi9ie care se !@streaF@ aceea7i Jn structura cu su>stanti<ul ,ca 7i Jn structura
cu <er>ul0 7i aS c@rei ocu!ant' Jn situa9ia discutat@I nu !oate ;i altcine<a decJt construc9ia cu pe ;lecti<ul' ,"eFi 7i
Q' 4' 4' 7i O'ser)a0ie, su> 4' A' 4' 0' O ast;el de su>stituire ar Jnse8naI alt;el s!usI renun9area la o structur@ 7i
ado!tarea alteiaI doar a!roLi8ati< sinoni8@I darI din !unct de <edere gra8aticalI esen9ial ,categorial0 alta'
distan9a dintre ele ;iind de 8@ri8ea celei dintre & de eLe8!lu & un atri>ut geniti<al 7sol%ii !e7tilor0 7i unul
!re!oFi9ional 7sol%ii la (e%ti-, sauI !rin generaliFareI dintre ;lecti<e 7i conecti<e'
4' A' 4' Ast;elI du!@ cu8 co8!le8entul direct este un co8!le8ent a c u F a t i < a 4 ,E AcI0I tot a7aI con<ertind
<er>ul regent Jn su>stanti<I construc9ia cu pe de<ine un a t r i > u t acuFa9i <al ,E AcI0I con<ertirea res!ecti<@
nea<Jnd nici o in;luen9@ asu!ra calit@9ii lui pe; Jn sensul antren@rii unei schi8>@ri a acestuia din ;lecti< Jn
!re!oFi9ieI iarI du!@ cu8 co8!le8entul direct cu pe este Mal !ersoaneiMI tot a7a atri>utul acuFati<al este unul &
li8itat la & Mal !ersoaneiM'
O'ser3njie; Aceast@ restric9ie 1u!ti'i# deose>irea care ,re>uie ;@cut@ Jntre structura ,a0 in)idia !e Ion 7i o structur@ ca ,>0 in)idia !e !u##e!ele@ Jn ti8! ce Jn ,a0
pe este ;lecti<I ;iind trans8is din structura cu <er>ul 7ii in)idia%5 pe Ion), pe din ,>0 nu eList@ Jn structura cu <er>ul 7el in)idia%5 s+ccesele); do<ad@ in !lus c@I de
data aceastaI nu este ;lecti<' ci !re!oFi9ieI ea !utinei ;i Jnlocuit@' Jn aceast@ calitateI cu e<entuale alte !re!oFi9ii'
Q' D' &imite; CJt !ri<e7te aria acestui ti! de atri>utI aceasta este 8ult li8itat@I el redueJndu&se la cJ9i<a
re!reFentan9iG cauFa o constituie nu8@rul
4 #es!re M!oFi9iiM <eFi $u9u&Ro8alo' 456AI !' O5 7' u''
-34
Ltre8 de redus al su>stanti<elor ocurente c+pe ; 4 e c t i < u 4I ele Jnse7i a!roLi8ati< sinoni8e: lira :in$i)ia,
(i4&a- lor pe Ion;
2, 1. Se situeaF@ Jn a;ara celor de 8ai susI Jn ciuda do8eniului se8antic co8un ,al ad<ersit@9ii a;ecti<e0I chiar
su>stanti<e ca ci+da 7pe), neca%+l 7pe), s+p5rarea 7pe), tn1nia 7pe), f+ria 7pe) etcI deoarece !e de la drea!ta
acestora este !re!oFi9ieG ilustrati<e !entru aceast@ calitateI de !re!oFi9ieI sJnt structurile cu <er>ul cores!unF@tor
acestor su>stanti<e: Jn m-am s+p5rat pe tine, <er>ul ne;iind dintre cele ,cJte<a0 cu dou@ co8!le8ente directeI
nu8ai unul din cei doi deter8inan9i 7m- 7i pe tine) !oate ;i co8!le8etul s@u directI iar acesta este m-, ca
indiscuta>il AcIG pe tine se do<ede7te ast;el a ;i co8!le8ent indirectI iar pe, !re!oFi9ieI indi;erent dac@
su>stanti<ul de ia drea!ta ei este din s;era Mgenului !ersonalM Em-am s+p5rat (e Ion- sau din a;ara acestuia 7m-
am s+p5rat pe =i(!a l+i de pre)edere, (e nea1un!urile '''0'
2. 1. l. Jn ter8enii aceleia7i distinc9ii & pe ;lecti<I pe !re!oFi9ie &se!ar@8 7i !oFi9iile Mo>iect directMI Mo>iect
indirectM: Jn ti8! ce atri>utul ,!re!oFi9ional0 cu !re!oFi9ia pe 7s+p5rarea !e el, in)idia (e !u##e!ele- ocu!@
!oFi9ia Mo>iect indirectMI atri>utul acuFati<al !ersonalI cu pe ;lecti<ul 7in)idia (e Ion-, este ocu!antul
!oFi9ieiI Mo>iect directMI este un atri>ut o > i e c t i < & d i r&e c t'
A' D' A8>ele construc9ii cu pe ,cu ;lecti<ul 7i cu !re!oFi9ia0I Jn structurile cu su>stanti<ulI su!linesc geniti<ul
o>iecti< ,direct sau indirect0'
O'sena6ii; ,40 TaLarea Jn di;erite lucr@ri
4
I a lui !e dre!t !re!oFi9ie Jn inse:i situa9iile cind cu el se construie7te co8!le8entul direct este
nese8ni;icati<@ !entru discu9ia de 8ai susI JntrucJt lucr@rile res!ecti<e nu au ado!tat distinc9ia dintre cele dou@ calit@9i ale lui pe;
7#) Aceast@ distinc9ieI du!@ cu8 reFult@ 7i din discu9ia de 8ai sus' este !e cit de :usti;icat@I !e atJt de util@ !entru gra8atica li8>ii ro8KneG de
!e ur8a eiI de eLe8!luI sintaLa & a li8>ii ro8Kne & trage un i8!ortant ;olos: circu8scrie ca 8odalitate de construc9ie co8!le8entul direct
M!ersonalMI se!arJndu&l de toate celelalte co8!le8ente construite cu ! r e ! o F i 9 i a pe 7iI Jn !ri8ul rJndI de co8!le8entul indirect
M!ersonalMI cu s;erele c@rora alt;el cea a
s' <' pe, $AI 45CAI "asiliu E'&$olo!en9iaI 7' a'
4AA
7on#lu4ie. RarI !e cJt de !u9ine s&au do<edit a ;i su>stanti<ele tranFiti<eI a!roa!e o curioFitateI
se8nalarea unui Matri>ut a c u F a t i < a 4 ! e r s o n a 4M' Mo > i e c t i < & d i r e c tM nu ni s&a !@rut
totu7i su!er;lu@ sau negli:a>il@I dat ;iind ;a!tul c@ !rin ioculI ;ie el neJnse8natI !e care&l ocu!@ Jntre
construc9iile atri>utului su>stanti<al 7i !rono8inal co8!leteaF@ siste8atica acestor construc9iiI
atri>utul res!ecti< cunoscJnd ast;el toate construc9iile caFuale ,CI0:
,a0 geniti<al & $IG
,>0 da9i <al & #IG
,c0 no8inati<al & NI sau M;alsa a!oFi9ieMI de eL' ele)+l Po!escuG
,d0 acuFati<al & AcI'
SINTA1A PARTICIPILI /I #IATE?A PASI" & CATE$ORII 3N
CONTRA#IC%IE
D' La argu8entele J8!otri<a eListen9ei Jn li8>a ro8Kn@ a unei diateFe !asi<eI aduse !Jn@ Jn !reFent
4
I se adaug@
7i ceea ce !une Jn e<iden9@ sintaLa !artici!iului & a !artici!iului ,<aria>il0&<er>
Q
7par 5n'i(t, nu ins 5n'i(t- &I
co8!arat@ cu sintaLa ad:ecti<ului'
4' Pentru a se ur8@ri 8ai u7or co8!ara9ia res!ecti<@I d@8 8ai JntJi eLe8!lele !e cu!luri ,ad:ecti<H!artici!iu0I
;iecare ilustrJnd cJte una din !oFi9iile
A
sintactice <iFate'
4 &e/ea c+ pri)ire la ;;; este anterioar celei pri)itoare la ;;; 4( &e/ea c+ pri)ire la ;;; este ado!tat@'
# Conform le/ii anterioare ''' Q( Conform le/ii ado!tate '''
A Conform le/ii din ;;;, anterioar@ celei din ;;; A( Conform le/ii din ;;;; a)o(tat 1n ;;;
P &e/ea pri)ind ;;; este considerat5 7ca) anterioar celei din ;;; P( &e/ea pri)ind ;;; este considerat5 7ca)
a)o(tat.
B &e/ea pri)ind ;;;o consider5m anterioar celei din ;;; B( &e/ea pri)ind ;;; o consider5m a)o(tat.
4 Iordan et alI !' 45C&l5OG Nea89uI 4566I !' 4A'
c Oche7anu&"asiliu'
A

Pen
MMu M!oFi9ieMI <eFi $u9u&Ro8aloI 456A' !' 4D5 ipassim;
4AB
C Anterioar celei din ;;;, le/ea din ;;; a fost a'ro/a0ii; ]' 7Odat5) a)o(tat, le/ea tre'+ie respectat5;
Not5; =iind su;icient !entru discu9ieI dintre ;unc9iile circu8stan9iale & de cauF@I de ti8!' condi9ional@I concesi<@
4
& ain re9inut
;unc9ia cauFal@ ,CHC
4
0' #in acela7i 8oti<I nu a8 cu!rins nici construc9iile cu !re!oFi9ia de ,cad:ecti<H!artici!iu0I
cores!ondenteI 7i acesteaI la ni<elul unor ;unc9ii: de harnic@ H de l@udat@I e 8arnic5 i l5+dat5;
ParcurgJnd eLe8!leleI constat@8I Jn cadrul ;iec@rui cu!luI identit@9i 7iI Jn cu!rinsul unora dintre aceste cu!luriI
deose>iri'
4' 4' I d e n t i t @ 9 i 4 e sJnt: ,40 acela7i c a FI 7i la acela7i ad:ecti<I 7i la !artici!iuI caF&acordI CQI ,Q0 acestea
eL!licJndu&se Jn acela7i ;elG unde se !une !ro>le8aI !rin acelea7i o8iteri:
& Jn 4H4( NQI !rin acord cu su>iectulG
& Jn QHQ(I #QI !rin acord cu le/ii ,#A0G JntrucJt QHQ( reFu8@ sintag8a a9ri>uti<&ad:ecti<al@I su>stanti<ul regent
!utJnd sta Jn indi;erent ce caFI <o8 generaliFaI !entru Ad:' HPart'I & CQ'
Not5; ELe8!lele QHQ( 7i AHA( le&ara construiS anu8e cu su>stanti<ul ;ii McaF o>licM & !entru a !utea ur8@ri acordul'
& Jn AHA(I NQI !rin acord cu su>iectul care 7ce) al unei su>ordonate a t r i > u t i < eI o8is J8!reun@ cu a fi la 8od
!ersonalI 6care este I ci fost)L
& Jn PHP(I NQI !rin acord &du!@ o8iterea lui a fi la gerunFiu 67ca) fiindB, - cu le/eaL
Not5; Jn !reFen9a Iui fiind, acordul se ;ace cu su>iectul contragerii
Q
gerunFiale: 7ca) fiind UeaV anterioar5!adoptat5, ,"eFi 7i Nota de
su> BHB(' infra;)
& Jn BHB(I AcQI !rin acord cu le/eaL
Not5; In caFul de aiciI al ele8entului !redicati< su!li8entar Mra!ortat laM co8!le8entul direct 7te!1l!+
<:t;s@n@toas@Hs@nKtosHs@n@toaseHs@nKto7i & AcI0I
4 $AI 45CAI III !' 4PDI 7i Iri8iaI 456CI !' QD4'
\ PreFen9a lui ca, aici ad<er>I nici Jn !reFen9a lui fiind, nu schi8>@ caFul Adj !(art, du!@ cu8 nu ar schi8>a&o nici dac@ ar ;i
!re!oFi9ieI !re!oFikia ne!utKnd J8!iedica acordul: de 8arnic5 ,NQ0I e 8arnic5 ea ,NI0'
4AC
dac@ in 8oinenrul !reFen9ei lui fiind acordul se ;ace cu su>iectul 7te )5d f+nd UtuV s5n5toas5 NI0I du!@ o8iterea l+i fiind, se !roduce un t r a n
s ; e r de acordI calitatea de McentruM !reluJnd&o teL do<ada o o;er@I ,a0 Jn a;ar@ de Jnsu7i ;a!tul c@ du!@ o8iterea l+i fiind nu 8ai este !osi>il@
,re0inserarea lui H 7Tte )5d t+ s5n5toas5), ,>0 li8>ile care deose>esc 7i !rin eL!resie Ac' de N' : te )ideo sana8G Jn s!ri:inul ideii acestui
trans;erI ad@ug@8 ,c0 aLio8a: cJnd ,dac@0 un ad:ecti<( se acord@ Jn gen 7i nu8@rI el se acord@ 7i Jn caF'
& Jn CHC(' NQI !rin acord cu su>iectul c i r c u 8 s t a n 9 i a 4 e 4 o r' NI !er!etuat din structurile de >aF@ !e care
acestea Je re!reFint@I acelea7i Jn toate 8 o 8 e n t e 4 e: IM circu8stan9iala Din moment ce UeaV era ( a fost
anterioara ! adoptata - F QM contragerea gerunFial@ Anterioar5 ! 7Odat5) adoptat5 f+nd UeaVI le/ea ;;;-F AM
o8iterea lui fiind, Anterioar5 I EOdat5) adoptat5, le/ea ;;;
Not5; #in !unctul de <edere al trans;or8@rilor ,trecerilor0 8en9ionate la AHA( & CHC(I aceste structuri se J8!art Jn:
,a0 reduceriI !rin o8iterea a lui a fi la 8oduri !ersonale ,AHA
4
0G
,>0 contragerea
Q
gerunFial@ ,Jn fiind) P reducere ,la PHP(I BHB(I CHC(0'
#eose>i8 deci McontragereaM & legat@ de 7i li8itat@ la celelalte 8oduri ne!ersonale &I de MreducereMI ca 8o8ent ce ,ine de sintaLa
!artici!iuluiI ca 7i de a ad:ecti<ului 7i de a su>stanti<ului 7copil 6fiindB)
H
, ;ie ca 8o8ent unic ,AHA(0I ;ie ca 8o8ent ulterior Mcontragerilor
gerunFialeM ,PHP(I BHB(I CHC(0'
#u!@ cu8 s&a <@FutI ;unc9iile !artici!iuluiI Jn condi9iile ad8iterii diateFei !asi<eI le secundeaF@ !e cele ale gerunFiului ,A(&C(0'
Pentru cele ce ur8eaF@I re9ine8 doar 8o8entul reducerii ,considerat@ ca reFultat0I !reFent 7i Jn sintaLa !artici!iuluiI 7i Jn cea a ad:ecti<ului'
4' Q' #eose>irile dintre ad:ecti< 9ii !artici!iu sJnt & dac@ 8en9ine8 diateFa !asi<@ & de ordinul Jncadr@rii
sintactice' ,#es!re unele deose>iri de sensI <eFi Addenda;)
ELclude8 de aici !ronu8elE relati< cJnd acesta !reia nu8@rul 7i genul ter8enului regent < m+l0ime de oameni al c@rorHc@rei ent+%iasm ;;;),
situa9ie Jn care elI de alt;elI ,nici0 nu
e
ste ad:ecti<'
& Acredit@8' Jn continuareI categoria McontragereMG Jn a;ara eiI ca un eLe8!luI gerunFiul Nn Ion )ede pe C8eor/8e 8ergKnd !e strad5 este
considerat atri>ut ,"asiliu E'&$olo!en9iaI
P& &AC0I orI sensul este MJl <ede cu8Hc@ 8ergeM 7i nu Mcare 8ergeM'
"eFi

eL
e8!le Jn $AI 45CAI III !' 4A5&lPDI su> titlu de Matri>ut
circu8stan9ialM'
4A6
Aceast@ Jncadrare se !reFint@ ca Jn sche8a de 8ai :os:
Adj (an
r 0
<
- Atr
A( red' atr' la 1
P
4
"ps
B( "ps
C( red' circ' la 1
Np
# Atr
A red' atr' la Np
P "ps'
B "ps
C red' circ' la Np
Moi5; Nu ado!t@8I !entru CHC(' ca solu9ieI Matri>utul circu8stan9ialMI eL' Dirat '''' $ri/ore ;;; r5sp+nse ;;;;
40 !entru ca res!ecti<a ;unc9ie nu se con;ir8a dre!t atri>ut:
,a0 nici Ad:'I nici Part' 7mirat) nu se acord@ cu su>stanti<ul 7$ri/ore); acesta ;@cJnd !arte din regent@G ca do<ad@: &irat '''I l+i $ri/ore i se
p5r+ ;;;;
,>0 ci se acord@ cu !ro!riul lor su>iect: mirat 6fiind elB, '''I
,c0 iar aceast@ calitateIde su>iectI !er!etuat@ din structura de >aF@I J8!iedic@ Jnlocuirea !oFi9iei M!redicatM cu cea de Matri>utMI atJt (art cit
7i Adj continuJnd s@ de9in@ !oFi9ia !redicati<@I ca !ro!redicate
P
ale contragerii a reduceriiI !rin 8oduri ne!redicati<eI darI Jn ase8enea
caFuriI !ro!redtcati<e'
Q0 #ac@ a8 ado!taI !entru CHC(' categoria Jn discu9ieI ar Jnse8na ca la AHA( s@ a<e8 & du!@ 8odelul Matri>ut circu8stan9ial cu nuan9@ cauFal@M
etc' &atri>ut cu nuan9@ ''' atri>uti<@ ,SY0'
Sche8a !une Jn e<iden9@:
40 deose>irile ,tot atJtea Ma s i 8 e t r i iM0 de la 4H4(I AHA( 7i CHC(I create !rin >loc@rile din coloana (artL
Q0 inconsec<en9ele din coloana (artL
,a0 Jncadrare sintactic@ la #', P(I B(I dar nonJncadr@ri la 4(I A(I C(G
4 "A fi P Pan' MI Jn condi9iile 8en9inerii diateFei !asi<eI re!reFint@ un !redicat <er>al ,Mla diateFa !asi<@M0I ;unc9ia de Np a Part' eLcluFKndu&
se ipso facto; Not@8 !rin 1 >locarea Jncadr@rii sintactice'
Q Pentru Jncadrarea !artici!iului <er> la atri>utul ad:ecti<alI <eFi $AI III !' 446'
A "ps de aiciI ca Jn 8a:oritatea construc9iilor saleI este 7i el reFultatul unei reduceri'
P Caco;oniaI aceea7i 7i Jn proprietate, nu ni se !are intolera>il@'
4AO
78) (art, acce!tat ca Atr ad:ecti<alI la Q(I dar neacce!tatI la l
4
I ca Np
ad:ecti<alG
,c0 dac@ Jn i(I A(I P(I C(I ca 7i in B( !Jn@ la 8o8entul !enulti8 al trans;or8@rilor ,<eFi s+pra, Nota de su> BHB(0 &I
!rin caFul s@u NQI (an 8ai !oate ;i considerat dre!t co8!onent@ a a7a&Fisei diateFe !asi<eI Jn Q(I cJnd !oate sta 7i
Jn $I #I sau AcI el se situeaF@ Jn a;ara acesteiaG se creeaF@ ast;el o discri8inare arti;icial@& una Jn ;unc9ie de
caFul celui cu care se acord@'
Concl+%ie ,la S'0` Con;runtate cu identit@9ileI deose>irile & >loc@ri 7i inconsec<en9e & sJnt tot atJtea i8!er;ec9iuniI
Jn ulti8@ analiF@I ter8inologiceI create de ad8iterea diateFei !asi<e' (art i Adj nu constituie dou@ siste8e ,nici
su>siste8e0I ci unul singurI c@ci ceea ce le une7te este esen9ialI iar ceea ce le se!ar@I neesen9ialI o ;als@ !ro>le8@'
Alte argu8ente ,& Jn a;ara co8!ara9iei de 8ai sus0'
Q' # a c @ ad8ite8 diateFa !asi<@ Jntre categoriiI Jnsea8n@ c@ structura ei re!reFint@ o unitateI Jn care !artici!iul
nu este decJt o su>unitateI Jntoc8ai caI de eL'I !artici!iul in<aria>ilG Jn acest caF se creeaF@ ,cite7te: a<e8
creat@0 Jns@ incompati'ilitatea Msu>unitateM cu M;unc9ieMI inco8!ati>ilitateI JntrucJtI lucru unani8
acce!tat !entru tot restul situa9iilorI su>unitatea nu !oate a<ea ;unc9ieG lichidarea acestei
inco8!ati>ilit@9iI Jn condi9iile 8en9inerii diateFei !asi<eI nu se !oate ;ace decJt !rin des;iin9area sintactic@ a
(art, Jntreaga coloan@ (art ur8Jnd s@ dis!ar@' "aria>ilitatea lui de genI nu8@r 7i caF & de undeI ;unc9ionalitatea
lui & eLclude Jns@ o ase8enea i!otetic@ alternati<@'
A' In acelea7i condi9iiI ale 8en9inerii diateFei !asi<eI 7i <er>ul a fi, la nndul s@uI ca cealalt@ din dou@
co8!onenteI Jnsea8n@ c@ este o su>unitate' El este Jns@ acela7i a fi, ase8anticI ca 7i cel a7a&nu8it
co!ulati<M
4
I JncJtI !entru a do<edi contrariulI nu ne r@8Jne decJt s@ aduce8 argu8entul J8!otri<a !retinsului rol
Mde a legaM al <er>elor citate
s
u> acest titlu: ,a0 ca orice alt <er> ;initI 7i a fi cel ase8antic cunoa7te
es!re Mli!sa oric@rei deose>iri 8or;osintactice la ni<elul lui a fi", <eFi Nea89uI 4566I
4A5
structura Mr@d@cin@M a Mdesinen9@MG ,>0 aceast@ desinen9@ este singur@ eaI ca ;lecti< de acord ,<er>al0I un ;a!t de
li8>@ rela9ional ,un R0I ,c0 care su>ordoneaF@ su>stanti<ului su>iect !ro!ria&i r@d@cin@ 7s-, es-, f+-)L alt;el s!usI
nici a fi ase8antic nu leag@ !e ,alt0 cine<a de su>stanti<I ci se leag@ 7i ast;el se atri>uie !e sine Jnsu7i acestuiaI se
constituieI adic@I singur in&tr&o ;unc9ieI cea de !redicat <er>al: este o unitateI 7i nu o su>unitate'
ReFu8Jnd cele de su> Q' 7i A'I negarea diateFei !asi<e se cu!rinde Jn negarea !redicatului no8inal'
Concl+%ie, li 2loc@riI asi8etriiI inconsec<en9eI inco8!ati>ilit@9iI Jn cu!rinsul aceluia7i siste8I al acordului Jn
genI nu8@r 7i caFI ne a!ar ca tot atJtea i8!er;ec9iuniI !entru a c@ror lichidare singura solu9ie o constituie
renun9area la ceea ce le genereaF@I diateFa !asi<@'
#ate ;iind nu8eroasele lu@ri de atitudine Jn acela7i sens ,<eFi nota i0I concluFia noastr@ nu&7i re<endic@I e<identI
!reten9ia nout@9ii: cele de 8ai sus Jncearc@ doar s@ su!li8enteFe co8!etente inter<en9ii anterioareI cu unele
argu8ente a7a cu8 acestea se des!rind din schi9a 8onogra;ica a ;unc9iilor (art !Adj;
#) Al@turJnd c@ nici !ronu8ele re;leLi< nu este ;lecti<I ci leLe8
4
& >aF@ !entru negarea 7i a su>categorJei
Q
Mre;leLi<eM
A
&I reFult@ c@ r@8Jne8 Jn !reFen9a unui singur ter8enI diateFa acti<@I care ast;el JnceteaF@ de a 8ai ;i
o!oFantI ;@cJndI tot ast;elI s@ JnceteFe Jns@7i categoria & diateFa'
A))en)a. #i;eren9ele de distri>u9ie re;lect@ eListen9a unor distinc9ii de con9inut Jntre (art 7i Adj, iar@ ca acestea
s@ contraFic@ Jns@ datele discu9iei de 8ai sus'
40 Criteriul !osi>ilit@9ii co8!le8entului de agent
P
se!ar@I du!@ cu8 se 7tieI nu atJt (art de Adj, cJtI li8itJndu&ne
la (art, Jn cu!rinsul acestuiaI
4 Mnitate leLical@M $u9u&Ro8aloI 45C6I !' 45B'
Q MParteM' JnL' r' cI II !' QDQ'
A $u9u&Ro8aloI 45C6I !' 45B'
P #es!re caracterul neconcludent al acestui criteriuI caracter ilustrat chiar !rin <er>e tranFiti<eI <eFi $u9u&Ro8alo' 45C6I !'
456'
-!
sul !asi< al <er>elor tranFiti<eI de sensul acti< al celor intranFiti<e
4
'
Q0 $ru!ul de <er>e a 7se) cere, a 7se) c+)eni, a 7se) )rea, a merita
#
, co8!ati>ile cu (art 7Cartea
tre'+ie 6s5 fieB citit5), dar neco8!ati>ile cu Ad( tri8ite tot la o deose>ire de sens: Mac9iuneaM <er>al@I
conser<at@ de p
a
ri care' !oten9ial@I ulterioar@I !oate constitui o>iectul <er>elor Nes!ecti<eI s!re
deose>ire de MJnsu7ireM Adj; ,8ai 8ult sau 8ai !u9in0 !er8anent@I inerent@'
Ti8!urile !eri;rasticeI Marhaice 7i regionaleMI am fost mers $AI 45CAI II !' QBQI nu intr@
444
discu9ieI !artici!iul din structura
lor ;iind cel in<aria>il'
Q
IordanI 45BPI !' PAP&PAB'
'Mco8!ati>ilitateaI
Jn

caFul

unora
di8ie aceste <er>eI nu este a>solut@: ea se )rea
s
(irit+al4;
4P4
M"ER2 a A#-ECTI"M &
O SINTA$M INE1ISTENT
D' D' Pro>le8a & con;ir8area sau in;ir8area a;ir8a9iei din titlu & esteI ne d@8 sea8aI de o i8!ortan9@ 8areI dac@
nu toc8ai !rin ea Jns@7iI !rin i8!lica9iile 7i consecin9ele ci ,<' Q' D' 0I consecin9e asu!ra:
,40 acce!t@rii sau nu a <er>elor de rela9ie ,co!ulati<e0 & o !ro>le8@ deci de in<entar al ;a!telor de li8>@
rela9ionaleG
,Q0 acce!t@rii sau nu a !redicatului no8inalI cu re!ercusiuni !ri<ind Jncadrarea <er>ului a fi ase8antic si a
nu8elui !redicati<G ,A0 in<entarului de <alen9e al su>stanti<ului 7i al !ronu8eluiI cinci acestea sini Jn
no8inati<' NI' sau Jn acuFati<I AcI'
4' D' .er'+l a ;i din predicat+l nominal - do+5 mod+ri de a-l trata; Punctul de !lecare Jl constituie !ro>le8a
dac@ <er>ul a fi, Jn i!ostaFa 8en9ionat@I este sau nu un ;a!t de li8>@ rela9ional'
4'4' TeFa c@ <er>ul a fi este co!ulati<I legJnd Np de su>iect 7,), esteI du!@ cu8 se 7tie' larg J8!@rt@7it@' Intre
te8eiurile acestei teFe !resu!une8 c@ stau considerente cu8 ar ;i:
a0 cores!onden9a dintre a fi 7i co!ula din structura :udec@9iiI cores!onden9@ la care su!li8entar tri8iteI ca ;actor
cu !utere sugesti<aI aceea7i re!reFentare Jn linearitate a :udec@9ii( 7i a !ro!oFi9iei cu !redicat
I Peni iu :udecaiGS ,S este P0I o linearitate CNclusi< gi alica'
-4
8inai( Msu>iect iogic'(gra8atical &i& co!ul@H<>' a fi P !redicat logicnu8e !redicati<(:
>0 a!recierea !redicatuluiI ;ie <er>alI ;ie no8inalI ca o ;unc9ie unic@I a!reciere Jnt@rit@I la rJndul eiI !rin
c0 considerentul c@ a fi, Jn i!ostaFa aici discutat@I nu are sens leLical ,de undeI li!saI i!otetic@I a
deter8inan9ilor0G
d0 c@utJnd 7i alte te8eiuriI dintr&o co8!ara9ie intre !redicatul no8inal 7(n) 7i cel <er>al ,P<0I ar decurge dou@
cores!onden9e: ,40 dac@ Ia ni<elul !urt@torilor de sens nerela9ionalI te8ei din P< Ji cores!unde Np, ,Q0 tot a7aI la
ni<elul !urt@torilor de !redica9ieI desinen9ei din structura P< Ji cores!unde <er>uS a fi din construc9ia (n, incitI
a7a du!@ cu8 te8a din () este legat@ & !rin su>ordonare & de B !rin desinen9@I ;lecti< de acord <er>aiI Jn 8od
identicI <er>ui o fi ar co!ula Np cu S
S
'
Jn lu8ina unor considerente ca cele de 8ai susI teFa <er>ului a fi ca <er> co!ulati< ne a!are <ia>il@'
4' Q' EList@ Jns@ ;a!te de natur@ s@ ;ac@ discuta>il@ teFa res!ecti<@:
40 Jns@7i co8!ara9ia de su> d0 tre>uie o!rit@ la constatarea cores!onden9elor res!ecti<eI de ordinul unor
ase8@n@ri eLterioareI !entru c@I
a0 dus@ 8ai de!arteI la identi;ic@riI ar Jnse8na ca a fi s@ se Jnscrie !e lista <er>elor auLiliare 8or;ologice & ele
Jnse7i tlecti<eI ca 7i desinen9ele de acord <er>alI tot ;lecti<e !urt@toare de !redica9ie &I ca un ;lecti<I 7i el
cu8ula8 ,de atJtea ori ;lecti<' cJte categorii gra8aticale <ehiculeaF@0I consecin9a direct@I Jntr&un ase8enea caFI
;iind con;undarea (n cu P<G
>0 orI !recu8 unani8 se acce!t@I a fi nu este Jn Jntregi8ea iui un lecti<' ca desinen9aI ci el Jnsu7i cunoa7te o
r@d@cin@ 7i o desinen9@I deci
asttel de ase8@nare ca rol sintactic Jntre desinen9e 7i <er>ele co!ulati<e o JntJlni8 la
anI 45BPI !' BAQ' Sugesti< Jn sensul aceleia7i co8!ara9ii este 7i 8odulI acce!tat sau
ccce!tatI cu8 =ranF 2o!! ,a!ud $raur&XaldI !' A6 7i a!ud MouninI !' 46A0I c@utJnd s@
Pere in ;iecare ;or8@ ;leLionar@ <er>al@ structura :udec@9iiI analiFeaF@ lat' poiestA
^ r@d@cina <er>al@I !redicat al :udec@9ii logiceG es-, r@d@cina <er>ului a fi, co!ulaI '''M'
-3
o structur@ identic@ cu a (SS ;a!t !rin care <ia>ilitatea cores!onden9ei dintre Np 7i te8a () aici se
o!re7teG
o Gar aceast@ desinen9@I ;lecti< de acord <er>alI a lui a fi nu su>ordoneaF@ ,su>iectului0 !e altcine<a
decJt r@d@cina din !ro!ria&i structur@
4
I eLact ca Jn caFul oric@rui <er> !redicati<'
#) Alege8 dintre Jnso9itorii lui a fi ad:ecti<ul: acestaI acordJndu&seI 7i Jn i!ostaFa de Np; ca 7i Jn cea
de atri>utI cu 7i nu8ai cu su>stanti<ul sau !ronu8ele ,7i dea su>ordonJndu&se direct 7i nu8ai lor0I J7i
eLclude orice alt@ leg@tur@I inclusi< una' i!otetic@I cu <er>ulI a7a JncJt a fi nu"i (oate #o(uia, dintr&o
i8!ro!rietate' Ar ;iI de alt;elI 7i su!er;lu@ o !oten9are rela9ional@ a ad:ecti<ului dincolo de cea !rin
;lecti<ul de acord ,ad:ecti<al0'
A0 Structura Msu>stanti< ,!ronu8eM0 P& a fi P ad:ecti<M nu este !rin ni8ic deose>it@ de cea Msu>stanti<
a <er> !redicati<
Q
a ad:ecti<MI ci se cu!rinde Jn aceasta din ur8@I a fi ocu!Jnd Jn sche8a structural@
eLact aceea7i !oFi9ie ca oricare alt <er> ,<' sche8a 40: su>ordonatI atu ei cJt 7i ad:ecti<ulI
su>stanti<uluiI ;iecare !rin !ro!riu&i acordI JncJtI a7a cu8 <er>ele !redicati<e nu o;er@ <reun te8ei
s!re a ;i considerate ca legJndI tot a7a nici a fi;
su>stanti<
<er> ad:ecti<
A
Sche8a 4
P0 Ad8i9Jnd ca a fi leag@I i8!osi>ilitatea Jncadr@rii lui Jntre conecti<ele su>ordonante sau Jntre cele
coordonante ar do<edi c@ i!oteFa este a>surda'
B0 =a!tul de a nu a<ea sens leLical nu&l li!se7te de consistent@: ca
4 "eFi aceste r@d@cini la $u9u&Ro8aloI 45C6I !' QBQ&QBA'
Q #es!re !olaritatea a fi W^ <er>e se8anticeI <' Q' B'
A TesniereI !e est /rand ,din Alfred est /rand) le Jncercuie7teI ;@r@ Jns@ a in<oca ;a!tul de li8>@ c@ruia i&ar cores!unde cercul
s@uI a!clJndI Jn loc de astaI la ter8enul de MsT8>iose ` c@ruia nu&i !ute8 recunoa7te <aloarea de argu8ent ,doar !e a unei
8eta;ore0' ,"eFi !entr
44
sche8@I Ste88a QOI !' PCI 7i !entru MsT8>ioseMI !' P6I g i 4 7i 4A'0
4PP

<a
:g
R
!
r
in sensurile gra8aticale !e care le <ehiculeaF@I el !oate a<ea deter8inan9i: Jn eL' este
)oioas5c1nd alear/5, co8!ati>il cu deter8inantul te8!oral este sensul gra8atical de !reFent !urtat de
a fi 7i nu ad:ecti<ulG alt;el o <aria9ie ca era )oioas5 c1nd alerga etc' nu s&ar i8!une'
C0 CJt !ri<e7te cores!onden9a dintre <er>ul a fi 7i co!ul@ & cel !u9in la aceast@ scar@ a discu9ieiI ce 9ine
de rolul 7i organiFarea ;a!telor de li8>@ Jn structura enun9ului &I cores!onden9a nu se sus9ine: Jn ti8!
ce co!ula -udec@9ii este Jn9eleas@ ca a;ir8Jnd ,sau negJnd0 !reFen9a Jn o>iect a notei
4
I ca ar@tJnd c@
nota este ,inerent@0 JnI pe ea o areI pe ea o atri>uie
Q
I <er>ul a fi nu atri>uie Np, ci se atri>uie !e sineI ca
oricare alt <er> ;initI su>iectuluiG e<entuala sche8@ Jn care s&ar dis!une ele8entele constituti<e ale
:udec@9ii nu ar du>la&o !e cea gra8atical@ ,<' sche8a 40'
4'A' Jn concluFieI <er>ul a fi & nici cel Jnso9it de un Np & 7iI ca el ,a8 Fice Mcu atJt 8ai !u9inM0I nici un
alt <er>' inclusi< <er>ele de<eniriiHnonde<enirii
A
I nu este co!ulati<I nu re!reFint@ un ;a!t de li8>@
rela9ional'
Q' D' Implica0ii, consecin0e; #in cele ar@tate la 4' Q'I re9ine8I !entru consecin9ele !e care le are !entru
rela9iiI c@ o sintag8@ M<er> a ad:ecti<M nu eList@'
O'ser)a0ie; I!oteFa coordon@rii se in;ir8@ !rin i8!osi>ilitatea <reuneia dintre con:unc9iile res!ecti<e' O su>ordonare la <er>I
a ad:ecti<uluiI cu8 o i8!lic@ teFa du>lei su>ordon@ri
P
a ele8entului !redicati< su!li8entarI nu este de8onstrat@G ideeaI adus@
Jn s!ri:inul eListen9ei unei leg@turiI ;ie te8!oraleI Jntre <er> 7i ad:ecti<I c@ <er>ul ,!redicati<I s!re deose>ire de <er>ul
co!ulati<0 ar li8ita Jnsu7irea eL!ri8at@ de <er> la durata ac9iunii sale nu o consider@8 con<ing@toare cJt@ <re8e o di;eren9@
ca cea dintre fetifa este!a fost )oioas5 este eLact aceea7i ca Jntre feti0a alear/5Ma aler/at )oioas5; Jnsu7irea
N /@ineanuI !' P4'
entru sinoni8ia predicat - atri'+t, <' #auFat et al'I s' <' predicationL !entru atri'+ire,
<eFi XaldI !' 4AO 7i 2erceanuI !' PB' g Q5 >' MCo!ule leLicaliseeMI la 2allTI 45BDI !' 4OD'
Sus9inut@ de R@dulescuI 45B6I $AI III !' QDCI +aFTI 45CPG <' 7i SechehaTeI !' 4P5' #e ,(8it c@ #iaconescu I'I 45CD deta7eaF@
din "ps un complement al calit50ii, su>ordonat deci
e
Wclusi< <er>ului'
4PB
situindu&se Jn & 7i doar Jn aceast@ 8@sur@ li8itJndu&se la & !reFentI res!ecti< trecutG oricu8I o Mli8itare
44
!ro!nu&FisKI distinct@
de MsituareMI nu este 8arcat@ gra8aticalI iarI Jn su>sidiar notJnd' cel !u9in din acest !unct de <edereI al li8it@riiHnonli8it@rii'
intre a fi si alte <er>e nu eList@ nici o deose>ire'
Ceea ce 9ine se!arate cele dou@ clase de cu<inteI <er>ul 7i ad:ecti<ulI Jn structura discutat@ este
actualiFarea de cKtre ;iecare a cJte unei anu8ite ,alte0 <alen9e a su>stanti<ului regentI iar ;a!tul are
re!ercusiuniI con;erind ;iec@reia calitatea unei !@r9i de !ro!oFi9ie distincte'
Q' 4' Orice )er' - a fi 7i oricare altul &I dat ;iind c@ actualiFeaF@ sin/+r <alen9a <er>al&!ersonal@ , E
!redicati<@0 a su>stanti<ului & su>iectI el J7i 8o>iliFeaF@ toate ele8enteleI esen9iale 7i neesen9ialeI ale
!redica9ieiI JncJt este singur predicati) 7i deciI !rin ;lecti<ul de acord <er>alI !o!uleaF@ 7i e!uiFeaF@I
;@r@ reFer<e sau eLce!9iiI s;era predicat+l+i )er'al, tr@s@tur@ !e care !lenitudinea sau atro;iereaI ;ie
aceasta !ar9ial@ sau total@I a sensului lor leLical nu au cu8 o 8odi;icaI ast;el c@ 7i <er>ul a fi, ca 7i
<er>ele Mde<eniriiM 7' c' 4' ,<' Q' B' 0I aliniindu&se celorlalteI necontestateI sJntI la 8oduri !ersonaleI
!redicate )er'ale, iar auLiliarele 8or;ologiceI ;ire7teI su>unit@9i de construc9ie ale aceluia7iI 7i
singurulI ;el de !redicaiI cel )er'al;
Derbe
A &re.ic%tiDe
/ )e&re.ic%tiDe ( E %"Fili%re)
% 7or<oloGice
b 8i)t%ctice ( Eco&"l%tiDe)
atJt o!oFi9ia A&2I cJt 7i o!oFi9ia a&>I se anihileaF@: toate <er>ele ' trec la <er>ele AG cit !ri<e7te <er>ele a, ele sJntI indi;erent
de res!ecti<a antino8ieI ;lecti<e neaglutinateI JncJt o!oFi9ia esteI Jn ;ondI arti;icial@' Cu8 gra8atica o;icial@ este structurat@
!e antino8ia 8or;ologie & sintaL@ 7i JntrucJt categoriile de !redicat <er>al 7i no8inal se 8en9inI o!oFi9ia a&> esteI !e !lan
didacticI util@ Jn !re<enirea con;uFiei ,relati< ;rec<ente0 a consider@rii unor co8!le8ente directe dre!t nu8e !redicati<e 7n-
are )re(tate, 1i d5 !ilina-, con;uFie datorata lu@rii <er>elor A dre!t <er>e ';
Ideea unui !redicat <er>al eLclusi< nu este haFardat@I cel !u9in !ar9ial
4PC
sau !rin !re8isele eiI nici ne;iind !rea nou@:
* #r@ganu <ede Jn Np un co8!le8ent Jn no8inati<
4
' * D+den, re;erindu&se la <er>ele cu dou@
no8inati<e & categorie de & it;el discuta>il@I <' A' D' & 7i a;ir8Jndu&7i adeFiunea la conce!9ii 8ai noiI
acord@ <er>elor res!ecti<e acelai ran/ ca oric5r+i alt )er', rele<Jnd c@ gra8atica 8ai <eche
recuno7tea acestor <er>e eLclusi< rolul de co!ul@
Q
'
O recunoa7tere ca ;unc9ie de sine st@t@toare a <er>ului o i8!lic@ ne8i:locit ru!erea nu8elui de <er>:
& +ans $linF
A
I !ornind de la ideea !redicatului de%mem'rat, denu8e7te nu8ele !redicati< no8inati<ul
!redicatului'
& Xalter -ung se al@tur@ conce!9iei 8ai noiI c@ 7i nu8ele !redicati< este o !arte de !ro!oFi9ie
independent5
N
;
Nu li!sit de se8ni;ica9ieI Jn acela7i sensI ni se !are a ;i:
& c@ 7i !ro!oFi9iile cu M!redicat no8inalM sJnt categorisite J8!reun@ cu cele a<Jnd !redicat <er>alI ca
!ro!oFi9ii )er'ale
U
, sau
& c@ Jn clasi;icarea sintag8atic@ a <er>uluiI realiFat@ de $u9u&Ro8aloI 45BCI autoarea o!ereaF@
clasi;icarea acestuia ;@r@ di<ersi;ic@ri se8antice ante!use'
Q' #; Adjecti)+l ,din structura !e care o descrie80 Ji actualiFeaF@ su>stanti<ului & Jn a>sen9aI ca 7i Jn
!reFen9a <er>ului & <alen9a reFer<at@ luiI JncJt rolul <er>uluiI cJnd este !reFentI se reduce la Jns@7i
aceast@ si8!l@ !reFen9@I care ;ace ca ad:ecti<ul s@ ;ie & Jn condi9iile res!ect@rii ter8inologiei
consacrate Jn gra8atica li8>ii ro8Kne & altce<a decJt atri>ut
C
' Pentru ad:ecti<ul a;lat 1n pre%en0a
<er>uluiI <o8 ;olosiI !Jn@ la un
4
#r@ganuI 45PBI !' OA ,dar la !' PB are !redicatul no8inal0'
Q !' P6Q&P6AG c;'7i!' BA4'
A
P& OP'
P
P& PD&P4'
B ;A, 19,.. II. (. 7i. Darou4eau, !. $.
Io
rdanI 45BPI !' BQ5 7i !' BP5'
4P6
!unctI ter8enul de MJnso9itorMI !reluJndu&l din $A
4
'
O con;ir8areI dincolo de do<ada o;erit@ de acordul ad:ecti<ului cu su>stanti<ulI c@ rolul <er>ului
r@8Jne redus la !reFen9a sa este c@ Np S "ps cunosc doar construc9ii care satis;ac <alen9e ale
su>stanti<ului & N
Q
I Ac
Q
etc' &I dar nu cunosc construc9ia unui #I I inco8!ati>il@ cu su>stanti<ul
Q
I dar
co8!ati>il@ cu <er>ulI #I care nu8ai cJnd el a!are Jn cJ8!ul structurii descrise aici se su>ordoneaF@
<er>ului 7el mi-e frate
Q
),
el
" e <r%te
I.
7i
Sc6e7% 4
do<ad@ c@ nici <alen9a dati<al@ sau una acuFati<al@ a <er>ului nu eLercit@ <reo atrac9ie !entru
Jnso9itoriI nu ;ac ca acesta s@&7i de!@7easc@ rolul !reFen9ei saleI su>ordonarea Jnso9itorului la
su>stanti< r@8JnJnd str@in@ de <alen9ele <er>ului'
Nici al doilea NI din construc9iile MNI & este & NIM 7aceti 'a#tori !5nt #au4a-, de7i cores!ondent unui
Aci din aceti factori constit+ie #au4a :#au4a o constit+ie aceti factori), nu&l eL!lic@8 !rin
ineListen9a unei <alen9e acuFa9i <ale la a fi, ci !rin ineListen9a ei la su>stanti< ,<' sche8a A0G structura
cu constit+ie se situeaF@ Jn a;ara celei aici discutate ,<' sche8a P0:
4 $AI 45CA' III !' QD5G dac@ aiciI Jn $AI MJnso9itorMI ;olosit Jn descrierea ele8entului !redicati< su!li8entarI <rea s@&S e<ite
!e cel de Msu>ordonatM & '7i <er>ului & atunci se creeaF@ o contradic9ie cu teFa du>lei su>ordon@ri 7i'idem); Pentru MJnso9itorMI
<' /
4
EdelsteinI !' 64'
Q Cu eLce!9iile: dati<ul Jn de!enden9a unui in;initi< lung ,A<ra8' 45CB0I dati<ul !osesi< etc' $AI 45CAI II !' 4P4'
A #ac@ 8a'ere P AcI E esse P #I a7a !recu8 Ac de!inde de !ta'ere, tot a7a # de!inde de esse, de a fi 7i nu de a fi a Jnso9itorI
sau de Jnso9itor' #es!re su>ordonarea la <er> a . ,chiar0 !osesi<I cJnd acesta este construit cu <er>ulI <' /uteuI discu9ia cu
Asan'
4PO
<%ctori
dar
8C)t
c%"H%
<%ctori
t co)8tit"ie
t ca+%a o
Sc6e7%
Sc6e7% 3
Rolul lui a fi aici Jl e<oc@ !e al unui cataliFator careI ;@r@ s@ intre Jn co8>ina9ieI !er8ite trans;or8area
unei non&;unc9iiI reala a!oFi9ieI Jntr&o ;unc9ie'
A 1nsenina din "enfant" 1nseamn5 "copil" o;er@ o situa9ie asi8ila>il@ cu a lui constit+ie 7i nu cu a lui
s1nt, sensul s@u ;iind tranFiti<
4
I ca al lui a semnifica
#
, not@ !e care eLe8!lulI Jntr&un enun9 des;@7uratI
i&o scoate Jn e<iden9@: s+'stanti)+l fr; "enfant" semnific5 o*ie#tul 7Ac,) pe care-l semnific5
s+'stanti)+l rom; "copil"L a!elJnd la sensul s@u eti8ologicI 7i sinoni8ul lui a semnifica, a 1nsemna,
!oate ;i con<ertit & se8n al tranFiti<it@9ii & Jn diateF@ !asi<@: o'iect+l care e!te 5n!e&nat 7care are
drept semn) prin "enfant" 1n france%a, e!te 5n!e&nat 1n lim'a rom4n5 prin "copil"L Jnde!@rtareaI !rin
a>stractiFareI de sensul concretI e<ident tranFiti<I nu co8!ort@ cu orice !re9 !ierderea tranFiti<it@9ii'
Q' A' .er'+l i adjecti)+l Jnso9itor coeList@ !rintr&o co8!le8entaritate ,se8antic@I ne8arcat@0'
#ac@ ne li8it@8 la coeListen9a ad:ecti<ului cu <er>ul a fi ,situa9ia A0I co8!le8entaritatea Jn;@9i7eaF@
a!aren9a c@ ea are loc Jntre ter8eni eterogeni: c@ a fi ar aduce notele !redicati<it@9iiI iar ad:ecti<ul ar
<eni cu Jnc@rc@tura se8antic&leLical@I ;or8Jnd J8!reun@ o unitate & gra8atical@ YSI leLical@ YSI
8iLt@ YS & Jn care ad:ecti<ul s&ar constitui Jntr&o co8!onent@ intra!redicati<@ de >aF@I c@reia cealalt@ i&
ar ;i auLiliarul , & toc8ai <er>ul ` N 0N A!aren9a dis!are Jns@ dac@ situa9ia de 8ai sus ,A0 o co8!ar@8
cu a ad:ecti<elor Jnso9itoare ale <er>elor cu sens ,situa9ia 20I undeI
W0 !rin !reFen9a sensului leLical la <er> 7i
c0 8 <irtutea solidarit@9ii con9inut&eL!resie a celor dou@ leLe8eI se
M ii d@ intranFiti< ,s' <' a 1nsemna)L &aro+sse, S5COI !e si9nifier ii d@ tranFiti<'
Q
#LRM'
4P5
eLclude a!aren9a unei !artici!@ri !redicati<e din !artea ad:ecti<ului o datM cu necontesta>ila lui !oFi9ie
e3irapredicat1)5L orI dac@ Jn 2 ad:ectJ<u
4
ocu!@ o atare !oFi9ieI Jn <irtutea acelora7i dou@ solidarit@9i
,;ie eaI una din cele dou@I la <er>I In AI solidaritate cu sens leLical Fero0I 7i J
n
A ad:ecti<ul este tot
eLtra!redicati< 7i non&atri>uti<I iar <er>ul din A o!oFant Fero doar !e !lan semantic-le3ical ,deci !e
un !lan str@in de !redicati<itate0 <er>elor din 2I este ia ;eJ de predicati), de predicat )er'al totdeauna
s+ficient
H
, !redicati<itatea <er>al@I reducti>il@ la ;lecti<uS de acord <er>alI ne!utJnd ;i decJt integral@
'7i i8!ro!rie di<ersi;ic@rilor gradualeI ca 7i <reunui s!ri:in !redicati< din !artea ad:ecti<ului'
Q' P ?+nc0iile adjecti)+l+i 1nso0itor; Aceste ;unc9ii <or ;i ale tuturor construc9iilor su>stituente
ad:ecti<ului ,unite !rin nota co8un@ de MJnso9itorM0I 8ergJnd de la cea !re!oFi9ional@ !Jn@ la
!ro!oFi9ia su>ordonat@'
a0 Calitatea de Jnso9itor ;iind nota co8un@ indi;erent de <er>ul Jnso9itI ea este cea careI ca gen !roLi8I
tre>uie !ri8a de;init@ ter8inologic' Jn gra8atica noastr@ ea este denu8it@ di;eritI !rin ter8enii
"element ,!redicati<0M 7i "n+me ,!redicati<0MI o!oFi9ie ce nu&7i are :usti;icare ,;iind <or>a de
aco!erirea aceleia7i realit@9i0' #intre cei doiI de !re;erat ar ;i cel de ele&ent, da9i ;iind re!reFentan9ii
neno8inaliI atJt ai "ps
#
, cJt 7i ai Np ,ai acestuia din ur8@I 8ai !u9in ;rec<en9i0'
>0 Cu ter8enul de predicati), al@turat Sui element 7i lui n+me, ar tre>ui s@ ;i8 tot Jn do8eniul notelor
co8une ale ad:ecti<ului Jnso9itorI ca a douaI de Jnso9itor al oric@rui <er>I al !redicatuluiG el Jns@ s&a
s!ecialiFatI 8arcJnd o di;eren9@ s!eci;ic@I cea a !reFen9ei sale lJng@ <er>ele se8antic&leLical
4 Ad8itJnd teFa noastr@ des!re ineListen9a unei sintag8e M<er>aad:ecti<MI Nea89uI 197I se a!ro!ie 7i de aceast@ consecin9@
a eiI considerJndu&l !e a fi !redicatI dar insu;icient ,!' BP0G Jn alt@ !arteI 8en9ine Jns@ !redicatul no8inal 7i&l consider@ chiar
M;unc9ie unitaraI atri>uind nu8elui ;unc9ia !redicati<@ !e care a fi, integratI o actualiFeaF@: a fi Mnu este eLterior ;unc9iei
!redicati<e !e care o actualiFeaF@ Jn nu8ele !redicati<M Nea89uI 4564I P&ABC' Se!ararea celor dou@ ;unc9ii o !ro!une 7i
Neagoe'
Q A<e8 aici Jn <edere ;eno8enali F@rile 7i nu esen9a ele8entului !redicati< su!li8entar'
4BD
'i#iente, a(r5n)u"ne ca o!us lui predicati) P s+plimentarA nu8e !redicati< ele8ent !redicati<
su!li8entar'
; nrul este eL!lica>il: s!ecialiFarea s&a !rodus !e cJnd gra8atica nu&7i a<ea ele<at "ps, !e cJndI deciI
predicati) nu&7i a<ea o!oFant: >ene;iciind ast@Fi de aceast@ ;unc9ie & Jn 8are 8@sur@I contri>u9ie a
gra8aticii noastre la cea general@ &' predicati) de la Np, !entru c@ realitatea notei co8une o cereI ar
tre>ui aliniat lui predicati) din "ps, l@sJnd locI !entru di;eren9a s!eci;ic@I unui ter8en o!oFant lui
s+plimentar
ele8ent !redicati< su!li8entar
ele8ent !redicati<'''''''''''''''''',<' infra; c0'
Cit !ri<e7te ter8enul predicati) ca !ro!rietateI el este acce!ta>il dac@ ,Jn 8@sura Jn care0 !er8ite
su>Jn9elegerea caracterului extrapredicati) -doar !rin co8!le8entaritatea se8antic&leLical@
adpredicati)L acest caracter l&ar !utea re;lecta ter8enul de adj+nct 7predicati)), adj+nct !rin
ascenden9ii s@i ne;iind str@in de sensul Ma ad@ugaM: "adjonction ;;; 7ajonction), du lat' adj+nctio, action
d(a:outer ''' M((G ca su>stanti< adj+nct l&ar ;ace de !risos !e element, iar !rin !re!oFi9ia ad ar eLclude
re;lectarea <reunei rela9ii gra8aticale a ad:ecti<ului ,cu <er>ul0 & sau cel !u9in nu ar i8!lica&o &I a7a
cu8 o eLclude ata7at@ la cu<Jntul cu care denu8i8 ;eno8enul realei a!oFi9ii 7ad P positio)
#
;
c0 #ac@ ;unc9ia de nonatri'+t 7- ad:unct !redicati<0 o asigur@ 7i o !oFiti<eaF@ !reFen9a <er>uluiI
di<ersi;icarea ei Jns@ nu <a !utea ;i decJt un re;leL al <aria9ieiI Jntre se8antic 7i ase8anticI a sensului
leLical al <er>uluiI ca singurul ele8ent <aria>il din Jntregul cJ8! al structuriiI JncJt su>categoriile
ad:unctului !redicati< <or ;i doar de acest ordinI se8antic&eLicalI gradul de su;icien9@Hinsu;icien9@ a
sensului <er>ului deter8inJnd gradul de necesitate a a!ari9iei +lterioare a Jnso9itorului co8!ensator:
4
#auFat et al' s' <' adjoindre;
Q<
asiliuL' I 45C6'
4B4
"er>ul Jnso9itorul
/rad+l de necesitate s+'cate/oria
A ase8antic o>ligatoriu 1 ad:unct !red' co8!le8entar
2 se8antic ;acultati< i ad:unct !red' su!li8entar
Q' B' Jn ce !ri<e7te <er>ele Mde<eniriiHnonde<eniriiM 7' c' 4'I se!arate & !e >un@ dre!tate & de a fi
H
, ele
;or8eaF@ un gru! situat Jntre <er>ele A 7i <er>ele 2I dar tot ca <arietate ,eLclusi<0 se8antic@I a!te de
8ai 8ulte sau 8ai !u9ine co8!le8enteI darI Jn structura discutat@I cu rolul redus la aceea7i !reFen9@I
JncJt Jnscrierea lor !e scara A&2 nu ar ;ace decJt s@ atrag@ du!@ sine o di<ersi;icare Jn trei a ad:unctului
!redicati<' ,Ter8enul complementar ar de<eni 8ai !ro!riu atunci !entru ;unc9ia care s&ar Jnscrie Jntre
A 7i 2'0
Aceste <er>e sJnt asi8ila>ile <er>elor 2I JntrucJt:
40 !reFen9a unui al doilea NI Jn structur@ nu este de natur@ s@ le con;ere un statut a!arteI sau s@
8oti<eFe o Jncadrare a lor la AI dat ;iind c@ un ase8enea NI Jnso9e7te 7i <er>ele AI dar !oate Jnso9i 7i
<er>ele 2: o!oFi9ia
a0 M@ria&sa n+ )ine <oie<od '''
>0 !e M@ria&sa n+ ni l-a+ trimis <oie<od '''
o>lig@I consider@8 noiI la acce!tarea )aria0iei concomitente a caFului su>stanti<ului )oie)od, JncJtI
dac@ Jn >0 a<e8 un AcII Jn c0 a<e8 un NIG
Q0 Jn schi8>I !reFen9a unui participi+-)er'
#
Jnso9itor le se!ar@ de a fi ,categ' A0 & careI cJnd este
Jnso9it de un ase8enea !artici!iuI de<ine su>unitate !redicati<@ &I dar le une7te cu <er>ele 2:
de)inlaj+n/!r5m1n!par etc'
ele ne1n0elese de c5tre ;;;
alear/5
A0 Criteriul su;icien9eiHinsu;icien9ei se8antic&leLicale este ino!erant:
4 #iaconescu P'I 45B6I !' 44Q ur8'
Q Oche7anu&"asiliu'
-14
0 lista <er>elor aici Jn discu9ie r@8Jne Jn ;iecare gra8atic@ deschis@
4
G
>0 nu eLclude ;luctua9iile: !e ap5rea Jl JntJlni8 7i Jntre co!ule
Q
I 7i Jntre Liiiarele de 8odalitate
A
G
;luctua9iile au <iFatI Jn sensul a!ro!ierii de nulati<eI ;@r@ a ;i ;ost Jncadrat aiciI chiar un <er> ca a se
nateT(G
c0 gradul de necesitate a !relungirii seg8entului nu este nici el concludent: Jnsu7i <er>ul a de)eni,
!@strJndu&7i sensulI !oate a!@reaI accidentalI ;@r@ Jnso9itor & l+cr+rile de)in 7= s1nt 1n de)enire)
U
L Jn
schi8>I a %ice, de7i rela8@ o>ligatoriu un deter8inantI nu este contestat ca !redicati<I iar !ro!oFi9ia el
%ice nu este o !rinci!al@ insu;icient@
C
'
P0 Lista unor ase8enea <er>e J7i a<ea o :usti;icare cJnd nu a<ea8 "ps-ul 7i cJndI Jn consecin9@I
Jnso9itorii lor nu !uteau ;i Jncadra9i decJt la Np;
A' D' Alte implica0ii 7i consecin0e ale Jn9elegerii ca 8ai sus a structurii Msu>stanti< ,!ronu8e0 a <er> a
Jnso9itorM sJnt:
40 ineListen9a unui !redicat no8inal & nici unicI nici unitarG
Q0 8odi;icarea nu8@rului de <alen9e ia trei clase de cu<inte:
a0 s+'stanti)+l 7i pron+mele Jn N: si A^ au cJte dou@ <alen9e Jn !lusI actualiFa>ile nu8ai Jn !reFen9a
<er>ului: cJte una ad:ecti<al@ ,actualiFa>il@ !rin N
Q
I res!ecti< Ac
Q
0 7i cJte una su>stanti<al&
no8inati<al@I res!ecti< su>&stanti<al&acuFati<al@ ,Ne AccG eLe8!le:
4
M/i alteleM $AI 45CAI III !' 4DD'
Q
#iaconescuP'I 45B6I !' 44C'
A
$AI 45CAI III !' 5O
P
$AI 45CA II n OA' (
\
Acela7i <er> este dat cu aceea7i <aloare 7i de #r@ganuI 45PBI !'
B

"e
Fi 7i Iordan et al'I !' 4OP'
atiu
t8
(
Pnnci!al@
insu;icient@MI <' $raurI 45BCI !' 4AP' A<iF@8 c@ eLe8!lele noastreI is!arate' se li8iteaF@ strict la ilustrarea ideii
de aici & ino!eranta criteriului'
4BA
&' elevul ( el este harn! (N4)
4. pe elev (pe el l tiu harn! (Ac$4) t""""""""
3. )actorii(ei snt !au#a (N$i)
t""""$
4' pe elevi(pe ei i-am tiut %&' (Ac$)) harn!
JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJI 2
>0 Jn schi8>I <alen9ele 8en9ionate su> a0 se scad de la )er', JncJt
A0 nu eList@ <er>e ale !unerii !e acela7i !lan sau <er>e cu dou@ no8inati<e'
P0 #e;ini9iile ad:unc9ilor !redicati<i & ,a0 nu8ele !redicati< 7i !ro!oFi9ia !redicati<@I ,>0
ele8entul !redicati< su!li8entar 7i !redicati<a su!li8entar@ & se 8odi;ic@: sJnt actan9i
4
ai
su>stanti<ului sau ai !ronu8elui & ,a0I Jn !reFen9a <er>ului a fi ase8anticI iar ,>0I Jn !reFen9a tuturor
celorlalte <er>eI inclusi< Jn a <er>ului a fi se8antic:
noi vrem s )im to' ln* voi'
t"""""""""()
O'ser)a!ie; Pute8 a<ea un ad:unct su!li8entar du>lJnd unul co8!le8entar:
oamenii snt to' *urtor+
r
acest caF atest@ Jnc@ o <alen9@ ad:ecti<al@ a su>stanti<ului Jn NI'
B0 Structura descris@ 8ai i8!lic@ recunoa7terea eListen9ei rela0iilor condi0ionateA Jn feti0a ,A0 este ,20
)oioas5 ,C0I R,AC0I Jn care C s@ iie nonatri>utI se realiFeaF@ nu8ai dac@ se realiFeaF@ 7i R,A20' iar
R,A20I Jn care 2 s@ ;ie <er> ase8anticI a fi, este condi9ionat@ de R,AC0'
A' 4' Cele de 8ai sus stau 7i la >aFa ur8@toarelor teFe:
40 teFa c@ deter8inan9ii S?&ului alc@tuiesc un siste8 triadic: Air, Np 7i "ps;
4 Pentru ter8enul MactantMI <' Tesniere' !' 4DB 7i ur8'G el Jl a!lic@ nu8ai la actualiFatoni <alen:elor <er>aleI deose>indu&l de
Me!itheteM ,!' 4PP0G nu :usti;ic@ Jns@ aceast@ distinc9ie'
4BP
TR teFa 8onosu>ordon@rii Np 7i a "ps - eLclusi< S6&uluiI nu 7i <er>ului'
A0 teFa c@ Np 7i hHM sJnt eLtra!redicati<i'
Addenda ,la Q' B0' #@8 aici lista ,t condi0ionate culese !Jn@ Jn !reFent'
Condi9ionarea !oate ;i 'i+ni)oc5 ,<' eL' de la B0I sau +ni)oc5, aceasta din ur8@ !utJn(d ;i pro/resi)5 sau
re/resi)5, Jn ;unc9ie de !oFi9ia Jn lan9I Jn to!ic@ o>i7nuit@I a lui R condi9iona8 ;a9@ de R condi9ionat: eL' cJnd RR
condi9ioneaF@ !e RQ , E R& dac@ R I Rc este condi9ionat de RI0I condi9ionarea <a ;i !rogresi<@ 7i in<ers'
40 >iuni<oc@ & RI,A20 dac@ RG,AC0 7i RQ dac@ RI:
,a0 acceler4nd QXH circ+l5 7A) de la ,RI0 R+c+reti ,20 la ,RQ0 Cl+j ,C0G
,>0 transformarea ,A0 din ,R'0 stare ,20 lic8id5 1n ,RQ0 <]!on ,C0G ic0 +Hi OMbYY ,A0 ,R:0 ;lH ,20 ,RQ0 me+ ,C0'
,d0 eHe<]H ,A0 ,RI0 ;lH ,20 ,RQ0 doilea ,C0G
7e) feti0a ,A0 ,RI & ;lecti< de acord <er>al0 este ,20 ,RQ0 )oioas5 7C);
Q0 a0 uni<oc@ !rogresi<@ & RQ dac@ RI:
7a) fetita ,A0 ,RI0 alear/5 ,20 ,RQ0 )oioas5,C0G aiciI RY ,ACI Jn care C nonatri>utI hH0 dac@ RI ,A20G
,>0 CM ,RI0 tor ,A0 ,RQ0 re/ret+l ,20 rretaHe ,C0 ''' : RI ,C2 Jn care 2 s@ ;ie co8!le8ent concesi<0 dac@ RI ,2A0:
,c0 ;;-prea ,A0 ,RI0 t1r%+i ,20 ca s5 ,RQ0 plec5m ,C0: RQ ,2C Jn care C su>ordonat@ consecuti<@0 dac@ RI ,2A0I
alt;el ar Jnse8na ca singur A s@ ;ie T Jn rela9ia consecuti<@'
O'senrijie; in situa9ia Q,c0 se a;l@ 7i alte su>ordonate cu antecedent ,corelati<0 Jn regenta'
,d0 Construc9ii M!re!oFi9ie a ad:ecti<MI o ti+ de mic5 7= o ;ti+ de c1nd
er
n mic5), sJnt o structur@ co8!leL@I
eLce!9ie de la ra!ortul legic MIR &QTMI a<Jnd Jn aceste situa9ii AR la AT: Rls Ac> ,2 ti+ A o), RQI de, ,2 ti+
mic5), RAR AcII ,A o C mic5)L ;a!tul ni&l eL!lic@8 !rin necesitatea
a :ecti<ului de a se acorda 7i atunci cJnd se a;l@I a>erantI Jn a;ara celor trei
*nc9n ;ire7ti lui 7Atr, Np 7i "ps); Alte eLe8!le de M!re!oFi9ie a ad:ecti<M
g@si8I Jn a;ar@ de co8!le8entul de ti8! discutat 8ai susI Jn $AI la "ps
4BB
7i la co8!le8entele indirectI de cauF@I de rela9ieI 8ai !utJnd ad@uga atri>utul ad:ecti<al nu8eral Jn
situa9ii ca 1nalt de (e!te )oi metri;
# >0 uni<oc@ regresi<@ & RI dac@ R
Q
:
,a0 deose'irea ,A0 dintre ,RI0 )erte'rate ,20 i ,R
Q
0 ne)erte'rate ,C:G
,>0 Jn sade ,A0 ,R
lt
aderen9@0 picior ,20 peste ,R
Q
0 picior ,C0 sau J
n
'olo)ani /re+ de ridicat, a<e8 din
nou structuri co8!leLeI reducti>ile 7: ele' ca toateI ia >inare: ;iind i8!osi>ile R,A20' ca 7i R,AC0I
tre>uie s@ consider@8 ca ,anterior0 dat@ R
Q
,2C0I careI du!@ ce de<ine un -s ,#0I intr@ Jn rela9ie cu AI
condi9ionJnd !e RI & RI ,A#0 dac@ R
Q
,2C0'
#O TIMPRI $RAMATICALI?ATE MMAI P%IN CA PER=ECTLM /I
MMAI P%IN CA "IITORLM
4' ELa8in@8I !entru Jnce!utI Jn cele de 8ai :osI din !unctul de <edere al gra8aticalit@9ii' structura de
ti!ul a)ea s5;;; A Am aflat c5 fratele me+ a<ea s@ <ie a do+a %i
H
W #ac@ structura este gra8aticaliFat@I
atunci 7i ti8!ul eL!ri8at tre>uie rati;icat ca gra8atical' ,Cu<Jntul /ramaticalitate, Ji ;olosi8 Jn sensul
de reFultat al gra8aticaliF@8'0
4' 4' =a!t de a7te!tatI structura a intrat Jn aten9ia unor cercet@tori:
2erceanu o consider@ ti8!
Q
I dar & logician ;iind
A
& nu ia Jn discu9ie !ro>le8a gra8aticalit@9ii
res!ecti<ei structuri'
$ra8aticieniiI dintr&o !ruden9@ dictat@ toc8ai de eLigen9ele gra8aticalit@9iiI nu consider@ structura
dre!t ti8!I ci o denu8esc neanga:antI ;ie !rin ter8enul Mconstruc9ieM
P
I ;ie !rin ter8enul M!eri;raF@M
B
'
Remarc5; Se8n al aceleia7i !ruden9e este' de eLe8!luI 7i dile8a ;or8ulat@ de 2en<enisteI Jn leg@tur@
cu o structur@I tot te8!oral@:
s
$AI 45CAI !' QCA'
Q
2erceanu' !' 456'
l
l'idem
- C+)tnt 1nainte de Al' $raur'
P
$u9u&Ro8aloI 45BCI !' 64'
B
''idem 7i $AI 45CA' !' QA6'
4B6
MCo88ent sa<oirI !ar eLe8!leI si HH allait sortir a!!artient ou non au !aradig8e de sortir; En <ertu de ^uelle
classi;ication te8!orelle de<ra&t&on l(acce!ter ou Se re:eterYM(
4' Q' Pro>le8a se reduce la alternati<a: ele8entele constituti<eI a)ea 7i s5 )ie; sau sJnt disocia>ile 7i atunci a)ea
este !redicati<I iar structura nu este gra8atical unitar@I sau sJnt nedisocia>ile 7i atunci a)ea esGe ne!redicati<I iar
structura este gra8atical unitar@G al doilea ter8en al alternati<ei con9ineI la rJndul s@uI o alta: a)ea este sau
se8iauLiliarI sau auLiliar'
4' Q' 4' Jn lucr@rile care trateaF@ structura discutat@I alternati<a nu&7i !@streaF@ acurate9eaG ele8entele ter8enilor
acestei alternati<e ne a!ar scoase din cele dou@ alinia8enteI !roducJndu&se contradic9ii' Ast;elI de7i denu8irile
M!eri;raF@M 7i Mconstruc9ieM tri8it la un caracter unitar al structuriiI constituen9ii ei nu sunt unani8 considera9iI Jn
consecin9@I dre!t nondisocia>iliI ci 7i disocia>iliI sau 7i unaI 7i alta:
,a0 Jn $AI 45CAI II !' QA6I nu se ia o deciFie: MPeri;raFele cu i8!er;ectul de ti!ul a)ea s5, tre'+ia s5, +rma
s5, considerate ca u n i t @ 9 i Us!' 8eaVI eL!ri8@ U'''VG i8!er;ectul de aici Jns@ considerat iFolat Us!' 8eaVI eL!ri8@
U ''' VM' Adic@I dou@ M!osi>ilit@9iM ,YS0: Jn !ri8aI un a)ea nedisociatI su>unitateI nepredicati)L Jn a douaI un
,acela7i0 a)ea disociatI iFolatI predicati); La rJndul s@uI ;a!tul c@ discu9ia se !oart@ su> titlul Imperfect+l ,!' QAC0
tri8ite la un a)ea disociatI predicati);
,>0 Jn alt locI <oi' III !' 5OI $AI 45CAI Jl a!reciaF@ !e a)ea ,J8!reun@ cu alte <er>e Mcare eL!ri8@ 8odalitateaM0 &
nu ;@r@ o 8oti<are 7iI cu !ruden9@I nu Jn ter8eni categorici & ca ;iind disocia>ilI predicati)A M#e aceea !re;er@8
s@ analiF@8 Jn aceste construc9ii ;unc9iunea sintactic@ a ;iec@ruia din ele8entele lor co8!onente: <er> !redicati<
a U ''' VM'
,c0 Jntr&un al treilea locI structurile cu a a)ea 7i cu altele 7a tre'+i, o; )eni;;;) sJnt taLate dre!t co8!leLe Mcu sens
unitarM ,$AI 45CAI II !' QDP0'
4' Q' Q' $u9u&Ro8alo ,45BC0 Jl consider@ !e a)ea - la un loc cu
4 2en<eniste' !' QA6'
4BO
4 Ite Mse8iauLiliare de 8odM & ca nedisocia>ilI nepredicati)A MU ''' :
C
e8 la concluFia !ractic@I de interes didacticI c@ Jn analiFa sintactic@
c8iauLiliarele nu tre>uie des!@r9ite ; ''' VM 7an; cit;, !' O40' Jn su>sidiar
rMnd ne !er8ite8 s@ o>ser<@8 7i Jn ;or8ularea citat@ o anu8it@ reFer<@I
autoarea 9inJnd s@ !reciFeFe caracterul deciFiei luate'
Q #ar nu nu8ai Jn leg@tur@ cu a)ea s5 eList@ deose>iriI oscila9iiI contradic9ii' Chiar 7i a a)ea din structura
<iitoruluiI am s5;;;, este !us Jn cauF@' ,Jl cu!rinde8 Jn discu9ieI !entru c@ <a intra Jn co8!ara9ie cu a)ea s5;;; W)
#; 4' Jdeea c@ acest a a)ea, din Jns@7i structura <iitoruluiI nu este auLiliarI ci !redicati<I deci necesar8ente
disocia>ilI o JntJlni8 a;ir8at@ de Coteanu: MU ''' - este !redicat cu o>iect direct(M' Autorul 8oti<eaF@ ast;el:
MConstruc9ia de <iitor cu 6aB a)ea 6 ;;; B se des;ace cu u7urin9@G de eL' are inten9ia s5 reia discu9iaGM
Q
' Aceast@
inter!retare nu !oate ;i acce!tat@I din cauF@ c@ reduce la una singur@ dou@ structuri & o8oni8e & categoric
di;erite: ,A0 are P co8!le8ent direct a s5 reia 7i ,20 are s5 reiaL deose>irea: Jn ,A0I co8!le8entul direct este c
e r u tI cu necesitateI de are, !redicati<G Jn ,20I un co8!le8ent direct la drea!ta lui are este i8!osi>ilG eL!lica9ia:
nu8ai ,20 constituie o realiFare a <iitoruluiG ca do<ad@I nu8ai structura ,20 este sinoni8@ cu realiFarea aceluia7i
<iitor !rin o 7o s5 reia)L orI Jntoc8ai a7a du!@ cu8 la drea!ta lui o este i8!osi>il un co8!le8ent direct 7To
inten0ia), tot a7aI acesta este i8!osi>il 7i du!@ are din ,20'
Not5; Prin o8isiunea acestei deose>iriI se eL!lic@ 7i contradic9ia: !e de o !arteI structura are intenjia s5 reia este considerat@
Mconstruc9ie de <iitor cu 6aB a)ea" !e de alt@ !arteI acela7i a a)ea este socotit !redicati<
A
'
Cit !ri<e7te structura fratele me+ a<ea s@ <ieI aceasta se asi8ileaF@ NPului ,20I c@ci M;ratele 8eu nu a<ea inten9ia
s@ <in@MI ci Ma<ea s@ <in@M'
Coteanu' 45OQI !' QDC' & I'ideni A
4B5
A' Pre)i#ati$ sau ne(re)i#ati$K #ate ;iind cele de 8ai susI ipote%a predicati)it50ii lui a)ea 7s5), ca 7i
aceea a lui am 7s5), nu 8ai !oate ;i sus!ectat@ de gratuitateI cu8 ar ;i !utut !@rea la !ri8a <edere'
Ca <er> !redicati<I du!@ cu8 se 7tieI a a)eaA ,40 Jnsea8n@I Jn sens generalI Ma !osedaMI ,Q0 este
tranFiti< ,asu!ra o>iectului !osedat0 7i ,A0 este deciI Jn analiFa sintactic@I disociat de co8!le8entul s@u
directI !e cJnd a a)ea din a)ea s5 )ie 7i din am s5 reia+A
,4(0 nu Jnsea8n@ M a !osedaM: de alt;elI Jn li8>a ro8Kn@ conte8!oran@ o ac9iune eL!ri8at@ !nntr&un
<er> la 8od !ersonal nu se !oate constitui Jn o>iect !osedat ,su>ordonat@ co8!leti<@ direct@0 al lui a
a)eaA
,Q 0 nu este tranFiti<I dar & a8 Fice & nici intranFiti<I ci atranFiti<I adic@ neutru Jn ra!ort cu
tranFiti<itatea H intranFiti<itateaI Jntoc8ai ca am din am l+crat;
,A(0 Consecin9@ a celor de su> ,T0 7i ,Q(0I a)ea 7s5) 7i am 7s5) sJnt nedisocia>ile de con:uncti<ul
ur8@torI sJnt nepredicati)e;
A' 4' Men9inJndu&ne Jnc@ la i!oteFa !redicati<it@9iiI aceasta ar !utea ;i in<ocat@ !e >aFa unei
echi<alen9e se8antic&leLicale Jntre a)ea s5 7i +rma s5; O atare echi<alen9@ nu este !ro>atorie !entru
statutul lui a)ea sau am, du!@ cu8I nici Jn generalI nu este concludent@ !entru !lanul gra8atical:
ter8enii unei echi<alen9e se8antic&leLicale auI cel 8ai adeseaI tr@s@turi gra8aticale di;erite &
identit@9ile sJnt coinciden9e &I tr@s@turi care ;ac su>stituirea ter8enilor riscant@I ;ie Jn sensul !ericolului
de a !ierde din aten9ie res!ecti<ele tr@s@turiI ;ie Jn acela de a atri>ui su>stituitului tr@s@turile
gra8aticale ale su>stituentuluiG eLe8!lele Jn acest sens sJnt nu8eroase' Ast;elI #E1 trateaF@ identicI
dre!t ,re;leLi<e 7i0 tranFiti<eI atit !e a-i aminti
H
, cJt 7i !e a-i ad+ce aminte
#
, Jn ciuda ;a!tului c@I Jn
ti8! ce a-i aminti este 8ai ;rec<ent ;olosit tranFiti< ,j ce)a), a-i ad+ce aminte este 8ai ;rec<ent
intranFiti< ,j de ce)a); Jnse7i denu8irile de Mdati< cu la" sau de Mgeniti< cu la, de" sJnt in;ideleI c@ci
un Mdati< cu Io
4 #E1I s' <' aminti;
# #E1I s' <' ad+ce; '
4CD
un la P acuFati< ,;@r@ s@ neg@8 gru!ului la P acuFati< tr@s@turile
CS
( ale0( i8!ro!rietatea denu8irii a
reFultat din echi<alare: te sp+n
a

ei
Usi
c
iV E te sp+n la &a&a. Jn caFul nostru:
KS) chiar 7i <iitorul cu )oi este se8antic leLical echi<alent cu +rmea%5
- echi<alen9@ !e >aFa c@reiaI dac@ i&a8 acorda <aloare de argu8entI ar
Jnse8na s@ !une8 Jn discu9ie Jns@7i gra8aticalitatea acestei realiF@ri a
<iitoruluiG gre7eala ar ;i aceea7i 8@ri8e cu a sus9ineI <ice<ersaI c@ <iitorul
Jn li8>a ro8Kn@ se ;or8eaF@ ,7i0 cu a +rma;
Nota; Aceast@ echi<alen9@ are ins@ <aloare de instru8ent Jntr&o anu8it@ deFa8>iguiFare ,<eFi infra, P' 4' Q' 4' 0'
,Q0 A +rma este !redicati<
4
I iar a)ea 7s5) 7i am 7s5) sJnt ne!redicati<eI nedisocia>ile Jn !lanul sintactic
de celelalte ele8ente ale structurilor din care ;ac !arte'
Not5; ,a0 Jn9elege8 !rin <er>e ne!redicati<e atJt <er>ele a+3iliare, cJt 7i <er>ele semia+3iliare; ,"er>ele a7a&nu8ite
co!ulati<e sJnt !redicati<e 7i oricu8 nu intr@ Jn discu9ia de ;a9@' 0
,>0 $A nu ado!t@ ter8enul de semia+3iliare, nu8ind <er>ele res!ecti<e: ;ie a+3iliare, nu !ro!riu&Fise ,II !' Bl0I ;ie a+3iliare
de modalitate ,II !' QDP0I ;ie )er'e de modalitate ,44I !' 5O0' #u!@ o!inia noastr@I Jn a8>ele sintag8e & semia+3iliare de mod
7i a+3iliare de modalitate & eList@ cJte un ter8en con<ena>il: !rin semia+3iliare <er>ele res!ecti<e s&ar se!ara de cele total
gra8aticaliFateI de auLiliareG Jn schi8>I cu8 ter8enul mod tri8ite la 8odurile ;er8 constituiteI la categoriiI 8ai !otri<it ar ;i
ter8enul modalitate; In consecin9@I luJndu&ne !er8isiunea unei !ro!uneriI 8ai con<ena>il@ ar ;i sintag8a semia+3iliare de
modalitate; ,emi O sau c)asi O Y Mai degra>@ c)asi O, nu8ai c@ acesta ar !utea ;i a!reciat ca inadec<at !entru li8>a:ul
8anualelor de gra8atic@I clasele "&"I4I'
4. Se&iau0iliar sau au0iliar Y Jn studiul citatI ,emia+3iliarele ;;; -
studiu c@ruia Ji dator@8 Jnsu7i conce!tul de <er>e Mse8iauLiliareM &I
structura a)eam 7s5) ;igureaF@ su> dou@ sensuri 8odale: ,a0 MnecesitateaMI
eL' 8orea& s@ & )u# p1n5 1n c+tare de loc 6 ;;; B, !' 64 7i ,>0 Mca
e8ent constituti< al unor construc9ii cu <aloare 8ai curJnd te8!oral@
8odal@MI eL' H ''' B acest t+rist a$ea s@ !#rie impresiile l+i de
strai (
TuauLi
((
ar
( du!@ #E1I s' <' +rma, ar a<ea sensurile: Ma tre>uiMI Ma ;i ne<oieMI
e
de structura noastr@' #es!re sensul Ma
tre>uiM al unui a)ea 7s5), <eFi P' 4' Q' '
4C4
c5l5torie 6 ;;; B, !' 64'
#u!@ cu8 <o8 Jncerca s@ ar@t@8I structura ,a0 7i structura ,>0 & aceasta din ur8@' identic@ cu cea discutat@ de noi
& sJnt doar o8oni8e statutul lui a)ea din ,>0 ;iind altul decJt al celui din ,a0' S!re a do<edi acest lucruI <o8
co8!ara structuri con9inJnd un a a)ea cert se8iauLiliar cu structuri Jn care a a)ea este' la ;el de certI auLiliar 7i
<o8 ur8@ri c@ruia din cei doi ter8eni co8!ara9i 4 se asi8ileaF@ structura noastr@I a)ea s5 )ie;
,emnifica0ia sim'ol+rilor de 8ai :os: A E structurile cu a a<ea ca auLiliarG B E structurile cu a a)ea ca
se8iauLiliarG H, # 7i Q ,ata7ate la P sau ,) Jnsea8n@ ti8!ul lui a a)eaA H E !reFentul' Q E i8!er;ectul 7i
Q E <iitorul I' Cu<Jnt s!a9iat Jn eLe8!lu Jnsea8n@ cu<Jntul accentuat'
P' 4' Deose'irile
P' 4' 4' Jn , accentul logic ,sintactic0 !e a a)ea este !osi>ilI de 8ulte ori realiFat 7i uneori singur su;icient !entru
se!ararea o8oni8elorG Jn A el nu este !osi>il !e a a)ea; A se co8!ara 8e8>rii cu!lurilor:
Si Ara s-i !(un ce)a; Al A8 s5-0i !(un ce)a;
UH Ar e s@&8i )ea o carteI de aceea Jl caut'
Al M-a asi/+rat c5m1ine are s5-mi )ea o carte; L
U# A < e a s5-mi )ea o carte, de aceea l-am c5+tat; A# M-a asi/+rat c5 a do+a %i a$ea s5-mi )ea o
carte; L
UQ D+p5 ce-0i )a sc5dea din datorie, t+ n+ $ei mai a<ea s@ re!titui dec1t;;;
AQ (este +n an )ei fi 1n clasa I, iar peste doi $ei a$ea s@ 'ii 1ntr-a do+a; SauI tot AQ, ,e )a d+ce, dar
peste doi ani <a a<ea s@ se Jntoarc@'
#i;eren9a de ti8! a lui a a)ea esteI du!@ cu8 se <edeI nese8ni;icati<aI nul@I !entru calitatea de , sau
de A, JncJtI a7a du!@ cu8 Jn Al a a)ea este necontesta>il 7i necontestat ,cu eLce!9ia de la Q' 4' 0
auLiliarI tot a7a este 7i Jn A#; Structura a)ea s5 )ie esteI 7i nu8ai !e >aFa criteriului de aiciI o
4CQ
structur@ A c cu a<W a u L i 4 i a r'
P 4 Q Jn ,; a a)ea are dou@ sensuri leLicale: cel originarI Ma !osedaMI
Ir sl@>it 7i cel de MnecesitateMI !redo8inantI ;unda8ental
4
' In A, sensul
Jcal al lui a a)ea Ma !osedaMI este & nici nu atro;iat
Q
I ci & ineListentI
nicul sens leLicai al acestor structuri ;iind cel dat de <er>ul la con:uncti<'
Cel !rin care con9inutul lui A se !laseaF@ !e !oFi9ie de !osterioritate esteI
>ine&n9eles' a)ea, careI Jncor!orat in structur@I JnceteaF@ s@ 8ai arate
si8ultaneitatea !ro!rie i8!er;ectuluiG aceast@ !oFi9ionare Jn ti8! ne;iind
o 8odalitateI structurile A sJnt eLclusi< te8!orale ,nu 7i 8odale0'
Not5; Nese!ara>ilitatea lui a)ea din B & a lui a)ea din A este indiscuta>il@ &este deter8inat@ toc8ai de cele dou@ sensuri ale
lui a a)eaA dac@ l&a8 se!ara de con:uncti<I acesta din ur8@ ar ;i o co8!leti<@ direct@I ceea ce ar Jnse8na sa ;ace8 a>strac9ie
de cel@lalt sensI !redo8inantI ai se8iauLiliarelorI MnecesitateaM: in<ersI dac@ a8 considera con:uncti<ul !ro!oFi9ie su>iecti<@I
!e >aFa Mnecesit@9iiM !resu!usului regentI nu nu8ai c@ ar Jnse8na s@ negli:@8 sensul Ma !osedaMI dar nici n&ar ;i !osi>ilI din
cauFa caracterului !ersonal al lui a a)ea;
P' 4' Q' 4' #ega:@8I din cele de la P' 4' Q'I un al doilea 8i:loc al se!ar@rii lui R de A & !rin a!el la sensurile
leLicale ale <er>elor !redicati<e cores!unF@toare: !entru ,, Ma tre>uiMI iar !entru A, Ma ur8aM'
P' 4' A' Structurile , sJnt <aria>ileI a a)ea !utJnd sta la orice 8od 7i ti8!I iar <er>ul ur8@torI nu nu8ai la
con:uncti<I ci 7i la in;initi< 7i 8ai ales la su!in' ,"eFi $u9u&Ro8aloI 45BCI !' 6D 7i 6Q'0
Not5; #intre aceste <ariet@9i ale structurilor ,, Jn discu9ia de ;a9@I le&a8 re9inut nu8ai !e cele o8oni8e cu structurile A;
Structurile A auI di8!otri<@I caracter ;iL toateI Al, A#, AQ;
P
& l& A' 4' #in deose>irea de aiciI o>9ine8 un al treilea 8i:loc de
!arare a lui , de AA Jn ,, con:uncti<ul !oate ;i Jnlocuit cu su!inulI acesta
Mnd chiar un relie;a8 al Mnecesit@9iiM din a a)ea, Jn a7a 8@sur@I JneJt Jn
PreFen9a lui accentul logic de !e a a)ea de<ine ;acultati<' Jn a)ea s5 )ie,
n
-uncti<ul nu !oate ;i su>stituit !rin su!in ;@r@ ca a)ea s@ nu eL!ri8e
- $uiu&Ro8alo' 45BC' !' 6Q 7i 64'
2
In ;A
45
CAI M;oarte a>stractM ,II !' QDA0'
4CA
MnecesitateaM'
P' Q' Concl+%ie ,la P'0' Tr@s@turile de 8ai sus ale lui A, antoni8ice cu ale lui BI a!ar9in Jn strict egal@ 8@sur@
tuturor 8e8>rilor A, ca note co8une 7i esen9iale acestoraI JncJt
,a0 dac@ Jn Al a a)ea este incontesta>il 7i necontestat auLiliar ,gra8aticaliFatI atranFiti<I su>unitate a
unit@9ii Al), atunci nici Jn A# 7i nici Jn AQ el n+ este c+ nimic mai p+0in a+3iliarL di;eren9a de ti8!I are 7s5) I
a)ea 7s5) I )a a)ea 7s5), di;eren9@ e L c 4 u s i < @I nu are cu8 schi8>a sau 8@car in;luen9a acest statut de
a+3iliar, du!@ cu8 nici la un <er> !redicati< sau la unul se8iauLiliarI o ase8enea di;eren9@ nu i&l !oate schi8>a'
,>0 Ca auLiliarI el creeaF@ sau !artici!@ la crearea de categorii gra8aticaleI Jn caFul nostruI ti8!uriI ast;el c@I
dac@ Al este ti8! gra8aticaliFat a>solut
4
I atunci 7i A# 7i AQ sJnt tot ti8!uriI a>solut gra8aticaliFate: trei ti8!uri
cu auLiliarul a a)ea 7i nu nu8ai unulI Al, un su>siste8 triadic al ti8!urilor cu a a ) e a P con:uncti<ul ,7i
nu8ai con:uncti<ul0'
B' AQ 7i AA' Tr@s@turile lor de;initorii sJnt e<identeI ast;el c@ le <o8 !reFenta succint'
B' 4' Notele co8une: ,a0 ca structur@I sJnt ti8!uri perifrasticeL ,>0 din !unct de <edere rela9ionalI sJnt ti8!uri
ra!ortateI relati<e' ,"er>ul la ti8!ul c@ruia se ;ace ra!ortarea !oate li!si'0
B' Q' #i;eren9aI Jn a;ar@ de cea intrinsec@I st@ Jn:
,a0 situarea !e aLa ti8!urilor 7i ast;el Jn ti8!ul cu care intr@ Jn ra!ort: A# & cu !er;ectul co8!usI AQ - cu <iitorul
IG
,>0 ; r e c < e n 9 K: AQ se JntJlne7te 8ult 8ai rar decJt A#
#
; EL!lica9ia'
4 Aceast@ 8@sur@ a +ra&ati#ali4rii nu o Jn9elege8 ca negJnd di;eren9a de nuan9@ dinu <iitorul cu )oi 7i cel cu am 7s5);
# La 2erceanu' structura cu <iitorulI Jn sche8a de la !' 456I nu a!areG autorul 7i a;ir8a aM&des!re Mac9iunea ulterioar@
<iitorului !rinci!atM: Mnu are ;or8a s!ecial@ ,!utJndu&se realiF cu a:utorul unui co8!le8ent: apoi )oi face etc'0M' La !' 455I
aceast@ structur@ a!a
4CP
8ai greoi Jn
;or8ulareI Ji este !re;erat <iitorul II careI cu a:utorul
le8entelor de ti8!I cu al con:unc9iilor te8!orale ,Jn caFul
C
_>ordonatelor res!ecti<e0 7i cu a:utorul
Mlogicii lucrurilorMI satis;ace eL!ri8area !osteriorit@9ii'
B Q' l& cPQ 7i imperfect+l; MAc9iunea redat@ de un i8!er;ect !oate ;i Jn nort der'&&V!
oster
c
or
(
tate
;
a
t
a
ce _
ac

une

8
trecut: Am prins tren+l care (le#a peste U min+te" ,$AI 45CAI II !' QA60' Jn situa9ii ca cea de
aiciI Jntr&ade<@rI A# este su>stitui>il !rin i8!er;ect Ecare (le#a 6 a$ea s@ (le#e-, dar nu8ai cJnd acesta
este Jnso9it de un co8!le8ent de ti8! al !osteriorit@9ii 7peste U min+te)L ca do<ad@I Jn a>sen9a
acestuiaI i8!er;ectul rede<ine de si8ultaneitate: Am prins tren+l care pleca;
C' ,imetrie; O!oFi9iiI ra!ort@riI cores!onden9e Jntre A# 7i AQ 7i ale acestora cu celelalte ti8!uri de !e
aL@ J7i g@sesc re;lectare Jn denu8irile lor antino8iceI 8ai 8ulte !osi>ileI atingJnd :ocul de cu<inteI un
:oc se8ni;icati< !entru co8!letarea si8etriilor din siste8ul te8!oral adus@ de aceste dou@ ti8!uri:
,a0 !rin ra!ortare la ti8!ul a>solutI A# este +n trec+t 7perfect) posterior, iar AQ & un )iitor
posteriorL dac@ lui A# i&a8 FiceI ca Jn gra8atica engleF@I )iitor 1n trec+t, atunci AQ este un )iitor 1n
)iitor;
,>0 Ca antino8 al mai m+lt ca perfect+l+i, A# este mai p+0in ca perfect+l, iar AQ, ca antino8 al
)iitor+l+i anterior sau )iitor+l II, esteI ca la ,a0I tot un )iitor posterior, un )iitor III;
,c0 Prin cores!onden9a cu ti8!ul de !e aLa o!us@I dac@ A# este mai (+fin ca perfect+l, AQ este mai
p+0in ca )iitor+l, du!@ cu8 )iitor+l anterior, cores!ondent al mai m+lt ca perfect+l+i, este mai m+lt
ca )iitor+l;
Not5; Cele 8ai 8ulte denu8iri tre>uie Jn9elese ca eli!tice de 8en9ionarea ter8enului la care se ;ace ra!ortarea' Ast;elI aceste
denu8iri ne a!ar ;ie con9inJnd !leonas8e 7)iitor posterior, perfect anterior), ;ie contradic9ii Jn ter8eni 7trec+t posterior,
)iitor anterior, )iitor 1n trec+t); Pentru poterior,
f5c+0i" _< "'" >""
s
>f
ac
'
cm
de f5c+t) are un <iitor !ro!riu 7)oi a)ea s5 fac; )oi a)ea de W <ede8 7i din acest citat c@ autorul nu
des!arte !e , ,<eFi su!inul de f5c+t) de A;
4CB
2erceanu se ;olose7te de ad:ecti<ul ulterior ,!' 4560G acesta este 8ai nu9 contradictoriu a!licat la A#; 8ai !u9in !leonastic a!licat la AQ, dar
este 7i ce<a 8ai !u9in rela9ional ,decJt sinoni8ul posterior), !u9ind ;i Jntre>uin9at Jn a>sen9a ti8!ului a>solut' -rec+t+l posterior 7i )iitor+l 1n
trec+i au acce!9ie 8ai larg@I su> aceast@ denu8ire !utJnd s@ intre nu nu8ai A#, ci s i8!er;ectul ,Jn condi9iile ar@tate la B' Q' 4'0' Cit !ri<e7te
denu8irea mai m+lt ,7i mai p+7in) ca perfect+l, dac@ o gJndi8 cu<int cu cu<JntI ne a!are ca ilogic@: o ac9iune 8ai 8ult decJt trecut@YSI 8ai
8ult decJt Jncheiat@YSI sau 8ai !u9in decJt ''' YS
Considera0ii finale; ,40 Presu!usele !iedici care ar sta Jn calea rati;ic@rii ca ti8!uri gra8aticaliFateI
deci gra8aticaleI a structurilor A# i AQ ar ;i de ordin su>iecti<:
E_) caracterul lor analiticG ,dac@ ar ;i sinteticeI e<identI acce!tarea lor n&ar constitui o !ro>le8@G0 cit@
<re8e Jns@ ele au acela7i caracter ;iL ca Al, la ;el de analitic@I i8!edi8entul ne a!are ca neJnte8eiat'
,>0 EListen9a structurilor A# 7i 8ai ales AQ este Minco8odat@M de cea a o8oni8elor ,# 7i ,Q din
<ecin@tatea lorI dar Jns@7i recunoa7terea o8oni8iei res!ecti<e ;ace su>iecti< i8!edi8entulI la 8i:loc
ne;iLid <or>a decJt de un neJnse8nat e;ort de se!arareI Jn unele caFuri' Ad8ite8 c@ uneori
a8>iguit@9ile nu sJnt eLcluse: eL' "+ 10i )oi citi '+cata, iar t+ <ei a$ea s@&rai !(ui ce ai 1n0eles ,M<a
ur8aM H M<a tre>ui s@&8i s!uiM0'
,Q0 C o n s e c i n 9 @ 7i nu sco!I acce!tJnd cele dou@ ti8!uriI siste8ul te8!oral ro8KnescI din li8itat
si8etricI de<ine a!roa!e a>solut si8etricI ne8aili!sindu&i decJt un ti8! al si8ultaneit@9ii cu <iitorul I'
CON-NCTI" )s CON-NCTI"
D' Con:uncti<ul din !ro!oFi9iile su>ordonate ,C<I0 7i con:uncti<ul din !rinci!ale ,C<I0 de!@7esc o
deose>ire cu8 este cea dintre dou@ i!ostaFe' Con;runtarea lor & !e care o Jntre!rinde8 8ai :os &I du!@
di;erite criteriiI <a !une Jn e<iden9@ antino8ii care argu8enteaF@ di<iFarea 8odului !e care&I !une8 Jn
discu9ie'
4' Den+mire, 8oti<areI con9inutI Mde;iniensM'
4' 4' #enu8ire 7i moti)am; Co8!ar@8 C<&ul cu celelalte 8oduri !ersonale din !unctul de <edere al
8oti<@rii denu8irii' "o8 constata c@ toate denu8irile sJnt 8oti<ateI dar c@ 8oti<antul este di;eritI
gru!Jnd 8odurile Jn dou@:
a0 Opt, Imper 7i (re% ,!reFu8ti<ul0 sJnt nu8e 8oti<ate de sensurile lor ,gra8aticale0 7tiute' ,#es!re
lnd, <eFi infra, 4' A' Q' 4' 0
O'serm0ie; Nu 8en9ion@8 Mcondi9ionalulM & Opt condi0ional &I deoarece el nu este decJt toi un Opt, condi0ionat de o
su>ordonat@ condi0ional5;
>0 In caFul C<&uluiI 8oti<antul nu este unul de ordinul con9inutuluiI ciI Nn concordan9@ cu Jnsu7i sensul
eti8ologic al ter8enului 7conj+n/ere), este e ordin sintacticI 8od legat'
O'ser)a0ie; #in acest !unct de <edereI al 8oti<@riiI nu8ele de s+'joncti) din gra8aticile altor li8>i este 8ai !regnantI
ar@tJnd c@ 8odul Jn discu9ie este legat ca su>ordonat'
e linia dihoto8iei C< H I C< #, re9ine8 c@ 8oti<antul de aici este <ala>il nu8ai !entru C<H'
4C6
4' Q' Moti<ant 7i Mde;iniensM' R@8JnJnd la aceea7i co8!ara9ieI 8ai constat@8: a0 Jn caFul Opt, Imper,
(re%, 8o9i <KntulI un ;a!t de con9inut este identic cu Mde;iniensM&ulG >0 !entru Jntregul C< se d@ ca
Mde;iniensM (s' 7i nu 8oti<antulI Jntre conj+n/ere 7i (s' neeListJnd nici o leg@tur@'
4' A' Se !une adic@ !ro>le8a con0in+t+l+i C); ConsiderJnd (s' ca i!oteF@I o <o8 c@uta con;runtJnd
C<&ul cu celelalte 8oduri !ersonale'
4' A' 4' C< )s Opt, Imper, (re%; I!otetica (s' a C<&ului nu intr@ Jn o!oFi9ieI Jn coordonare lo/ic5, cu
con9inutul celorlalte 8oduri' Se8ni;icati<e Jn acest sens sJnt denu8irile Ms!eciilorM lui C)#, C<
imperati), C) 8ortati), C) deli'erati) 7' c' 4'I ter8enul al doilea din denu8irile res!ecti<e eLcluFJnd
(s' din con9inutul lui C< #, considerat acesta ca un JntregI ca MgenMI o!us celorlalte 8oduri'
4' A' 4' 4' Jnsu7i C) poten0ial', un C< QI aduce o do<ad@ Jn acela7i sens: el intr@ ca s!ecie Jn o!oFi9ie cu
celelalte s!ecii ale C< QI ceea ce constituie ipsofacto do<ada c@ (s' nu re!reFint@ con9inutul Jntregului
C< Q'
4' A' Q' C< )s Ind; #u!@ cu8 se 7tieI gra8aticile de;inesc Ind !rin Cert, iar C<&ul !rin (s';
4' A' Q' 4' =a!tele arat@ Jns@ c@ Ind nu eL!ri8@ CertL ca do<ad@I el este co8!ati>il cu ad<er>ele
M!ro>a>ilit@9iiM: pro'a'il a sositL dac@ ar eL!ri8a Cert ar tre>ui s@ se creeFe o inco8!ati>ilitate de
aceea7i 8@ri8e ca una din !lanul te8!oral: )a sosi ieri; #enu8irea indicati) este 8oti<at@ 7i eaI ca 7i
cele de la 4' 4' a0I !rin sensI un sens gra8atical %ercA Ind indic@ !ur 7i si8!lu ac9iunea'
4' A' Q' Q' Jnsea8n@ c@ i!otetica (s' a C< sau eList@ 7i se o!une unui %ero, sau nici ea nu eList@I cu8
nu eList@ Cert; Jn <ederea r@s!unsuluiI recurge8 la o o!oFi9ie Ind!C) H, Ind, 7i el Jn su>ordonat@: ,a0
,per s@&H( !(ui H ,>0 ,per c5-mi !(ui. #ac@ !oate ;i identi;icat@ <reo (s', aceasta este strict egal de
!reFent@ atJt Jn ,a0I cJt 7i Jn ,>0G o ast;el de (s' este Jns@ de un ase8enea grad de generalitateI JncJt ar
!utea ;i in<ocat@ 7i !entru ti8!ul )iitor; Conchide8: ,40 chiar dac@ ar eListaI (s' nu este s!ecitica 7i
deci nu este de;initorie !entru C< ,aici C< 60 nici consideratI acest C),
4 MarouFeauI s' <' ,+'jonctif;
4CO
oFant al IndL ,Q0 a<e8 adic@ a ;ace cu o Mo!oFi9ieM Jntre %ero 7i %ero'L c O&ul nu are nici elI cu8 nu are
nici Ind, un con9inut' ,P0 e
>or,
:
o
natele din ,a0 7i ,>0 sJnt )ariante de construc9ie li'ere ale aceleia7i
su>ordonate'
Concl+%ii ,la l& A'0' 40 #iscu9ia de 8ai sus !ro!une !entru C<I ca tr@s@turi de;initorii: ;a0 !entru C< H,
8od s+'ordonat ,!rin el Jnsu7iI <eFi 8Hra A' SN0( lipsit de con0in+iA ,>0 !entru C< QI 8od nele/at,
totdeauna c+ +n con0in+t, ;ie a;ecti<I ;ie <oli9ional' Acest con9inut este di<ersG unele <ariet@9i sJnt
identice cu ale altor 8oduri !ersonale'
Q0 Se i8!un a ;i re)alidate de;ini9iile !otri<it c@rora nici Ind 7i nici C)l nu au con9inut: ,a0 Ind !reFint@
Mun !roces co88e si8!le8ent enonce ''' sans aucune inter!retationM
Q
G ,>0 C< & M8ode de 4(enonce !ur
et si8!leM
A
'
O'ser)a0ie, Cele de su> i0 ta0 si de su> Q0 ,>0 nu !ri<esc C< circ+mstan0ial ,tot un C" H)A final, condi0ional, consec+ti) i concesi);
#; Jnse7i <alorile C<&ului se J8!art gru!Jndu&se su> C< H sau su> C< QI iar aceste <alori ar tre>ui 7i ele
,8ai0 ;er8 re!artiFateI s!re a se e<ita a8>iguit@9ile: de eL' ter8enul concesi) din C<&ul nu8it ast;el
P
<rea s@ ;ie un C< Q ,S@ 'ie c+m %ici t+;); EList@ Jns@ 7i un C< H concesi)A S@&i )ai orice, c5 tot n+ fi-ar
sp+ne; ,A se re8arca !reFen9a corelati<ului tot Jn p a douaI aceasta ;iind deci !rinci!alaI Jn ciuda lui
c5 & o curioFitate'0 A8>iguitatea are dre!t cauF@ ;a!tul de a nu se !reciFa des!re care din dou@ C< este
<or>a'
O'ser)are; In eLe8!lul datI a8>iguitatea s&ar reFol<a 7i alt;el: !rin ado!tareaI !entru C< # concesi), a unui alt nu8eI
;ie cel de permisii';
A' Locul C<&ului Jn clasi;ic@ri aleHY'
A' 4' In clasi;icarea p su>ordonate du!@ criteriul constr+c0iei, C) H caracteriFeaF@ ti!ul de su>ordonate
con:uncti<aleI ti! ce intr@ Jn o!oFi9ie cu su>ordonatele conj+nc0ionale, cu cele relati)e ,con;undate
Jnc@ cu

ldentitatea

de
con9inut dintre ,a0 7i ,>0I nici o o!oFi9ie ca assu8e & Ind I non&I II j ,#u>oisI s' <' s+'jonctif) nu esteI nici eaI
con<igKtoare'
H
MarouFeauI i'idem;
A I'idem;
P
I'idem;
4C5
atri'+1i)ele) 7i cu cele paratactice;
A' QI Pentru C" Q se !une !ro>le8a locului s@u Jntr&o clasi;icare a du!@ mod+l !redicatului 7mod 7i nu
modalitate)A s!re deose>ire de C< j C) Q nu genereaF@ nici un ti! de! !rinci!al@G astaI !entru c@ nu se
aliniaF@ celorlalte 8oduri !ersonaleI ciI !rin con9inutul s@uI <oli9ional sau a;ecti< eS se situeaF@ la un
loc cu 8odul echi<alent: de eL' I C<&ul imperati) caracteriFeaF@' Jntoc8ai ca Imper; ti!ul de p
i8!erati<e'
P Criteriul rela0ional; Consider@8 rela0ional5 categoria aS c@rei flecti) ata7at la o te8@ leLical@I ;ace
ca aceasta s@ de<in@ ter8en su>ordonat ReFult@ de aia' c+ de alt;el din toate cele de 8ai susI aceea7i
dihoto8ie: C< H este rela9ionalI iar C" # nu
O'ser)are #enu8irea de C" a!iJcat@ tui C" #; re!reFint@ o contradic0ie in termeniL 8 seni8>' o denu8ire csF s+'joncti) !entru C) i
re!reH'intK un pleonasm F (su>:oncti< su>ordonatMG'
P' 4' C<&ul din p conj<ic7tonale ,eL' N+-i at1t de departe, 1ne1t s5 n+ po0i aj+n/e; ) nu este rela9ionalI
JntrucJt sensul rela9ional este !urtat e3cl+si) de con:unc9ieG este un C) de ;unc9ionalitate %ero;
Construc9ia este cores!ondent@ celor intra!ro!oFi9ionaie realiFate !rin M!re!oFi9ie a caFM: a7a du!@
cu8 in l+pta #ontra (olurii, unde atri>utulI de7i Jn geniti< & un geniti< 7i el de ;unc9ionalitate %ero -
nu este /eniti)al, ci !re!oFi9ionalI tot a7a 7i su>ordonata nu este conj+ncti)al5; ci conj+nc6tonal5;
N; #; Statutul lui s5;
P' Q' 4' =a!t unani8 acce!tatI 'si din structura C) # este flecri);
P' Q' Q' ,5 din structura C) H este considerat a ;i Jn acela7i ti8! /i conj+nc0ie, 7i morfem'; Aceast@
d+'l5 Jncadrare ni se !are >iFar@I ;a!tul Jn discu9ie ne!utJnd ;i decJt sau con:unc9ieI sau 8or;e8
,;lecti<0' Antici!Jnd solu9iaI el este 7i Jn C) H tot flecti); Moti<area: cJnd gra8aticile sus9inI :usti;icatI
c5; fle3i+nea este un 8i:loc al eL!ri8@rii ra!orturilorI a
u
Jn <edere doar ;leLiunea ca%+al5L tot ;leLiune
este Jns@ 7i cea <er>al@G i(
4
!ro>le8a de ;a9@ a<e8 a ;ace toc8ai cu aceast@ ;leLiuneI )er'al-modal-
personal5, ;leLiune !e care o a<e8 !us@ aiciI !rin C), Jn ser<ici
$AI 45CAI III !' P4Q'
46D
+on@rii interpropo%ifionale; A7a du!@ cu8 caFurile $I # sau Ac ;@r@
S
6itie se su>ordoneaF@ !rin ele
1nsei, 8ai eLactI !rin desinen9ele lor citi)ej tot a7a 7i C" H - categorie 7i ea rela9ional@ & se
su>ordoneaF@
` el Jnsu7iI 8ai eLactI !rin ;lecti<ul s@u s5, care r@8Jne la ;el de i8racon:uncti<al 7i Jn C< QI 7i Jn C<
H;
Jn concluFieI s5 este totdeauna ;lecti< 7morfem);
P' Q' Q' 4' Aceast@ solu9ie !roduce & ne d@8 sea8a & deran:a8ente Jn cu!rinsul listei de Mcon:unc9ii
co8!useM 7f5r5 s5, ca s5, dec1t s5 etc; ); Contradic9ia dintre s5 M8or;e8M 7i Mcon:unc9ii co8!useM nu
se <a reFol<a !e sea8a statutului de Mco8!unere con:unc9ional@M al unora dintre a7a nu8itele
Mcon:unc9ii co8!useM:
,a0 <ede8 Jn ad<er>e ca i, c8iar, tocmai, mai ales, cam, nici, ca, dec1t etc' sau Jn !re!oFi9ii ca de, pe;
situate la stJnga conecti<elor su>ordonante inter!ro!oFi9ionale 7mai ales fiindc5, tocmai +nde, cam ce,
mai ales c5, pe +nde, 7' a' 0 ele8ente 8enite s@ di<ersi;iceI s@ nuan9eFeI s@ Jnt@reasc@ &dar' nea<Jnd
regi8 !redicati<I nu s@ !artici!e la a !urta & sens+l rela0ional aS res!ecti<elor conecti<e' Le nu8i8
auLiliari rela9ionaliG
,>0 de s!i:inul acestor a+3iliari >ene;iciaF@ orice !urt@tor de sens rela9ionalI adic@ nu nu8ai
conecti<ele' ci 7i ;lecti<ul rela9ional s5L Jn i s5, c8iar s5, ca s5, nici s5 etc; <o8 a<ea deci un C) H 7iI
Jn acela7i ti8!I o p conj+ncti)al5 Mcu ad<er> auLiliarM sau Mcu !re!oFi9ie auLiliar@M'
B' Ipote%e;
B'4' Pro>le8a s&ar si8!li;ica 8ult dac@ s5 ar ;i considerat conj+nc0ie /i nu8ai con:unc9ie' S&ar o!une
Jns@: ,a0 !ersoana a A&a 7i ,>0 construc9iile !asi<e ale <er>elor: el s5 la+de I el s5 fie l5+dat;
N Q' #ac@ !e C) # l&a8 eL!lica !rin su!ri8area <er>elor care !ot ;i Presu!use ca regente 7i co8!ati>ile
cu s5 7a por+nci, a sf5t+i, a n+ crede, =e mira sau eL!resii <er>ale ca a fi 1ndoielnic 7' a' 0I elI C< QI ar
de<eni
<
H /i s&ar anula ast;el o!oFi9ia C) # H C) H; A8 a<ea conj+ncti) & s+'joncti)+l;
464
TRAN?ITI" H INTRAN?ITI" /I #IRECT( H
IN#IRECT( & #O ANTINOMII
CONTESTA2ILE
D' =a!tul de a ;i !osi>ile Jntre>@ri ca cele de 8ai :osI ,a0 & ,;0I <a ar@ta c@ clasi;icarea <er>elor Jn
tranFiti<e 7i intranFiti<eI din gra8atica li8>ii ro8Kne 7i a altoraI este insu;icient@ arJt ca grad de
cu!rindereI dt 7i ca grad de adec<are' Acelea7i Jntre>@ri :usti;ic@ deF>aterea de ;a9@I Jn ciuda >ogatei
>i>liogra;ii a !ro>le8ei'
,a0 "er>e ca a 1ndr5%ni, a p+tea sJnt taLate' Jn #E1I ca tranFiti<eI iar <er>e ca a tre'+i, a consim0i sJnt
date 7i ca intranFiti<e' Jntre>area: care <a ;i ;ost argu8entul !e >aFa c@ruia s&a decis c@ <er>ele
res!ecti<e sJnt ast;elY
,>0 Su>:oncti<ul
4
:oac@ el sau nu <reun rol Jn deciderea asu!ra regi8ului <er>uluiY
,c0 #e ce un <er> ca a sosi 7a-i sosi c+i)a o scrisoare), <er> ce ro8!ort@ o>iectI ;ie el un co8!le8ent
indirect 7c+i)a), este consideratI i(
4
gra8atica noastr@ cel !u9inI <er> intranFiti<Y S@ Jn9elege8 c@
ac9iunea li are ,co8!ort@0 o>iectI dar c@ aceasta totu7i nu trece ,<eFi intran%iti)) asu!ra o>iectuluiY
,d0 "er>e ca a-i sosi 7i a e3ista sJnt ele Mla ;el deM intranFiti<eY('
4 Jn !reFentul articolI nu intr@ Jn discu9ie decJt su>:oncti<ul din su>ordonate' Ri anui]&necircu8stan9ial'
46Q
HHH&
ciin
r(t@ <re8e un <er> ca a e3ista nu co8!ort@ o>iectI nu este oare nea<enitI ca i8!ro!riuI a&l'trata dre!t
(intranFiti<(Y
fS #ac@ un <er> cu Ac-+l este tranFiti<I iar unul nu8ai cu #&ul 71i st5 ti 0 este intranFiti<I atunciI cJnd
un <er> 7i cu Ac-+S, 7i cu #&ul Jl :der@8 tranFiti<I nu Jnsea8n@ c@ a8 denu8it nu8ai :u8@tate dintr&o
realitateY
D 4 R@s!unsurile la aceste Jntre>@ri nu <or !utea ;i date decJt de !e !oFi9iile unei clasi;ic@ri Cls#) care
o re;ace 7i o detaliaF@ !e !ri8a Clsl; Jnainte de a Jn;@9i7a Cts#; !e care o !ro!une8I este necesar@
eLa8inarea conce!telor din cu!rinsul lor'
4' TranFiti<itate(' #e;ini9ia tranFiti<it@9ii 7i sensul iui o'iect arat@ c@ ter8enul tran%iti)itate 7i&a !@strat
sensul eti8ologic & (transireMI chiar dac@ 8ai nou se ocole7te definiens+l (trecere('
(Trecerea(H(nontrecerea(sJnt tr@s@turi se8antice controla>ile: ac9iunea <er>ului co8!ort@ (o>iect(
&indi;erent de realiFarea sintactic@ a acestuia & sau nu co8!ort@ (o>iect(G co8!ar@ a da 7i a e3ista;
Potri<it acestui criteriuI o>9ine8I !entru Cls#, dihoto8ia .' tran% 7i .' atran%;
O'sen
A
a0ie; Pro!une8 atran%iti) 7i nu intran%iti) nu nu8ai !entru c@ !ri8ul este 8ai !ro!riuI ci 7i !entru c@ intran%iti) e<oc@
MintranFiti<ele cu Ct indir" din Clsl, !utJndu&se crea ast;el con;uFii'
Q' (#irect( I)sl (indirect( & tr@s@turi care ar su>categoriFa nu8ai .' tran% & nu sJnt Jns@ controla>ile !rin
nici un ;el de indiciiI JncJt ter8enii dir!indir nu&7i au nici o 8oti<areI ;ie aceasta se8antic@I ;ie
sintactic@' IntJlni8 res!ecti<ii ter8eni Jn trei denu8iri antino8ice:
Ant AA .' tran% dir!indir
H
L Ant RA Ct dir!indirL Ant CA ,' ct dir!indir;
_8 eLa8ina ter8enii dir!indir din !unctul de <edere al 8oti<@rii lor se8antice 7i H
sau
sintacticeI !e rJndI
Jn cele trei Ant;
; " A; Este <or>a aici de dou@ !retinse fel+ri ale trecerii ac9iunii asu!ra
--------------------------
tranFiti<e indirecteMI <eFi E<see<I !' C4 7i #u>oisI s' <' transitif;
-33
o>iectului ,o>iectelor0 & !ro>le8@ ce se !uneI e<identI !entru !lanul semantic; Ase8enea dou@ ;eluri ale trecerii
nu se sus9in !rin nici ter8en se!arator: Jn HH c+mp5r l+i I+n o carte, trecerile asu!ra celor dou@ o>iecte nu cunosc
<reo deose>ireI cu8 ar ;i una Jntre MdirectitateM si MindirectitateM'
A+t R, Ct dir!indir, s!re deose>ire de A+t A, ne situeaF@ Jn !lanul sintactic' Se a;ir8@ !este totI la ni<elul sintaLei
generaleI des!re Ct dir c@ acesta este Matacat directM' ,In su>sidiar ne Jntre>@8 dac@ nu cu8<a a<e8 de a ;ace cu
o Jncercare de 8oti<are sintactic@ a lui direct;) Oricu8I a;ir8a9ia este neade<@rat@I !entru c@ 7i Ct dir este legatG
ata7ate direct sJnt inter:ec9iile 7iI Jn situa9iile 7tiuteI ad<er>ele' Este legat !rin Rs-+S !e care&l constituie Des ac,
;ie aceastaI ca Jn latin@I -m, -s, ;;;, ;ie eaI ca Jn ro8Kn@I %ero;
EL!lica9ia erorii'
,a0 sau acest Rs, Des ac, nu a ;ost <@FutI
,>0 sauI dac@ a ;ost <@FutI s&a c@Fut Jn discri8in@ri sau inconsec<en9e Jn ra!ort cu Des datA ,>
4
0 de Des dat s&a
9inut contI de Des ac, nuG ,>M0 !rin Des dat, Ct dati<al a ;ost considerat ca ata7at ne&directI Jn ti8! ce !rin Des
ac, Ct dir a ;ost considerat ca ata7at direct'
,c0 S&a a>solutiFatI la Ct dir, a>sen9a !re!oFi9ieiI un Rs, ne9inJndu&se cont c@ aceast@ a>sen9@ este co8!ensat@
!rintr&un alt Rs, egal ca ;or9a rela9ionant@ cu !re!oFi9iaI anu8e Des, Des ac;
Pe >aFa celor de 8ai susI a8 !utea a;ir8a !aradoLul: Ct dir este 7i el un Ct indir;
,d0 CJt !ri<e7te J8!@r9irea caFurilor Jn drepte 7i o'lice, aceastaI !
e
lJng@ c@ a ie7it din uFI !ro>a>il ca ino!erant@I
nici nu ;iLeaF@ statutul Ac+l+iA unii Jl consider@ caF dre!tI al9iiI caF o>lic
4
'
Concl+%ie ,la Ant R); #eose>irea dintre Ct dir 7i Ct indir tiind nN( sintactic anulat@I definiens !entru cele dou@
co8!le8ente nu 8ai are c8
4 MarouFeauI s' <' cas 7i direct 7i #u>oisI s' <' direct 7i o'li9+e;
SHA
Mt construc9iile ;iec@ruia: Ct dir este un Ct ac+%ati)+l care arat@ (( ' I :ar Ct indir este ,40 Ct dati)+l care arat@
o>iectul '''' sau ,Q0 _ ( eoo)ponal cel Jn care !re!oFi9ia este recla8at@ de -r, eL' a depinde de ,; ,"eFi i+Hra A' Q' 4'
4'H
A2 C Ne8oti<ate sJnt dir!indir 7i Jn aceast@ A+tA se8antic
I 8r:letareaM se ;ace la ;el de MdirectM sau de MindirectMG sintactic: dac@I
M Ant R Jntre Ct dir 7i Ct indir eList@ deose>iri de construc9ie CPcII D,,
u (rep rP), aiciI Jn Ant C, nu eList@ nici un ;el de deose>iriI ,' ct dir
si ,' ct indir necunoscJndI una ;a9@ de cealalt@I note distincti<e intrinsece'
Concl+%ie ,la Q'0' 40 Jn toate trei antino8iileI dir 7i indir sJnt denu8iri ne8oti<ate: o!oFi9ia dir!indir ast;el se
neutraliFeaF@G Jn Cls#, de aceeaI nodul res!ecti< nu <a ;i cu!rins' Q0 Odat@ eli8inate dir 7i indir, Ct dir!indir 7i
,' ct dir!indir <or tre>ui rede;inite 7i alt;el nu8ite ,<eFi infra P' P'G' PJn@ la P' P' le <o8 nu8i Ct!O', res!ecti<
BHG ct!O';
A' Cls# - a <er>ului din !unctul de <edere al regi8ului'
A' 4' Criteriului de la !ri8ul nod 7s+pra 4'0I Crit se8anticI i se su!ra!une !er;ect cel sintacticG Crit-S3S se8antic:
du!@ ;a!tul dac@ ac9iunea ";r&ului co8!ort@ sau nu O'L Crit-+l sintactic: du!@ ;a!tul dac@ "6Rul !oate a<ea sau
nu Ct!O'; #e la acest nod se deschide dihoto8ia: I <er>e tran%iti)e III <er>e atran%iti)e;
A' Q' "er>ele tranFiti<e ,I0 se <or su>categoriFa: 40 du!@ ;elul construc9iilor Ct!O', ca singurele de;initorii !entru
su>clasele de <er>e care se <or o>9ine ,des!re inconcluden9a ,' ct!O', Jn ciuda ;a!tului de a ti ocu!an9ii
acelora7i !oFi9iiI <eFi infra P' Q' 4'0I 7iI si8ultanI Q0 du!@ nu8@rul lor !osi>il Jntr&o structur@ dat@'
A
& Q' 4' Construc9iile Ct!O' sJnt trei: ac+%ati)al5, dati)al5 7i (repo%i0ional5;
stat
Aceasta

din
ur8@I Ct prepo%i0ional'!O', Jn gra8atica noastr@ ne;iind D M
at@R

nei
iind adic@ ridicat@ la acela7i rangI de
definiens, cu Ac-S3S 7i cu (
tace

ne
cesar@ !reciFarea de su> A' Q' 4' 4'
SN 4' EListJnd 7i un Ct circu8stan9ial !re!oFi9ionalI tre>uie N 46B
;or8ulat@ deose>irea dintre cele dou@ construc9ii !re!oFi9ional #eose>irea: Jn caFul Ct
prepo%i0ional!O8, !re!oFi9ia este recla8at@ b` necesitate, +na an+mit5; A se co8!ara:
st51n!la!s+'!l1n/5 ''' 7i depind deL acest ;a!t de a ;i recla8at@ arat@ c@ Jns@7i leg@tura lui -s cu -r este
una o>ligatorie 7i de alt@ natur@ decJt Mcircu8stan9aMI !e care o 7i eLclude ca !e o alt@ s;er@
4
'
Se8ni;icati<@ Jn acest sens este su>stitui>ilitatea Jn nu8eroase caFuriI a construc9iei !re!oFi9ionale
!rintr&un D,A a se asocia c+ ea!a i se asocia ei;
A' Q' 4' Q' (ro'lema +nei den+miri delimitati)e a ;eno8enuluiI ,a0 Ter8enul re/im nu este deli8itati<I
JntrucJt toate !re!oFi9iile & cerute 7i necerute & sJnt !re!oFi9ii regi8I ,>0 Pentru indi<idualiFarea
;eno8enuluiI gra8aticile ger8an@ 7i engleF@ au recurs la sintag8a M<er>e !re!oFi9ionaleM
Q
G denu8irea
are a<anta:ul scurti8iiI dar nu este de acce!tatI deoarece: 40 con9ine un nonsens: din do+5 no0i+ni,
(<er>( 7i (!re!oFi9ie(I a;late Jn rela9ie de eLcludere a s;erelorI unaI a douaI este trans;or8at@ Jn nota
celeilalteG Q0 eList@ 7i ad:ecti<eI ad<er>e sau chiar inter:ec9ii cu (rep r 7perpedic+lar pe, paralel c+,
)ai de)L !rin eLtindereI s&ar a:unge la nonsensuri 7i 8ai ;lagrante: Mad:ecti< !re!oFi9ionalM ,YS0I Mad<er>
!re!oFi9ionalM ,YS0' ,ol+0ia, sacri;icJnd scurti8eaI este: Ct!O' cu (rep r, res!ecti< <er> ,ad:ecti<0 ''' cu
(rep r; #e alt;elI !rin O' din Ct prepo%i0ional!O' deli8itarea de circu8stan9ial este ipso facto
eL!ri8at@'
A' Q' Q' Re<enind la ct, !otri<it Crit de la A' Q' 4'I o>9ine8 )' cu ct!o' ac+%ati)+l, .' cu Ct!O' dati)al
7i .' cu Ct!O' prepo%i0ional cu (rep r;
A' Q' A' #u!@ nu8@rul Ct!O' !osi>ile Jntr&o structur@ dat@I <o8 a<ea: .' ,nu8ai0 cu cJte un Ct!O', de
o anu8it@ construc9ieI .' mono)alente, 7i .' cu cJte dou@ Ct!O', de construc9ie di;erit@I .' 'i)alente;
A' Q' P' Se o>9in ast;el 7ase su>clase de .';
,40 IaI .' tran% cu Ac-S3SA a adormi, a atepta, a 'ea, a contin+a, a defini, a e)ita, a 1ncerca, a merita,
a primi, a )i%ita, ;;; 7".' cu doua
4 =a!tul nu eLcludeI ;ire7teI ocuren9a altor !re!oFi9ii'
Q Col>ertI !' 4Q6 7i [uirZI !' ODP&ODB'
46C
4 8ente directeM le consider@8 su>&clas@ a .' Ia'0
CX
"n) I> .' tran% cu #&ul: a iei, a lipsi, a mer/e, a p5rea, a pieri, a ride"'as+r1de;atre'+i, a )eni, '''
,A0 Ic .' tran% cu (rep rA a a'+%a 7de), a apar0ine 7la), a consim0i i a consta 71n), a depinde 7de), a insista 71n
a ;;;), a perse)era 71n), a
persista 71n), a proceda 7la), a re%ista 7la); '''
,P0 la a >I .' tran% cu Ac-+S 7i cu #&ul: a citi, a c+mp5ra, a da, a indica, a permite, a trimite, ;;;
,B0 Ia a c' .' tran% cu Ac-+) 7i cu (rep rA a adapta, a ad5+/a, a amesteca, a compara, a 1ndemna, a o'li/a, ;;;
,C0 I> a cI .' tran% cu #&ul 7i cu (rep rA a r5sp+nde ,eL' &+i i-a r5sp+ns la 1ntre'are, iar mie, n+), a re%ista, a
)or'i, ;;;
A' A' III .' atran%A a dormi, a e3ista, a m+ri, a p5c5t+i, a pleca, a p+tre%i, a tr5i, ;;;
,#es!re un ,) ocurentI a p+tea s5, a 1ndr5%ni s5, <eFi infra P' Q' 4'0
A' P' Note e3plicati)e; H; Jn Cls de 8ai sus nu a8 9inut sea8a de Det care se do<edesc & Jntr&un tel sau altul &
nese8ni;icati<i !entru caracteriFarea .'; Ace7ti Det & intra!ro!oFi9ionali ,!entru ,), <eFi infra P' Q' 4'0 & 7i
8oti<ele !entru care nu au ;ost lua9i Jn considerare sJnt:
a0 Ac-+S timp+l+i 7i #&ul loc+l+i, !entru ;a!tul de a ;i Ct circu8stan9iale 7i nu Ct!O'L
>0 #&ul posesi), #&ul etic 7i Ci&ul intern, !entru c@
,40 sJnt ocurente cu .' a!ar9inJnd 8ai 8ultor su>claseG eLe8!leG 4( D-ul !osesi< Ia 7Ki-a adormit copil+l)L cu
.' Ic 7teoria 1i consta 1n ;;;)L cu .' Sa a c 7mi-am o'in+it copil+l c+ ;;;)L cu .' II 7i-a m+rit pisica)L ,4M0 #&ul
etic, cu .' Ia 7mi 0i-l primi c+ ;;;)L cu .' I> 7mi 0i-l lipsi tocmai de ;;;) c cu altele & 8ulteI crea9ii s!ontaneG ,4M(0
Oul intern, cu .' Ia 7a )isat
+
"')is ;;;)L cu "o+ 7a dormi somn ;;;)L
,Q0 !ot coeLista cu un Ct!O' de construc9ie identic@G eLe8!le: #&ul
,esnF
7f-a adresat l+i 1ns+i scrisoarea)L #&ul
etic 7mi 0i-l d5d+ altc+i)a)L
l

mern
7cartea m-a costat HX lei);
466
#; Ca Det acuFati<ali 7i dati<ali consider@8 7i !ronu8ele re;leLi<e p ce&l !ri<e7te !e se i8!ersonalI acesta este
un Ac al autoruluiI nonohiect
4
Q; "er>ele auLiliare 7i se8iauLiliareI ;iind su>unit@9i sintactice Se situeaF@ Jn a;ara regi8ului'
N; "er>ele a7a&nu8ite co!ulati<e ;ac !arte din categoria <er>elor cu D-ui ,I>0
Q
'
A' B' Cls# 7i alte Cls; Co8!arJnd Clsl cu alte dou@ Cls & =lorea L'I ECls o!erat@ asu!ra .' ;ranceF0 7i $u9u
Ro8alo 45C6 & se8nal@8 c@I Jntre Cls# 7i cele dou@ 8en9ionateI eList@ unele intersect@ri' Noncoinciden9ele se
eL!lic@ Jntre altele !rin ur8@toarele' Cls !ro!us@ de =lorea M': 40 cu!rinde 7i Ct circu8stan9ial ,la su>clasa Q' D'
C'0G #) cu!rinde 7i Ci intern ,eL' conte ;;; francs, la su>clasa Q' D' 6'I 7i eL' )i)re des inoinents, su>clasa Q' D' O'0G
A0 .' cu #&ulI ;ie acesta ;acultati<I sJnt considerateI ca Jn Clsl, intran%L P0 8en9ine Ant dir!indir; Cls !ro!us@ de
$u9u Ro8aloI 45C6: 40 cu!rindeI Jn con;or8itate cu ce 7i&a !ro!usI 7i <alen9ele no8inati<ale ale .'L
#) este luat Jn considerare 7i Ac-+l timp+l+i ,eLe8!lele cu toamna, G)L A0 Jn Cls noastr@ ;igureaF@ dre!t
Ct!O' 7i categoria (rep r;
P' S<&ul 7i "6Rul s@u regent' #u!@ cu8 s&a !utut <edeaI Sr&ul nu a ;ost cu!rins Jntre Det de 8ai susI Jn ;unc9ie
de care a ;ost su>categoriFat ";r&ulI 7i astaI Jn ciuda ur8@toarelor considerente: a0 S<&ul este 7i el un Det
,e<identI Jn !lan inter!re!oFi9ional0G >0 al@turi de Ac 7i D, este 7i el categorie gra8atical@I iar s5, eLclusi< ;lecti<
7i deloc con:unc9ieG c0 cerut cu necesitate de unele .'A a 'ine)oi, a inten0iona, a 1ndr5%ni, a preconi%a, a prididi,
a p+tea 7' a'G d0 ca unul careI uneoriI r@s!unde la Jntre>area ce; ,eL' Jn (ot s5 sp+n, "Ce pot@") este considerat &
8ai ales Jn !racticaI eL!licit sau su>Jn9eles & dre!t argu8ent !entru (tranFiti<itate( ,Jn sensul din Clsl), aici a lui a
p+tea;
EL!lica9ia ;a!tului de a nu&l ;i cu!rins <a reFulta din cele de 8ai :os,&W'
4 "eFi 7i Pan@ #indeleganI !' C6I nota 4A'
Q Iri8ia ,456CI !' 4CQ0 consider@ <er>ele co!ulati<e ca situJndu&se' J8!reuna c se8iauLiliareleI Jn a;ara tranFiti<it@9ii'
46O
$.
' i Rela9ia dintre S< 7i .'-+S regent Jn !lan semantic; Lu@8 eLe8!lul
a insistat s5-i sp+nem 7i ;or8ul@8 !ro>le8a 8odului cu8 se situeaF@
9inutul leLical al "o&ului la S< ;a9@ de con9inutul leLical al ";c&ului
t :Tk
a
i concretI <@FJnd >ine c@ S<&ul nu re!reFint@ o ;inal@I ci' Jn
rid o ,' ct indir, chestiunea se !une Jn ce ter8eni argu8ent@8 c@ el este
o necircu8stan9ial@' Co8!ar@8 !entru asta ,t luat@ Jn discu9ieI cu o ,t Jn
care -s este un Ct intern & c1nt5dntec;
Constat@8I dre!t not5 com+n5, ;a!tul c@ sensul a8>ilor -s nu este unul adus din a;ara "?Y&uSui regent
7i ad@ugat lui' ci este selectat din5+ntr+l acestuia' #i;eren9aI care <a ;i nese8ni;icati<@ !entru discu9ia
noastr@I !ri<e7te nu8@rul sensurilor selecta>ile: Ct intern 7c1ntec) selecteaF@ unicul ,relati< unicul0
sens !osi>ilI !e cJnd s5 sp+nem selecteaF@ unul din nu8eroasele !osi>ileI atJtea cJte !ot constitui
con9inutul (insist@rii(I ;@r@ Jns@ ca !rin asta con9inutul .' la ,) s@ ;ie alt;el decJt internI tr@s@tur@ toc8ai
!rin care el se o!une S<&ului circu8stan9ialI eLtern !rin de;ini9ie' Re<enind la nota co8un@I a8>ii 6B
eL!leti<eaF@
4
sensul -r & unicul sau unul din 8ai 8ulte' Compleo!impleo!e3pleoA s5 sp+nem nu&l
Mco8!leteaF@M !e Ma insistatMI ciI ase8enea unui Ct intern, Jl MeL!leti<eaF@MG con9inutul .' regent este
Mi8!leti<M Jn a>sen9a S<&ului 7i MeL!leti<M Jn !reFen9a acestuiaI MeL!leti<atM de c@treH!rin acesta'
P' 4' 4' Aria eL!leti<@rii nu este li8itat@ de ;actori sintactici: ,a0 .'-+S
regent !oate ;iI Jn !rinci!iuI din orice su>clas@G eL' a 1ndr5%ni 7.' II0 s5
m5, a ren+n0at 7Ic) s5 )in5, i-a permis ,I a a >0 s5 )in5, l-a o'li/at ,I aac0
M )in5L atept ,Ia0 s5 )in5L !este tot S<&ul re!reFint@ con9inutul eL!leti<at
a
( Jndr@Fnirii(I (renun9@rii(I (!er8iterii(I (o>lig@rii(' Jn ulti8ul eLe8!luI
Clta

<ren
ie (s@ <in@( nu este sco!I el nu re!reFint@ decJt con9inutul
NIce!tani ' ,>0 S<&ul !oate ;i 7i ocu!ant al !oF' (su>iect(: mi s-a sp+s s5
neL ,c0 su>ordonata eL!leti<ant@ nu este nu8ai su>:oncti<al@I ci 7i
h

( "
e3
(
leti)a
-
<eFi
[uicherat & ChatelainI s' <' e3pleo, UsensulV
#atoreF c
Cr
(
e8
P((
r
(
<
ic
er
& Acest sens al lui e3pleo este rar conse8nat Jn dic9ionareI 8iterea la [uicherat & Chatelain colegei
8ele dr' =ricda Edelstein'
465
con:unc9ional@ sau relati<@' "3cep0ie, de la ,c0I ;ac nu8ai su>ordonatei relati<e introduse !rin
!ronu8ele cu8ula8 cine 7acela de8onstrati<ul constituindu&se Jn ter8en eLtern'
care),
O'ser)a0ieA; Tuaie eLe8!lele d8 $AI 45CAI de su> titlurile Contp6en direct5 9i Completi3a indirecta; Jn a;ara celor 8en9ionate su> "3cenri
con;ir8@ eL!leti<area
Concl+%ie ,la P' 4'0' Prin Jns@7i calitatea sa de (eL!leti<ant(I ,)-+S discutat nu !oate ;i conce!utI Jn !lan
se8anticI dre!t (o>iect(I !unct de (sosire( al (trecerii( ac9iuniiG el nu cadeI a8 FiceI nici 8@car Jn <reun
Munghi 8ortM ;a9@ de aceast@ (trecere('
P' Q' Rela9ia dintre ,) 7i .'-+l regent Jn !lan sintactic;
P' Q' 4' S<&ul este 7i elI ca 7i D posesi) sau Ct intern, ocurent cu "Y0 a!ar9inJnd 8ai 8ultor su>claseG
anu8e: cu .' la ;a contin+a s5, a merita s5, a 1ncerca s5, a e)ita s5; a'0I cu .' Ic 7a insista s5, a
ren+n0a s5), cu .' Ia a > 7a-i permite s5), cu .' Ia a c 7a-l o'li/a s5, a-l con)in/e s4, a-l o'in+i s5),
cu .' II 7a inten0iona s5, a 1ndr5%ni s5, a preconi%a s5, a prididi s5, a p+tea s5, ;;;), ,El este ocurent 7i
cu .' I>I a-i )eni s5, dar atunci ocu!@ !oF (su>iect('0
P' Q' 4' 4' #e aceea: ,a0 S<&ul nu !oate ;ace !arte din su>categoriFatorii ";c&uluiG ,>0 nu este !ro>ant
!entru .' cu Ac-+S, nici cJnd r@s!unde la Jntre>area ce@
P' A' =unc9iiI de;iniriI
P' A' 4' S<&ulI de7i eL!leti<antI cu derogarea de rigoare de la sensul (eL!iere(I Jl <o8 nu8i ,'
completi)5, !e >aFa ;a!tului c@I Jn !lan sintacticI este Oc al !oF' (co8!le8ent( ,necircu8stan9ial0'
P' A' Q' S<&ul 7i !oFi9iile sintactice ale Ct necircu8stan9ial' Aceste !oFi9ii sJntI !Jn@ acu8I cele treiI !e
care le denu8i8 du!@ Oc l_
r
de;initorii & !oFi9ia acuFati<al@I dati<al@ 7i !re!oFi9ional&recla8at@'
,=a!t/ ca cele de 8ai :osI infra P' A' A' Q'I <or ar@ta c@I al@turi de cele treiI eLis o a !atra !oFi9ie'0
P' A' A' =a9@ de !oFi9iile Ct, S<&ul se situeaF@ di;erit'
4OD
4 Este Oc al unei !oFi9ii Ct, ;@cJnd !arte dintre 8e8>rii 0i ai clasei res!ecti<e:
ac+%ati)al5A contin+5 l+cr+l!s5 l+cre%e, merit5 premi+l!s5 `rimeosc5; N `' i-a permis trecerea!s5
treac5;
6 noF prepo%i0ional5A a insistat 1n!s5, a ren+n0at Ia!s5, l-am o'in+it c+!s5, l-am con)ins de!s5;
O'ser)a0ie; Nu a8 JntJlnit situa9ii Jn care S<&ul s@ su>stituie un Ct dati)al;
P A' A' Q' S<&ul este Oc&ul +nic al unei noi !oF' Ct, o a !atra'
H "6Y&ului regent Ji sJnt str@ine !oFi9iile res!ec9i<e,"H> II0I dar acesta noate a<ea dre!t Det un S<G a
'ine)oit s5, a 1ndr5%nit s5, a p+t+t s5, ;;; Ast;el de structuri re!reFint@ do<ada eListen9ei acestei a !atra
!oF' Ct!O'A su>ordonata noastr@ su>:oncti<al@ este o completi)5 !entru care nu eList@ nici o >aF@ s!re
a o considera Mdirect@M sau Mindirect@M' Este o !oFi9ie complement nediferen0ia'il, ne+tr+; #ac@ a8
r@8Jne la Clsl, !otri<it c@reia tot ce nu este tran% este intran%, su>ordonata Jn discu9ie ar ;i indir, ;@r@
Jns@ a se !utea in<oca Oc&ul ,intra!ro!oFi9ional0I de;initoriu & dati<al sau !re!oFi9ional'
Q' PoF' Ct ne+tr+ nu se li8iteaF@ Jns@ la .' II' #ac@ la H' !oF' Ct ne+tr+ eList@I i8!us@ de la sine, !rin
natura .' III Jn situa9iile de 8ai :osI S<&ul ocu!@ aceea7i !oFi9ieI de data asta for0at de anu8i9i Oc cu
care coeList@'
(reci%are; PJn@ la !ro!unerea denu8irilor i8!use de logica discu9iilorI <o8 o!era cu ter8enii
dirlindir;
a0 Consider@8 !ro>le8@ ;unc9ia S<&ului dintr&o structur@ ca HH atept s5 )m5; I!oteFe: 40 ;unc9ia de
final5 se eLclude !rin logica lucrurilorG Q0 Mnc9ia de predicati)5 s+plimentar5, de ase8eneaI se
eLclude: ,a0 dac@ Jn
n;Ic
,a

nn5

,)
'
+B

este

,'

ct

dir
K
nici

Jn
!reFen9a lui 1l el nu de!@7e7te co8!leti<elorG ,>0 chiar dac@ ,' ar !utea ;i
contras@ Jntr&un
=ui (
aCesta

nu

ar

;i

"
(
,
' JntrucJt nu eList@ "ps de as!ect <er>al' A0
4C9la

e<ent
ual@ de Oc al !oF' unui al
doilea Ac, se eLclude !rin si8!lul
4O4
8oti< c@ a atepta nu este .' cu dou@ Ac'; n ase8enea .'
Prin
!asi<iFareI r@8Jne cu cea de a doua <alen9@ acuFati<al@: m5rf+rile a+ f trec+te D+n5rea; P0 =unc9ia de Oc aS !oF'
Ci intern, de ase8enea eLclude: CF&ul intern nu se nu8@r@ ca actualiFator al <alen9ei acuFati< i a .'L dac@ s&ar
nu8@raI ar Jnse8na c@ toate .' cJte !ot a<ea Ct intern inclusi< a dormi 7doarme somn), s@ ;ie tran%; iar .' cu un
Ac s@ de<in(( du>lu tran% 7cartea m-a costat %ece lei); B0 Indirec0ii@ Potri<it CH'<i a .' & tot ce nu e tran% e
intran% & S<&ul Jn discu9ie ar ;i o ,'c mdir, !e 8oti< c@' ne!utJnd ;i dir, din cauFa lui 1i, nu are unde trece decJt Jn
i8ediata <ecin@tateI Jn indirL este 8odul de a gJndi Jn ter8enii ClslL dac@ 9ine8 Jns@ cont c@ S<&ul Jn discu9ie nu
este Oc&ul nici uneia din cele trei !oFi9ii &acuFati<al@I dati<al@ sau !re!oFi9ional&recla8at@ &I nu 8ai r@8Jne decJt
o singur@ solu9ie & co8!leti<@I nici dir, nici indir, toc8ai ca la H;
O'ser)a0ie; Solu9ia este <ala>ila 9i !entru su>ordonatele iiesu>:oncti<ale a;l@toare in situa9iile identice cu aie S<&ului discutat'
>0 Aceea7i !ro>le8@ 7i aceea7i solu9ieI 7i Jn structuri cu8 sJnt: ,40 Mie creioanele 1mi tre'+ia+ s5 fie 'ine
asc+0ite ;;; sau ,Q0 .a/oanele +rma+ s5 fie ataate ;;;
O'ser)a0ie; "ariantele & <ariante sintactice li>ere ,o!9ionale0 & cu singularulI Mie creioanele 1mi tre'+ia s5 ;;;; .a/oanele
+rma s5 ;;;; considerate ca singurele literare
Q
I sJnt de&a dre!tul c u 4 t i s 8 eI de 8@ri8ea hi!erur>anis8ului ,aiciI sintactic0G
nu se 8ai JntJlnesc decJt acolo unde eList@ inten9ia de a etala cuno7tin9e de gra8atic@'
B"&ul din ,40 nu este s+'iecti)5, din cauFa lui creioanele, 7i nu este ,' ct indir, din cauFa lui mie 7i din cauF@ c@
nu su>stituie un Ct (repL S<&ul din ,Q0I unde !rin sensul din conteLt a +rma este atran%, de ase8eneaI nu este o
,' ct indirL Jn a8>eleI el re!reFint@ o completi)5 ne+tr5;
4 Ca .' cu dou@ Ac, le ad8ite8I cu eLce!9ia lui a e3amina, !e cele din $AI P& SW(` A;ir8a9ia MClasa construc9iilor cu o>iect
secundar esteI Jn realitateI pai larg@ decJt ceea t indic@ gra8aticile curenteM ,Pan@ #indeleganI 456PI !' QD0 7i lista <er>elor cu
doua Ac ,!&BB0I Jntre care ;igureaF@ 7i a c8estiona, a dasc5li, a informa, a implora, Jn a>sen9a un !ro>e 7i argu8enteI nu sJnt
con<ing@toare'
Q Structura ei tre'+ia+ s5 )in5 este considerat@ de $u9u Ro8alo ,456AI !' 4AD0
c
neliterar@'
-24
Den+miri; =a!tul c@ ,' ct dir 7i ,' ct indir nu cunosc note
`( ct <e intrinsece ,<eFi s+pra Ant C) 7i ;@!tui c@ denu8irile dir 7i indir ni;ic@ ni8icI nici se8anticI
nici sintacticI ;ac necesareI oricii de
444
ode ar !@reaI alte denu8iri' Potri<iteI ca 8oti<ate gra8aticalI le
( onsiderK8 a ;i cele i8!use de cores!onden9ele cu C1!O'A
ia0 6Ct dir ^Z Ct ac+%ati)al&&&&&&&&&&,' ct nro-ac+%ati)alaL
,>0 6Ct indir -B Ct dati)al&&&&&&&&&&,' ct pro-dati)aC@L
ici 6Ct <dir -S Ci prepo%i0ional&&&&&&& -,' ct pro-prepo%i 0ional4';
B' 2n conte3t dia/nostic pentr+ .' c+ Ac-+l 7in Clsl; .' tran%;); .' 8en9ionate la D' ,a0I date de #E1
eronat ca tran% 7a 1ndr5%ni, a p+tea) sau 7i ca tran% 7a tre'+i, a consim0i), nu sJnt niciodat@ tran%;
EL!lica9ia eroriiI !resu!une8I este aceea de a se ;i !us Jntre>area ce@ 7i de a se ;i r@s!uns cu S<&ui'
,#es!re inconcluden9a acestui 8i:locI <eFi su!ra P' Q' 4' 4'0 Concludent@ ar ;i ;ost !ro>a !asi<iF@rii'
.' res!ecti<e necunoscind construc9ia res!ecti<@'
B' 4' JntrucJt Jns@7i aceast@ !ro>@ las@ loc unor eLce!9ii 7a d+rea, a a)ea, ;;;), Ji al@tur@8 o altaI una
care eL!loateaF@ ;eno8enul du>l@rii Ct-ului acuFati<al: constatarea dac@ .' se Jnscrie sau nu Jn
conteLtul Msu>stanti< a pe care P l!o!i!le P <er>ulMG eL' ele)+l pe care l-a d+r+t picior+l, cartea pe
care o am a)+t-oL Jn schi8>I T sol+0ia pe care o 1ndr5%nesc, >pro'lema pe care o pot', T1n)oiala pe
care o consimt, Tcartea pe care mi-o tre'+ie;
B' 4' 4' n .' !ro>le8atic din !unctul de <edere al regi8ului este .'-a '
nse
'
n
na; #E1 Ji d@ ca tran% 7i
intran%; Cu sensul Ma !une se8nM 7am '"semnat loc+l) el esteI e<identI .' cu Ac-+l; El este Jns@ tot .'
cu Ac-+S c sensuri
P
: cu sensul Ma a<ea o anu8it@ se8ni;ica9ieM 7enfant
c+i;
( c
a
Pro&dati<ale sJnt cele introduse !rin dati<ul
A :M
gra8atlc
a ger8an@I (r5positionaler O'jeCtsat%; "eFi Col>ertI !' QC4'
"eFi O
Q
M

(
ap+tea
'
C
(M
ul

ac
uFati<al este al unui .' ur8@tor: eL' pe care o pol re%ol)a; (oate
S

al
_
45BC
( P& CQ' Pe a p+tea nu
Jl consider@8 se8iauLiliar: eL' Cine )rea
4 C
Pon entele latin 7i ;ranceF sJnt date cu toate sensurile lor dre!t tran%; "eFi $u9uI
4OA
1nseamn5 copil) el r@s!unde !oFiti< la !ro>a !asi<iF@rii: Mo>iectul denu ` Jn ;r' !rin enfant este
1nsemnat Jn ro8' !rin copil"; Cu sensul Ma a<ea anu8it@ i8!ortan9@MI Ma constituiMI el r@s!unde
a;ir8ati< la conteLti i nostru: efort+l pe care l-a 1nsemnat aceast5 m+nc5;
B' 4' Q' S&a JntJ8!lat ca .' a repre%enta 7i a constit+i s@ ;ie considerateI cJnd sJnt sinoni8e cu a 0i,
dre!t co!ulati<e: Aceast5 poene repre%int5 crea0ia sa cea mai )aloroas5; ,Stati&2ulg@rI !' 5D0' .'
res!ecti<e nu sJnt Jns@ co!ulati<e nici ci(nd Jl !ot su>stitui !e o 0iA crea0ia sa cea mai )aloroas5 o
constit+ie aceast5 poe%ie, unde du>larea lui crea0ie !rin o ie do<ede7te dre!t .' cu Ac-+S 7i Jn
ase8enea conteLte' Este una din situa9iile Jn care su>stitui>ilitatea nu !oate a<ea <aloare de argu8ent
Jn ;a9a ;a!tului gra8aticalI aici Ac-+S;
$' s' <' si/nificare 7i Larousse 45COI s' <' si/nifier;
4OP
PERSONAL' IMPERSONAL' "ARIANTE OP%IONALE
1. Per!onal. I&(er!onal. Tri(er!onal. /ni(er!onal. In tratarea lui a tre'+i, #E1 a;ir8@ c@ <er>ul
res!ecti< este Mi8!ersonal 7i uni!ersonalM' PreFen9a lui 0i Jn ;or8ularea citat@ ascunde un <iciu !ri<ind
Jn9elegerea rela9iei logice dintre cele dou@ conce!te: el <a ;i e<iden9iat !rintr&un ta>el ce re!reFint@
re9eaua Jn care se Jnscriu 7i se antino8iFeaF@ conce!tele luate in discu9ieI Crit I su>categoriFeaF@ .'
din !unctul de <edere al co8!ati>ilit@9ii lui cu un ,I Jn NL Crit # su>categoriFeaF@ .'-+S du!@ nu8@rul
;or8elor sale de !ersoan@'
Rela9iile ,logice0 !e care le e<iden9iaF@ ta>elul: ,a0 toate <er>ele Impers sint uni!ersonaleI dar nu toate
<er>ele uni!ersonale sJnt Impers, JntrucJt eList@ 7i <er>e uni!ersonale (ersL ,>0 <er>ele uni!ersonale
(ers, s!re deose>ire de cele uni!ersonale Impers, au 7i !ersoana a I+&a !lural: m5
7
orpicioarele,
cartofii n+-ipriescL ,c0 cJt !ri<e7te ;or8ularea Mi8!ersonal /
4
uni!ersonalMI aceasta con9ine un IS3
aditi<G orI (uni!ersonal( nu se adaug@ N8!ersonal(I ci re!reFint@ o tr@s@tur@ ,unica !osi>il@0 a
lui !ersonal(G alt;el s!unJndI ;igurarea acestui 0i aici este tot a7a de a
(m

!reFen
t
a

ei

Jntre
_ no9iune 7i nota
ei & (;eti9a
4
7i (<oioas@
4
' A esteI !rin ur8are Impers - uni!ersonalI du!@ cu8 a d+rea este (ers (Personl
M(Personal
I
a
)edea, (ers - tri!ersonal'
4OB
I I$$JJ Criteri"l -
Criteri"l 4 Tri&er8o)%le
'ERS
i
IM'ERS
/i&er8o)%le
$
U)i&er8o)%le 8Gl.
, ,
'i.
, -
Q' Cu8 8 structurile cu <er>ele de 8ai :os S<&ul
4
este ;rec<entI iar Jn dou@ situa9iiI ridic@ o !ro>le8@I este
necesar sK&l eLa8in@8 Jn !ostura de Oc al !oFi9iilor sintacticeI necircu8stan9ialeI din constela9ia <er>ului
Q
' H;
po%; su>iectI #; po%; Ct acuFati<alI Q; !oF' Ct dati<al 7i N; Ct !re!oFi9ional cu !re!oFi9ia reclama0ii de regentI eL'
a ren+n0a la, a insista 1n; ,Pentru 8oti<area denu8irilor de la Q'I A' 7i P'' <eFi studiul !recedentI6raHHFHYH<'''0
Constat@8I la aceast@ eLa8inareI c@ S<&ul ni se Jn;@9i7eaF@I ca Oc, Jn dou@ !osturi:
Q' 4' Jn !oF' H' I #; 7i N; I S<&ul ;ace !arte din res!ecti<ele ciase de su>stitu9ieI ca su>stitut al Oc&ului de;initoriuI
re!reFentJnd ,' su>:oncti<ale: H; su>iecti<@ 71i place sfi c5fttoreascft), #; !ro&acuFati<al@ 7contin+ii sAl
c5l5toreasc5) 7i N; !ro&!re!oFi9ional@ 7a ren+n0at sa c5l5toreasc5);
O'ser)a0ie; O su>:oncti<al@ !ro&dati<al@ nu a8 JiuJlnit'
=a!tele de aici ,Q' 4' 0 sJnt si8!leI ne!ro>le8atice'
4 S<&ul din su>ordonatele necircu8sianu(ale'
Q Nu intr@ aici atri>uti<aI !redicati<a 7i !redicati<a su!li8entar@I toate trei ;@cJnd !ar
te
siste8ul deter8inan9ilor
su>stanti<ului'
din
4OC
Q EList@ Jns@ 7i situa9ii Jn care S<&ul nu ,8ai0 este Oc al uneia din
!oF'date,H'IQ''c&
QQl Nici +na din po%i0iile date 7#; , Q sau N; ) n+ e3ist5; .'-+S
a nt este atranFiti<' un .' care adic@ re;uF@ 7i !oF' #; , 7i Q; I 7i N; 7a
r

'
; a 1ndr5%ni, a m+ri, a p+tea 7' a' 0(' Ast;elI S<&ul din a 1ndr5%nit s5
',W &Meste o co8!leti<@
Q
& nici !ro&acuFati<al@I nici !ro&dati<al@I nici !ro&
!re!oF8onalK'
Q' Q' Q' (o%i0ia -#; I Q; sau N; - e3ist5, d+r este oc+pat5, ocu!at@ de unul din 8e8>rii clasei de su>stitu9ie
res!ecti<e' In eL' ,40 l-am ateptat s5 )in5; s5 )in5 nu este o !ro&acuFati<al@ din cauFa lui l&I Jn eL' ,Q0 mie
creioanele 1mi tre'+ia+ s5 fie 'ine asc+0ite, S<&ul nu !oate re!reFenta o !ro&dati<al@ din cauFa lui mie;
O'ser)a0ie; Se su>Jn9elegeI dac@ a8 ;i r@8as la dihoto8ia (tranFiti<( H (intranFiti<(I !otri<it c@reia tot ce nu este tranFiti< este
intranFiti< 7i tot ce nu este direct este indirectI S<&ul din eL' ,40 7i ,Q0 ar re!reFenta o ,' c indirect5; Jn su>sidiar <or>indI
aceast@ ;als@ dihoto8ie i8!lic@I !entru (indirect(I o defini0ie ne/ati)5A Meste (indirect( ceea ce nu este (direct(
4
('
,ol+0ia; Su> Q' QI 4' 7i Q' Q' Q' sJnte8 Jn !reFen9a unei !oFi9ii noiI cu tr@s@turile: ,a0 este o !oF' Ct distinct@ de
Ct!O', adic@ de !oF' Q'I Q;, N;, 7iI se su>Jn9elegeI de !oF' (circu8stan9ial(G ,>0 este ocu!at@ de ,' su>:oncti<aleI dar
7i de con:unc9ionale ,eL' 1l )5d c5 )ine
Q
);
Den+mirea po%i0iei; S@<Jr7ind o l@rgire a sensului lui ne+ter, de la Mnici unul din doiM la Mnici unul din trei sau
8ai 8ul9iMI a8 nu8it aceast@ PoFi9ie !oF' Ct ne+tr+, iar Oc-+l eiI ,' ct ne+tr5;
A' .ariante op0ionale 7.o) - (ers sau Impers;
^ D' 4' Pro!une8 ter8enul de op0ionale, Jn locul celui de li'ere, dintr&
'
<
M
u
/i nici Jntre>area ce@ nu sJnt !ro>ante !entru regi8ul <er>ului' A Suc
n

se8a
tic ea este o e3plen)5;
care
se co
a

eLe8
P(u nu este !redicati<@ su!li8entar@I du!@ cu8 nici gerunFiul Jn
su
P+8area 4 c MM
CSte

M c
X
Mc
as
P
ect

<er
>
a4
M& "ps
o>9inut este nu8ai ce r@8Jne du!@ "ps; (
a
t
l

aser
nanticI ;@r@ ca su!ri8area acestuia s@ ai>@ totdeauna ca reFultat un
4O6
un 8oti< de ordinul !ro!riet@9ii: li'er este i8!ro!riu a se a!lica fapt+l W ,<ariantei0I care nu are cu8 ;i li>er sau
neli>erG li'er este de do8eni atit+dinii, aceasta <iFJnd li>ertatea <or>itorului de a o!ta !entru o anu8itM <ariant@'
A' D' Q' La rJndul ei' o!9iuneaI una sau altaI este deter8inat@ de 8oti<e ;eluriteI inclusi< de circu8stan9eI JneJt
Mo!9ionalitateaM !oate cunoa7te grade di;erite de acce!ta>ilitateI !utJndu&se a:unge !Jn@ la <ariante
non&Mo!ta>ileMI cu8 ar ;i Mgre7elile de li8>@M'
A' D' A' Jn ce ne !ri<e7teI cit@ <re8e unele <arianteI de 8ai :osI ;a9@ de care a<e8 reFer<eI sJnt acreditate 7i chiar
sus9inuteI le <o8 Jnscrie ca !e unul din 8e8>rii cu!luluiI !er8i9Jndu&ne s@ ne 8en9ion@8 o!9iunea 7i 8oti<a9ia
eiI ;@r@ a o ;ace nu8aidecJt Jn nu8ele li8>ii literare'
A' 4' Purt@8 discu9ia alegJnd ca !unct de s!ri:in cu!lul de eLe8!le:
A' .a/oanele tre'+ia s5 fie ataate;
2' .a/oanele tre'+ia+ s1i fie ataate';
Not5; Ca Jn Jntreg articolul' A' Jnsea8n@ <ariantele cu <er>ul ;olosit Impers; iar 2'' cu <er>ul ;olosit (ers;
"or>itorul se a;l@ Jntre dou@ te8eri: ,a0 sau se te8e s@ nu s@<Jr7easc@ un deFacord 7i atunci alege <arianta 2' I ,>0
sau se te8e s@ nu ;ie :udecat de a nu ;i Jn<@9at ,la 7coal@0 c@ unele .' sJnt Impers 7i atunci alege <arianta A'
$ra8aticile 7i dic9ionarele a>solutiFeaF@ <aloarea Impers & ne re;eri8 !entru 8o8ent la a tre'+i &I a>solutiFare
!e care unele concesii t@cute <alorii ,Jntre>uin9@rii0 (ers
#
sau unele reFer<e ;a9@ de Jntre>uin9area (ersr nu ;ac
decJt s@ o su>linieFe'
A' Q' #u!@ c'nn se <a <edeaI <or tre>ui ad8iseI !entru anu8ite <er>e Jn anu8ite structuri IHeFi iiifra P' 4' 7i P'
Q' 0I 7i <aloarea (ers, sau 7i
4 Ne ;olosi8 de structuri cu su>iectul la !lural '7i cu <er>ul la i8!er;ect sau la <iitor !entru a se !une Jn e<iden9@ acordul sau
non&aeordul'
Q $AI 45CAI II !' QPB'
A O <ariant@ 2' este considerat@ c<asilaterarK ,<eFi $uiu Ro8aloI 456AI !' 4AD0'
4OO
"a
!recu8 7i .o, <ariante nici nu Mcu dre!turi egaleM' TMin9a !entru una din dou@ a<Jndu&7i o 8ai con<ing@toare
8oti<a9ieI P
re
ka:t@ !utJndu&se a:unge !Jn@ la !unerea ei su> se8nul Jntre>@rii ,<eFi
infra ,O'0&
Ca argu8ente ,aiciI cu a tre'+i) Jn sensul celor de 8ai sus aduce8:
ia0 Structurile 2' sJnt a>solut literareI ;ie 7i nu8ai !entru c@I !ur 7i MJnnlu nu se !oate s!une alt;el: un <or>itor
care nu este ur8@rit de lmpers nu <a Fice sau <a !re;era s@ nu Fic@ mie creioanele 1mi tre'+ia s4 fie 'ine asc+0ite
sau mie creioanele 1mi )a tre'+i asc+0ite;
,>0 =rec<en9a 8are a structurilor 2' se constituie singur@ Jn argu8entul c@ asist@8 la o tendin9@I a!roa!e
Jncheiat@I de personali%are, tendin9@ c@reia o gra8atic@ ce 9ine !asul cu realitatea nu i se !oate J8!otri<i' Se
Jn9elegeI tendin9a de care <or>i8 se des;@7oar@ li8itat la !ers' III' Cit !ri<e7te ac9iunea ei asu!ra !ers' I 7i II 7e+
tre'+iesc, t+ tre'+ieti); aceasta este inco8!ara>il 8ai sla>@ 7i !roduce structuri neacce!tate de li8>a literar@'
,c0 Cu structurile A' se !oate c@dea Jn cultis8 sintacticI un cultis8 de gra<itatea hi!erur>anis8uJui sau
chiar a agra8atis8ului 7/reelile tre'+ia rec+nosc+te);
P' A!lic@8 cele de 8ai sus la <er>ele a tre'+i 7i a +rma; Li8itat la Fona <ariantelor o!9ionaleI ne <o8 re;eri 7i la
alte <er>e'
4. 1. A tre*ui. ?actorii de care de!ind <alorile (ers 7i lmpers sJnt de ordinul ocuren9elor: !reFen9a Jn sau a>sen9a
din structurile cu a tre'+i a co8!onentelor: ,a0 6"&ulG ,>0 S<&ulG ,c0 (art-S3S r@8as du!@ su!ri8area lui
s5
f1eL
s+pin+l ;@r@ !re!oFi9ie('
reFent@8 lista structurilor cu a tre'+i, organiFJnd&o du!@
8
!onentele lor 7i conse8nJnd: a0 <aloarea
lui & (ers, lmpers sau .oL >0 ;
s@u
,leLical0 atunci cJnd acesta este altul decJt Ma ;i necesarM
Q
G c0
c
Pa sintactic@ a
unora dintre co8!onente'
S
"eFi
IordanI
Q
"eFi#E1 s
45BPI !' PAB' <' a tre'+i;
4O5
I "N a j MG eL' ,40 (loi )or mai tre'+i, c5 altfel ;;; tre'+ia+ nite creioane; "aloarea: (ers;
eL'
,Q0 1mi
II
,)"A eL' ,A0 .a tre'+i s5 admitemL eL' ,P0 -re'+ie
sa se fi
oprit pe +nde)a; "aloarea: Impers; =unc9ia S<&ului: !ro!oFi9ie su>iecti<@ Sensul iui a tre'+i din ,P0: Meste
!ro>a>il H !osi>ilM' La relie;area acestui sens contri>uie 7i S<&ulI el Jnsu7i a<Jnd aici un sens !reFu8ti<' Acela7i
sens este selectat 7i de un c5A eL' ,B0 -re'+ie c5 s-a oprit pe +nde)a; Mai ales ur8at de c5, tre'+ie se a!ro!ie de
clasa ad<er>ului'
O'ser)a0ii la II' N&ul nu ;igureaF@ Jn ;or8ula structuriiI !entru c@ sau nu eList@I eL' ,C0 )a tre'+i s5 se admit5, sau eList@I dar este al S<&ului'
A!artenen9a H"&ului la S< este cert@ Jn ur8@toarele dou@ situa9ii: a0 H"&ul este situat intre ca 7i s5A eL' ,60 -re'+ia ca el sa piere mai i+tii; A >0
I"&ul este la !ers' I sau 44I !ersoane cu care a tre'+i este inco8!ati>ilG in situa9iile >0I !oF' N-+lm nu schi8>@ organiFarea structurii: eL' ,O0
Noi )a tre'+i H .a tre'+i noi ,ii plecam mt1i;
III "N P O P ,)"; Cu structurile de acest ti! sJnte8 Jn Fona .oA eL' ,50' A' Am'ele tren+ri tre'+ia I2' tre'+ia+ s5
soseasc5 la aceeai or5; In A' : <aloareaI ImpersL S<&ulI !ro!oFi9ie su>iecti<@G i"&ulI su>iect al su>iecti<ei' Jn
2' : <aloareaI (ersL H"&ulI su>iectul lui tre'+ia+L S<&ulI co8!leti<@ ne+tr5 ,<eFi s+pra #; 0' Consider@8
acce!ta>ile a8>ele <ariante' Pre;era>il@I !entru nota ei de autenticitateI <arianta 2'
Jn structurile I" 7i "' una din co8!onente este (art ,<aria>il0I ra8a
s
du!@ su!ri8area lui s5 fie;
I" "N P O P (art" sau Mj a (art P N"A eL' ,4D0 Re%+ltatele
tre'+ia+ )erificate sau eL ,440 -re'+ia+ )erificate re%+ltatele; PoFi9ia
M-
iI aiciI nu schi8>@ organiFarea structurii' "aloarea: (ersL (art
es
"ps, unul o'0in+t, !rin su!ri8area lui s5 fie,
dintr&o co8!leti<@ ne+t'
a
-
Ipote%a +nei Fone .o; Consider@8 eL' ,440 dre!t <ariant@ 2'
s
45D
o >otetic@ <ariant@ A'I eL' ,4Q0 -re'+ia )erificate re%+ltatele ,4Q(0 )erificate re%+ltatele; Aceast@ <ariant@ este 8ai 8ult
neacceptat5 - leacce!ta>il@ & l@sJnd la o !arte 8oti<ul deFacordului &I !e >aFa Mni8eni nu s!une a7aMI Mtoat@
lu8ea s!une ''' M 8a:orit@9iiM0' #in !unct de <edere sintacticI deci ca aniaticalitate, ea este Jns@ corect@:
)erificate re%+ltatele re!reFint@ o >iecti<K red+s5 & Jn care re%+ltatele este su>iect &I iar su>iecti<eleI inclusi<
reducerile lor' ca 8ulte alte su>ordonateI sJnt li>ere s@ ai>@ su>iectul la un nu8@r sau altulI indi;erent de nu8@rul
"6Rului regent' Jntr&i0 ase8enea <ariant@' A'I !oFi9ia H"&uJui este' se&n9elege' o>ligatoriu du!@ (an; In su>sidiar
8en9ionind' structura <ariantei 2' re!reFint@ o reorganiFare a <ariantei A'I reorganiFare !rodus@ de atrac9ia
eLercitat@ de !luralul A(&ului 7re%+ltatele) asu!ra lui tre'+ie;
O8senatie; Aceea7i atrac9ie s&a 8ani;estat 7i la III' ;@r@ ins@ a crea' intre A' 7i 2'I o distan9@ atit de 8are ca aici' unde A' esic ueacce!tat'
I"M Structura Mj P& (art a c5", eL' ,4A0 -re'+ie acceptai t5 p5m1nt+l
se-n)1rtete; !are a ;i di;erit@ de cea de ia I"' unde ;igura un A' Acest A
eList@ 9Gi aiciG este su>stanti<ul fapt+l 9e<entual ade)5r+l), su!ri8atI dar
recu!era>ilI iar recu!erarea o consider@8 o>ligatorie !e >aFa a trei
argu8ente: ,a0 a ;ace a>strac9ie de fapt+l ar Jnse8na ca acceptat s@ ;ie un
M,MH in<aria>il(I or' un ase8enea (art nu eList@ decit Jn !aradig8ele
<er>ale 7tiute & !er;ectul co8!us eicG ,>0 acceptat esteI ca !este tot 8ai
s
usI un (art la A singular 8asculin & orI du!@ cu8 se 7tieI Jn construc9ia
!asi<a (art nu !oate ;i decJt <aria>ilG ,o la recu!erarea lui fapt+l o>lig@
* un9n sai o!oFan9i careI dac@ au alte categorii decJt 8asculinul singularI
Mnt

nesu
!ri8a>ili leL' tre'+ie acceptat5 ideea c5 ;;;); In structura I"'
rea iui a tre'+i este ImpersL (art, ele8entul la care se reduce
c
R<aI N-S3S, su>iect Jn su>iecti<a redus@G !oFi9ia N-+!+i, o>ligatoriu
la
drea!ta (art;
O'ser)a0ii, ,a0 Jn a>sen9a M fapt+l, atri>uii<a c5 se tn)1rte>e; !rin glisareI ocu!ind adic@ distan9a no8inali<al@' de<ine 7i ea o
su>iecti<@ & succedent@ reduse 7acceptat) &I ca Jn N+-i loc +nde s5 stai W N+-i +nde s5 s+it;
cerarea lui ca i
in<aria>ilI <eFi Nea89uI 45OC' !' 4BO'
454
,>0 Structura I" ,eL' 4'A0 este identic@ cu cea de I"' eL' 7S#S cu :' ca singularul iui fapt+l din , 4A N scoate structura ac su> `( -(MMc
A
acce!ta>ilitatii' `` c- Se su>Jn9elegeI un eLe8!lu a3 fa+nii tre'+ia W ( _(
a
(
a
re!reFint@ o alt@ organiFareI descris@ Ia I"' eL' ` lO'i si i S i :'
lFlai
"Mj a su!in tar@ !re!oFi9ieM: eL' 7lN)-re'+ie ac0ionai rapiKp "aloarea: ImpersA su!inuiI
contragere a su>iecti<ei'
Concl+%ie ,ia PI -'0 A tre'+i este totdeauna +nipersonal, uni!ersonal (ers, ca in eL' qii 9d ,Q0 Jn organiFarea
structurilor de Sa I' ei nici nu !oate ;i conce!ut decJt ca (ersL alt;el s!unind' <aloarea iui de (ers este d a t a' nu
este reFultatul <reunei trans;or8@ri ,<eFi infra P' P'I Concl+%ie);
4. 2. A ur&a este 7i (ers 7tripersonal), 7i Impers; du!@ cu8 cunoa7te Ri o nmn S'tF
I (X a j MG <aloareaI (ersA Jntre>uin9at cu Ac-+S; eL' ,40 "l mi-a +rmai sfat+rileL eL' 7#) "+ 1l +rme% pe IonL cu D-+l, eL'
,A0 &+i Ion e+ 1i +rme%A ;olosit atran%iti)A eL' ,P0 "+ +rme% la r1nd, sau eL' ,B0I cu su>iect
nedeter8inatI Jn .a +rma
#
; Tot (ers, ur8at de o su>iecti<@ !ro&no8inati<alKI eL' ,C0 2rmea%5
cine fi/+rea%5 pe list5;
O'ser)a0ie; =ace8 distinc9ie Jntre su>iecti<ele care su>stituie un N 7e3; ,C00 7i su>iecti<ele care ;ac i8!osi>il un N, cL' Re%+ltA) ai premisa a
fost corecta-
II Mj a c+ sau s5"; r8at de o con:unc9ional@I eL' ,60 De a'
X
+rmea%5 ,MreFult@M0 c5 tre'+ie s5 mai
1ncerc5m, sau de o su>:oncti<alaI e&
L
&,O0 2rmea%5 s5 mai 1ncerc5m, a +rma este Impers'';
4 Construc9ia cu de 7tre'+ie de r5sp+ns), du!@ cu8 arat@ Iordan' 45BPI !' PAA' iiereco8andaLil@'
Q Pentru eLe8!luI <eFi #E1I s' <' a +rma;
A "aloarea Impers; de7i nu re!reFint@ o Jntre>uin9are ocaFional@I 8i este conse8n( #E1'
-,4
rile din eL' ,50 Noi ! .oi +rma s5 ;;; se asi8ileaF@ eLe8!lului
` sus si eLe8!lelor ,O0 de la a tre'+i 7Noi I .oi )a tre'+i s5 ;;;); ,O0 de 8ai MNR`Y '
' ' '' '''
In
<aria>ilitatea de !ersoana 7I nu8@r
a lui a +rma, din ,50I nu o
in<b
MMWM.'
8

ca

se8n
de gra8aticaliFare ,ca la Noi era s5 ;;; ), ci ca
CDI
i (ndu&se toc8ai !rin caracterul
Impers al <er>uluiI care esteI 7i aiciI !Sati<7inuse8iauLiliar
4
'
in toate eLe8!lele de su> III a +rma este deci !redicati<I Impers, iar su>ordonateleI su>iecti<e'
--- Ipj
P
* a B<M' Ca 7i la a tre'+i 7i ca 8ai :osI la P' A' 7i P' P' I cJnd N&ul 7i S<&ul sJnt co!reFente in
structur@I Jn organiFarea re;lectat@ de ;or8ul@I cu N&ul la stJnga <er>ului 7i S(<&ul la drea!ta luiI ne
JntJlni8 cu .oA eL' ,4D0' A' .a/oanele +rma s5 fie ataate; 2' .a/oanele +rma+ s5 fie ataate; #e
!re;eratI ca !este tot' <ariantele 2'
Jn A' I a +rma este Impers, iar S<&ulI su>iecti<@G Jn 2' I a +rma - (ers, iar B"&ul & ,' c ne+tr5;
P' A' ",e i8!ersonal a .'", seria a se cere, a se c+)eni, a se imp+ne
etc' G eL' A' ,e cere ca articolele s5 fie cititeA 2' Articolele se cerea+ s5
fie cititeL 2 ' Articolele se cerea+ citite; ,e din 2' 7i 2 ' J7i !ierde <aloarea
i8!ersonalMG su>ordonateleG Jn AI su>iecti<@' Jn 2' I ,' ct ne+tr5 7i nu
s
tFpro-ac+%ati)al4 ,Mdirect@M0I din cauFa lui seL (art din 2(' I "ps;
O'ser)afii; ,a0 /i ,' a ne+tre, ca 7i celelalte co!ulati<e 7i ,' ct pro-ac+%ati)ale sau coordonatele cop+lati)e, ;urniFeaF@
regentei lor "ps; ,>0 #o<adaI indirect@I c@ h!s&uS se su>ordoneaF@ nu8ai BH&uluiI nu 7i <er>uluiI o constituie ;a!tul c@ "ps-+S
nu a!are Jn !reFen9a <er>elor Impers, toc8ai din cauF@ c@ un <er> Impers eLclude ,l-+S necesarI ca ter8en regentI hH]&ului'
` P' A merita; EL' A' Merita ca articolele s5 fie cititeL 2' Articolele
re
Fult@ ( `
a

+rttla
s5, al@turi de
tre'+ia s5, sJnt considerate ca unit@9iI de unde
a

a
+rma ar ;i se8iauLiliarI <aloare conse8nat@I ;@r@ eLe8!leI 7i Jn #E1 ,s
' <'0'
45A
merita+ s5 fie cititeA 2. Articolele merita+ citite
H
; =unc9iile co8!onent l de aici sJnt identice cu cele din P' A' I cu
eLce!9ia su>ordonatei din R undeI neeListJnd Ac-+S se; ea r@8Jne o ,' c pro-ac+%ati)al5;
Concl+%ie; Tr@s@tur@ general@I Jn trecerea de la Impers la per distinge8 dre!t -d un <er> regent Impers 7i o
su>iecti<@G 8o8enteV trans;or8@rii sJnt dou@: ,a0 su>iectul su>iecti<ei trece ,Mse re!oFi9ioneaF@M0 la stJnga
<er>ului regentI iar ,>0 acesta se acord@ cu su>iectul trans;erat de<enit su>iectul s@uG ;a!tul este !us Jn e<iden9@
de !luralul <er>ului regent: su>ordonata r@8Jne cu acela7i su>iectI de&acu8aI su>Jn9eles' Se o>9in dre!t -t
<ariantele 2' CJt !ri<e7te <ariantele A' 'ele nu sJnt altce<a decJt cJte un -t aS trans;or8@rii de 8ai sus n e d u s @
!Jn@ la ca!@t sto!at@ adic@ o dat@ cu realiFarea 8o8entului ,a0'
SJnte8 ast;el Jn !reFen9a a dou@ <arianteI A' 7i 2' G <ariantele 2' sJnt !er;ect gra8aticale 7i !re;erateI ilustrJnd ca
Jncheiat@ tendin9a personali%5rii <er>elor discutate'
Pro>le8a acce!ta>ilit@9ii aici nu se !une !entru <ariantele 2' I ci !entru <ariantele A' Se !oate ad8ite c@
acce!ta>ilitatea acestora din ur8@ este de grade di;erite: greu acce!ta>il@I de7i gra8atical@I <arianta -re'+ia
)erificate re%+ltateleL acce!ta>ileI Am'ele tren+ri tre'+ia s5 ;;; sau .a/oanele +rma s5 ;;;
Jn su>sidiar notJnd aiciI a7a du!@ cu8 s&a <@Fut 8ai susI su>iecti<a din -d J7i schi8>@ Jn -t ;unc9iaI du!@
organiFarea structurii regentei de<enind ;ie o ,' c ne+tr5, ;ieI ca Jn merita+ s5 fie ;;; I o ,' c pro-ac+%oti)cil5;
4 $AI 45CAI consider@I !e >un@ dre!tateI structura merit5 l5+dat ca neliterar@ ,.ol N ) Q4P0'
45P
PRE#ICATL' #E=INI%IE' CLASI=ICARE &#ESINEN%IAL /I
INTONA%IONAL
D' n nu8@r de 8e8>ri ai !oFi9iilor sintactice se realiFeaF@I du!@ cu8 se 7tieI !rin categorii gra8aticale ,8ai
de!arteI c' g'0' Jn ast;el de situa9iiI c' g' este nu nu8ai 8od de realiFareI ci 7i definiens;
4' Pro>le8a )e'iniiei 7Def) !redicatului eL!ri8at !rin <er>' 7(reci%5riA ,a0 )er', Jn discu9ia de ;a9@I se re;er@ la
toate categoriile de <er>e &se8anticeI ase8antice etc' & 8inus auLiliarele 8or;ologiceI acestea ;iindI Jn structura
unit@9ilor <er>ale co8!useI s+'+nit50i, iar ca su>unit@9i nu !ot constitui o>iect al sintaLei: ,>0 e<it@8 sintag8a
M!redicat <er>alMI !entru c@ aceasta ar reactualiFa antino8ul in<alidat M!redicat no8inalM 7i din 8oti<ele
cu!rinse la Q' C'0 Pe linia celor de su> D'I ne !ro!une8 aici s@ identi;ica8 c' g' !rin care <er>ul se constituie ca
(; Pro>le8a !are de 8ult reFol<at@: aceast@ c' g' ar ;i mod+l - M8odul !ersonalM'
l"l. Do)ul sa+ (er!oanaK
Ll"l. Sintag8a M8oduri !ersonaleMI Jn care personale !are a indica
nota a 8odurilor nu8ite ast;elI oculteaF@ li8ita dintre alt;el
noscutele ca do+5 c' g'I mod+l 7i pers, deose>ite atJt !rin con9inutulI
cel WS c
r8
c
ect
(
<e
(
e
( l_
r
G ;a!tul c@ aceste ;lecti<eI 7i ale uneiaI 7i ale
a9ii
a

tC
&
eL
(
st@
(
n

struc
tura aceluia7i <er> ;init nu co8!ort@ nici o
re

lntre
s;erele res!ecti<elor c' g'I necu8 una 7pers) s@ ;ie o not@
&nu8itele M8or;e8e gra8aticaleM'
45B
celeilalte 7mod+l);
4' 4' 4' 4' #e aceeaI personale I nepersonale a!licate 8odurilor i <o8 Jn9elege & racJnd concesia de rigoare & CA
ar@tJnd compati'ila>> , incompati'ilit50ile 8odului cu pers;
1. 1. 2. Per!onale Ki (re)i#ati$e. Cunoscutele clasi;ic@ri ale 8odurilor arat@ c@ acelea7i care sJnt predicati)e
sJnt 7i personale, care sJnt nepredicati)e sJnt 7i nepersonale; Cu reFer<a Jn9elegerii ca 8ai sus a ad:ecti<ului
personale, ;or8ul@8 alternati<a: sJnt eleI res!ecti<ele 8oduri personale !entru c@ sJnt predicati)e, sau sJnt
predicati)e !entru c@ sJnt personale@ R@s!unsul: sJnt predicati)e pentr+ cn s1nt personale; Con9inutul
!redicati<it@9ii Jl constituie deci persoana 7i nu mod+l;
1. 2. Per!oana ,!K nu&rul. Al doilea defmie+s, al@turi de 7i J8!reun@ cu pers; este nu8@rul 7nr), a8>ele ;iind
cu8ulate Jn acela7i ;lecti<'
1. 2. 1. Pree&inena (er!oanei as+pra n+m5r+l+i; #ate ;iind inerenta i ;a!tul de a a!@reaI la <er>I nu8ai
asociateI !are a ;i greu de a;ir8at !ree8inen9a pers asu!ra nr; Totu7iI ia aceast@ concluFie conduce co8!ara9ia
dintre ,a0 o ,t realiFat@ !rin acord ad:ecti<al 7fetifa )oioas5) 7i ,>0 o ,t, !rin acord <er>al 7feti0a alear/5);
Constat@8 c@ Jn ,t ,a0 :ocul caFual al BH&ului e li>erI acesta !utJnd sta Jn orice caFI Jn ,t ,>0 BH&ul este o>ligat s@
stea Jn NL cauFa acestei di;eren9e 8' iate ;i eL!licat@ !rin nr, JntrucJt acesta este !reFent Jn a8>ele BHG reFulta ea
di;eren9a nu se !oate eL!lica decJt !rin pers, a>sent@ Jn ,t ,a0I dar !reHent@ Jn ,t ,>0' Jnsea8n@ cCpers, 7i nu nr,
este cea care McereM ,nu s!une8 Mi8!uneMI <eFi mfra P' ,400 N-+S, N !rin care S6&ul este B 7i corelati< al P&ului'
(ers este deci !ree8inent@ ;a9@ de nr;
Not5; Pe >aFa acestei !ree8inen9eI la # .o8 re9ine pers, acolo nr tuM nese8ni;icati<'
1. 2. 2. Per!oan %i nu&r !)s! &o). Cu ,t , - (' sJnte8 Jn do8eniul inerentei, inerent@ care se sus9ineI Jn
!rinci!alI du!@ cu8 se 7tieI P
r
M
re!etare a c' g' : Jn ,t !e care o discut@8I re!etarea pers P nr este
totuna
4 #es!re , - ( ca ,t, !redicati<@I <eFi ,ens rela0ional 7i MartinetI !' 4CP'
45C
I I :n pers 7i nr; #e7i co8une a8>ilor -, date ;iind deose>irile lor
C

aC
_staFK 7i rolI ele tre>uie di;eren9iate & Jn c' g'
prime 7pers H P nr H), W T tate Jn ,I, 7i c' g' sec+nde 7pers # P nr #), 8ani;estate Jn <er>ul
;inii&
O'ser)a0ie; S!re deose>ire de nr H, care are tlecti<' pers I nu are ;lecti<G o ast;el de 8arca ar ;i de alt;el su!er;lu@I
su>stanti<ele situindu&seI !rin Mlogica lucrurilorMI la pers I III; #e alt;elI nici !ronu8ele !ersonale nu au pers l <ehiculauG
gra8atical ,!rin ;lecti<0I ci leLicalI e+; t+; el ;iind irei cu<inte distincteI reunite M!aradig8atic
4
(I !e >aF@ de su!le8is8
Con;runtindI de !e aceast@ >aF@I pers P nr cu mod+l, <ede8 c@ ele se deose>esc esen9ial: ,a0 pers &t& nr eLista 7i ca sec+nde,
!e cind mod+l nuG ,>0 ca sec+nde, pers # P nr # sJnt selectante ,contractante0 7i ast;el sJnt rela0ionale
#
L mod+rile M!ersonaleM
nu sJnt rela9ionale' Ca do<ad@I trecJnd <er>ui !rin di;eritele mod+ri, el nici nu&7i schi8>@I nici nu&7i !ierde calitatea de
!redicat' Asta' s!re deose>ire de pers 7pers #); care' dac@ este alta decJt cea i8!us@ de SI ;ace ca ;unc9ia de ( s@ dis!ar@I sauI
alt;el s!unJndI , -( s@ se deterioreFeG ,c0 (ers # O nr # realiFeaF@ 7i e!uiFeaF@' Jn ,t discutat@I inerenta: 8odurile se art@ in
a;ara inerenteiG ,d0 ca relatam corelati) al S&ului' P&ului tre>uie s@ i se ;or8uleFe o Def Jn consecin9@I cu!rinFind adic@ 7i
corelatul' Det !e care pers # &r nr # o !er8itI Jn ti8! ce mod+l, ;iind str@in SH&ului' nu o !er8ite'
4' A' O dat@ sta>ilite c' g' definitoare, logica i8!une !reFen9a eLclusi<@ a res!ecti<elor cI g' Jn ;or8ularea Def;
() ur8Jnd a ;i M<er>ul care selecteaF@ un ,I ,Jn N) !rin acord cu acesta Jn pers 7i nr";
SN A' 4' PreciF@ri 7i considera9ii cu !ri<ire la Def !ro!us@ & !e scurtI o hReH!rin acord Jn pers, o Def A; ,"eFi 7i o
Def R, infra A' 0
(N A' 4' i' Def A nu cu!rinde decJt ocu!antul de >aF@ al !oF' (, realiFarea de;initorieM
A
l@sJnd Jn a;ara ei alte
realiF@riG !entru cu!rinderea `Y( a acestora <o8 !ro!une 7i o Def R, care Jns@ nu !oate ;i ;or8ulat@ decJt du!@
descrierea de la Q'
par ,;
sare
' al@turi de paradi/matic 7i sinta/matic, dou@ ad:ecti<e care s@ deri<e de la T@8
a
'
res
P
ecl
(
<
sinta/m5L aceste ad:ecti<e ar
!utea ;i paradi/mic 7i sinta/mic; ' 8oti<Jnd !rin 8odelele fonemic; le3emic, Jl utiliFeaF@ !e sinta/mic; 7,emiotic5
:!aI su> ti!ar'0
Cme
boriile rela0ionale;
0
ru
realiFare de;initorieMI <eFi $u9u Ro8aloI 456AI !' 4D5'
456
4' A' 4' Q' Def A su>Jn9elege ca acce!tat@ teFa eListen9ei unui S( M structura de adJnci8e( 7i Jn caFul <er>elor
i8!ersonale' La argu8ent de ordin trans;or8a9ional de la >aFa acestei teFeI al@tur@8: ,a0 orice ,t e> >inar@
Q
G ,>0
dat@ ;iind eL!ri8area lor desinen0ial5, pers 7i nr nu&7i schi8>( naturaI calitatea de sec+nde, pers # a nr #, nici Jn
<er>ele Mi8!ersonaleM iar ca sec+nde continu@ s@ le !resu!un@ !e cele primeA dac@ 7i Jn ro8Kn@ ar ;i o>ligatorie
;olosirea !ronu8eluiI !ersonalI a8 Fice 7i noi & n ei; 7ploaia) plo+5 & el plo+5, ca Jn Sat' *+piter tonans - *+piter
tonat sau ca Jn ;r' II ple+t, adic@ Jn ro8' D+mne%e+ 6face s5Bplo+5;
4' A' 4' A' Def A ur8@re7te s@ concentreFeI eL!licit sau i8!licit ur8@toarele tr@s@turi: ,a0 s@ con9in@ un
definiens /ramatical ,<eFi pers S nr) 7i ast;el s@ ;ie /ramatical5 7i nu se8antic@G Def !rin mod este 7i ea
gra8atical@I nu8ai c@ mod+l nu este definiens; ,>0 S@ con;ere ast;el acord+l+i statutul cu<enit: neli!sit din
ca!itolele des!re ( ale 8anualelorI dar s+'iacent de;ini9iilorI acord+l urc@ la rang de definiens 7i este ca urinareI
cu!rins Jn Def; ,c0 S@ ;ie rela0ional5, !rin cu!rinderea 7i a corelati<uluiI a S&uluiG Def se8antic@ cunoa7te 7i ea
aceast@ tr@s@tur@: M''' care arat@ ce ;ace ''' su>iectulMG Def !rin mod nu o cunoa7teG ,d0 s@ con9in@ ideea de
inerent5 7S_cS Jn Def A cu<Jntul acord)L #eH!rin mod n+ o !oate ;ace' ,O eL!lica9ie a acestei Def !oate ;i aceea
c@ 9ine s@ cu!rind@ 7i <er>ele Mi8!ersonaleMG des!re asta <eFi s+pra 4' A' 4' Q'0' ,e0 S@ arate fel+l rela0iei dintre (
7i ,A <eFiI Jn Def A, <er>ul selectea%5, 7tiindu&se c@ selectantul este totdeauna un -s; ,#es!re teFa ( -,, <eFi infra
P'0 ,;0 S@ con9in@ dinamica !roducerii ,t ,-(A <eFiI Jn Def A selectea%5 ,
E
McontracteaF@MI Manga:eaF@M0'
Q' (ro'lema #la!i'i#rii (re)i#atului. Cu8 definiens-+) P&ului este!bY
]
Q 7i cu8 pers # esteI Jn con9inutul eiI
una indi<iFi>il@
A
I nici ;&ul nu are cu8 s@ ;ie su!us <reunei su>categonF@n de ordinul con9inutuluiG la ni<elu
eL!resiei saleI a pers #, o dihoto8ie Jns@ se i8!une' Jnainte de a
4 "asiliu E'&$olo!enu(aI !' 66 &Ri $u.u Ro8aloI 456A' !' 44C&l46'
Q MTout sTntag8e est >inaireM' 2allTI !' PBI
A "alorile !ers QI 4I II' III' sJnt aici nese8ni;icati<e'
45O
I Q A'I este necesar s@ eLa8in@8 <aliditatea !redicati<it@9ii unor intau7 ' > gru!a aceste ;a!te Jn
eLtrali8inare Def-ti !ro!use 7i inlrali8inare acesteia'
' A k "3traliminare; Jntr@ Jn discu9ie aici ad<er>ele M!redicati<eM 7i inter:ec9iile M!redicati<eM'
O'ser)a0ie; Jn ce !ri<e7te inter:ec9iaI <o8 ;ace deose>ire intre inter:ec9ia ca propo%i0ie, situa9ie !e care o discut@8 aici' su> Q'
D' 4'I 7i inter:ec9ia !urt@toare de l+t pred ,<eFi Q' A' Q' Q'p' Pentru aceea7i deose>ireI <eFi 7i $AI !' PQ5'
Res!ecti<ele cu<inte nu sint <ariet@9i ale P&uluiI !entru c@ nu au persL ele nu sint i8!ersonaleI ci
apersonale 7i ast;el apredicati)e; =oarte !ro>a>il M!redicati<itateaM lor a ;ost in<ocat@ !entru ca !rin
aceasta ele s@ !oal@ c@!@ta statut de !ro!oFi9iiG aceast@ calitate inter8ediar@ ,oricu8 eLtrinsec@0 nu
este Jns@ deloc necesar@G a<e8 7i propo%i0ii s+'stanti)ale ,;ieI Mno8inaleM0 monomem're, ;@r@ ca
su>stanti<ele res!ecti<e s@ ;ie nu8ite Msu>stanti<e !redicati<eM' Ca acestea din ur8@I 7i ad<er>ele 7i
inter:ec9iile sJnt propo%i0ii ad)er'iale, res!ecti< interjec0ionale'; Calitatea lor de !ro!oFi9ii s&a realiFat
nu !rin !redicati<itateI ci !rin transp+nerea leLe8elor res!ecti<e de la ni<elul leLe8atic la cel
sintag8icI Mtrans!oFan9iM ;iind con:unc9iile: eL' Poate c5 (, A %is c5 da, Zu c@ (; In secundar
8en9ionJndI Jns@7i calitatea de !ro!oFi9ii 8ono8e8>re su>stanti<ale cu su>stanti<ul Jn A
Y
&ul a'sol+t
,altce<a decJt N-+l pendens
#
) de<i ie 8ai u7or acce!tat@ dac@ se are Jn <edereI ca ter8en de
co8!ara9ieI su>stanti<ul coordonatI adic@ Jn !reFen9a con:unc9iei: N+ )rea i (a#e.
O'ser)a0ie; Trans!unereaI ca ;eno8en 7i conce!tI are dre!t consecin9@ 7i satis;acerea unui deFiderat & MJ8!@r9irea ;@r@ restM: ar ;i >iFar s@
s!une8 des!re ,40 poale c5 )ine sau des!re 7#) poale c5 d+ ci a8 a<ea cJte o ;raF@ ;or8at@I in ,40I di8r&o !ro!oFi9ie 7i un cu<intI sauI Jn ,Q0I
o ;raF@ ;or8at@ din dou@ cu<inte'
' u ( Intraliniinare & M!redicatul no8inalM 7i !ro!oFi9iile M>i8e8>re
su
>stanti<aleM'
"eFi
r

(enlla
" Nominati)+l &W Ac+%ati)+l ;;;
455
,a0 n a7a&nu8it (n nu eList@' #iscu9iile sJnt !urtateG concluFia&eList@ <er>e co!ulati<eI toate
<er>eleI inclusi< a fi ase8antic
s
j !redicati<eG toate P&ele eL!ri8ate !rin <er> sJnt <er>aleG Np,
Jntoc8ai &"ps, sJnt eLtra!redicati<eI ca eLtra!ersonale' ,Pentru o denu8ire nia( 8oti<at@ a Np 7i a
"ps, <eFi P' 4'0
O'ser)a0ie; A fi ase8antic' =a!tul de a ;i ase8antic re!reFint@ o tr@s@tu ` s!eci;ic@ doar luiI ;@r@ ins@ ca aceasta s@&l scoat@ de !e lista
<er>elo !redicati<eI ;iind ase8anticI !oate ;i su!ri8atI iar !rin aceast@ su!ri8are se eL!lic@ una din cele dou@ ra8uri ale "ps-"ps o'0in+i;
,>0 Nici !ro!oFi9iile >i8e8>re su>stanti<ale ,Mno8inaleM0I in li8>a ro8Kn@I nu eList@' Jn .or'a
m+lt5, s5r5cia om+l+i, a<e8 un a fi ase8anticI un P s+primat; Pro!oFi9ia este deci <er>al@' Re;erindu&
se la acest ti! de !ro!oFi9iiI 2en<eniste le neag@ eListen9a Jn li8>ile euro!ene occidentale de ast@Fi
4
'
Ra9iunile acestei neg@ri sJnt <ala>ile 7i !entru ro8Kn@'
Concl+%ie; Cele de su> Q' D' 4' 7i Q' D' Q' se situeaF@ Jn a;ara s;erei (-ului'
Q' 4' R@8Jne8 ast;el cu )er'+l, interjec0ia 7i s+'stanti)+l & acestaI Jn .oc 7i un anu8it N ,<eFi Q' A' Q'
Q' >'0'
Q' Q' Res!ecti<ele trei clase leLico&gra8aticale au dre!t tr@s@tur@ co8un@I unic@ 7i definitorie !entru
!redicati<itateI pers #, considerat@ Jn con0in+t+l eiG Jntregul P <a ;i deci personal, con;ir8Jnd Def de la
4' A' ,ca 7i cea de la A'0&
Q' A' Criteri+l clasi;ic@rii P&ului & o di<iFiune a!roa!e dihoto8ic@M &
<a
;i deci nu con9inutul pers #, ci
e3presia acesteia: ,a0 de o !arteI <er>ulI ca unul la care pers # se eL!ri8@ !rin Des, se <a constitui Jn P
desineiipolI ,>0 celelalte dou@I intrJnd su> do8inan9a HHGHI <or re!reFenta intona0ioanl;
2. .. 1. Pre)i#atul )e!inenial. Ji re<ine <er>ulG su> reFer<a !r de la Q' P'I este P<&ul' Jn caFul s@uI
pers # !oate a<ea toate trei <
4 2en<enisteI !' 4B4'
Q #ihoto8ia nu este a>solut@I din cauFa celor de la Q' P' 7i Q' B'
A Pentru desinen!ial Jn loc de )er'al, <eFi Q' C'
M

4!!
HHH Se di<ersi;ic@ du!@ un criteriu al transform5rilor !osi>ile Jn a' (-( lat+rii' pers # este aici !reFent@ Jn structura
<er>ului cu con9inutul

nresia sa' >' (ropredicat+l'; ca transformat+lJ, adic@ <er>ul la W nFiu 7i in;initi< ca


ocu!ant al !oF' ( Jn contragerile res!ecti<e ; runFiale 7i in;initi<ale0: eL' -emperat+ra #o*or5n), apa a-n/8e0at;,
Ion asc+ns spre a n+-l g@si .asile; Aici pers # este a>sent@ ca eL!resieI dar ontinutul eiI raportarea la ,; r@8ine
7i r@8Jne !erce!ti>il@ !rin Jns@7i nreFen9aI eL!ri8at@ sau su>Jn9eleas@I a reiatului corelati<I a B&ului
7temperat+ra, .asile)- c' Jn leg@tur@ tot cu o trans;or8areI s+primarea, doini !reciF@ri: ,40 atunci cJnd este
su!ri8at a fi ase8'I tot un (, se o>9in !ro!oFi9ii nu contraseI ci red+se, a're)iate
#
L ,Q0 1nso0itorii ,<eFi nota Q50
r@8a7i ai acestuiaI !artici!iile 7i Np, nu de<in ocu!an9i ai !oF' (, nu gliseaF@
A
!e golul l@sat de (, ci r@inJn
re!reFentan9i ai !ro!oFi9iilor a>re<iate: Jn O dat5 adoptat5, le/ea tre'+ie respectat5, des!re adoptat5 nu <o8
!utea s!une c@ este ocu!ant al !oFi9iei (, ci c@ este o !ro!oFi9ie cauFal@ redus@ la un !artici!iu'
2. .. 2. Pre)i#atul internaional.
2. .. 2. 1. Intona 7ia predicati)5, ,a0 Situarea & !rin clasi;icare & a Ini
!e acela7i !lan cu Des !oate !@rea ;or9at@I darI dac@ ;ace8 a>strac9ie de
cantitate ,;rec<en9a inco8!ara>il 8ai 8are a desinen9ei0I i8!resia nu ar
8ai li :usti;icat@I c@ci s&ar datora di;eren9ei dintre )i%i'il+l seg8entai 7i
a+di'il+l aseg8entalI di;eren9@ careI e<identI nu Jnsea8n@ !entru Int o
eListen9@ 8ai !u9in o>iecti<@I ,>0 A;ir8a9ia c@ Int este un Mindice de
!redica9ieM este <ag@G ea se re;er@ la Int eLcla8ati<@ luat@ Jn generalI
Putindu&se cu!rinde aici '7i ,40 Mana';, 7i ,Q0 ,andaM 6te atept5mBL orI aici
"e8

dou@
realit@9i: s!re deose>ire de ,40I unde Int este eLcla8ati<@ Jn
su
!ro!riu al cu<JntuluiI Jn ,Q0I con9inutul Int nu este unul eLcla8ati<I
nul & asu8Jndu&ne riscul ter8inologic & adresati) 7destinati)), adic@
ai
con9inutul care Jncor!oreaF@ pers # II; orientJnd s!re o pers H II
Q
l'>n
(
'a
(redlCC
"-
<eFi
(MH(`N (ropo%ilii contrase H; (M` ' Q' P' i'
QD4
t <eFi eL!lici: infra Q' A' Q' Q'0I 7i care astfel, !rin pers # II, se
Jn Im predL de aceea' HHHH' cea din ,Q0I adresati<@I nu este doar
constituie
<reun
indiceI ci este e3presia Msu!raseg8ental@M
4
I de ;a!t Maseg8ental@( a # II !urt@toare a tr@s@turii M!ersonalMI
Jntoc8ai ca cea se>niental' desinen9ial@' Prin o!oFi9ie cu ,Q0I Jn ,40I Ini, eLcla8ati<@I est( nonorientat@I
nonadresati<@ 7i ast;el non!redicati<@G pers, Jn MainaM, este o pers H IIIL MainaM este o !ro!oFi9ie
,rnono8e8>r@0 su>stanti<al@ eLcla8ati<@I Jntoc8ai ca interiec9iile&!ro!oFi9ii ,eL' .aiM);
Q' A' Q' Q' HHGH pred, adresau<@I se J8!arteI du!@ con9inutI Jn: im itonati)-imperati)+ - inter:ec9iile 7i apelati)5-
su>stanti<ale ,Jn "or 7i A( apelati))-';
a (redicat+l inlonap'onal I<rlati)-iniperati), eL' NaM, Iat5M;
' (redicat+l +itona0ional apelati), eL' A
6
& ,andaM, .oc - IoaneM-;
Le !reFent@8 co8!arati<' Note com+ne; ,40 Jn a8>eleI (-+l este l+t, care incor!oreaF@ pers # IIL B&ulI
Jncor!orJnd pers I II, esteI Jn aI t+, Jn hI ,anda; "aloarea de pers H III a su>stanti<ului ,anda 7ea) este schi8>at@
Jn <aloarea II !ers 4 II de c@tre HHHH: leLicaliFJnd Int, o>9ine8 ,anda 6t+B et
L
'8ematiiL ,Q0 ra!ortarea =&ului la La B
se realiFeaF@ !rin concordan9a <alorilor: IIpers # - IIpers H;
(reci%are; Se Jn9elegeI consider@8 su>stanti<ul din > dre!t , Jn ra!ort cu !ro!ria&i Int 7i nu ;a9@ de <reun <er> la
i8!erati<I ;a9a de care nici A(&ul ap, nici "]&ul nu sJnt & cu8 se sus9ine ,<eFi autorii cita9i la nota A0 & ,
N
, ci
!ro!oFi9ii inde!endente :uLta!use acestuia'
4 I8aginea !rodus@ de 3+prase/inental contraFice itniclimensioiialitatea saussuiiar] lan9ului <or>irii: ;eno8enele toneiice
suni Jncor!orate sIi nu su!ra!use lan9uluiG le nu8 ase/i+eniale, !entru c@ nu ocu!@ ,nu de9in0 distan9e !ro!riiI altele decJt cele
ocu!au ele8entele seg8entale'
Q A(&ul apelati) Jl des!rinde8 din cel e3clamati) al sintaLei li8>ii latineG <eFi Ern Tho8asI !' 44'
A #es!re <aloarea de !ers II a "oc&uluiI <eFi ?drcnglieaI 456DI !' QBG "ladI !' Q6C 7i u
ritl
&lot la "ladI o >ogai@ >i>liogra;ie a
!ro>le8ei'
P "eH'i s+pra, Cate/oriile relajionale;
4!4
se
l)iri; ,40 Jntre a 7i > eList@I Jn !ri<in9a cu<Jntului intonatI o
>ire i8!ortant@: Jn aI Int J7i are un seg8ent !ro!riuI inter:ec9iaG Jn
&7i
are
un ase8enea seg8ent !ro!riuI intonat ;iind aici Jnsu7i B&ulI
( &re ea ca (, r@8Jne distinct@I i8!unJndu&se !ri<it@I !rin analiF@I ca
rins@ ,Q0 Pnri constatarea de su> ,40I Jn aI ra!ortarea ne a!are ca
n)ertit5, iar Jn >I ca intrci)erlit+, 8oti< !entru care analiFa cere un
i(eJnse8nat0 !lus de e;ort' ,A0 In aI B&uiI ur8Jnd regi8ul a7a&nu8itului B
MinclusM
4
I este neeL!ri8atG Jn >I B&ul esteI !rin ;or9a lucrurilorI eL!ri8at'
Jn concl+%ie, 7i atunci cJnd P&ul este interna9ionalI a 7i >I a<e8 a ;ace cu
,t predicati)e 7i 'inare;
Q' P' (redicati)i rate +nic i d+'l+ e3primat5; =eno8en a!roa!e general 7i legicI !redicati<itatea este unic
eL!ri8at@I ori !rin Des; ori !rin Int; EList@ Jns@ dou@ situa9ii care se a>at de la aceast@ unicitateG le <o8 se8nala
!rin cJte o co8!ara9ie' ,40 Co8!ar@8 Jntre ele N ap 7i .ocL & Jn Nap, Int este eLclusi<@G Jn .oc, Int este du>lat@
de desinen9a de "oc &acolo unde aceasta eList@G Des este Jns@ aici su!er;lu@G ca do<ad@I N apA a<e8 adic@ a ;ace
cu <ariante o!9ionale 7"caterinaM I "caterinoM), JneJt trata8entul sintactic al Nap 7i al .oc este H !oate ;i identic:
( intona0ional apelati); ,Q0 Prin asocia9ieI .oc ne tri8ite la o alt@ co8!ara9ie & Jntre inter:ec9ia intonat@ 7NaM) 7i
<er>ul la 8odul i8!erati<: Jn caFul inter:ec9ieiI (;esteI ca la N ap, eLclusi<@I unic@G Jn caFul <er>ului la
i8!erati<' Ini, ca la .oc, nu 8ai este eLclusi<@I JntrucJt inter<ineI la singularI DesL 8sea8na c@ Jn acest caF P&ul
este 7i intona0ional, 7i desinen0ial; Solu9ia care logic s&ar i8!une ar ;i aceea a unei d+'le & Jn eL!resie
&Predica9i<it@9iG res!ectJnd Jns@ !aradig8atica 8odurilor & unde i8!erati<ul
are
/i el un loc 7i un statutI ;ie acestea
8ai !u9in ;er8e &I <o8 nsideraI Jn !arte ar>itrarI <er>ul la 8odul i8!erati< dre!t ( desinen0ial;
O'ser)a0ie !ri<ind a' :aideM, :aidemM ;;; 7i 2iteM Nu se Jnscriu su> aG 8aide a de<enit <er>I un <er>I ce&i dre!tI de;ecti< de 8ulte 7iI Jn !ri8ul
rJndI de in;initi<G +ite esteI de ase8eneaI <er>
Q
I cu ;or8a ;rec<ent citat@ ca eLe8!lu d ha!lologie'
Q J
n
`*********************************
& Nominati)+l i Ac+%ati)+l;;; W
<
& +ita, MIa i8!erati<I cu <aloare de inter:ec9ieM
4!3
Q' B' (redicati)i taie %ero; Inter:ec9iile de ti!ul \'rrr, (leosc ''' se a;l( ca (; Jn situa9ia de a nu cunoa7te nici Des,
nici Int, iarI dac@ li se identi;icM <reo li+, aceasta este ea Jns@7i una ono8ato!eic@I oricu8 nese8ni;icati<c !entru
calitatea de (A sJnt adic@ li!site de de;inientI de pers #, si asit(el sJ8 ocu!an9i M ;raudulosSM ai !oF' (, !oFi9ie !e
care ele sJnt doar Mche8ateM de c@tre corelati<I de c@tre ,A (+p5%a %'rrr; (ers # este aici eLtrinsec@ deducti>il@
dm pers H a S&uluiI 7iI s!re deose>ire de cele de la Q' A' Q' Q'( !oate a<ea oricare d8 cele trei <alori & HHHI HHI H ,eL'
.oi pleosc ''' : Situa9ia de aici !are ase8@n@toare cu a !P&ului ,<eFi s+pra #; A' 4' >0&rKinJne insaI intre cele dou@
situa9iiI o real@ deose>ire: HGP&ul este un trans0ormat+in; ce&7i !resu!une transformand+m-nS;
Q' C' O'ser)a0ie ter&inolo+i# pri)ind fel+rile (-+l+i; #enu8irea telurilor P&ului !rin clasele leLico&
gra8aticale & P )er'al, ( interjec0ional & de<ineI !rin cele de 8ai susI ,a0 sau imprecis5A <er>ul ,;init0 nu se
constituie Jn P !rin Jntreaga lui structur@I ci !rin DesL inter:ec9iaI la rJndul ei' nu !rin la!tul de a ;i inter:ec9ie & ca
do<ad@I inter:ec9iile&!ro!oFi9ii &' ci !rin IntL ,>0 sau imposi'ileiA su>stanti<ele intonate a!elati< nu ar !utea ;i
nu8ite predicate !entru c@ ''' sJnt s+'iecte, su>iecte Jn ra!ort cu !ro!ria lor intona9ie ,<eFi Q' A' Q' Q' 0' PreciFarea
de aici nu <a ;i Jn9eleas@ ca !resu!unJnd !reten9ia re!udierii denu8irilor de P )er'al, ( interjec0ional, denu8iri
i8!use la scar@ general@ cel !u9in de uFI dac@ nu 7i din 8oti<e de conce!9ie di;erit@'
A' Defini0ia R; #e;ini9iile P&uluiI nici Def A, !ro!us@ la 4' A' I nici celelalte ,!rin mod 7i semantic5), nu cu!rind
P&ul interna9ional' Pentru necesara cu!rindere 7i a acestuiaI !ro!une8 o Def R 7i o clasi;icare in consecin9@: P&ul
este un !urt@tor de persoan5 sec+nd5L du!@ eL!resia acesteiaI el se J8!arte Jn ,a0 P desinen0ial 7i ,>0 P
intona0ionalL rela9ia dintre P 7i B se realiFeaF@: Jn ,a0 !rin acord Jn !ersoan@I iar Jn ,>0I P
n
* concordan05 de
!ersoan@' Pentru Def R 7i clasi;icarea a;erent@ !ledeaF( cele de 8ai :os' ,40 Cu!rindere & eLtrali8inarul de<ine
intrali8inar ster P&ului: ,a0 !entru a se a:unge la Minter:ec9ia !redicati<@M din !ers!ec celorlalte Def este necesar
s@ se recurg@ la echi<al@riI eLtin
4!
olari analogiiG ,>0 su>stanti<ele intonate a!elati<I !rin identi;icarea : ;inirea unei Irit pred ,E
adresati<e0I sJnt scoase din a8alga8ul
S
M &V 8ati<ului ,<eFi di;eren9a dintre MainaM 7i "catennaM) 7i
incluse Jn
e
N P&ului nu ca ele8ent in enu8erareI ci Jncadrat Jn clasi;icare'
,
Q0 Clasi;icarea
desinen+ial
intona,ional
I -ortativ-imperativ
apelativ
,a0 este la a8>ele noduri dihoto8ic@G ,>0 P&ul intona9ional 8ortati)-imperati) 7i cel apelati) sJntI logicI
cosu>ordonate aceluia7i nod 7i ,logic0 coordonate Jntre eleG 8en9ion@8 aiciI ;ie ca eLce!9ieI c@ P&ul 7i
p(-+S nu !ot ;i logic coordonateI !entru c@ nu sJnt de acela7i rangG ,c0 este 8en9inut@ 7i Jn !lan
sintactic distan9a dintre <er> 7i inter:ec9ieI care inter:ec9ieI du!@ celelalte Def, este asi8ilat@ P&ului
<er>al' Alte considerente: ,A0 Intpred este scoas@ de su> cu<intele cu sensuri o>scure: indice de
predica0ie; ,P0 Rinaritatea ,t-ei este a!@rat@ 7i Jn situa9iile cJnd c&ul este intona9ional'
4. Pre)i#atul e!te !u*or)onat !u*ie#tului. Rea;ir8@8 teFa (--,
H
nu nu8ai s!re sus9inerea Def A 7i
R, ci 7i !entru c@ aceast@ teF@ intr@ Jn _n runtare cu o altaI relati< recent@ 7i larg J8!@rt@7it@I anu8e
teFa c@ B
/4

(

Slnt

Jn
rela9ie de interdependen05 7, T
m
^
p0 7 ) Argu8entul !e care se s!ri:in@ teFa , > ( este c@I a7a du!@ cu8
c pers 7i nr, 7i P&ul i8!une B&ului caFul N; Acest P& 46B&iOA
/
_
"eanu

Despre

mt<
'a raport+l+i dintre s+'iect i predicat, Jn
CLI IIII 45BOI
QDB
argu8ent ascunde Jns@ un <iciuI <iciu care const@ Jn ;a!tul de a nu ;@cut deose>irea Jntre dou@ ;eno8ene
sintactice di;erite: imp+ne ,regi8ul0 7i restric0ia selec0ional5; ELe8!lu de i8!unere: su>sranti N i8!une
ad:ecti<ului genulI nu8@rul 7i caFul s@uG eLe8!lu de restrict( selec9ional@: ad:ecti<ul nu selecteaF@ un leLe8
dec1t dac5 acesta este un si A!licate cele dou@ ;eno8ene la rela9ia S&PI constat@8: B&ulI daI imp+ne r(&uJui pers 7i
nrL (-S3S nu selecteaF@ un BH dec1t dac5 & restric9ie selec9ional@ & acesta este Jn N; A s!une c@ P&ul imp+ne B&
ului caFul N ar ;i tot a7a de a>surd ca a s!une c@ o>iectul direct i8!une <er>ului s@u regent tranFiti<itate'
,Q0 Rela9ia ,-( nu esteI cu8 se 8ai sus9ine
4
I du>lu 8arcat@I adic@I !e lJngK acord, 7i !rin NL N-+S din ,I nu este
cauFa B&uluiI ci condi0ia luiG do<ad@' AH&ui care nu este ,, N-+l a>solut & !ro!oFi9ie 8ono8e8>r@ su>stanti<al@'
,A0 Dependen05 m sintaL@ Jnsea8n@ s+'ordonareL orI este i8!osi>il de i8aginat ca ;iecare din doiI B&ul 7i (-+l,
s@ se su>ordoneFe celuilalt' ,Presu!une8 c@ atunci cJnd se a;ir8@ teFa discutat@ 7,TT() nu i se atri>uie lui
interdependen05 sensul ;iloFo;ic !e care&l are Jn Minterde!enden9a ;eno8enelorM0'
,P0 TeFa ,-( esle sus9inut@ 7i !rin !ro>a Oms, a!licat@ Jns@ de;ectuos de sus9in@t Rrii ei
Q
G cauFa acestui 8od de
a!licare o constituie ;a!tul de a
n
u se ;i Jn9eles rela9ia dintre s;era BH&ei 7i s;era hM&ului' Aceast@ rela9ie este de
intersectareL Jn Fona intersect@rii se situeaF@ se/mentele str+ct+rate care sJnt Jn acela7i ti8! 7i ,t, 7i "
Q
; n
ase8enea seg8entI unul 7i acela7iI eL' ,oarele str5l+cete, !oate ;i eLa8inat din dou@ !uncte de <edere str@ine
unul de altul: 4' ca " 7P I & "), el tre>uie ra!ortat la de;ini9ia h&ului &caracterul ;init al con9inutului s@uG orI !ro>a
C]'<&t@9ii este ino!eranta
0 Stati&2ulgiirI !' 446 7i 44O'
Q R@dulescuI 45ODI !' II 7i ur8'G !entru in;ir8area argu8entelor aduse de autoare a!@rarea teFei ,-(, <eFi Nea8:uI 45OCI !'
46 7i ur8'
A Pentru de8onstrarea teFei e@ ,i nu este in;erioar@ !ro!oFi9iei 7i e@ !ro!oFi9ia 7i ;raFa !articulariF@ri ale BH&ei <eFi s+pra,
,ens rela0ional;
4!+
i sunt
h&uluiI ca i8!ro!rie acestuiaG Q' ca ,t, Jn schi8>I o su!une8I ca
i!
M e< nro>ei Onis-G50ii 7i o constat@8 dre!t ,t
su>ordonati<@I P&ul A Jntoc8ai ca un Atr ,eL' soarele str5l+citor), --+S su>ordonatI ( ` (>il #e;ec9iunea
8en9ionat@ 8ai sus const@I !e scurt s!usI Jn ( erea cai:r@9ii de BH a hM&uluiI a celui din Fona de inersectare'
,B0 AtJt teFa B TP (, cJt 7i teFa 8ai <eche , , (', 'loc8ea%5 sit+area rela0ional5 a Adjl cJnd acesta este 1nso0itor
al lui a fi ase8: ad:ecti<ul din fetita este )oioas5 sau !artici!iul din feti0a este )5%+t5; Ade<@r unani8 recunoscutI
a8Jndou@ se s+'ordonea%5 B6&ului Jn N, iar s+'ordonarea con;ir8@ teFa (! , i le in;ir8@ !e celelalte dou@I
reducJndu&le Ja a>surd:
,a0 !otri<it teFei , > (, ar Jnse8na ca )oioas5 7i ]c]a s@ ;ie Mtri8iseM la ,I !rin s@geata >, ca unele care ar
i8!une acestuia genulI nu8@rul 7i
caFul lorG ,>0 !otri<it teFei S f PI ar Jnse8na: ,>0 ;ie ca )oioas5 i )5%+t5 s5 se s+'ordone%e, al@turi de este, lui
feti0a, du!@ 8odelul lui TesniereI !'
4P:
parle
este,
)oioasa,
.
)5%+ta
Alfred feti0a,
ceea ce ar Jnse8na ca su>stanti<ul s@ se su>ordoneFe ad:ecti<uluiG ,>M0 ;ie ca este sa r@8Jn@ deasu!ra lui feti0a,
iar )oioas5, )5%+t5 s@ treac@ dedesu>tul lui'
;' c
eFe
i ,--( Ji o!une8 teFa ( , argu8entJnd & aici cJt 8ai scurt & 7i
4

CD
(+(nutul acordului & inerenta; Se acord@ cu<intele care eL!ri8@
e
F ad:ecti<ul 7i <er>ul ;init ,acesta din ur8@I note Jn des;@7urare0I cu 7i
ai

cu

cu<
inte care eL!ri8@ no0i+ni, iar acestea nu !ot ;i decJt cele ale
Q Peni
ur8'
TesniereI !' UP c (
m
al'tor ,al <er>uluiI dar deter8inauS al BH&uIui0I <eFi EdelsteinI !' 64'
4!3
S6&uluiG ca intrinsece ,inerente0 no9iunilorI notele & a;ir8ate sau nu & ;a !arte din con9inutul no9iunii 7i asttel sJnt
su>ordonate acestuia ca !arte( ;a9@ de Jntreg: MLe su:et est le lieu du !redicatI '''M ,2allTI !' PA0 or !oate ;i
identi;icat nici un ;actorI nici o cauF@ & ;ie de ordin logicI ;ie ri ordin gra8atical & care s@ i8!un@ inerentei ca
aceasta s@&7i r@stoarneI s@&si in<erseFe Jn !lanul eL!resiei ,acordul0 !oFi9iile ter8enilorI s@ Jncruci7eFe
cores!onden9ele' P&ul r@8JneI de aceeaI 7i Jn !lanul sintacticI su>ordonat S&uluiI iar ca su>ordonat ,ca
de!endent0I P&ul este 7i elI !ur 7i si8!luI un autentic deter8inant la S&ului
4
I al@turi de atri>ut'
P' 4' Nu8@rJnd' Jn consecin9@I 7i P&ulI siste8ul deter8inan9ilor SH&ului Jn N
#
este ast;el unul tetradic: iii
predicat+lL ,Q0 atri'+t+lL ,A0 atri'+t+l dislocat !rin a fi ase8' 7Np)L ,P0 atri'+t+l dislocat !rin oricare alt <er>
7"ps)'; acesta din ur8@I cu cele dou@ ra8uri: primar 7i o'0in+t
N
; Jn secundar 8en9ionind' Np 7i "ps le !ute8
de;ini dre!t atri'+te la distan0i, distan9@ !e care se a;l@ a fi ase8'I res!ecti< un <er> se8antic'
4 "eFi 7i 2erceanuI !' PC'
Q Restric9ia MJn N" este condi9ie !entru ,40 7i ,A0'
A ,A0 7i ,P0 sunt denu8ite de Pan@ #indelegan !rin ter8enul atri'+ti) ,!' 4AA 7i ur8& ` !relungirea !rin &i< ne&o eL!lic@8
!rin inten9ia autoarei de a le deose>i de ,Q0' a
tri
nedislocat'
P Listele de realiF@ri ale !oFi9iilor ,Q0I ,A0 7i ,P0 nu sunt decJt Jn !arte identice' P dislocareI unele <alen9e se !ierd'
B MLa distan9@MI Jn to!ica nor8al@: copiii )in %/omotoi;
QDO
PRIN CON,"C2-IO -"M(OR2M
LA N SISTEM AL S2OR#ONATELOR CA?ALE
D' Jn cu!rinsul <ariat al su>ordonatelor cauFaleI identi;ic@8 unele tr@s@turi co8une cJte unui gru!G ;iind Jntre
ele o!useI tr@s@turile res!ecti<e !er8it ;or8ularea a dou@ criterii ale clasi;ic@riiG aceste criterii <or !utea ;i
asa8>late & Jntr&un siste8 al su>ordonatelor cauFale ,<eFi P' O'0&
4' D' Pentru ;or8ularea !ri8ului criteriuI este necesar@ eLa8inarea cauFalelor Jn !lanul cores!onden9ei
ti8!urilor ,8ai de!arteI CT0G aceasta din ur8@I la rJndul eiI recla8@ o anu8it@ deciFie'
4' 4' Pro>le8a deciFiei se !une !entru c@ Jn gra8atica ro8Kneasc@ actual@ eList@I asu!ra CTI dou@ conce!9ii
contradictoriiG le <o8 dese8na Jn cele de 8ai :osI !rin CT&a 7i CT&>'
CT&aI a;ir8at@ 7i !racticat@ de $AI 45CAI alege dre!t ter8en de re;erin9@ ti8!ul !redicatului su>ordonatei' CT&>I
ado!tat@ de $AI 45BPI
n

cons
ens cu sintaLa general@I consider@ ti8! re!er !e cel al !redicatului
re
genteiG de aceea ra!orturile te8!orale
dintr&o CT ;a9@ de cealalt@ se
n<
erseaF@: anterioritatea din CT&a este !osterioritate du!@ CT&>I iar Posterioritatea & anterioritate'
a
Jn aceast@ !ro>le8@ nu !oate ;i <or>a de o li>ertate o!9ional@ o ao<edesc:
QD5
a0 reFultatele o>9inute !rin CT&a' Jn e<ident@ contradic9ie
cu
/0
lucrurilor: consecuti<e 7i ;inale anterioareI $A' 45CA' II' !' AA5

res!ecti< AOC' cauFale !osterioareI !I AOPI te8!orale de !osterJoritat introduse !rin d+p5 ce, !' A6O&
A65I 7' a' CT &>I Jn schi8>I !@streaFM ter8enii !e !oFi9iile lor ;ire7ti ,cauFala & anterioar@I
consecuti<a !ostenoarK etc' 0' ne8ai;iind necesar@ in<ocarea unei r@sturn@ri ra!ortului
gra8atical ;a9@ de cel logic ,$AI 45CAI g 5QPI g 5A4I g 5QD0
>i D+p5 ce eL!ri8@ anterioritatea 7i nu !osterioritatea: D+p5 ce am sosii e+ Ula ora 6VI ai plecat t+ Ula
ora OV' #ac@ Mti8!ul ,tace 7i0 treceMI eS irece de la <iitor ,M<enitoriuM0 la trecutG Jn i!oteFa c@ d+p5 ce ar
M!ostenoriFaMI ar Jnse8na ca direc9ia trecerii s@ ;ie in<ers@I or Mte8!us nun^ua8 re<ertiturM' Nu este
deci o gre7eal@ din !artea gra8aticilor li8>ii latine cJnd s!un c@ post9+am eL!ri8@ anterioritateaI iar
tmte9+am, !osterioritatea'
c0 Jns@7i di;eren9a dintre ti8!urile a>solute 7i cele relati<e este ilustrat@ nu8ai a!licJnd CT&>G
a!licJndu&se CT&a la eLe8!lul tiu ''' ci tre#u!e !e ia tine; !e lJng@ c@ s&a o>9inut !osterioritate $AI
45CAI II' !' ACPI a ;ost ra!ortat un ti8! a>solut la unul relati<'
4I i' 4' Caracterul li8itat al CT' Ceea ce tre>uie s@ ad8ite8I indi;erent de !oFi9ii & CT&a sau CT&> &I
este c@ CT J7i are li8itele eiI !rin aceea c@ nu 8archeaF@ Jn toate situa9iile ra!ortul te8!oral: de
eLe8!luI !ute8 JntJlni su>ordonate cauFale al c@ror !redicat esteI !rin sensul <er>ului sau !rin ti8!ul
acestuiaI Mdurati<M sau M!er8anentMI ca Jn A re+it fiindc5 a$ea H are e3perien05L Jn ast;el de situa9iiI
!e 8oti< c@ cele eL!ri8ate de cauFal@ sJnt nu nu8ai anterioareI ci 7i si8ultane 7i !osterioare regenteiI
nu <o8 sus9ine c@ su>ordonata cauFal@ este sau !oate ;i si8ultan@ sau !osterioar@I c@ci ar Jnse8na s@
consider@8 con9inutul ei Jn a;ara celui al lui fiindc5, deci Jn a;ara rela9iei cauFale al c@rei conecti<
esteI ci <o8 acce!ta c@ Jn aceste situa9ii CT nu !oate s@ o!reasc@ Q M!ragulM si8ultaneit@9ii durata
!rocesului eL!ri8at de !reuicac su>ordonateiI acest !roces continuJnd ,ca !roces Jn sine0I dar JncetJndI
4 8o8entul de!@7irii !ragului res!ecti<I de a 8ai ;unc9iona dre!t cau
Q4D
s!urtJndI CT nu !oate s@ deli8iteFe sec<en9a ,din durata !rocesului0 anterioar@ 8o8entului regentei'
Q Jn tratarea cauFalelor din !unctul de <edere al CTI !osterioritatea ` M8ultaneitatea se !ot reduce la
non&anterioritateI ca i8!ro!riiI a8>eleI Su>ordonatelor res!ecti<e'
4 Q' 4 %inJndI ast;elI cont de !lanul CT ,CT&>0 7i co8!arJnd eLe8!lele
,40 -rad+ce 'ine, pentr+ c5 a f5c+t m+lte e3erci0ii
H
;
/i
,Q0 10i da+ cartea pentr+ c5 m1ine o s5 ai ne)oie de ea;,
constat@8 c@ sensul rela9ional
Q
cauFalI eL!ri8at !rin pentr+ c5 - nota lor co8un@ &I la ,Q0 se a;l@ Jn
contradic9ie cu !osterioritatea !redicatului su>ordonatei'
4' Q' Q' ReFol<area contradic9iei este & cu !re9ul in<oc@rii eli!sei & cea !resu!us@I ca unica !osi>il@:
su>Jn9elegereaI la drea!ta con:unc9iei cauFaleI al unui <er> al antici!@rii(I al c@rui con9inut Jl
consider@8 ca anterior <er>ului regentI indi;erent dac@ CT selecteaF@ sau nu aceast@ anterioritate'
Structurile de ti!ul ,Q0 sJntI a7adarI o>9inute !rin o8itere 710i da+ cartea pentr+ c5 6pra'5d c5B m1ine o
s5 ai ne)oie de ea), 7i anu8e sJnt o8ise atJt !redicatul cauFaleiI cit 7i conecti<ul su>ordonatei sale & o
co8!leti<@I uneori o su>iecti<@' Inserarea ele8entelor o8ise ne a!are aici & s!re deose>ire de situa9iile
de su> 4' B' & ca o>ligatorie !entru reFol<area Posteriorit@9iiM cauFalelor'
N Q' A' In leg@tur@ cu o8itereaI se !une o !ro>le8@ de a!aren9@ 7i realitate'
c #esI
(te8!luI <eFi $AI 45BP' 44I !' QA6'
un sens rela9ionalI <eFi s+pra, ,ens rela0ional, iar des!re autono8ia luiI Relap'a-
+
'Il+i termenilor;
fN
48e

alte
situa9ii ,<eFiI 8ai de!arteI Q' 4'I ti!ul De), <er>ul o8is este unul al
c
_nstatKG
ni.
Q44
Prin a>sen9a celor dou@ ele8ente ale structuriiI se !oate crea
a!aren9a
c@ !redicatul co8!leti<ei a glisat c@tre stJngaI ocu!Jnd !oFi9ia !redicatul ` o8is 7pre)5d); Pentru a
<edea c@I Jn ,Q0I o ase8enea glisare nu !roduceI co8!ar@8 ,Q0 cu o situa9ie in care aceasta are loc &
8odul d o>9inere a unor su>ordonate !redicati<eI din su>ordonate 8odale: 8odal din "a este aa #u&
o %tii., du!@ o8iterea nu8elui !redicati< a sa gliseaF@ !e !oFi9ia acestuiaI de<enind !redicati<@: "a
este #u& o %tii. Aici golul l@sat de aa a !utut ;i ocu!atI neeListJnd nici o !iedic@' Jn ,Q0 Jns@ golul
l@sat de pre)5d c5 nu este ocu!at din cauF@ c@ eList@ o !iedic@I 7i anu8e ,ceea ce a8 !utea nu8i0
regi8ul te8!oral al con:unc9iilor cauFale care i8!un !redicatului cerut tr@s@tura & du!@ CT&> &
ManterioritateM ,;a9@ de ti8!ul !redicatului regentei0G de alt;elI a ad8ite c@ glisarea se !roduce ar
Jnse8na s@ ne a;l@8 din nou Jn !reFen9a contradic9iei !us@ Jn discu9ie ,la 4'Q' 4'0'
4' A' #e ti!ul ,Q0 9in 7i situa9iile Jn careI !e lJngK cele dou@ ele8ente 8en9ionate la 4' Q' Q'I sJnt o8ise
7i o !ro!oFi9ie condi9ional@ sau un co8!le8ent condi9ionalI su>ordonate <er>ului !redicati< din
co8!leti<@: ,A0 N+-p sp+n, c5 ai s5 te s+peri =)a#"i !(un>.< ,P0 &as5-l 1n pace, c5 =alt'el> pl1n/e 7=
are s5pl1n/5)';
4'P' Criteriul' ELa8inJnd cauFalele Jn !lanul CT ,CT&>0I ca 8ai susI a:unge8 la reFultatul c@ nu se
!oate !ro!une dre!t criteriu unul al situ@rii te8!orale a cauFalelorI criteriu care le&ar J8!@r9i Jn
anterioare 7i non&anterioareI !entru c@ acestea din ur8@ nu eList@G reFol<area celor M!osterioareM ne
conduce la un criteriu al integralit@9ii structurii ,Jn ta>elI 4'0: cauFale eli!tice ,&de !redicat0 7i cauFale
cu structur@ integral@ ,8
al
de!arte 7i Jn ta>elI e, res!ecti< i
#
);
4' B' Su>sidiare' 4' B' 4' Inser@ri ;acultati<eI nereco8anda>ile' #aca !rocesul eL!ri8at de !redicatul
co8!leti<eiI a7a du!@ cu8 !oate
!osteriorI ca Jn ,Q0I ,A0I ,P0I !oate ;i 7i si8ultan sau anterior
celui al
4 #es!re su>Jn9elegerea unei condi9ionaleI <eFi 7i $AI 45BPI III !' 46DG $raurI 4AQ'
Q "eFi -a'el+l de la P' D'
45BCIP
Q4Q
` cauFalei: HH( da+ cartea fiindc5 6am a+%it c+mj 1i 1ntre'a I 1ntre'ase
re
gen c c ase8enea caFuriI recunoa7terea unor o8iteri ca cea din
(
e
: k c
a
i
c
i ,l@sJnd la o !arte c@ <er>ul de inserat nu este unul al
C1
N ( arii0 nu 8ai este i8!us@ de co8anda8entul logico&gra8atical de la
a
Y ast;el c@ su>ordonata dat@I fiindc5 ;;; 1ntre'a ;;; , JntrucJt satis;ace
ditia anteriorit@9ii 7i JntrucJt are la 8arginea ei din stJnga con:unc9ia
uFal@ o ad8ite8 dre!t cauFal@I cu atJt 8ai 8ult cu cJt o8iterea esteI
entru rece!torI uneori incert@' JncJt Jnser@rile !ot ;i su>iecti<eI
+ineranalitJce' cu e;ecte so;isticante 7i' de aceeaI nereco8anda>ile'
4' B' Q' CauFala 7i ;inala' #eose>irile dintre cauFal@ 7i ;inal@ sJnt 8arcate 7i ;or8ulateG sJnt ;or8ulateI
de ase8eneaI notele lor co8une
4
'
Su>ordonatele res!ecti<e sJnt co8!ara>ile 7i Jn !lanul CT: cauFala este anterioar@I iar ;inalaI
!osterioar@G de7i not@ o!us@I !osterioritatea ;inalei a!ro!ie ;inala de cauFal@I !ri8a !utJndu&se eL!lica
!rin 8i:locirea celei de&a douaIaceasta a<Jnd ca !redicat un <er> al inten9iei: M5 d+c 6fiindc5 am de
/1ndB s5 c+mp5r ;;; A ade<@rul re;lectat !rin aceast@ inserareI c@ orice sco! are dre!t cauF@ o inten9ieI
desigurI nu con9ine decJt Jnrudirea logic@ dintre cele dou@ su>ordonateI ;@r@ a conduce Jns@I !e !lan
gra8aticalI la o>ligati<itatea inser@rii <er>ului inten9ieiG o ast;el de inserare esteI di8!otri<@I
contraindicat@I JntrucJt s&ar des;iin9aI Jn ;olosul co8!leti<elorI ti!ul cel 8ai ;rec<ent de ;inaleI cele
introduse !rin s5;
Q' D' Ter8enul regent 7-r) al cauFalelor' #i;eren9a dintre 8e8>rii cu!lului
,B0& Apa i-a m5rit )ol+m+l, fiindc5 a 1n/8e0at; ,C0 C1t e ceas+'@, c-al me+ a stat;, (n !ri<in9a -r, este
c@:
j 8 ti8! ce Jn ,B0 -r esteI du!@ cu8 se <edeI sensul Ma 8@riM al
lui
(
sens
leLicalI eL!ri8at ;one8atic ,Jn
ta>elI =0I
c ($uiuRo8aloI 456A' !' 45A'
P' o . &
a8

eLe8
!lele inde!endent de !aragra;eI !entru caI la 5n#a)rarea 5n !i!te& :$e4i N(Nsa nu le re!et@8 teLtul'
Q4A
& Jn ,C0I -r este sensul eL!ri8at intona9ional ,8ai de!arte scurti8eI sensul intona9ional0I Ma Jntre>aM'
Criteriul de aici' de su> Q' D' ' este deci 8odalitatea de eL!resie sensului -r ,Jn ta>elI Q' 0'
Q' 4' La rJndul s@uI ti!ul cauFalelor care au dre!t -r sensul intona9ional se ra8i;ic@ du!@ ;elurile
intona9iei: eLcla8ati<@ ,E0I interogati<@ 7SS interogati<&eLcla8ati<@ ,I&E0 7i declarati<@ ,#0' =iec@ruia
din aceste ti!uri Ji <or cores!unde & unul sau 8ai 8ulte & sensurile ,leLicale ale0 <er>elor echi<alente&'
O'sen-a6ie; #u!@ cu8 7i este de a7te!tatI structurile cu EI i 7iI in !arteI cu I&E sJnt caracteristice oralit@9iiI li8>a:ului ;a8iliar
7i ;a8ilial'
Ti!urile EI II I&EI # se intersecteaF@ 7i ele ,ca 7i ti!ul =0 cu cele o>9inute !rin criteriul integralit@9ii
structurii 7i 7i e)A
EiI eL' ,60 D+-i-:, c5 mi l-a cer+t; -r nu este aici sensul leLicalI Ma duceMI ci Mte rogMI Mte rog eu ,s@ i&l
duci0I te rogI ;iindc@ 8i l&a cerutM' MEl ,nici0 nu 9i&a cerut 9ieI ci 8ieM' Ca do<ad@I nu8ai dac@ eli8in@8
intona9ia EI Tr de<ine Ma duceM: -+ i-l d+ci, fiindc5 mi!0i l-a cer+t;
IiI eL' ,O0 2nde e@, c5 e+ n+ l-am /5sit; Mai e<identI Tr nu esteI aiciI Jn ,O0I Ma se a;laMI o>iectul
res!ecti< nea;lJndu&se unde se a;l@I ;iindc@ nu l&a8 g@sit euI du!@ cu8I Jn ,C0I nici ceasul nu e cJr eI
;iindc@ a stat al 8eu'
Not5; Cu8 negarea sensului leLical ca Tr se 8oti<eaF@ 7i la ti!urile de 8ai :os Jn acela7i 8od schiin>Jndu&se doar sensul
intona9ionalI nu o <o8 re!eta'
I&EiI eL' ,50 2nde-i@M, c5 doar aici era; ,Jntre> 8irat Uc@ nu&i aiciVI ;iindc@ UadineauriV era aici' 0
#iI eL' ,4D0 N+-i acolo, c5 l-am c5+tat; ,A;ir8I ;iindc@ ''' 0: e
L
& X-. "-acolo, c5 l-am )5%+t e+; ,Sus9inI
;iindc@ ''' 0G eL' ,4Q0 A plecat, c5 l-d"
H
)5%+t;;;
Not5; Intona9ia #' s!re H'&ose>ire de celelalteI este !asi>ili de a ;i con;undata cu sensul leLical ai <er>ului: a plecat JS i8!lic@
!e Ma;ir8M' Se8nul c@ a
4
4 #es!re cauFale su>ordonate <er>ului a sf5t+i, 7i <er>ului a declara, <e<'i $raur' ( t 4AQI iar des!re <er>ele de declara9ie
7i a 1ntre'a, ca regente ale cauFalelorI <eFi $A' !' AD4I O>ser<a9ie'
Q4P
intona9ia este Tr Jl o>9ine8 tocMai cu a:utorul rela9iei cauFale: dac@ aceasta nu se <eri;ic@ !rin sensul leLicalI a<e8 do<ada c@
Tr este #G Jn eL' ,4Q0I ;a!tul de a&l ;i <@Fut eu nu constituie cauFa ;a!tului de a ;i !lecat elI dar esteI Jn schi8>I cauFa
a;ir8a9iei 8ele'
=e eL ,4A0 Ca+t5-2, c5ai s5-l /5seti;L eL' ,4P0 ?ii c+minte, cate 'at; ,E Ma8 s@ te >atM0&
Not5; Structurile Ee o8itI du!@ cu8 se <edeI 7i o ;unc9ie condi9ional@' ,"eFi s+pra, H; Q;)
IeI eL' ,4B0 -+ te d+ci@, c5 e+ n-o s5 pot mer/e;
O'ser)a0ii, ,a0 Jntr&un eLe8!lu ca M5 aj+0i@, c5 am s5-fi fi+ rec+nosc5tor;, intona9ia este doar ;or8al II con9inutul ei ;iind al
unei E: aiciI Mte rogM
4
' CaI do<ad@I Jn i!oteFa unui con9inut II cauFalitatea nu se <eri;ic@: Mte Jntre> '''' ;iindc@ a8 s@&9i ;iu
recunosc@torM ,YS0'
,>0 n eLe8!lu cu8 ar ;i A sosit@, c5 n+-l )5d; nu intr@ nici el & :udecind du!@ !osterioritatea !reFentului ;a9@ de !er;ectul
co8!us & Jn ti!ul de aici ,Ie0I ci Jn ti!ul IiI JntrucJt ti8!ul re!er nu este !er;ectul co8!us al lui a sosi, ci !reFentul lui Ma
Jntre>aM'
I&EeI eL' ,4C0 2nde te mai /r5'eti@; M, c5 doar tot n-o s5-l prin%i; , E Mnu te 8ai gr@>iI c@ ''' M0'
O'ser)a0ie; Sensul negati< con;ir8@ c@ aici a<e8 o intona9ie I&EI ilustrJnd 7i !rin ast;el de structuri c@ aceast@ intona9ieI a
interogati<ei retoriceI schi8>@ Jn re<ersul lui sensul leLical al <er>ului'
#eI eL' ,460 A plecat, c5 n+-i aici;
Not5; ,a0 Predicatul o8is al cauFalei de acest ti!' #eI este un <er> al constat@rii: ,Ma;ir8MI MdeducM:0 a !lecatI JntrucJt Uconstat
c5B nu&i aici'
,>0 Con9inutul gra8atical al ti!ului #eI du!@ cu8 se <ede din eL' ,460I in<erseaF@ ter8enii rela9iei cauFale eLtraling<istice:
deduc cauFaI JntrucJt constat e;ectul'
N D' O alternati<@ & intona9ie sau 8odY -r al unei cauFale !oate ;i 7i un
Sens
g
rar
natical 8odalI eL!ri8at
deci !rintr&un ;lecti< & cel al 8odului _Ptati<: A pleca, pentr+ c5 n+ m5 simt 'ine;
O'ser)a0ie; PreciF@8 c@ Jn ast;el de situa9ii cauFala se su>ordoneaF@ ideii 8odaleI Jn eLe8!lul datI lui Ma doriM 7i nu lui Ma
!lecaM 7i nici a8>elorI Ma
Q Pe
?
(
r
_
!oFilii
interogati<e cu rol de !ro!oFi9ii i8!erati<eMI Jn $AI 45BPI III !' PD&P4'
nr
_
ldee
di;erit@ & de!enden9a de doi
ter8eni regen9i &I <eFi $AI 45CAI III !' AD4I
Q4B
+f
doriM a Ma !lecaMG dre!t do<ad@I Jn Doresc s5 plec pentr+ ci, a8Jndou@ sensurile sJnt leLicaleI doresc singur este cel care
intr@ ca V
unde in
a8>ele structuri: doresc s5 plec, doresc pentr+ c5 n+ m5 simt 'ine;
A' 4' Criteriul !ro!us su> Q' D'I al 8odalit@9ii de eL!resie a sensului -r nu cu!rindeI du!@ cu8 s&a !utut
<edeaI situa9iile care au ca -r un sens 8odalI ceea ce constituieI !entru siste8ul !e care&l !ro!une8 un
nea:uns'
A' Q' I ! o t e F @' ELa8inJndI Jn ;a9a acestui nea:unsI alternati<a ado!t@rii dre!t criteriu a categoriei
8oduluiI aceasta se arat@ a!roa!e total necon<ena>il@I JntrucJt nu conduce la nici un Msiste8:
,a0 considerent 8a:or 7i su;icient singur elI criteriul 8odului las@ Jn a;ara clasi;ic@rii gru!ul nu8eros
al cauFalelor su>ordonate intona9iei IG
,>0 con:uncti<ulI cJnd are <alori a;ecti<e sau <oli9ionaleI este eterogenG
,c0 con9inutul !reFu8ti<uluiI eL' nesiguran9a(I .a fi plec1nd, c5 n+ l-am 1ntre'at;, se constituie 8ai
greu ca -r al unei cauFaleI JncJt !entru co8unicarea lui Jn aceast@ calitate se ;ace si89it@ necesitatea
relu@rii sale !rin 8i:loacele leLicale: "a fi plec1nd,' nu !5nt !i+ur H nu %tiu H #ine %tieK, c5 n+ l-am
1ntre'at;L Jn a;ara unor ast;el de 8i:loace rece!tarea lui ca -r este Jngreuiat@I su>Jn9elegJnd o 8ai !u9in
!ro8!t@ analiF@ logic@: nu ;a!tul de a !leca sau nu ,el0 este e;ectul celor din cauFal@I ci ;a!tul de a nu
;i sigur ,eu0'
,d0 CJt !ri<e7te i8!erati<ulI con9inutul s@u concureaF@ cu cel al intona9iei EI iar se!ararea luiI ca -r,
!rin Jnlocuirea intona9iei res!ecti<e cu o altaI nu este !osi>il@I deoarece Jntotdeauna i8!erati<ul
co8!orta o intona9ie E 7i nu8ai EI ;ie ea 8arcat@ sau nuI gra;ic' ,"eFi infra, O'ser)a0ii ,>0'0 Intona9ia
E se !oate Jns@ deta7aI ca TrI cJnd aceasta du>leaF@ alte 8oduriI eL' ,5 )iiM, c5 a)em ne)oie de
aj+tor+l t5+; ,
E
rog s@ <iiM a Mte rogI ;iindc@ ''' M0I ceea ce indre!t@9e7teI cel !u9in !r
8
7i !entru consec<en9@I considerarea ca -r tot a intona9iei E 7i atunci
i cJnd
O>ser<a9ie'
4 "eFi Iordan et al'I !' QQ4'
Q4C
sK <iiM a M
te

ro
g(
;i8dc@
NN` M0&
ceea

ce
Jndre!t@9e7teI cel !u9in !rin
rOg
entru consec<en9@I considerarea ca -r tot a intona9iei
E 7i atunci cJnd ac;asta a!are cu i8!erati<ul'
O'ser)a0ii, ,a0 ELe8!le ca cel de 8ai sus arat@ c@ a7a&nu8itul con:uncti< i8!erati< este i8!erati< nu !rin <reo <aloare intrinsec@I ci !rin
intona9ia E'
,>0 Statuarea clasei !ro!oFi9iilor i8!erati<e neeLcla8ati<e
4
I >aFat@ !e eLe8!le in care intona9ia doar gra;ic nu este 8arcat@I ne a!are ca
necon<ing@toare'
,e0 Intona9iileI Jn schi8>I MreFu8@MI aducJnd la acela7i nu8itorI realit@9i 8ai Jntinse 7i 8ai <ariate'
Pe scurtI co8!arJnd criteriul 8odului cu cel al intonan9eiI nu8ai acesta din ur8@ conduce la un siste8I
P' D' un siste8 >aFat !e o ! o F i 9 i i & dou@ diadice 7i!e 7i sens leLicalHsens intona9ional0I iar una
tetradic@ ,EHIHI&EH#0 &I 7i e c o n o &8 i c: ,a0 nu8@r 8ini8al de !oFi9iiI ,>0 toate ocu!ate 7i ,c0
co8!ortJnd o singur@ eLce!9ie clar@ 7-r - o!tati<ul0I cealalt@ 7-r & !reFu8ti<ul0 ;iind
Jndoielnic@'
Tabel
2.
INTONAKIA
1 D 2
3 I-3

,
,
, ,
& , , , ,
-. E criteri"l i)teGr%lit9(ii 8tr"ct"rii c%"H%leiL i E c%"H%l% c" 8tr"ct"r9 i)teGr%l9L
e E c%"H%l9 eli&tic9L
4. E criteri"l 7o.%lit9(ii .e eF&re8ie % 8e)8"l"i TrL M E 8e)8"l Tr eF&ri7%t <o)e7%ticL
i)to)%(i%: D E .ecl%r%tiD9L I E i)teroG%tiD9L
E E EFcl%7%tiD9'L I$EE i)teroG%tiD$eFcl%7%tiD9
M
Pr
_!oFit( (
45CA
( W(
Pro
P
oF
(
a
enun9iati<@ i8!erati<@M ,!' AD0I ca o!us@ #elei nu&it S(e enun9iati<@ i8!erati<@ eLcla8ati<@M ,!' AB0'
Q46
=e ,Q0I ,A0
#i ,4D0I ,440I ,4Q0
#e ,460
Ii ,C0I ,O0
Ie ,4B0
Ei ,60
Ee ,P0I ,4A0I ,4P0
I&Ei ,50
I&Ee ,4C0
P' 4' PreciF@ri'
P' 4' 4' Jn leg@tur@ cu = 7i #: nici o eL!resie =I desigurI nu se !oate sustrage intona9ieiG 7i Jn eL' ,40I
,Q0I ,A0I ,B0 a<e8 cJte o eL!resie = du>lat@ de o intona9ie #G aici # nu esteI e<identI un o!oFant al lui
=' S!re deose>ire de acesteaI Jn ,4D0I ,440I ,4Q0I ,460I #I 7i nu =I este cel anga:atI ca e;ect 7-r), Jn
sintag8a cauFal@' ,"eFi 7i Nota de su> #i'0
P' 4' Q' #istinc9ia totale H !ar9iale a!licat@ interogati<elor este nese8ni;icati<@ !entru ti!ul I
considerat ca -r al cauFalelor'
P' 4'A' Cu !ri<ire la intona9ie: Jntre caracterul 8arcat al ;iec@rui ti! 7i 8ut@rile !osi>ile ale uneia 7i
aceleia7i structuri de la o intona9ie la alta nu este o contradic9ieI ;iind cunoscut 7i a;ir8at ade<@rulI de
;ondI c@ Muneori intona9ia singur@ 8archeaF@ caracterul unei !ro!oFi9iiM
4
'
4 $AI 45CAI III !' QA'
Q4O
CA?ALA AR$MENTATI"
D' Pentru anu8ite structuri cauFaleI sta>ilirea ter8enilor res!ecti<ei rela9ii ;ace necesare anu8ite
de8ersuri'
1. 7au4 " e'e#t. S!une8 7i ,40 Ion are temperat+r5, fiindc5 este 'olna);,
4'4' dar s!une8 7i ,Q0 Ion este 'olna), fiindc5 are temperat+r5;
Co8!arJnd ,Q0 cu ,40I <ede8I ca not@ co8un@I aceea7i rela9ie cauFal@I eL!ri8at@ !rin fiindc5, iar ca
not@ distincti<@ c@I Jn ti8! ce Jn ,40 ter8enii re;lect@ ;idel realitateaI cauFa & Jn su>ordonata cauFal@I
e;ectul & Jn regent@I Jn ,Q0 ter8enii sJntI ;a9@ de aceea7i realitateI in<ersa9i: cauFa & Jn regent@I iar
e;ectul & Jn su>ordonat@'
In aceast@ in<ersareI din ,Q0I se con9ine Jns@7i !ro>le8a de solu9ionarea c@reia ne <o8 ocu!a 8ai :os 7i
care !ro>le8@ const@ in contradic9ia dintre dou@ !lanuriI a8>ele ale con0in+t+l+i, al celui gra8atical 7i
al celui eLtragra8atical'
In !lanul con9inutului gra8aticalI adic@ nu nu8ai ;or8alI su>ordonata
ln
,Q0I fiindc5 are temperat+r5,
tre>uie s@ ;ie considerat@ eaI 7i nu gentaI dre!t cauFal@I !entru c@ ea este cea care are la 8arginea din
ln
ga con:unc9ia su>ordonant@I iar aceastaI ca JntotdeaunaI regiFeaF@
Q45
,8odal&!ersonaS0
4
de la stJnga la drea!ta
Q
,cu aderen9a
A
Jn acela7i sens cerJndu&l !e are ,nu !e este) 7i
;@cJndu&l ast;el !e el & ca Ts din structura -r 7este) P Rs Efiindc5) P -s 7are) - ter8enul
cauF@
P
G Jn !lanul eLtragra8aticalI acela7i ter8enI ;a!tul de a a<ea te8!eratur@I re!reFint@ Jns@
e;ectul'
Solu9ii
A' #ac@ ne&a8 o!ri la constatarea contradic9ieiI ar Jnse8na s@ in<oc@8 dre!t solu9ie o nou@
in<ersiuneI !e care a8 nu8i&o in<ersiune cauFal@ du!@ 8odelul celei te8!orale
B
' O atare solu9ie nu
nu8ai c@ nu ar reFol<a contradic9iaI ciI di8!otri<@I ar ;iLa&o'
.bserva )ii'
a Pentru sintaLa li8>ii ro8KneI in<ersiunea te8!oral@ nu se i8!une cu necesitate a ;i acce!tat@G a9a du!@ cu8 Jn Am aj+ns #5u) se 5n!era
su>ordonata re!reFint@ circu8stan9a te8!oral@I tot a7a Jn ,e insera #5n) a& a1un!@ MCind se Jnsera
4
MI '''' cJnd a8 a:unsSM
>' Este in schi8> necesar@ acce!tarea unei '^in)ersi+ni concesi<e Jn ;raFe ca Doresc s5 ie aj+t, nu&ai c@ mi pot 7= Dei doresc s5 te aj+t,
n+ pot), cel !u9in !entru 8oti<ul c@ ast;el n+mai c5, Jncadrat de $AI 45CAI II' !' QP5I la coordonareI i7i g@se7te locul legic Jn do8eniul
su>ordon@riiI legicI intrucJtI a7a du!@ cu8 <o8 ar@ta Jn Conecti)e, infra, Jntregul ;unc9ioneaF@ ca ele8entul singur de la 8arginea din
drea!taI n+mai c5, prec+m c5;
2' #e alt;elI chiar ;@cJnd a>strac9ie de deFideratul lichid@rii contradic9iei Jn discu9ie &
des;iin9area ei <a ;i consecin9@ 7i nu sco! &I structurile de ti!ul ,Q0I Arde fiindc5 iese f+m, " o3i/en
pentr+ c5 1ntre0ine arderea, A plecat 7pentr+) c5 n+ era acolo, ;ac neacce!ta>il@ solu9ia A'
4 "eFiI des!re regi8ul <er>al 8odal&!ersonalI conteLt diagnostic al conecti<elor su>ordonante
inter!ro!oFi9ionale' infra Conecti)ele;
Q Re/i%5ri de la drea!ta la stJnga 7i ast;el le/5t+ri de la stJnga la drea!ta !ot realiFa inter!ro!oFi9ional' Jn situa9ii s!ecialeI
nu8ai ad<er>ele 7i !ronu8ele relati<e 7s+p'O, &e/5t+ri de la stin/5 la dreapta;);
A #es!re aderen9a conecti<ului su>ordona8 la ter8enul regiFatI <eFi s+pra, Retafl or/ani%ator+l termenilor;
P #es!re rela9ie ca creator al calit@9ii de ter8enI 7i nu in<ersI <eFi s+pra, Relafia cieaF termenilor;, !' 4BO'
B "eFi Constr+cjii temporale in)erse, Jn $AI 45CAI III !' Q55'
44!
8oti< o>iecti<I acela al situ@rii te8!orale a ter8enilor rela9iei Fale atJt gra8aticaleI cJt 7i
eLtragra8aticale'
(reci%are; IntrJnd Jn do8eniul cores!onden9ei ti8!urilor ,8ai de!arte CT0I !reciF@8 c@ r@8Jne8 la
CT din $AI 45BPI II(I ca una careI ra!ortJnd ti8!ul !redicatului su>ordonatei la ti8!ul !redicatului
regenteiI !@streaF@ cores!onden9a dintre ter8enii gra8aticali 7i cei ai realit@9ii: su>ordonata cauFal@ &
anterioar@I consecuti<a 7i ;inala & !osterioare etc' I s!re deose>ire de CT din $A' 45CA'
JntrucJt !une 8ai clar Jn e<iden9@ ra!ortul te8!oralI re9ine8 eLe8!lul Aplecat, c5 n+ 7mai) era acoloA
;a!tul de a nu se 8ai ;i a;lat acoloI de eL' la ora OI este !osterior ;a!tului de a ;i !lecatI la ora 6G ar
Jnse8na ca &chiar Jn codul CT ado!tat ,<eFi (reci%are) - su>ordonata cauFal@ s@ ;ie !osterioar@
regentei sale'
Solu9ia 2' <a a!@ra anterioritatea cauFalei 7i a cauFeiI des;iin9Jnd totodat@ 7i contradic9ia ;or8ulat@ 8ai
sus'
Aceast@ solu9ieI de alt;el !re<iFi>il@ ca unica !osi>il@I const@ Jn a ar@ta c@ ter8enii rela9iei cauFale nu
sJnt nici a plecat, nici n+ era;
Ter&enul re+ent, e;ectulI este 8aterialiFat intona9ionalI 7i anu8e !rin intona9ia declarati<@I !e care o
echi<al@8 cu <er>ele cores!unF@toareI ale declara9iei: a'ir& ;;;fiindc5;;;
=a!tul c@ un sens eL!ri8at intona9ional se !oate constitui Jn -r al unei rela9ii cauFale a!are 8ai
e<ident cJnd intona9ia este interogati<@: C1t e ceas+'@, c-al me+ a stat; , unde Tr esteI !rin echi<alareI
<er>ul a 1ntre'a;
Ter&enul !u*or)onat, la rJndul s@uI nici el nu este fapt+l de a nu se
ai
9i a;lat acolo 7n+ era)L el nu
este cauF@I du!@ cu8 a8 ar@tat 8ai susI ci 8 ra!ort cu a plecat, ;a9@ de care este !osteriorI dar nici Jn
ra!ort cu
a
*irm, de data aceasta nu din 8oti<e de CTI c@ci este anterior lui afirm, ci
ru
c@I luat ca ;a!t 1n
sine, el nu o>lig@ la o!erarea unei deduc9iiI nici
a
ul a;ir8@rii reiatului s@u 7aplecat);
QQ4
O'ser)a0ie; CJnd ca fapl el se constituie dre!t cauF@I se o>9ine o cauF IM ti!ui ,40G in acest caF e;ectul este tot un ;a!tI iar ca
-r a<e8 un sens orga
C
;onei#atic 7i nu echi<alentul intona9iei ,a;ir80G 1u a8 discutat c+ ei ;sniS era acolo;
Acest actI al afirm5rii, se a;l@ Jn rela9ia de la e;ect la cauF@I cu u
n

a
:
t
actI cel al constat5rii, JncJt -s este
un <er> din aceast@ categorie&1ntr+c1t a& #on!tatat.
Reunindu&iI ter8enii discuta9iI 7i dis!unJndu&i Jn lan9ul <or>irii seg8entaiI o>9ine8: A'ir& la ora
5 Sc5B a plecat la ora 6I intr+c8 a& #on!tatat la ora O ,deci Jnainte de a a;ir8a0 6c+B n+ mai era acolo
la ora O: Afirm jc5j Ion este 'olna), 1ntr+c1t constat jc5B are temperat+r5;
ConcluFie ,Ia 6' H; 0I
,a0 CauFaia 1ntr+c1t am constatat este ast;el anterioar@ lui afirm; =or8ula solu9iei 2' este: Afirm
cauFaI 1ntr+c1t constat e;ectul'
,>0 Rela9ia cauFal@ gra8atical@ MurcJndM la ni<elul afirm - constat, ea Mduce cu sineM 7i calitateaI
a!arent@ de alt;elI de ter8en gra8atical & cauF@ 7i de ter8en gra8atical & e;ect al !redicatelor n+ era,
res!ecti< a plecatL acestea sJnt ast;el scoase din cores!onden9a Jncruci7at@ cu ter8enii !lanului
eLlragra8aticaiI reFultatui ;iind 7i des;iin9area contradic9ieiI tot a!arent@I descrise la Jnce!ut'
C' EList@ structuriI de ase8enea cu con:unc9ii cauFaleI dar di;erite de ti!ul discutat 8ai susI JncJt la
acestea ,<eFi infra Q' si A' 0 ;or8ula solu9iei 2' nu <a !utea ;i a!licat@I decJt dac@&i aduce8 unele
8odi;ic@riI neesen9ialeG odat@ Jns@ acestea aduseI <arianta !e care o <o8 o>9ineI C' I <a ;i !re;era>il@
!recedenteiI 2' I ca 8ai econo8ic@I ea eL!licJnd nu nu8ai structurile de la Q' 7i AI I ci 7i structurile de
la 4' 4'
2. Parte " 5ntre+. EL' ,A0 Am fost 1n Oltenia, c5ci Craio)a se afl5 1n Oltenia; Rela9ia cauFal@I
eL!ri8at@I nu se <eri;ic@: nu de aceea a8 ;ost in Oltenia'
A' No9iuni 7i note o(u!e. Lu@8 un eLe8!lu Jn care a<e8 contrarietate' ,P0 N+-i al', c4-i ne/r+; Nici
aiciI in !lanul ter8enilor eL!ri8a9iI rela9ia
444
i& HX0 nu se <eri;ic@I MnegrulM ne;iind cauFa Mnon&al>uluiM' cauFala 6K-"!
O'ser)a0ie; A&l su>stitui aiciI 7i 8 generalI !e ci cu ci ar Jnse8na eludarea !ro>le8eiI scoaterea din discu9ie a structuriiI iar a&
l Jncadra !e c5 Jntre con:unc9iile coordonatoare ad<ersati<e este o i8!osi>ilitate gra8atical@' `
A8>ele structuriI 7i ,A0I 7i ,P0I se <or reFol<a Jn acela7i ;el ,iar ca ele si structura ,Q0I !e care o <o8
relua 8ai :osI la P'0'
ConstatJnd c@ Jn a8Jndou@ rela9ia cauFal@ nu se <eri;ic@ Jn !lanul ter8enilor eL!ri8a9iI dar 7tiind cK ea
eList@ !rin con:unc9ii cauFale c5ci, c5 nu r@8Jne decJt s@ identi;ic@8I ca 8ai susI la 4' 4'I ter8enii Jntre
care aceast@ rela9ie se situeaF@'
Pentru aceastaI !lec@8 de la silogis8ele !e care structurile ,A'0 7i ,P'0 le !resu!un' Silogis8ele ;iind
su> ;or8@ de enti8e8@I <o8 !une !re8isa su>Jn9eleas@ Jntre !aranteFe'
Silogis8ul eL' ,A0: ,Craio<a se a;l@ Jn Oltenia'0' H Eu a8 ;ost Jn Craio<a' HH #eci eu a8 ;ost Jn Oltenia'
Silogis8ul eL' ,P0: ,O>iectele clasei O & ad8ite8 cK & sJnt sau negre sau al>e'0 H Acest o>iectI
a!ar9inJnd clasei OI este negru' HH #eci acest o>iect nu este al>'
P' Structura ,Q0 !resu!une 7i ea un silogis8I JncJt o !ute8 reluaI aliniind&o structurilor ,A0 7i ,P0I
su!unJnd&o adic@ aceleia7i inter!ret@ri'
Silogis8ul eL' ,Q0: ,Cine are te8!eratur@ este >olna<'0 H Ion are te8!eratur@' HH #eci Ion este >olna<'
,a0 Constat@8 ca not@ co8un@ celor trei structuriI ,A0I ,P0 7i ,Q0I considerate din !unctul de <edere al
cores!onden9ei cu co8!onentele
4
ogis8uluiI ;a!tul c@ s+'ordonata ca+%al5 coresp+nde premisei, iar
re/enta & concl+%iei;
,o0 Rela9ia de la !re8is@ ,!re8ise0 la concluFie nu este Jns@ o rela9ie uFal@I ci una de concludere
,deduc9ional@I consecu9ional@0I JncJt ter8enii Pri8a9i din cele trei structuri ,eL' n+-i al' & e ne/r+) nu
sJnt ai rela9iei
8aticale cauFale eL!ri8ate !rin c5ci, c5, fiindc5, ci ai rela9iei logice
443
conclusi<e eL!ri8ate !rin ad<er>ul deci' - !re8isa 7i concluFia'
,c0 Re9ine8 aceast@ nou@ antino8ieI concl+%ie - premis5, cu care Jnlocui8 !e cea de la 2'I ca+%5 -
efect, 7i o>9ine8I ca ;or8ul@ a solu9ie( CI Afirm concluFia 1ntr+c1t constat !re8isa'
O'ser)afie; Pe !oFi9ia lui cons+n !ot staI se su>Jn9elegeI Jn ;unc9ie de grad de e<iden9@ a con9inutului !re8iseiI 7i alte <er>e sau eL!resii
<er>ale cu8 sJnt: )5d, este ti+t, esie 7+nanim) rec+nosc+t, este +n fapt 7o realitate) 7 Pe !oFi9ia lui afirm !ot sta declar, afirm, s+s0in ;;;; nu
Jns@ 7i ded+c, deoarece actul deducerii r@8Jne la ni<elul con9inutului logicG ca do<ad@I cJnd ded+c este ur8at de 1ntr+c1t sau de orice alt@
con:unc9ie cauFal@I se o>9ine o alt@ structur@ cauFal@ decJt cea din ;or8ula noastr@: eL' Ded+c 1ntr+c1t 7clin ca+%5 c5), n-am 1ncotro;,
structur@ care Jl eLclude !e afirm; Intona9ia nu se constituie decJt Jn anu8ite situa9ii ca -r; ,"eFi !entru asta s+pra, (rin consec+tio ;;; '0
,d0 CoeList@ deci reuniteI 7i Jn ;or8ula CI dou@ !lanuri ale con9inutului:
4_ !lanul con9inutului gra8aticalI acela7i din 2'I ;or8at din afirm 1ntr+c1t constat; Pe >aFa acestei
structuriI su>ordonata Jn discu9ie este cauFal@ ca Jn orice structur@ L 'iin)# =L
O'semi!ie; #ac@ a8 ;ace a>strac9ie de unidi8ensionalitatea lan9ului <or>iriiI structura din acest !lan ne&ar a!@rea ca o su!ra&structur@'
Q_ !lanul con9inutului logicI constituit din o'iect+l a;ir8@rii ,con9inutul concluFiei0 7i o'iect+l
constat@rii ,con9inutul !re8isei0' Acesta din ur8@ re!reFint@I !entru o>iectul a;ir8@riiI :usti;icareaI
te8eiul logicI ra9iunea logic@I argu8entul'
B' Jn concluFieI !entru a re;lecta atJt calitatea de cauFal@I ce 9ine de !lanul 4_I cJt 7i s!eci;icul ce
reFult@ din !lanul Q. solidar cu !lanul 4_I ni se !are adec<at@I !entru ti!urile discutateI ,Q0I ,A0I ,P0I
denu8irea de su>ordonate ca+%ale ar+u&entati$e.
C' ,+'sidiare;
,a0 CauFalele argu8entati<e J7i au o!oFant Jn su>ordonatele constru
4 Jn leg@tur@ cu negarea calit@9ii de con:unc9ie a lui deci 7i !entru negarea eLi !ro!oFi9iilor gra8aticale conclusi<eI <eFi infra, Conecti)ele;
44
oniunc9ia s+'ordonatoare neologic@ orL acestea ar !utea ;i nu8ite
c

r,
:
D
nate contraar/+mentati)eL ca
JncadrareI ele ;ac !arte din su>ordonatele opo%i0ionale;
,>0 Jntre>uin9area lui c5ci; #in !unct de <edere nor8ati<I deose>i8I Jn 4 !ri<e7te !e c5ci, trei categorii
de conteLte: 40 cJnd introduce su>ordonate necircu8stan9ialeI el este de&a dre!tul un 8iper+r'anismL
#) cJnd introduce cauFale o>i7nuiteI ;ie ale cauFei o>iecti<eI ;ie ale celei su>iecti<eI el este li)rescL Jn
aceast@ 8@sur@ socoti8 :ust@ o>ser<a9ia din ;$AI 45CAI IIV: "c5ci este li<rescM ,!' ADQ0I A0 cJnd
introduce cauFale argu8entati<eI Jn 8a:oritatea caFurilor el nu ne 8ai a!are ca li<resc: eL' Ion este
'olna), c@ci are temperat+r5, 7i celelalte eLe8!le ;olositeI 8ai !u9in eLe8!lul ,P0'
CONECTI"ELEI IN ANTINOMII ,INTERNE /I E1TERNE0
Jn cele de 8ai :os ne !ro!une8 s@ eLa8in@8 deose> :e clasele
de cu<inte rela9ionale & !re!oFi9iiI con:unc9iiI ad<er>e r
t
!ronu8e
relati<eI s!re a <edeaI Jn continuareI ur8@rile !e care '' ose>iri le
au !entru inter!retarea di;eritelor ;a!te gra8aticale let Glasele de cu<inte res!ecti<e'
Pre(o4iii %i #on1un#ii !u*or)onatoare
1
Aut !re!oFi9iileI cit 7i con:unc9iile su>ordonatoare realiFeaF@ ra!orturi de su>ordonare Jntre anu8ite
clase de cu<inteG clasele care a!ar ca ter8en regentI ;iind acelea7i & su>stanti<e ,!ronu8eI nu8erale cu
<aloare su>stanti<al@0I <er>eI inter:ec9ii !redicati<eI ad<er>e 7i ad:ecti<e &' nu sJnt concludente !entru
sta>ilirea calit@9ii de !re!oFi9ie sau de con:unc9ie su>ordonatoareI a7a JneJt deose>irea rK8Jne s@ ;ie
c@utat@ Jntre clasele de cu<inte care a!ar ca ter8en su>ordonat' JntrucJt & cel !u9in atunci cJno
cu<intele sJnt su>ordonate cu a:utorul !re!oFi9iilor sau al con:uncn('lor `&aceast@ calitateI de ter8en
su>ordonatI este coincident@ cu aceea de a h Mgu<ernatM ,McerutMI MregiFatM0I deose>irea dintre
!re!oFi9ii 7i coiS:ui\9
n
(
e
su>ordonatoare se reduce la deose>irea reai8ului lor'
4 Prin ter8enul de con:unc9ie su>ordonatoareI su>Jn9elege8 7i ad<er>ele relati<i Y( !ronu8ele H ad:ecti<ele relati<eI ca
unele care' luate eLculsi< Jn calitatea Ier de MreSat(
<e
!reFint@ tr@s@turi identice cu ale con:unc9iilor su>ordonatoare'
QQC
ELa8inate din acest !unct de <edere ,al regi8ului0I !re!oFi9iile 7i
N nctiile su>ordonatoare !reFint@ un anu8it !aralelis8 & atJt Jn !ri<in9a
C
Y lor de cu<inte !e care le recla8@ Jn 8od necesar
4
cJt 7i Jn !ri<in9a
iilor e
ra8
aticale !e care le i8!un cu<intelor recla8ate & JncJt
deose>irile !ot ;i ur8@rite !aralel
Q
'
A Clasele de c+)inte reclamate; Jn ti8! ce prepo%i0iile cer s+'stanti)e ,deci si !ronu8eI nu8erale 7i
orice cu<inte cu <aloare su>stanti<al@ sau su>stanti<iFateI inclusi< !ronu8ele !osesi<I in;initi<ul scurtI
!artici!iul
A
& !osi>ilitatea !re!oFi9iei Jn ;a9a acestora ;iind chiar un indiciu al <alorii lor su>stanti<ale0
7i sJnt inco8!ati>ile cu un <er> ,;init0I conj+nc0iile s+'ordonatoare cer )er'e, 7i nu8ai <er>e
P
'
ELce!9ii Jn !ri<in9a claselor de cu<inte cerute !reFint@ doar !re!oFi9iileI care a!ar co8!ati>ile 7i cu
ad<er>ul 7pe acolo, de at+nci); Cu ad:ecti<ele 7n+-l tiam de r5+), de, c1t, ca 7i dec1t sJnt ad<er>e'
2' Cate/oriile /ramaticale imp+se; Pre!oFi9iile i8!unI Jn 8od necesar cu<Jntului recla8at & ;@cJnd
a>strac9ie de ad<er>e & categoria gra8atical@ a caFului: ,Jn ro8Kn@0 acuFati<ulI geniti<ulI sau dati<ul'
Con:unc9iile su>ordonatoareI la rJndul lorI i8!un <er>ului categoria gra8atical@ a 8odului !redicati<
,de ;a!tI du!@ cu8 ar@ta8 Jn (redicat+l, s+pra, a !ersoanei coeListente cu 8odul0
B
I careI nu !oate ;i
decJt !redicati<I darI Jn general
C
I oricare din ur8@toarele: indicati<ulI o!tati<ulI !reFu8ti<ul
Regi8ul se situeaF@ Jn s;era MnecesaruluiMI s!re deose>ire de si8!la <ecin@tateI doar !osi>il@'
unoscutul regi8 al !re!oFi9iilor ne slu:e7te aici doar ca ter8en in !aralelis8ul cu regi8ul con:unc9iilor'
MPinul ti !resu!une8 cu!rins Jn ;or8ula (!re!oFi9ie a !artici!iu in<aria>ilM'
ui `
A
P
re
P_
F
+Ri' cJt 7i la con:unc9iiI ;ace8 a>strac9ie aici de calitatea de co8!onente ale (ocin8nilor res!ecti<e' (
Jn li8>aMM
O
(M
C
&l
CdOr

8enl
(
onate

Jn

$A
&
l5CA
&
<oS
& ( P&
AO5
&
c@
MMa:oritatea con:unc9iilor toate
r
_
8an@

se
P_
l
construi cu toate 8odurile
!ersonaleMI consider@8 util a su>linia c@ Predicat(
n:ncl
(
lle

,Ml
'ordonatoare se construiesc 1n mod necesar cu toate 8odurile C R'&
'
/4

n
""
lai
r aceste 8oduri'
a
d<er> r I&
erCetat

8
_durile cu care se !oate construi ;iecare con:unc9ie su>ordonatoareI
l<
( P
ron
u8e relati<' Pin@ Jn !reFentI
constat@8 c@ i8!erati<ul nu se
443
,8ai !u9in ;rec<ent0 sau con:uncti<ul 7c5, dac5, deoarece, de=i '''I
c
0; +nde, c+m ;;;, cine, ce, care ;;;, P
l+crea%5, ar l+cra, ar fi l+cr1nd s 1nc1t, dac5, +nde, cine ;;; P s5 l+cre%e); Ca unic !osi>il a!areI desigur
<er>ul de la drea!ta lui sai a co8!unerilor 7i locu9iunilor con:unc9ionale Jn care acesta intr@ ca
ele8ent co8!onent: ca s5, dec1t s5, f5r5 s5 tic
#o<ada <alen9ei <er>al&!ersonale a ad<er>elor relati<e 7i a !renu8elor relati<eI !recu8 7i a
con:unc9iilor su>ordonatoareI ca unele care ;unc9ioneaF@ identic cu !ri8ele dou@I ne&o o;er@I de
eLe8!luI !ronu8ele 7i ad<er>ele nehot@rJte ;or8ate cu !ro<enientul <er>al -)a' nesu>ordonatoare Jn
;raF@ toc8ai !rin !reFen9a lui -)a, care eLclude <er>ul la 8od !ersonal 7i&l eLclude toc8ai !entru c@
;unc9ioneaF@ el Jnsu7i ca un <er> la 8od !ersonalI do<ad@I la rJndul eiI a !ro<enien9ei <er>ale a
!articulei'
=@cJnd distinc9ie Jntre !osi>ilitatea <ecin@t@9ii cu 8odurile ne!ersonale & ca o si8!l@ coeListen9@ de
cu<inte ;@r@ <reo leg@tur@ gra8atical@ 7i regi8I ca rela9ie necesar@I constat@8 c@ 8odurile ne!ersonale
nu intr@ su> ac9iunea regi8ului: Tc4, dac5, +nde ;;; P mer/1nd, mers, a mer/e, ase8enea seg8ente de
enun9 tre>uind a ;i continuate toc8ai de ceea ce satis;ace <alen9a <er>al&!ersonal@I <er>ul la 8od
!ersonal: a %is c5 mer/1nd l-a 1nt1lnit, unde Jn rela9ie necesar@ intr@ a 1nt1lnitA a %is P c5 P ;;;a 1nt1lnit,
du!@ cu8I la !re!oFi9ieI !ute8 a<ea: M!re!oFi9ie a ad:ecti< a su>stanti<MI unde Jn rela9ie necesar@ 7i
unic !osi>il@ intr@ su>stanti<ul' ELce!9ie ;ace doar in;initi<ulI Jn Mconstruc9iile in;initi<ale relati<eM
Q
:
n-am ce-0i face, n-am +nde m5 d+ce '''I ;a!t Jn 8ai 8ic@ 8@sur@ a>erant daca 9ine8 sea8a c@
in;initi<ul este 7i aici su>stitui>il cu un 8od !ersonalI con:uncti<ul'
1n concl+%ie, Jn ti8! ce !re!oFi9iile sJnt cu<inte cu regi8 su>stanti<al&
construie7te cu nici o con:unc9ie su>ordonatoareI ;a!t la care tre>uie s@ ne a7te!t@8I din 8o8ent ce el nu a!are decJt Jn
!ro!oFi9ii !rinci!ale sauI cel 8ultI Jn caFuri de <or>ire direct@ legat@ 7a %is c5 ;;; d+-teM); #e alt;elI la oricare din 8oduri 7i
8ai cu sea8a la !reFu8ti<I tre>uie s@ ;ace8 aceast@ distinc9ie Jntre 8odul MregiFatM 7i 8odul din <or>irea direct@ legat@I Jn
acest caF 8odul ;iind Jn a;ara ac9iunii regi8ului'
4 "' RosettiI 45CPI !' 4QB'
# $AI 45CAI <oi' III !' OA'
QQO
con:unc9iile su>ordonatoare ,J8!reun@ cu ad<er>ele 7i !ronu8ele dati<e0 sJnt cu<inte cu regi8 <er>al&
!ersonal'
ast@ deose>ireI de ordinul esen9eiI eL!lic@I la rJndul ei alte deose>iri Jntre clasele de cu<inte Jn discu9ie:
!re!oFi9iileI dat ;iind c@ cer clase de cu<inte care nu !ot ;i decJt !@r9i nro!oFi9ieI ;unc9ioneaF@
intra!ro!oFi9ionalI iar con:unc9iile su>ordona&are cerJnd un <er> la 8od !ersonal ,E !redicat0I
;unc9ioneaF@ inter!ro!oFi9ionalG
> Jn su>sidiar not@8 c@ !re!oFi9iile a!ar 8ai legate se8antic de ter8enul cerutI Jn sensul unei oarecare
condi9ion@ri a !re!oFi9iei de c@tre acesta ,nu se !oate s!une pentr+ scop+l, ci 1n, c+ scop+l, din cauFa
!ar9ialei su!ra!uneri0I s!re deose>ire de con:unc9iile su>ordonatoareI al c@ror ter8en recla8at !oate ;i
din orice s;er@ se8antic@'
#eose>irea dintre !re!oFi9ii 7i con:unc9iile su>ordonatoare o consider@8I !entru cele ar@tate 8ai susI
calitati<@I esen9ial@ 7i & la ni<el gra8atical & o>iecti<@' JncJt su>stituiri ca aceea a !re!oFi9iei c+
,ur8at@ de acuFati<0 !rin i ,;@r@ regi80 7i considerareaI Jn consecin9@I a co8!le8entului sociati< care
Jnso9e7te su>iectul dre!t su>iect
4
sau Jncadrarea lui i c+ ,ur8at de acuFati<0 la con:unc9iile
coordonatoare
Q
a!ar O Jn ciuda echi<alen9ei se8anticeI cu con:unc9ia i &I la ni<el gra8atical ca
ar>itrareI !rin nesocotirea regi8ului'
C' Consecin0e; Jn continuareI <o8 trece Jn re<ist@ re;leLele !e care le&ar !utea a<ea Jn !ractica
,e<entualI Jn teoria0 gra8atical@ constat@rile de 8ai susI 8ai 8ult su> titlul unor !reciF@ri !osi>ile'
l& "er>ul la 8od !redicati<I cerut de con:unc9iile su>ordonatoareI este
r
i !redicat care !resu!uneI Jn
a;ara seg8entului de enun9 !e care&l constituie el Jnsu7i J8!reun@ cu con:unc9iaI un alt !redicatG acest
!redicat
Predicatului & argu8ent Jn ;a<oarea inter!ret@rii lui Yiral= dre!t su>iect & se !oate
(MN
<o
(& III !' 454G Jn eLe8!luS dat aiciI Mi8ai c+ Yiial) se /5tir5;;;; nu8@rul !lural iicatului & argu8ent Jn
4
!rintr&un acord ad
sensi atri>ut cu con9inut socia -
<
eFi i'idem, <oi' II !' A56'
' Pnntr&un acord ad sens+m iar co8!le8entul sociati< !oate ;i inter!retat ori ca atare _
n

ca

at
M>ut cu con9inut sociati<'
QQ5
este !resu!us ;ie ne8i:locit 7( P con:unc9ie su>ordonatoare &t& ()L S
n

a

c
-c5 )ine, )ine, Jn !reFen9a lui
c5, !resu!une !e a %is, ;ie 8i:locit de <rM !arte de !re!oFi9ieI tot din a;ara seg8entului de enun9
Mcon:unct( coordonatoare a (", adic@ M!arte de !ro!oFi9ie a ( P con:unc9i su>ordonatoare a ("A
Jn ipote%a c5 )ine s-a confirmat, )ine este Jn rela9ie cu cu<Jntul ipote%a, iar acesta ca su>iect
!resu!une !e s-a confirmat Predicatul Mgu<ernatM Jl not@8 !rin ur8areI cu (,, ca unul care se :usti;ic@
Jn enun9 nu8ai dac@ 8ai eList@ un !redicatI Jn regent@I !e care Jl not@8 cu (,, ca unul care !oate eLista
;@r@ Mcon:unc9ie a (-,";
=a!tul acesta este se8ni;icati< !entru latura 8aierial@ a rela9iilor 7i a ter8enilor acestora: rela9iile
dintre !ro!oFi9iiI ;rec<ent a;ir8ateI dintre ansa8>luri de cu<inteI sJnt o a!aren9@I JntrucJtI de ;a!tI 7i
acestea sJnt rela9ii tot nu8ai Jntre cJte dou@ cu<inteG a ad8ite c@ rela9iile ar !utea lega ansa8>luri
,!ro!oFi9ii luate Jn Jntregul lor0I ansa8>luri care nu constituie ca +n sin/+r tot altce<a decJt ideeaI
Jnsea8n@ a ad8ite i8!licit c@ ideile sJnt legate !rin con:unc9iiI iar nu8ai una din gre7eli ar ;i
Jncruci7areaI e<entual con;undarea !lanurilor: Midee &; con:unc9ie a ideeMI sau Mcu<Jnt regent a
con:unc9ie a idee ,E ansam'l+l de c+)inte al su>ordonatei0M' D a!arent@ a>atere o o;er@ a!oFi9ia de
ti!ul '''I 'a(t care ;;;, ;;;, )o$a) c5 ;;;, ;;;, #eea ce ;;;, cJnd acestea reiau 7i reFu8@ ideea Jntregii
!ro!oFi9ii sau ;raFeI dar o reiau toc8ai din necesitatea unui su>stanti< regent de care su>ordonata
atri>uti<@ s@ se !oat@ legaG cJt !ri<e7te !oFi9ia ei ;a9@ de enun9ul reFu8atI a!oFi9ia nici nu se a;l@ Jn
<reun ra!ort gra8atical cu acestaI ci Jn nonraport, ca do<ad@ !erechea de <irgule care o JncadreaF@ &
cea de a douaI >ine&n9elesI du!@ atri>uti<@ ei deter8inati<@I cJnd nu o anuleaF@ !unctul'
Jn sche8@I ;raFa el a m/a
f
-F s4-i ad+c5 o carte, a7adarI ca ansa8>lu de rela9ii de la un cu<Jnt la altR' '
e
l
t
% ru/at- li sa]
t t
-0
s- aduc
t t
-i o c%rte
43!
ReFult@ c@I du!@ cu8 o !ro!oFi9ie regent@ se nu8e7te ast;el !rin sie !lecJndu&se de la ;a!tul c@ Jn cadrul ei se a;l@
cu!rins ter8enul
C
nt tot a7a 7i su>ordonata se nu8e7te ast;el !entru c@ Jn ea se con9ine cu<Jntul su>ordonat &
!redicatul'
> PreFen9a con:unc9iei su>ordonatoareI dat ;iindu&i regi8ul !redicati<I >ligK la su>Jn9elegerea lui (# cJnd acesta
este o8is: ;;;de c1nd 6ej l+mea , dei 6a fostB certat'''' dei 6eraB 'olna) ;;;
c #e;ini9ia ;raFei ;or8ate !rin su>ordonare ar !utea ;i ;or8u(at@ !rin rela9ia eL!ri8at@ de un conecti<
cu regi8 !redicati<'
Q' $ra8aticile noastre ar tre>ui s@ trateFe nu 8odurile cu care se construiesc su>ordonatele
4
I ci
8odurile cu care se construiesc con:unc9iile su>ordonatelor res!ecti<eI cu8 se !rocedeaF@ Jn
gra8aticile li8>ii latine'
II' Note co8une !re!oFi9iilor 7i con:unc9iilor su>ordonatoare'
4' Regi8ulI not@ co8un@ a8>elor claseI care le o!une con:unc9iilor coordonatoareI constituie Jn
acela7i ti8! un ;a!t ce o>iecti<eaF@ su>ordonarea ,<' la su>titlul Conj+nc0ii s+'ordonatoare i
ad)er'e, !unctul A0'
Q' Acela7i regi8 ;ace ca a8>ele clase s@ ;ie ata7ate la cu<Jntul Mgu<ernatMI ca la singurul !e care&l
!oten9eaF@ din !unct de <edere rela9ional'
A' Rela9ia de su>ordonare este o rela9ie Jn unisensI ;a!t care o>lig@ la o anu8it@ ;or8ulare Jn
descrierea ei: !re!oFi9iile 7i con:unc9iile leag@ ter8enul regiFat de cel@lalt 7i nu in<ers
Q
'
P& Tot !rin regi8 se eL!lic@ o>ligati<itatea !oFi9iei lor 1naintea ter8enului regiFatI ca unul ce
ac9ioneaF@ co8>inator de la drea!ta la
de se S'
2
-
"
_( c(
P&
AQP&AQCI unde ;or8ularea r@stoarn@ !oFi9iile ter8enilorG ar 8ai ;i
se
aratM >
lni10n
sec<en9a !ri<ind !lanul Jn
care sJnt trata9i ter8enii corela9i: la !re!oFi9ii
P@r9ile dc
S
(
M

P@rl
(
le

de

<or>ire
P
e

care

le

lea
O
a
,
<ol&

l
- P& AQP&AQC0I iar la con:unc9iiI
C
P
ro
PoFi9ie 7i !ro!oFi9iile ,<oi' II !' AOA&AOP0'
QA4
stJnga
4
I indi;erent de !oFi9ia ter8enului regent'
B' Jn locu9iunile !re!oFi9ionale 7i con:unc9ionale su>ordonatoare !oFi9ia !re!oFi9ieiI res!ecti< a
con:unc9iei si8!leI co8!onenteI este J
n
8od o>ligatoriu ;inal@I iar aceast@ condi9ie se eL!lic@ tot !rin
reairrr nu8ai Jn aceast@ !oFi9ie ele con;er@I !rin eLtensiuneI calitatea !re!oFi9ional@ 7f5r5 de, 1n loc
dej' locu9iunii res!ecti<eI toc8ai !entru c@ nu8ai Jn aceast@ !oFi9ie regi8ul lor rK8Jne <ia>ilI alt;el
acest regi8 consu8Jndu&se ,de eL' I regi8ul lui f5r5; din f5r5 de);
Con:unc9ii su>ordonatoare 7i coordonatoare
Jnsu7irea de a ;i cu<inte cu regi8 o!une atJt con:unc9iile su>ordonatoareI cJt 7i !re!oFi9iileI
con:unc9iilor coordonatoareI iar regi8ul <er>al&!ersonal o!une con:unc9iile su>ordonatoare celor
coordonatoareI ulti8ele do<edindu&se a nu a<ea regi8I JntrucJt !ot lega <er>e la 8oduri !ersonale 7i
ne!ersonale 7intr5 i iese, intr1nd i ieind), ca 7i su>stanti<e 7ele)+l i ele)a, ele)+l+i i ele)ei) etc' Pe
de alt@ !arteI con:unc9iile coordonatoare se a!ro!ie de !re!oFi9ii !rin ;a!tul c@ !ot eL!ri8a rela9ii
intra!ro!oFi9ionale 7i se o!un con:unc9iilor su>ordonatoareI care a!ar nu8ai inter!ro!oFi9ional'
,Ase8@narea de 8ai susI cu !re!oFi9iileI nu are la >aF@ <reo not@ co8un@'0
I' #in constat@rile c@ Jn@untrul !ro!oFi9iei con:unc9iile leag@ ;ie cu<inte de aceea7i ;unc9ieI ;ie de
;unc9ii di;erite
A
I 7i din di;eren9ierea ;@cut@ Jntre !@r9i de !ro!oFi9ie 8ulti!le 7i 8ai 8ulte
P
I re9ine8 nota
general@ & in cadrul c@reiaI de alt;elI se 7i Jnscriu aceste situa9ii & c@ ter8enii lega9i !rin con:unc9iile Jn
!oFi9ie intra!ro!oFi9ionala se a;l@ !e acela7i !lanI sint
4 E se8ni;icati<I Jn aceast@ !ri<in9@I sensul eti8ologic al cu<Jntului !re!oFi9ie'
Q Nu a<e8 Jn <edere locu9inile !re!oFi9ionale de ti!ul in cap+l, 1n fr+ntea ''' /
4

nicl
!re!oFi9iile secundare 71napoia, 1naintea ;,;), al c@ror
regi8 geniti<al se eL!lica ! articolul hot@rJtI la cele de !ri8ul ti! ad@ugJndu&se 7i calitatea su>stanti<al@ a ulti8u co8!onent'
A A<ra8I 45B6I <oi' III !' 4BQ&lB5'
P "asiliuL' I 45C4I !' 65&54'
434
9i :
ar
con:unc9iileI coordonatoare: '5iat+l i feti0a alear/5;
C
__
r
nea situa9ii sJnt Jns@ un reFultat & al reducerii a dou@ ,sau 8ai 8ulte0
i9ii 7'5iat+l alear/5 i feti0a alear/5) a<Jnd acela7i !redicat 7alear/5)
P singur@I !rin eL!ri8area acestuia o singur@ dat@I !rocedeu care
inte7te de Mscoaterea ;actorului co8unM: 3a a 3' = 37ci P '), ceea ce
M gra8atic@ s&ar traduce !rin Mreducerea la ter8enul co8unMI cu restric9ia
a acesta s@ ;ie !redicatul
4
' Aceast@ reducere la !redicatul co8unI din
8o8ent ce are loc nu8ai Jn anu8ite condi9ii 7i din 8o8ent ce Jn situa9ia
!reeListent@ reducerii !oFi9ia con:unc9iei coordonatoare este
inter!ro!oFi9ional@I constituieI i!so ;actoI do<ada caracterului accidental
& oricJt de ;rec<ente ar ;i ase8enea situa9ii & al !oFi9iei intra!ro!oFi9ionale
a con:unc9iilor coordonatoare'
II' A constata Jns@ caracterul Jn esen9@ tot inter!ro!oFi9ional al con:unc9iilor coordonatoareI ca 7i al
celor su>ordonatoareI nu este su;icientI Jn condi9iile i8!use de ideea c@ leg@turileI Jn li8>@I nu se
realiFeaF@ Jntre ansa8>luriI ;ie acestea chiar !ro!oFi9ii coordonate' Ne !ro!une8I Jn consecin9@I s@
identi;ic@8I Jn cadrul !ro!oFi9iilorI cu<intele&!@r9i de !ro!oFi9ie legate' O !reFentare generaliFatoare
Q
a situa9iior esteI concludent@:
-) S$ 'co)#. coor.. S' $ ''
4) S $ ' co)#. coor.. S $ '
-
3) S $ ' co)#. coor.. S' $ '
5 5
N
(S $ ' co)#. OSP $ '') ( co)#. coor.. S' $ ')
ELa8inJnd cele trei situa9iiI singurele !osi>ile la nu8@rul ter8enilor lua9iI constat@8 c@ reducerea la o
singur@ !ro!oFi9ieI ceea ce e totuna cu !oFi9ia intra!ro!oFi9ionalK a con:unc9ieiI se realiFeaF@ nu Jn
;unc9ie de <aria9ia lui SI ci Jn ;unc9ie de <aria9ia lui PI do<ad@ c@ 7i con:unc9iile coordonatoare leag@
nu ansa8>luri de cu<inteI ci cu<inte&!@r9i de
!oFi9ieI 7i anu8e !redicatele' SauI eLa8inJndI Jn continuareI situa9ia
4

elR

ar

tre
>ui s@ acce!t@8 c@ eList@ 7i !redicat 8ulti!lu'
>i8e h > c
lnc
W(
rca
P
reFen
tarea cu ;a!te li!site de concludent@I ne li8it@8 la !ro!oFi9iile rH
C

S
(
8!le

<er>ale
' re!reFentate !rin: S 7i S
4
E
su>iecte di;erite se8anticI P 7i P( (
Cate

d
(
;erite

se8
anticG Se8nele L 7i a re!reFint@ i8!osi>ilitateaI res!ecti<
redu
ceriiI iar se8nul &I
rela9ia dintre su>iect 7i !redicat'
433
S&P con:' coord S &P 7'5iat+l alear/5 i feti0a alear/5), trans!us@ Jn
S SI.
G con:' coord'
:
P P
7i c@utJnd ni<elul Sa care se !laseaF@ con:unc9ia coordonatoareI constat@8
c9
S co)#. S
-
S
nu s&
!oor4
re%liHe%H9
S'
t
#i
co)#. ' ' coor.. '
.e ").e &ri) re."cere* ob(i)e7
co)#. coor..'
adic@ o transmitere a con:unc9iei coordonatoare de la ni<elul !redicatelorI identiceI Ia ni<elul
su>iectelorI di;eriteI trans8itere !e care o co8!ort@ 7i cu care se con;und@ Jns@7i reducerea'
Deose'iri; #ac@ !oFi9ia inter!ro!oFi9ionai@ a a8>elor ;eluri de con:unc9ii este nota lor co8un@I
trans8isi>ilitatea celor coordonatoare le <a deose>i !e acestea de cele su>ordonatoareG !@strJnd
constante toate ele8entele ter8enilor 7i l@sJnd <aria>il doar ;elul con:unc9iei:
40 S&P con:' coord' S(&P - P;
Q0 S&P con:' su>ord' S&P 7el a %is c5 ea a %is) -G
constat@8 realiFarea trans8iterii con:unc9iei coordonatoare ,Jn 40 7i nerealiFarea acesteia ,Jn Q0: Tel c5
ea a %is; n e<entual enun9 el a %is c5 ea nu&l !ute8 considera re!era>il decJt ca <or>ire sus!endat@: el
a %is ca ea ;;; , iar eLe8!le ca dei s+ferind, ct l+ptat ;;; o;er@ doar a!arente !@trunderi ale con:unc9iei
su>ordonatoare Jn !ro!oFi9ie ,<' 8ai susI des!re o>ligati<itatea su>Jn9elegerii <er>ului la 8od
!ersonal0'
4' Re9ine8I deciI ca o !ri8@ tr@s@tur@ distincti<@I trans8isi>ilitatea con:unc9iilor coordonatoare
!@r9ilor de !ro!oFi9ie 7i netrans8isi>ilitatea celor su>ordonatoare'
Q' Cu8 clasele de cu<inte la care con:unc9iile coordonatoare s trans8itI de la ni<elul inter!redicati<I
ele se do<edesc a nu a<ea regi8&
43
: cchire de cele su>ordonatoareI care au regi8 ,risiuros0'
s
!re deoseuu
ast@ deose>ire ,7i cele ce decurg din ea0 se eLtinde 7i asu!ra ( inilor Jn 8od analog cu distinc9ia dintre
locu9iunile !re!oFi9ionale ` le coniunc9ionaleI pe lin/5 c5 ;;; 7mai i) este su>ordonatoare ca
Y
& nr c5
toc8ai din cauFa acestuia 7i a !oFi9iei sale ;inale'
A Regi8ulI la rJndul s@uI constituie o o>iecti<are a notei distincti<e a i>ordon@rii ,Jn ra!ort cu
coordonarea0I not@ traducti>il@I tot !e linie o>iecti<@I Jn caracterul o8isi>il nu8ai aS unuia din ter8eni
& al celui su>ordonat &' s!re deose>ire de coordonareI undeI neeListind regi8ulI oricare din ter8eni
!oate ;i o8isI ;@r@ !agu>e !entru construc9ia ;raFei sau a !ro!oFi9iei ,cJnd con:unc9ia este trans8is@0'
P' PreFen9a sau a>sen9a regi8uluiI J8!reun@ cu di;eren9a !ri<ind o8isi>ilitatea ter8enilorI sJnt
cel !u9in sugesti<e !entru !oFi9ia con:unc9iilor res!ecti<e ;a9@ de ter8enii corela9i: cele
coordonatoare ocu!@ o !oFi9ie neutr@ & echidistant@ & ;a9@ de ace7tiaI iar cele su>ordonatoare se
ata7eaF@ ter8enului gu<ernatI ca singurul !e care&l !oten9eaF@ din !unct de <edere rela9ional'
B' Cele de su> !unctele A 7i P duc la re!reFentarea coordon@rii ca o rela9ie >ilateral@I iar a
su>ordon@riiI ca o rela9ie Jn unisensI cu8I de alt;elI gra;icI se 7i !rocedeaF@I ;olosindu&se linia
oriFontal@I res!ecti< s@geata cu <Jr;ul Jn sus ,de la su>ordonatI la su!raordonat0'
C' #in 8o8ent ceI eLa8inJnd con:unc9iileI constat@8 doar cJte dou@ !osi>ilit@9i care se eLclud
reci!roc & !osi>ilitatea trans8iterii sau i8!osi>ilitatea acesteiaI !reFen9a sau a>sen9a regi8uluiI
o8isi>ilitatea a8>ilor ter8eni sau nu8ai a unuia &I a treia !osi>ilitate neeListJndI nsea8n@ c@ nici cale
de 8i:loc( Jntre coordonare 7i su>ordonare nu eList@
NR ( o dat@ cu aceastaI nici con:unc9ii inter8ediare ,<' 8ai :osI discu9ia des!re deci);
onsecm0e; #eose>irile ;or8ulate 8ai susI su> !unctele 4I QI 7i A !ot
de!en: ' (
<o
(& MN P& QB4: Mcoordonarea conclusi<@ se a;l@I din !unctul de <edere al
4

d8tre
unit@9ile !e care le leag@I la li8ita
dintre coordonare i su>ordonareM'
431
de<eniI ;iecare Jn !arte sauI dat@ ;iind leg@tura organic@ dintre ele to la un locI criteriul clasi;ic@rii
con:unc9iilor Jn coordonatoare su>ordonatoare' La o con;runtare a con:unc9iilor date de gra8atici (NN dic9ionare
dre!t coordonatoareI cu criteriul trans8isi>ilit@9iiI !e care l&arn ales ca ;iind 8ai o!erati<I constat@8 c@I Jntr&
ade<@r ,cu8 era si d a'7te!tat0I 8area 8a:oritate se do<edesc a ;i coordonatoare
4
' Su>linie8 Jn acest sensI ca un
8erit al edi9iei a Ii&a a $AI 45CAI trans;erul de la coordonareI unde erau cu!rinse Jn edi9ia II la su>ordonareI al
iocu9inilor con:unr(((Rnale c+ c1t ;;;, 7c+ at1t), pe l1n/5 c5 ;;;, 7mai i), d+p5 ce '''I 7i), pe cind, 1n -imp ce
#
,
7i c5ci 7c5), Jn edi9ia II coordonatoare cauFale
A
Jn leg@tur@ cu acestea din ur8@I argu8entuluiI de ordinul
con9inutuluiI c@ M;oarte adesea ea Ucoordonata cauFal@V se !etrece Jn ur8a coordonatei ei ''' M
P
I adus Jn ;a<oarea
calit@9ii de coordonat@I i se !oate o!une ideea c@ 7i antici!area unui e;ect ,ac9iunea regentei0 !oate ;i considerat@
dre!t cauF@ a ac9iunilor noastre'
R@8Jn Jns@ Jn discu9ie i c+, n+ n+mai c5 ;;;, 7dar i), nici 7i deci ,J8!reun@ cu aadar, de aceea, prin +rmare, in
consecin05, 1n concl+%ie), considerate coordonatoare
B
'
N+ n+mai c5;;;, 7dar ;;;) nu este o locu9iune trans8isi>il@I din cauF@ c@ !rin regi8ul ei & identic c+ al lui c5 &
recla8@ un !redicatI al doileaI care nu se !oate su!ra!une cu cel@laltG este deci o locu9iune con:unc9ional@
su>ordonatoareI s!re deose>ire de n+ n+mai ;;;, ci 7dar) '''I undeI de alt;elI con:unc9ia !urt@toare eLclusi<@ a
rela9iei este ci 7dar), coordonatoareI Jn corela9ia cunoscut@I cu ad<er>ul HGHHI corela9ie Jnso9it@ de
D a douaI eLterioar@ :onc9iuniiI Jntre ad<er>ele n+mai & i, c8iarA n+
4 "' i'idem, eLe8!lele date !entru con:unc9iile: ci, <oi' II !' A5QI dar, <oi' II !' Q[Q; fie, <oi' I' !' A5PI iar, <oi' III !' QQAI ori;
<oi' II' !' QQQI prec+m fi; <oi' II !' A5CI sa+; <oi' II !' A56I fi, <oi' S' !' A56'
Q "eFi i'idem; <oi' 44I ed' a 4l&aI !' A4AI AAQI AAAI AAB'
Q I'idem, <oi' II' !' 4C5'
P I'idem;
U I'idem, <oi' 4I !' A5A 7deci), !' A5B 7nici), !' A56 70i c+), <oi' al Il&leaI !' QBQ 7de aceea), !' QPPI g 6Q6 7n+ n+mai c4;;;)L
aceasta din ur8@ este dat@ 7i ca su>ordonatoareI <' <oi' al Il&lea' !' AACI gO6D'
QAC
Mu&ai - dar #9iar, %i.
' !entru cele ar@tate la su>titlul anteriorI este o co8u!unere
Fitional@' AiciI !ri<it@ din !unctul de <edere al trans8isi>ilit@9iiI 8ai
>AO @8 c@ !oFi9ia sa intra!ro!oFi9ional@ nu este reFultatul unei
s8iteri ,ci constituie locul ei ;iresc 7i unic !osi>ilI ca al oric@rei
oFi9ii0I J
n
9
ruC
.t ea nu !oate eLista Jntre dou@ co8!onente&!ro!oFi9ii
reeListenteI neconstruindu&se cu cea de a douaI toc8ai din cauFa
re_i8ului !re!oFi9iei c+A el i c+ ceilal0i a 7a+) plecat nu !oate !resu!une
co8!_
nenta

a

c
(
oua
W`MW
c+

ce
'>(
a
" pl
ecat
F' P
e
de alt@ !arteI dac@ i c+ ar
;i con:unc9ieI ar ;i de neconce!ut s@ nu !oat@ lega !ro!oFi9ii'
Pri<itor la nici 7i deci, este & de ase8enea & contesta>il@ calitatea lor de con:unc9ii ,<' discu9ia de la
su>titluS ur8@torI Ad)er'e i conj+nc0ii);
P@strJndu&l !e deci Jnc@ Jn discu9ie aiciI adic@ ad8i9JndI !entru 8o8entI c@ este con:unc9ieI ne
!ro!une8 s@ <ede8 !rin ce s&ar situa la li8ita dintre coordonare 7i su>ordonare ,c;' nota 4I !' QAB0'
Ra!ortJnd s!eciile coordon@rii la ;or8ula generaliFatoare a acesteia Jn !ro!oFi9ie M!arte de !ro!oFi9ie
a con:unc9ie coordonatoare a !arte de !ro!oFi9ieMI constat@8 Jn li8itele eiI de la o s!ecie la altaI unele
di;eren9e ale nu8@rului de ;a!te Jn care se reg@se7te ;or8ula general@ res!ecti<@' #e eLe8!luI Jn
rela9ia ad<ersati<@I ter8enii & !e lJng@ o!oFi9ia !e care o realiFeaF@ Jntre ei con:unc9ia Jns@7i & se o!unI
Jn !lus ,dar Jn 8od necesar0I ;ie !rin !ro!riul lor sens leLical :$itea4 dar ru-, ;ie !rin !reFen9a
ad<er>ului de nega9ie Jnaintea unuia din ei :(rin 'a(te, iar nu (rin $or*e-, acest ;a!t constituind chiar
o condi9ie a rela9iei ad<ersati<e' In !resu!usa rela9ie conclusi<@ restric9ia 8erge inco8!ara>il 8ai
de!arteI er8enii tre>uind s@ ;ieI !e !lan logicI ori Jn rela9ia coinciden9ei de s;ere l _ i .asile, deci 1nii
fra0ii l+i, s1nt aceia care ;,;), ori Jn rela9ie de su>ordonare a s;erelor 7-o0i, deci '7i el, s1nt )ino)a0i), Jndt
;or8ula generaliFatoareI Jn a;ara situa9iilor de 8ai susI nu se <a reg@si: Tele)+l,
eCS

e
>
e)
o, 1n)a05, Ttren+l
str5'ate m+n0i, deci c1mpii; #ar di;eren9a este
e
ordinul nu8@rului de ;a!teI deci cantitati<@'
Trans8iterea & ;a!t cu P
lc
a9ii calitati<e 7i cu se8ni;ica9ii de acela7i ordin & este Jns@ !osi>il@
433
7to0i, deci i el, s1nt )ino)a0i lori s1nt )ino)a0i P deci IsF el este )ino)at'T a7a JncJt deci n&ar ;i cu ni8ic
8ai !u9in coordonator decJt con:unc9ii( coordonatoare incontesta>ile'
Trans8isi>ilitatea Jns@ este o not@ distincti<@ a con:unc9iile0 coordonatoare nu8ai Jn ra!ort
cu con:unc9iile su>ordonatoare 7i !re!oFi9iileI nu 7i Jn ra!ort cu ad<er>ele'
Ad<er>e 7i con:unc9ii
Ne !ro!une8I 7i la acest su>titluI caI !rin o>ser<a9ii co8!arati<eI s@ a:unge8 la identi;icarea unei note
distincti<e cJt 8ai o!erante Jntre con:unc9ii 7i ad<er>eI !entru ca Jn ;unc9ie de aceasta s@ a!recie8
necesitatea e<entualei reJncadr@ri & la con:unc9ii sau la ad<er>e & a unora dintre cu<inte' Sco!ul !e care
ni&l !ro!une8 se :usti;ic@ !rin JntJ8!inareaI Jn !ractic@I a unor di;icult@9i de inter!retare dre!t
con:unc9ii a anu8itor ad<er>e 7i locu9iuni ad<er>iale ,de care ne <o8 ocu!a 8ai :os0' #i;icult@9i Jn
acest sens a!ar atestate chiar Jn ;or8ul@ri teoretice ale unor autorit@9i ling<istice: MLes !artisans Ies
!lus acharnes des distinctions entre !arties du discours on du se resigner K ad8ettre ^u(il n(T a sou<ent
^ue des distinctions ar>itraires entre ad<er>es et con:onctionsM&G Mon !eut 8e8e hesirer a classer un
8ot&outil !ar8i les con:onctions ou les ad<er>esM
A
' In gra8atica ro8Kneasc@I de ase8eneaI se <or>e7te
de ad<er>e cu ;unc9ie de con:unc9ie
P
& Jn a;ara celor Mrelati<eM 7cinci, c+m, +nde, 1ncotro), acesteaI
unani8 7i ;@r@ reFer<eI recunoscute ca a<Jnd aceast@ ;unc9ie'
I' Conj+nc0ii s+'ordonatoare 'T ad)er'e; #eose>irile dintre con:unc9iile su>ordonatoare 7i ad<er>e
sJnt 8ai e<idente decJt cele dintre con:unc9iile coordonatoare 7i ad<er>e: a0I con:unc9iile
su>ordonatoare ,inclusi< !ronu8ele 7i ad<er>ele relati<e
B
0 sJnt cu<inte de !oFi9ie
4 Jn !lan logicI tre>uie !resu!us@ !re8isa 8inor@: MelM se cu!rinde Jn Mto9iM'
Q 2runotI !' 6DQ'
A 2runot&2runeauI !' CPP'
P C;M' $AI 45CAI <oi' I' !' AOPI g AP6 7i Iordan' 45BPI !' POA'
B Aceste ad<er>e 9i !ronu8eI luate eLclusi< Jn calitatea lor de Mrelati<eMI ;Keind aui
QAO
noFi9ional@I ca netrans8isi>ileI iar ad<er>ele sJnt eLclusi<
444
!oFi9ionaleI indi;erent dac@ sJnt inter!reta>ile ca !@r9i de !ro!oFi9ie
8
ci acolo etc'0 sau nu 7de asemenea, 1n sf1rit etc0G >0' con:unc9iile
rdonatoare au regi8 !redicati<I ad<er>ele ,nerelati<e0 nu au un
8enea regi8' #at ;iind caracterul 8ai e<ident al deose>irilorI nici nu
I
e

rea
J8Jlnesc !e lista con:unc9iilor su>ordonatoare
4
'
II Conj+nc0ii coordonatoare i ad)er'e; Mai ;rec<ent Jns@ unele ad<er>e sJnt considerate ;ie con:unc9ii
coordonatoare 7deci, nici
#
), ;ie ca a<Jnd rolul acestora 7aadar, deci, de aceea, prin +rmare, 1n sc8im',
doar, pas5mite 7' a'
A
I tot+i, c+ toate acestea
N
), or toc8ai acest rolI de con:unc9iiI Jl consider@8
contesta>il' =a!tul se eL!lic@ !rin nu8eroasele note co8une ad<er>elor 7i con:unc9iilor coordonatoare:
a0I a8>ele clase de cu<inte !ot a!@rea Jn !oFi9ie intra!ro!oFi9ionalK ,eL' !entru ad<e>e: a+ plecat 1nt1i
ei, apoi ceilal0i)L >0' aceast@ !oFi9ie !oate ;iI 7i la uneleI 7i la alteleI reFultatul trans8iteriiI cu
deose>irea c@I Jn ti8! ce con:unc9iile ocu!@I ;a9@ de co8!onentele !reeListenteI o !oFi9ie
inter!ro!oFi9ional@I ad<er>ele sJnt !arte integrant@ Jntr&una din co8!onentele&!ro!oFi9ii: int1i a+
plecat ei, apoi a+ plecat ceilal0i ,iar !ro!oFi9iile co8!onente sJnt :uLta!use0G c0' nici unele nu au
regi8' Al@turi de aceste note co8uneI J7i 8ai d@ concursul Jn acela7i sensI al consider@rii unor ad<er>e
dre!t con:unc9ii coordonatoareI !oFi9ia ini9ial@I !osi>il@I a ad<er>uluiI Jn a doua !ro!oFi9ie coordonat@
7a 1n)50at, de aceea a ti+t), !oFi9ieI adic@I intra!ro!oFi9ional@I considerat@ ca inter!ro!oFi9ional@'
Deose'iri; Jntre con:unc9iile coordonatoare 7i ad<er>ele nerelati<e eList@I adic@I Jn ce !ri<e7te !oFi9iaI
deose>ireaI 8ai !u9in e<ident@: !oFi9ia (tra!ro!oFi9ional@ a con:unc9iilor coordonatoare este doar
!osi>il@I a
c
lie de cealalt@ calitate & de !arte de !ro!oFi9ie Jn su>ordonata !e care o introduc' 'I
n

acest
sens s&ar !utea cita doar ad<er>ul de aceea, $A'
45BPI <oi' I !' AOO'
ad< h(M N
a
MM
aR

"
_(( (M P( c(
res
P
ect
(
<
A5BG lui nici i se recunoa7te aici calitatea de rnn -A
!ro
P
riu
j
F
i
s
Unu8aiV cKnd este Jn corela9ie nici - nici, alt;elI Min
corela9ie cu n+", este
c
_nsIderat con:unc9ie'
B
I'ide
Fn; <oi' II!' AOP'
P
MWW(' <oi' +I !' QAP'
QA5
a)$er*elor este necesar@'
O'ser)a0ie, in caFul ad<er>elor relati<eI ca 7i Jn al !renu8elor reiat tre>uie ;@cut@ ded+'lareaA !rin calitatea de relati<eI ele
ocu!@ !oF t inter!ro!oFi9ional@I iar !rin calitatea de ad<er>e sau !ronu8e !oF" intra!ro!oFi9ional@'
La solu9ia !ro>le8ei Mad<er> sau con:unc9ie ,;ie ad<er> cu ;unc9ie de con:unc9ie0M consider@8 Jns@ c@
se !oate a:unge toc8ai !lecJnd de la distinc9ia dintre cele dou@ !oFi9ii: !oFi9ia intra!ro!oFi9ional@ 7i
cea inter!ro!oFi9ional@I ;ie c@ aceasta din ur8@ este ocu!at@ ,:onc9iune0I ;ie c@ este(li>er@
,:uLta!unere0G ;a!tul de a ;i ocu!at@ sau li>er@ se !oate constata !ro>Jnd cu !osi>ilitatea includerii Jn
;a9a cu<Jntului considerat ad<er> cu ;unc9ie c!n:unc9ional@ a unei con:unc9ii incontesta>ile & i, dar, c5
etc;L ase8enea !osi>ilitateI o dat@ realiFat@I creeaF@ inco8!ati>ilitatea N#on1un#ie a ad)er' c+
'un#ie #on1un#ional2, iar aceast@ inco8!ati>ilitate nu se reFol<@ decJt !rin ;or8ula #on1un#ie O
a)$er*, ad<er>ul ;iind cu<Jnt ini9ialI dar co8!onentI al !ro!oFi9iei a doua' Aceea7i inco8!ati>ilitate
a!are 7i !e !lanul inter!ret@rii !ro!oFi9iei a doua: Jn eLe8!lul a 1n)50at i deci a ti+t, !ro!oFi9ia i
deci a ti+t nu !oate ;i Jn acela7i ti8! 7i conclusi<@ ,!rin deci), 7i co!ulati<@ ,!rin i);
Consecin0e; 4' #ate ;iindI a7adarI !osi>ilit@9ile: a )r+t )ar totu%i :#u toate a#e!tea- n-a p+t+tL )e%i a
)r+t, totu%i n-a p+t+tL n-a )r+t, )ar ni#i n-a p+t+tL a )r+t %i )e#i :5n #on!e#in et#.- a p+t+tL a )r+t %i
)e a#eea a p+t+tL a )r+t )ar 5n !#9i&*
2
n-a p+t+tL a+ fost l5+da0i, # )oar era+ premian0iL tot+i, c+
toate acestea, nici, deci 71n consecin05 etc), de aceea, 1n sc8im', doar 7' a' sJnt ad<er>eI ;@r@ ;unc9ie de
con:unc9ii' In s!ri:inul inter!ret@rii lor ca ad<er>e ;@r@ ;unc9ie de con:unc9ieI !entru unele dintre ele se
8ai !ot ad@uga argu8ente: calitatea de corelati<e ale unor con:unc9ii: )e a#eea -fiindc5L (entru a#eea
-pentr+ c5, ca s5L dei - totu%i< dei - #u toate a#e!tea< 5n ce !ri<e7te Jncadrarea lui nici, el e
ste
7i
antoni8ul a)$er*ului i;
I
4
4 ELce!9iiI Jn sensul co8!ati>ilit@9iiI ;ac co8!unerile con:uncu(onale cu8 ar ;i: c+m c5, prec+m c5, prec+m fi ;;;
# Pentru dar 1n sc8im', <' $AI 45CAI <oi' 44I !' QBD'
4!
Tinde se JntJlnesc dou@ incontesta>ile con:unc9iiI se su>Jn9elege cu sitate un !redicat: a+ disc+tat Jns@
6a+ disc+tatB ;@r@ s@ aj+n/5 la o 1n0ele/ere;
Jn su>sidiar notJndI 7i ;r' donc, ni, neanmoins', 7i ger8' trot%em, f lelic8, also, n4mlic8, des8al'
#
7i
alteleI date dre!t con:unc9ii sau 7i ad<er>eI 7i con:unc9iiI sJnt !asi>ile de reconsider@ri'
Q Cu8I !otri<it concluFiei noastreI nu !ute8 <or>i de alte ad<er>e cu ;unc9ie de con:unc9ieI Jn a;ara
celor relati<e 7c1nd, c+m, +nde, 1ncotro 7iI Jn anu8ite situa9iiI c1t), nu <o8 !utea <or>i nici de eListen9a
unui ti! de tranFi9ie Jntre :onc9iune 7i :uLta!unere
A
'
A' Ad<er>eleI cu eLce!9ia 8en9ionat@ la !unctul QI ;iind nerela9ionaleI nu con;er@ !ro!oFi9iilor din
care ;ac !arte calitatea de ter8en Jn ra!ort: du!@ cu8 apoi nu con;er@ calitate de te8!oral@ !ro!oFi9iei
saleI tot a7a deci, aadar 7i locu9iunile ad<er>iale sinoni8e nu con;er@ calitatea gra8atical@ de
conclusi<eI JncJt ne <ede8 o>liga9i s@ a;ir8@8 c@I cel !u9in Jn ro8Kn@I nu eList@ categoria sintactic@ a
conclusi<elorI nici 8@car ca :uLta!useI JntrucJt a!ar Jntotdeauna Jncadrate de !erechea de <irgule
P
I
eL!resie nu a ra!ortuluiI ciI la ni<elul se8ni;icantului gra8aticalI a nonra!ortului'
P' Ne;iind rela9ionaleI !entru ad<er>e ca an+me, adic5 7' a'I este i8!ro!riu a s!une c@ MintroducM
B
sau
c@ Mleag@M !ro!oFi9ii'
B' Intre unele con:unc9ii su>ordonatoare 7i unele ad<er>e
C
I se !ot identi;ica anu8ite cores!onden9e
7d+p5 ce - apoi, fiindc5 - de aceea, dei & tot+i 7' a'0 care !er8it con<ertirea su>ordon@rii Jn
coordonare ,sau in<ers0:
c 45CCI articolele res!ecti<e'
#
Dic0ionar /-r, articolele res!ecti<e' c
;
&
[
AI 45CA' <oi' III !' QAAI g64A' !n :
e
(
c8c
W ;
raFa

s
e
ter8in@ cu ase8enea !ro!oFi9iiI <irgula a doua este su!ri8at@ !rin
c
;$A
' 45CAI<ol' IIIP' QOQ'
d<er>e !ot ;i corelati<eI dar Jn nici un caF relati<e'
QP4
a re+it, d+p5 ce a 1ncercat & a 1ncercat i a apoi a re+it a re+it, fiindc5 a 1ncercat & a 1ncercat i de
aceea a re+it n-a re+it, dei a 1ncercat & a 1ncercat i 7dar) tot+i n-a re+it,
adic@I generaliFJnd: PI a con:' su>ord' a P
Q
& P
Q
a con:' coord' a
ac
: <er> a PI' Aceast@
cores!onden9@ arat@ c@ ;rec<en9a sc@Fut@ su>ordon@rii Jn unele stiluri ale li8>ii ,oralI !o!ular0
este co8!ensat@ la ni<elul coordon@rii !rin !reFen9a Jn coordonata a doua ,Jn ;aFa !reeListent@
con<ertirii & su>ordonat@0 a ad<er>ului cores!ondent con:unc9iei su>ordonatoare'
7alitatea )e relati$e a (ronu&elor 7i ad<er>elor
La notele coincidente cu ale con:unc9iilor su>ordonatoare ,regi8ul !redicati<I !oFi9ia Jnaintea
!redicatului Mgu<ernatM 7i inter!ro!oFi9ional@ ca netrans8isi>ile0I aici nu 8ai r@8Jn de ;or8ulat decJt
notele !rin care ad<er>ele 7i !ronu8ele relati<e se o!un con:unc9iilor su>ordonatoare 7i celorlalte
ad<er>e 7i !ronu8e'
I' Con:unc9iilor su>ordonatoare li se o!un !rin ;a!tul c@ ad<er>ele 7i !ronu8ele relati<e ;unc9ioneaF@
7i ca ter8eni Jn rela9ii intra!ro!oFi9ionale ale su>ordonatelor !e care le introduc'
II' Jn ce !ri<e7te deose>irea de celelalte !ronu8e 7i ad<er>eI o>ser<@8 c@ s1nt relati)e n+mai acelea
care s1nt i intero/ati)e;
Ipote%5; Rela9ia dintre cele dou@ calit@9iI !resu!une8 c@ este Jn unisens: de la calitatea de interogati<eI
la cea de relati<eI aceasta din ur8@ do>Jndindu&se Jn J8!re:ur@rile trecerii de la <or>irea direct@ 72nde
mer/i@), la <or>irea indirect@ 7,p+ne +nde mer/iM), <or>ire ale c@rei li8iteI res!ecti<ele cu<inte
rela9ionale le de!@7escG 8en9inJndu&ne !e li8a aceleia7i i!oteFeI aceste li8ite sJnt de!@7ite Jn
J8!re:ur@ri create !n;l !ro!oFi9iile&r@s!uns 7Mer/ +nde s1nt c8emat); Acce!tJnd aceast@ i!oteFaI s&ar
!utea eL!lica 7i regi8ul !redicati< al cu<intelor Jn discu9ieI ca !ro<enient tot din calitatea de
interogati<eI res!ecti<ele !ronu8e /b ad<er>e <iFJndI !rin Jntre>area !e care o cu!rindI !redicatul
,realiFJndI adic@I interogati<e totale0'
44
Pon#iunea :(re(o4iional- %i alte &i1loa#e )e e0(ri&are a ra(orturilor
(repo%i0ia i fle3i+nea 7ca%+al5); Pre!oFi9iaI legicI este ur8at@ de un
>stanti< sau !ronu8e la caFul cerut' CaFul Jns@I Jn aceast@ situa9ieI nu
i este !urt@tor de ;unc9ie: Jn eLe8!lul l+pta contra d+man+l+i,
d+man+l+i, de7i la geniti<I nu este atri>ut geniti<alI ci !re!oFi9ionalI
toc8ai !entru c@ rela9ia este !reluat@ & Jn co8!ara9ie cu l+pta d+man+l+i
- de !re!oFi9ie' Tot a7aI acuFati<ulI cerut de !re!oFi9ie ,7i nu de ;lecti<ul
pe), sau dati<ulI Jn acelea7i condi9iiI nu 8ai con;er@ su>stanti<ului calitate
de co8!le8ent directI res!ecti< de co8!le8ent indirectI 7i nici <reo altaI
JncJt tre>uie s@ ad8ite8 c@ :onc9iunea !re!oFi9ional@ eLclude ;leLiunea
caFual@ ca 8i:loc de eL!ri8are a ra!orturilor
4
'
(repo%i0ia i acord+l; Se 7tie c@ unele !re!oFi9ii 7de, din) !reced@I rarI ad:ecti<e ,de harnic@I e 8arnic5
fata), careI Jn ciuda !re!oFi9ieiI se acord@ cu su>stanti<ul a c@rui not@ o eL!ri8@' Acordul se do<ede7te
8ai !uternic decJt regi8ul !re!oFi9ieiI !e care&l anuleaF@ ,Jn eLe8!lul de 8ai sus 8arnic5sidi Jn
no8inati<I !rin acord cu fata)L de alt;elI regi8ul !re!oFi9iei nu&7i g@se7te o>iectul Jn clasa
ad:ecti<elorI i8!ro!rii !entru aceast@ calitateI din cauF@ c@ eL!ri8@ nu no9iuniI ci note ale acestora' Pe
de alt@ !arteI co8!le8entul res!ecti<I de rela9ie & Jn eLe8!lul nostruI nu se !oate dis!ensaI Jn
construc9ia luiI de !reFen9a !re!oFi9iei'
Aceast@ coeListen9@ a !re!oFi9iei 7i a ad:ecti<uluiI !reFent@ 7i Jn st5tea 1nainte%, &ea ,ct' de loc0I
i8!une a considera ;unc9iile realiFate ast;el dre!t ;unc9ii !re!oFi9ional&ad:ecti<ale' ,#es!re acordul lui
mea cu a din "Mintea, <eFi s+pra, O clasificare a ca%+rilor, II, eI ;I g'0
litrei s&a
conit N (
#ne
P
r
_>(
erna
Jn gra8atica li8>ilor Jn care una 7i aceea7i !re!oFi9ie se croie7te cu 8ai 8uli!' rTIe:
4
8ai 8ulte caFuri'
43
PROPO?I%II CON-RA," /I PROPO?I%II R"D2," 7I)
D' Inter!retarea 7i Jncadrarea anu8itor ;a!te sintactice & cu8 sJnt 7i cele !e care le <o8 lua Jn discu9ie
8ai :os & nu !ot ;i realiFate ;@r@ a se ;ace a!el la Mtradi9ionaleleM contrageri' Ca do<ad@I j+c1nd+-se din
*+c1nd+-se pe strad5, copil+l a a+%it +n %/omot 7i mer/1nd din Ion )ede pe $8eor/8e mer/1nd pe
strad5
H
, inter!retate Jn a;ara contragerilorI !e >aFa unei reguli de trans;or8areI sJnt considerate
atri>ute
Q
orI nici chiar Jn eLe8!lul al doilea sensul nu este Mcare 8ergeM
A
I ci MJl <@d c+m I c5 8ergeM' O
Jncadrare ca cea de 8ai susI la Atr, este cu atJt 8ai !u9in 8oti<a>il@I cu cit gerunFiului i&au ;ost
identi;icateI Jn a;ara ;unc9iei atri>uti<eI nu8eroase altele & <eFi Caragiu ,45B60 7i Edelstein &I JncJt a le
l@sa deo!arte sau a le reduce la una singur@ ,cea atri>uti<@0 ar Jnse8na ca chiar su> reFer<a unor
eL!lica>ile 7i ad8isi>ile a8>iguit@9i
P
s@ ne !ri<@8 cu >un@ 7tiin9@ de tot atJtea !osi>ilit@9i de Jncadrare
,sintactic@0 a ;eno8enelor <iFate' CJt !ri<e7te identi;icarea uneia sau a alteia dintre ;unc9iiI !entru
aceasta dis!une8 & Jn li!sa unor reguli de trans;or8are cores!unF@toare ;unc9iilor res!ecti<e & de
se8neI ;ire7teI eLtrinsece ,data ;iind a>sen9a conecti<ului0I dar de cele 8ai 8ulte ori sigure: Jn caFul
unor ;unc9ii circu8stan9ialeI corelati<ul !reFent sau !osi>il Jn regent@ sau H /
4
4 "asiliu E'&$olo!en9iaI !' QAC'
Q I'idem, !' QAA'
A I'idem, !' QA5'
P I'idem;
4
>ul inso9itor: eL' C8iar nesp+n1nd+-i, tot a aflat;L Jn'caFul ;unc9iilor
"C
cu8stan9ialeI tr@s@turile
gra8aticale ale ter8enului regent'
n 4 #e alt;elI nici chiar Jn gra8atica de orientare clasic@I eleI aeerileI
nu

DC
u!@ locul care le re<ineI nici
ca descriereI nici ca
hiculare Jn inter!retarea ;a!telor ,astaI atunci cJnd nu sJnt a>sente din lucr@ri sau chiar negate0' JncJt
reactualiFarea lor este !e de!lin :usti;icat@' Pentru ini9iati<a Jn acest sensI <eFi A<ra8 ,456O0 7i ,45OC0'
D' Q' =a!tul c@ Jn !ri<in9a 8odului cu8 sJnt Jn9elese eList@ deose>iri 8oti<eaF@ discu9ia de 8ai :os'
4' CONTRA$EREA & sensul cu<Jntului 7i ter8enii !rocesului' Cu<Jntul contra/ere tri8ite ia dou@
;a!te 7i&l !resu!une !e un al treilea: la !rocesI la reFultatul lui 7i !resu!une ;a!tul su!us res!ecti<ului
!roces: a<e8 adic@ un transformand+m, o transformare 7i un transformat+m;
4' 4' -d-S3S Jl constituieI du!@ cu8 se 7tieI !ro!oFi9iile & su>ordonateI dar 7i coordonateG <eFiI
co!ulati<e 7i ad<ersati<eI la EdelsteinI !' 444'
4' Q' Trans;or8area are ca o>iectI cu8 de ase8enea se 7tieI <er>ul&!redicatI c@ruia i se Jnlocuie7te
8odul !ersonal cu unul ne!ersonalI 7i relatorul inter!ro!oFi9ional ,conecti< sau ;lecti<ul
con:uncti<uluiI s5);
Not5 H; ,5 este eLclusi< ;lecti<I nu con:unc9ie 7i nici 7i ;lecti<I 7i con:unc9ie' ,"eFi s+pra; Conj+ncti);)
Not5 #; Su!ri8area lui a fi este dat@ ca o 8odalitate a Ctr de Iordan ,45A6I !' QAQ0 7i de A<ra8 ,45OCI !' ACB0G !entru o
reeLa8inare a !ro>le8eiI <eFi infra #;
Not5Q; Conecti<ul nu se su!ri8@ Jn caFul Mconstruc9iilor in;Jniti<ale relati<eM & 7i acesteaI tot contrageri' l& A' ?T;&ul'
SN A' 4' Aria acestuia di;er@ 8ai 8ult sau 8ai !u9in de la autor la autor:
I
E
-
a
(Kturi de 8odurile ne!ersonaleI sJnt date dre!t Ctr 7i in;initi<ele
s
4
I unele Mderi<ate <er>ale ,su>stanti<e nu8e de ac9iune sau de agentI
4

lDrdan
' 45A6I !' QAQI 7i A<ra8I 45COI !' ACB'
41
ad:ecti<e cu su;iLele -tor, -'il, -i) etc'0M
4
7i chiar a!oFi9ia
Q
' Pro>le8a care ne&o !une8 este dac@ 7i acestea din
ur8@ ,adic@I din a;ara 8odurii ne!ersonale0 sJnt tot Ctr sau r@8Jn Jn Fona si8!lelor echi<al@ri #osi>il
Co8!ar@8I Jn acest sensI o Ctr cauFal@ cu o McontragereM !rin su>stanti<&,a0 7o*or5n) te&(eratura, apa a-
n/8e0at; 7i ,>0 Am aj+ns la lo#ul 1nt1lnirii; #eose>irea: Jn ti8! ceI !entru a ne eL!lica structura Co'or1nd
temperat+ra dre!t o ;unc9ie cauFal@I este necesar s@ ;ace8 a!ei la -d 7fiindc5 a co'or1t temperat+ra), !entru a
ni&i eL!lica !e la io#ul 1nt1lnirii dre!t ct' de locI nu este deloc necesar s@ in<oc@8 ,sau's@ echi<al@8 cu0 Am
aj+ns +nde era 1nt1lnirea;
Aceast@ deose>ire & dintre necesar 7i ;acultati< & o socoti8 su;icient de i8!ortant@ !entru a 8i considera Ctr
cJecJJ structurile c+ mod+ri nepersonale;
Not5; #eli8itJnd ast;el Ctr; !ro>le8a 8odi;ic@rilor secundareI ci8 ar ;i de eL' d+d ai )enit t); -W la )enirea ta, nu se !une'
,#es!re ase8enea 8odi;ic@ri <eFi A<ra8 ,45OCI !' ACC0'0
La rJndul lorI Jnse7i 8odurile ne!ersonale cunoscI <edere al calit@9ii de Ctr, <aria9ii de trata8ent: !ri<iiW
eL!lica>il & este /er+n%i+l, ;igurJnd Jn gra8aticile 8ai <etWWK denu8irea de su>stituire
A
I de construc9ie
P
7i de
contragere ' Ji ur8eaF@ infiniti)+l & Jn aten9ia iui TiZtin 7i denu8it su>stitui pi+i & la Iordan: M!oate Jnlocui nu
nu8ai o !ro!oFi9ie atri>uti
D !ro!oFi9ie circu8stan9ial@ de ti8! '''M ,45A6I !' QAA0' Cit !ri<e7te su!inul cu statut de Ctr, acesta este a>sent
din gra8aticile citateG el nu a!are cu acest statut nici chiar Jn $A ,45BP0I careI su> titlurile MConstruc9ii
echi<alente cuM di;erite su>ordonateI ur8@re7te sus9inut Jnlocuirile cu 8oduri ne!ersonale' Jl JntJlni8 8ult 8ai
tJrFiuI la A<ra8 ,456OI !' QCA0I s+'1n0eles Jn Mcele !atru 8oduri ne!ersonaleMI 7i la P
ana
1 A$ra&, 197E, (. 2,.. 7ele 5n -tor <Q@r !i la TiRtin, (. 137.
2 Ibidem, (. 224.
. otro(a, (. 201, %i TiRtin, (. 2.2.
4 otro(a, (. 201. %i San)'el)"Oi!en, (. 291.
3 Ior)an, 19.7, (. 2.2.
, TiRtin, (. 22,.
ictul de in 8od
<ent su>
i8Fiului (artici-
;;;, ci 7i
24,
I I
an
,45OB0 Jn sintag8a Mtrans;or8are de su!inM 7/ata s5 plece I d )e Ple#at-, P& PPA'
Men9ionJnd c@I !e >aFa deose>irii !e care o ;ace8 Jntre Ctr 7i Red ,<eFi ( fa Q'0 !artici!iul trece la
acestea din ur8@I conchide8 c@ din Ctr ;ac
te
nu8a
i cele 8odale ,8odal&ne!ersonale0: /er+n%iale, infiniti)ale 7i prin s+pin;
4 A' Q'Structura' Ca structur@I tr@s@turile esen9iale 7i co8une celor trei ti!uri de Ctr sJnt deci: ,a0 8odul
ne!ersonal al <er>ului cJnd acest 8od este Jn su>stitui>ilitate cu unul !ersonal 7i ,>0 a>sen9a
relatorului inter!ro!oFi9ional' ,#es!re a!ari9ia Jn -t a !re!oFi9ieiI <eFi intra J' A' O'
4'0
O a treia tr@s@tur@I !ro!rie doar unor Ctr gerunFiale 7i in;initi<aleI este c@ acestea !ot a<ea un su>iect
di;erit de al regenteiI un BM: eL' Co'or1nd te8!eraturaI apa a-n/8e0at;L l-a+ r+/at at1fia, 1nc1t a-i mai
r+/a i eu ar fi in+til;
Not5; #i;eren9a ;a9@ de situa9iile cu su>iect identicI ,, este nese8ni;icati<@ !entru calitatea de contragereI de -t, du!@ cu8
nese8ni;icati<@ este !entru ;a!tul de origine: calitatea de !ro!oFi9ie a lui -d 7i nici ;unc9ia ei nu sJnt cu ni8ic in;luen9ate de
;a!tul dac@ su>iectul acesteia este un B( sau un ,; #i;eren9a <a a<ea totu7i un roi Jn inter!retarea anu8itor structuri ,<eFi infra
4'A'O' 4'0'
Posi>ilitatea unui ,' este se8ni;icati<@ !entru inter!retarea lui -t, acest ,' argu8entJnd !e cJte<a
direc9ii'
,a0 ,' ;ace o>ligatorie ad8iterea unui su>iect 7i Jn structurile Jn care acesta este identic cu al regenteiI
,, 7i ast;el neeL!ri8at ,su>Jn9eles0 Jn cu!rinsul lui -t
#
A 1mpiedic1nd+-se UelVI copil+l a c5%+t;, Ion s-a
asc+ns spre
a
fi /5sit UelV'
i
<tR0 , 7i B din -d ;ac'ca <er>ul s@ r@8Jn@ 7i Jn -t un ocu!ant al !oFi9iei
A
Predicat(I ocu!ant !e careI
dat ;iind c@ ( se de;ine7te !rin 8odurile
c=a!tul este se8nalatG <eFi: Sand;eld&OlsenI !' Q54I TiZtinI !' QABI $AI 45CAI iiI !' OQ' ;ese &
8
c
e
(
e
S
e
_@ atunci cJnd a<e8 un
,, el !oate a!@rea Jn Ctr 7i atunci nu 8ai a!are Jn
entru
(P_
Fi
t(e sintactic@
4
I <eFi $u9u Ro8aloI 456AI !' 5DI !ct' Q'
QP6
!ersonaleI nu&l !ute8 denu8i ast;el' Jn studiul s@u des!re $r%, autoarea Jns@7iI Caragiu ,45B60I de7i
sus9ine c@ structurile cu $r% sJnt propo%i0ii ,M!ro!oFi9ii gerunFialeMI !' 6Q0I nu trateaF@ direct <er>ul ca
(, !re;erind !eri;raFele M;unc9ioneaF@ ca un !redicatM ,!' 6Q0I Mare ;unc9iune !redicati<@MI
MJnde!line7te ;unc9ia de !redicatM ,!' OO0I du!@ cu8 nici $r% nu este trecut de autoare la 8odurile
personale; Peri;raFe ca cele de 8ai sus ar !utea ;i reFu8ate !rintr&un deri<at cu !re;iLul pro- ,nu
toc8ai eu;onic0I propredicat 7p(), du!@ 8odelul pron+me; Jnse7i res!ecti<ele 8oduriI cJnd <er>ul are
, eL!ri8at sau su>Jn9elesI sJntI ca nepersonale, nepredicati)e, dar propredicati)eL iar dac@ duce8 !Jn@
la ca!@t !ro!unereaI -t esteI la rJndul s@uI o pro-propo%i0ie;
,c0 ,' ,iar ca acestaI 7i ,) de8onstreaF@ ipsofacto c@ Tl;&ul este termen 1ntr-o rela0ie
interpropo%i0ional5, 9ine adic@ de sintaLa ;raFei 7i nu de a !ro!oFi9ieiI su>Jn9elegJndu&se aLio8a c@ Jn
cu!rinsul uneia 7i aceleia7i !ro!oFi9ii nu !ot eLista dou@ ,sau 8ai 8ulte0 B decJt dac@ acestea sJnt
coordonate Jntre ele
4
'
4' A' A' R a ! o r t @ r i 7i ;unc9ii' p( !reia acelea7i dou@
Q
ra!ort@ri ale ( din -d, cu deose>irea &
de;initorie !entru Ctr - c@ aceste ra!ort@ri au Ioc Jn a'sen0a relator+l+i, 7i anu8e:
a; o ra!ortare intra!ro!oFi9ional@I la ,' sau ,, Jn a>sen9a ;lecti<ului de acord <er>alG
'; o ra!ortare inter!ro!oFi9ional@I la un cu<Jnt din regent@I Jn a>sen9a relatorului ,inter!ro!oFi9ional0'
Prin aceste dou@ ra!ort@riI <er>ul la 8od ne!ersonal se constituie deci si8ultan Jn dou@ ;unc9iiI
Jntoc8ai ca P&ul unei su>ordonate: 4_ una intra!ro!oFi9ional@I de p(, 7i
Q_ una inter!ro!oFi9ional@I al c@rei ter8en su>ordonat nu este Jntregul -t 7co'or1nd temperat+ra), ci
singur p( 7co'or1nd),
Q
du!@ cu8 nici Jn -d
4 "eFi s+pra, 2nicitatea;
# =ace8 a>strac9ie de su>ordona9i'
A CJnd +aFTI 4564I nu8e7te <er>ul la gerunFiu M!redicat de!endentMI el are Jn aceast@ ;unc9ieI Q_'
42
<edere
8e0at, 'iin)# te&(eratura a #o*or5t- ter8enul su>ordonat nu este 6 : !ro!oFi9iaI ci nu8ai (, a
co'or1tL astaI !entru c@ fiindc5 Jl cere
8
lusi< !e a co'or1t; ,#es!re re/im+l )er'al modal personal , E
C
dicati<0 al conecti<elor su>ordonante inter!ro!oFi9ionaleI <eFi s+pra, r necti)ele;) #ac@ nu8i8
su>ordonata ast;elI su>ordonat@ cauFal@I o ;ace8 !rin eLtensie de la cu<Jntul su>ordonatI de la (;
Aceea7i eLtensie o!er@8 H 8en9ine8 7i Jn caFul unui -tA cJnd taL@8 dre!t "Ctr gerunFial@ a unei
cauFaleMI a8 o!erat eLtensia de la co'or1nd, de la ;unc9ia Q_ a lui p(;
Not5; Tot neeL!liciteI dar e<identeI sJnt eLtensiile !e care le !ractic@8 Jn caFul !ro!oFi9iilor regente: regenta unei atri>uti<eI
de eLe8!luI este regent@ !rin eLtensie de la regent & su>stanti<ul deter8inat'
4' A' P' Identi;icarea ;unc9iilor inter!ro!oFi9ionaleI Q_I sau sta>ilirea in<entarului acestoraI dat@ ;iind
a>sen9a relatoruluiI o ;ace8 !arcurgJnd trans;or8area Jn sens in<ers' =a!t ciudatI nu8ero7i autoriI
ocu!Jndu&se de ;unc9iunile 8odurilor ne!ersonaleI !reFint@ aceste ;unc9iuni Jn a;ara Ctr, o c u 44 J n d
& a8 FiceI M!e nedre!tM & ;ie trans;or8area ,cei care <or>esc de echi<alen9e0
4
I ;ie 7i trans;or8area 7i
-d-S3S
#
, Jn ciuda ;a!tului c@ !entru a se ridica la nu8eroase ase8enea ;unc9iuni ei nu au !utut&o ;ace Jn
<reun alt ;el decJt !arcurgJnd dru8ul de la -t, !rin trans;or8areI la -d;
4' A' B' Su>stitui>ilitate' #enu8irea (su>stituire( sau cea de (construc9ii echi<alente cu ''' (I a!licate lui
-t ca su>stituentI sJnt de natur@ s@ sugereFe o inegalitate <aloric@ Jntre cei doi ter8eni ai trans;or8@rii
orI ;unc9ia Q_ tund aceea7i la -d 7i la -t-+l o>9inutI cei doi ter8eni intr@ cu dre!turi egale Jn rela9ia de
su>stitui>ilitateI ;iecare !utJnd ;i su>stituentul celuilalt'
TW^ A' C' Jncadrarea sintactic@ a lui -t & !ro!oFi9ie sau !arte de Pro!oFi9ie'
#enu8irile su> care a circulat sau 8ai circul@ 6i&ul nu sJnt
ni Jcati<e Jn !ro>le8a Jncadr@rii' Constr+c0ieA nu8eroase 7i di<erse
rel ri
Onstant8escu
R
s
&
<
& constr+c0ie), unele construc9ii sJnt ter8eni ai
*c-c_r inter!ro!oFi9ionale ,eL' construc9iile in;initi<ale relati<e0I alteleI
` P 7i 45CAI Asan&"asiliuI CaragiuI 45B6I EdelsteinI #iaconescuI 4566'
r
agiuI 45B6
B
QP5
ai celor intra!ro!oFi9ionale ,eL' construc9iile 8odale0' ,+'stit+ire, ;oV
D
` !entru calitatea de
su>stituentI nu arat@ ce este acest su>stituent "c8i)alent, de ase8enea' Contra/ere, cea 8ai ;rec<ent@
7i cu ce<a 8a( 8oti<at@I areI du!@ cu8 ar@ta8 la 4'I dou@ sensuri: de !roces 7i d
e
reFultatG e ade<@ratI
sJnt ;oarte ;rec<ente Jn dic9ionare de;ini9iile de ti!ul Mac9iunea de a ''' 7i reFultatul eiMI Jns@I Jn situa9ia
discutat@ aiciI este de dorit 7i !osi>il: contra/ere, ca in;initi< lungI trecJnd !este nea:unsul cK
sugereaF@ o o!era9ie de scurtare
4
I !oate ;i reFer<at !entru (!roces('
Tr@s@turile co8une celor trei 8ani;est@ri ale sale ,8ai aies a treia0I ;or8ulate la 4' A' Q'I eLclud -t-S3S
din s;era !@r9ii de !ro!oFi9ie
Q
I a!ro!iindu&l 8ai 8ult de !ro!oFi9ie
A
G se cere ;@cut@ doar deose>irea
dintre
D !ro!oFi9ie dat@ 7i una reFultat@G !entru aceasta din ur8@I r@8JnJnd Jn ;a8ilia lui contra/ere,
consider@8 ca denu8ire 8oti<at@ cea de propo%i0ie contras5T & gerunFialI in;initi<al 7i !rin su!in'
I' A' 6' Jn li8itele celor !reFentate !Jn@ aiciI statului lui -t este cJar 7i ;er8'
4' A' O' EList@ Jns@ 7i structuri care !un !ro>le8e Jn ce !ri<e7te Jncadrarea lor Jntre !ro!oFi9iile
contrase 7-t) sau Jntre !@r9ile de !ro!oFi9ie ,nonTi0' #i;icult@9ile sJnt create de anu8ite contradic9ii'
1. .. E. 4' Pre(o4iie i !u*ie#t & termeni ai +nei contradicfli;
a' PREP' a PREP' a P IN=' a ,', eL' Ion s-a asc+ns spre a n+-l /5si .asile; Contradic9ia c@reia Ji este
su!us seg8entul a n+-l /5si este cea dintre ;or9ele contrarii (atrac9ie( 7i (res!ingere(: !re!oFi9iaI du!@
cu8 se 7tieI esteI !rin regi8ul eiI intrapropo%ifional5L !e de alt@ !arteI .asile, ca ,', situeaF@ !e a n+-l
/5si Jn a;ara regenteiI deci e3trapropo%ipor+il-Contradic9ia este ireducti>il@I ast;el c@ unul dintre
considerente tre>uie sacri;icatG ;iind Jn !reFen9a unui -t, c@ci are un -d 7ca s5 n+-l /5seasc5
4 "eFiI des!re MscurtareM' A<ra8I 45COI !' A6D: M#e re9inut c@ nu totdeauna enun9ul contras este 8ai scurt decJt cel ini9ialI
cu8 ar reFulta din denu8irile date !rocedeului `
Q Pentru contrageri ca !arte de !ro!oFi9ieI <eFi ConstantinescuI s' <' contra/ere;
A Pentru gerunFiu ca !ro!oFi9ieI M!ro!oFi9ie gerunFial@MI <eFi CaragiuI op; cit;, !&
A&
"
P Ter8enul M!ro!oFi9ie contras@M Jl JntJlni8 la TiZtinI !' Q4C 7i la /otro!aI !' 4OPI ca Jn9eleg Jns@ su> acest ter8en cu totul
altce<aI 7i anu8e !ro!oFi9ii cu su>iect 8ulti!lu&
41!
le) a!recie8 ca !re<alent considerentul i8!us de B(I JncJt a<e8 o oFitie contras@' Solu9iaI JntrucJt
sacri;ic@ unul dintre considerenteI r@8Jne ar>itrar@'
> PREP' a PREP' a P IN=' a , sau UBVI eL' A citit !(re a afla UelV' Structura este identic@ cu cea din a'G
contradic9ia & aceea7iG di;eren9a dintre structurile cu B( 7i cele cu , esteI du!@ cu8 ar@ta8 la 4' A' Q' Jn
Not5 nese8ni;icati<@ !entru calitatea de -tL consec<en9a ne&ar o>liga deci la o aceea7i solu9ie cu cea
de la >' 7i ea ar ;i aceea7iI dac@ nu ar ;i inter<enit aici o de!lasare a !onderii Jn ;a<oarea
intra!ro!oFi9ionalit@9ii !re!oFi9iei' Considerentul legat de ,, care , este 7i aici o realitateI de<ine
negli:a>ilG o analogie cu su!inul 7s-a+ d+s Ia sc@ldat0I c@ruia ni8eni nu&i recunoa7te un su>iect !osi>ilI
ni&l arat@ !e , ca ;iind ;oarte a!roa!e de calitatea doar de autorI care o !relunge7te !e cea a su>iectului
regenteiI !e >aFa lo/icii l+cr+rilor ,aceia7i s&au sc@ldatI care s&au dus0' Socoti8 deci c@ Jn >' a<e8 un
nonTi;I o parte de propo%i0ie;
Not5; Solu9ia este concordant@ cu cea a tuturor gra8aticilorI undeI la co8!le8entul circu8stan9ial de sco!I construc9ia !re!'
a in;' R` este neli!sit@'
1. A' O' Q' Do)urile ne(er!ona5e ; f+nc0iile de su>iect sa+ de ct' )ire#t & termeni ai altei contradic0ii;
(reci%are; Ne re;eri8 aici la ;unc9ii ca !@r9i de !ro!oFi9ie 7i nu la (clasele de su>stitu9ie( ale celor dou@
(!oFi9ii('
I ,+'iect+l 7i ct; direct & unul dintre ter8enii acestei contradic9ii &;igureaF@ Jn gra8aticile noastre ca
eL!ri8Jndu&se ,7i0 !rin /er+n%i+, infiniti) i s+pin;
Su>iectul 7i ct' direct au dre!t tr@s@turi esen9iale 7i co8une ,co8une de
a
( tuturor ;unc9iilor construite
caFual0 & 7iI Jn con;runtarea de 8ai :os
Cu

8od
urile ne!ersonaleI tot atJtea eLigen9e & dou@:
, ( Wj
a

c
lase ` leLico&gra8aticale de realiFareI sJnt su>stanti<ale
u
stanti<eI cu<inte
su>stanti<iFateI autoni8e 7i !ronu8e0'
Not@' Cu8 !ronu8ele are o sintaL@ identic@ cu a su>stanti<uluiI Mcalchiat@M du!@ a acestuiaI tr@s@tura (!rono8inal( o
su>su8@8 tr@s@turii (su>stanti<al(G cu<Jntul n+me, la care recurge $u9u Ro8alo ,456AI !' 4D50I este !rea larg
QB4
dac@ a<e8 in <edere c@ su> nomen se Jnscriu 7i ad:ecti<ul 7nomen adjecti)+l 7i nu8eralul 7nomen n+meralis); Acela7i
argu8ent & al deFeLactiF@rii & (N ;a9@ de: !ro!oFi9ie no8inal@I $NI no8inaliFareI intrate in ns<ist ro8Kneasc@ din
li8>i Jn care n+me Jnsea8n@ Msu>stanti<M'
2' Ca 8od de a se construi & l@sJnd la o !arte a!arentele 7i realele eLce!9ii de la construc9ia
no8inati<al@ a su>iectului 7i de la cea acuFati<al@ a ct' direct &I sJnt construc9ii caFuale 7i nu
!re!oFi9ionaleI ci anti!re!oFi9ionale' PreciF@8 aiciI 7i la 2'I cape de la ct' direct este ;lecti< 7i nu
!re!oFi9ie'
II Jn <ederea con;runt@rii 8odurilor ne!ersonale & cel@lalt ter8en al contradic9iei & cu tr@s@turile A' 7i
2' ale ;unc9iilor Jn discu9ieI !reli8in@8:
,a0 !e a de la in;initi< Jl consider@8I Jn concordan9@ cu gra8aticile 7i dic9ionareleI !re!oFi9ie'
Alternati<a & a ;lecti<I sus9inut@ de #iaconescu ,4566I !' 4PO 7i ur8'0I & nu este negli:a>il@'
,>0 Pe de de la su!in Jl consider@8I de ase8eneaI !re!oFi9ie' O e<entual@ i!oteF@ c@ ar ;i ;lecti< este
anulat@ de celelalte incontesta>ile !re!oFi9ii ale su!inului: din, d+p5, la, pentr+';
IIS $ERN?IL ,eL' .5d ar45n)., ,e )ede ar45n).- 7i D a IN=INITI"L ,eL' (ot !(une., ,e poate
s!une'0 a!ar9in s;erei < e r > u 4 u i 7i sJnt acaFualeI iricJt nici tr@s@tura A'I nici tr@s@tura 2' nu le ad8it
1n f+nc0iile de su>iect 7i de ct' direct' Str@ine de caFuriI ele se las@ anga:ate Jn su>stitui>ilitatea cu
8odurile !ersonale ale lui -dL ar%1nd 7i sp+ne sJnt cJte un -t, !ro!oFi9ii & co8!leti<e directe 7iI
res!ecti<I su>iecti<e & contrase;
II(I $ERN?IL' #in totalul de 4B ;unc9iuni ,tot atJtea sensuri rela9ionale0 nu8@rate du!@ in<entarul
sta>ilit de EdelsteinI cu A dintre acestea $r% nea<Jnd un -d cores!ondentI nu este !ro!oFi9ie contras@I
ci co8!le8ent: de 8od 7,5trec r1+l 5not5n)-, instru8ental ,''' i-arfi desl+it inima #5nt5n)- 7i de
rela9ie ,''' n+ mer/em mai departe #er#et5n).-
2
"
4 Sand;eld&OlsenI !' Q6BI Jl dau Jn enu8erare 7i pe peL Jn eLe8!lele ;olosite de autori nu&g@si8'
Q ELe8!lele sJnt luate de la EdelsteinI !' 65 7i OP'
232
D
a IN=INITI"L' Men9iuni:
,a0 nici c+ f+nc0ia de su>iectI nici ca <reun alt oc+pant al !oFi9ieiI acest N ;initi< 7,e poate !(une- nu
esteI du!@ in;or8a9ia noastr@I conse8nat Jn gra8atici'
,>0 Jn alte !oFi9ii decJt cea de su>iect 7i ct' direct nu a!are'
,c0 Jn Mconstruc9iile in;initi<ale relati<eM 7N-are cine $eni.-, este considerat contragere ,<eFi Nota B
de la 4' Q'0'
,d0 Jn leg@tur@ cu se!ara>ilitatea lui de <er>ul regent 7a p+tea, a ti), eList@I du!@ cu8 se 7tieI dou@
!ro!uneriI o!use: !entru nese!arareI $u9u Ro8a(lo ,45BCI !' O40 7i !entru se!arareI $A ,45CAI III !'
5O0' Noi Jl consider@8 disocia>ilI ;ie 7i nu8ai dintr&un 8oti< de consec<en9@: dac@ Jn -d se!ar@8
con:uncti<ulI atunci 7i Jn -t se!ar@8 in;initi<ul'
II
Q
A P IN=INITI"L /l SPINL' Pro>le8a a!artenen9ei la s;era su>stanti<ului sau la a <er>ului se
!une aici Jn ter8eni di;eri9i ,;a9@ de III0I 7tiut ;iind c@:
,a0 ;iecareI 7i a P Inf, 7i su!inulI cunoa7te dou@ co8!onenteI una su>stanti<al@ 7i una <er>al@
4
I
coeListenteG
,a
4
0 co8!onenta su>stanti<al@ este selectat@ de ter8enul regentG !rin aceast@ co8!onent@I a8>ele ar
r@s!unde la eLigen9a A'G
,aM0 co8!onenta <er>al@ este selectat@ de deter8inan9i ,co8!le8ente0'
,>0 a8>ele sJnt construc9ii !re!oFi9ionale , & tr@s@tur@ su>stanti<al@0'
Remarc5; Su>linie8I aici su> ,>0I ca ;a!t curiosI c@ $A ,45BP 7i 45CA0I care de7i consider@ !e a de la
in;initi< 7i !e de 7' c' 4' de la su!in !re!oFi9ii 7i care de7i este !reocu!at@I !e >un@ dre!tateI de
a!arentele 7i realele eLce!9ii de la construc9ia no8inati<al@ a su>iectului ,45CAI III !' 5D0I totu7i nu
JncadreaF@ structurile aici discutate la eLce!9ii'
II
#
A P IN=INITI"L' =unc9iilor de su>iect 7i de c' direct ale acestui
si nS
?l

enu8erate
tr@s@turile su>stanti<ale 7i <er>ale Jn $AI 45CAI I: !entru in;initi<I !' QQP
/4
MMW`I !entru su!inI !I QAA&QAP'
413
HHli se o!une eLigen9a 2'I
,a0 atJt !rin ;a!tul de a ;i o construc9ie !re!oFi9ional@I cJt 7i
Pr
G tr@s@turile <er>aleG
,>0 este acaFualG
,c0 !oate a<ea su>iectI chiar un ,'A "ste necesar a fi )erificate re4iliatele.<
,d0 se a;l@ Jn su>stitui>ilitate cu con:uncti<ul dintr&un -d, JncJt Jn A contin+at a ne+a., sau Jn " +or a
!#rie., HHre!reFint@ cJte o !ro!oFi9ie contras5 ,co8!leti<@ direct@I res!ecti< su>iecti<@0'
Jn alte !oFi9ii decJt cea a su>iectului 7i a ct' directI acce!tarea lui dre!t -tA
& este ,o socoti80 o>ligatorie atunci cJnd are un B(I ca la 4' A' O' 4 a' ,eL' &-a+ r+/at at10ia, 1nc1t a-l mai
r+/a IsF euI s-ar irita;)L 7i
& este ;acultati<@G de !re;eratI asi8ilat@ ;unc9iilor !re!oFi9ionaleI cJnd are un ,, ca la 4' A' O' 4' >' ,eL'I
Jn 2n om 1n stare a face UelV acte de eroism), co8!le8ent indirectG eLe8!lulI luat din $A ,45CAI 3II !'
4B50'
IIM
Q
PREP' a SPINL' Co8!onenta su>stanti<al@ a su!inului este 8ult 8ai 8arcat@ decJt a HHcu a;
Pe >aFa regi8ului !re!oFi9iilor cu care se construie7teI i s&ar !utea chiar recunoa7te acuFati<ul'
Pentru co8!onenta <er>al@ nu se !oate in<oca !osi>ilitatea <reunui , gra8aticalG des!re un autorI
acce!ta>il !rin lo/ica l+cr+rilor, <eFi s+pra 4' A' O' 4' >' #eter8inan9iiI co8!le8enteI nu sJnt
concluden9iI !entru c@ nu au ni8ic de&a ;ace cu co8!onenta su>tanti<al@I JncJt a&i in<oca ar ;iI Jn
de8ersul nostruI un argu8ent nici nu ;acilI ci gratuitI dac@ nu chiar o di<ersiune'
a; Su!inul ca su>iect' R@8Jn a7adar Jn con;lict ,doar0 prepo%itionalita-tea sa 7i antiprepo%i0ionalitatea
;unc9iei su>iect' In<oc@8 Jns@ ca salutara & salutar@ c@ci sal<eaF@ legea construc9iei no8inati<ale a
su>iectuluiI sco9Jnd su!inul de !e lista a ceea ce !oate ;i ;unc9ie ,7i nu ocu!ant0 WWW _ su>iect &
su>stitui>ilitatea cu con:uncti<ulI un -d 7" +or s@ !(ui.-, ;a9@ de care su!inul se constituie Jntr&un -t
7" +or )e !(u!.-, o s+'iecti)>
41
contras5;
8 Su!inul 7i ct' direct' RealiFarea su!inului dre!t c' direct este
tetic@
4
' Situa9iile !e care la a<e8 Jn <edere nu con;ir8@ i!oteFaI
Sa Jn !reFen9a (su>stanti<alului( acuFati<alI indi;erent de a7eFarea ;a9@
de su!inI
,T0 Am terminat le#ia )e #itit, dar n-am terminat-o de scris;
,4M0 Am terminat )e #itit le#ia, dar n-am terminat-o de scris, nici Jn ,4(0I nici Jn ,4M0 nu su!inul este
ct' directI ciI du!@ cu8 arat@ -o, lec0iaL su!inul & un ct; limitati) ,MJn !ri<in9a citituluiM0'
Q_ CJnd (su>stanti<alul( acuFati<al este a>sentI el se cere su>Jn9eles ca ter8en al rela9iei (!arte&Jntreg(I
Jn care (!artea(I su!inulI este ct; partiti)A
7-) Am terminat 6ce)aB de #itit. ,QM0 Am termint )e #itit 6ce)aB;
#o<ada c@ nici ce)a din ,QM0 nu este ct' direct al lui de citit, ci al lui am terminat, o a<e8 la ,4M0I Jn -o;
Not5; Nu Jnsea8n@ c@ neg@8 su!inuiui calitatea de regent al unui ct' direct ,eL' De citit lec0ia, am citit-o);
#e alt;elI Jn !oFi9ia de ct' directI su!inui nu este decJt ;or9at su>stitui>il cu un con:uncti<: A terminat
s5 citeasc5; ,YS0' Tot ;or9at@ este 7i su>stituirea con:uncti<ului !rintr&un su!in: A contin+at de citit;
,YS0'
c In alte !oFi9ii decJt cea de su>iectI ;ie su>stitui>ilI ;ie nesu>stitui>ilI este asi8ila>il construc9iilor
!re!oFi9ionale'
ConcluFii ,la 4' A' O' Q'0' $erunFiulI in;initi<ul 7i su!inul ,a0 nu sJnt su>iecte sau ct' directeI ci
oc+pan0i ai !oFi9iilor res!ecti<eI ind ca not@ co8un@ su>stitui>ilitatea unuia cu ceilal9i ,ocu!an9i0I not@
Prin
care
ei sJnt 8e8>rii aceleia7i clase ,de su>stitu9ie0I coordona0i ,logic0
lntrei

ei
/i cos+'ordonafi ,logic0 clasei'
S ) #ac@ a<e8 Jns@ Jn <edere c@ ocu!antul central 7i re!reFentati< al
ei
,al !oFi9iei0 este s+'stanti)al+l,
este cel !u9in o!ortun s@ introduce8
u
P8ul este dat dre!t ct' direct de: A<ra8I 45OCI !' Q5AI Sand;eld&OlsenI 45ACI !' QOA'
QBB
Jntre ace7ti 8e8>ri ai clasei o antino8ie: ,A0 su>stituen9i ca%+ali S [c su>stituen9i aca%+ali
,ano8inati<ali 7i anacuFati<ali0I Jn su>gru!ul ,R. intrJnd propo%i0iile 7-d) 7iI al@turi de acesteaI
propo%i0iile contras cores!unF@toare 7-t);
#; A2RE"IEREA sau RE#CEREA ,Jn !rescurt@riI Red);
Sco9Jndu&le din sinoni8ia cu contra/erile, de;ini8 a>re<ierile dre!t trans;or8area care const@ Jn
su!ri8area relatorului su>ordona8 inter!ro!oFi9ionaJ 7i a <er>ului a fi ,indi;erent de <alorile acestuia
&Mco!ulati<MI auLiliar al diateFei !asi<e
4
sau !redicati<0'
Q' 4' Co8!arJnd Jntre ele Ctr - ne <o8 ;olosi Jn co8!arare de cele gerunFiale & 7i Red, <o8 constata c@
este <or>a de dou@ trans;or8@ri 7i nu de una'
Not@' =iind tot trans;or8@riI r@8Jne8 7i Jn continuare la !rescurt@rile -di -t;
Ctr - -tA ,40 5&*oln$in)u"!e, M5ria n+ s-a d+s la coal5; Red - -tA ,Q0 Bolna$, M5ria n+ s-a d+s la
coal5; Constat@8I dre!t tr@s@turi co8une:
,a0 acela7i -d, cJte o su>ordonat@ cauFal@ 7?iindc5s-a 1m'oln5)it, '''I ?iindc5 a fost 'olna)5, ;;;);
,>0 Jn -t, a>sen9a relatorului' Aceast@ a>sen9@I ea Jns@7iI se <a eL!lica di;erit'
Deose'iri, ,a0 Jn ce !ri<e7te con;igura9ia lui -tA Jn Ctr, <er>ul r@8JneG Jn Red acesta nu 8ai a!areI
r@8JnJnd doar ad:ecti<ulG !e !oFi9ia ad:ecti<ului 8ai !ot r@8Jne su>stanti<e ,cu sau ;@r@ !re!oFi9ie0 /
4
!artici!ii'
,>0 Jn ce !ri<e7te f+nc0ia intrapropo%iflonal5 a celor r@8ase Jn -tA u
4
Ctr, <er>ul !redicati< este un p(
,<eFi su!ra 4' A' Q' ,>00G Jn R
e
"K ad:ecti<ul 7' c' 4' sJnt AcI cu eLce!9ia !artici!iuluiI care Jn condi9n(
e
4 #es!re contestarea diateFei !asi<eI <eFi Iordan et al'I !' 45C 7i s+pra, ,ini_ participi+l+i;
QBC
acce!t@rii diateFei !asi<e nu !oate ;i Np;
t ) Jn ce !ri<e7te f+nc0ia interpropo%i0ional5 a lui -tA Jn Ctr, -t-S3S este
oFi9ie
su
>ordonat@ cauFal@ contras@ 71m'oln5)ind+-se) sau oricare
i din 4Q !osi>ile
4
G Jn -Yed nu a<e8 o ase8enea ;unc9ieI c@ci dincolo de
rI MY ad:ecti<ulI 7i celelalte nu 8ai sJnt ni8icG a8 !utea oare s!une c@
'olna)5 este ,7i0 <reun ct' de cauF@ sau <reo !ro!oFi9ie cauFal@YSI sau
des!re su>stanti<ul Jn no8inati< m+safir din Du!a'ir, n+ mi-am permis s5
c@ ar ;i <reun co8!le8entYS
Q' Q' Aceast@ deose>ireI ,c0I este re<elatoare Jn !ri<in9a soartei relatorului 7iI inducti<I Jn !ri<in9a
esen9ialit@9ii deose>irii dintre Ctr 7i RedL o ;or8ul@8I aceast@ deose>ireI ast;el:
4_ din 8o8ent ce $r% 7Ctr) se ridic@ !Jn@ la 4Q ;unc9ii inter!ro!oFi9ionaieI iar cu<intele Np 7Red) nu
cunosc nici unaI Jn acelea7i condi9ii ale a>sen9ei relatoruluiI Jnsea8n@ c@ $r% areI Jncor!orateI latenteI
4Q sensuri rela9ionale ,(!olise8ie rela9ional@(0I s!re deose>ire de cu<intele Np, c@rora le sJnt a>solut
str@ine ast;el de sensuri'
Q_ Jnsea8n@I 8ai de!arteI c@ Jn Ctr nu se !roduce decJt o actualiFare de c@tre conteLt a unuia dintre
8ai 8ultele sensuri rela9ionaleI !e cJnd Jn Red o!er@8 noi o reinserareI ;ire7te cu a:utorul conteLtuluiI
a celor su!ri8ate anterior'
#re!t concl+%ie ,la Q' Q'0: dac@I Jn ce !ri<e7te Ctr, st@8 la Jndoial@ Jntre (su!ri8are(
Q
7i (includere(
A
I
atunci & (includere(I iar dac@ st@8 Jntre includere( 7i (actualiFare(I atunci & (actualiFare('
S!re ilustrarea Jn !lus a concluFieiI dou@ analiFe:
a
0 In eL' Conform le/ii (ri$in) mod+l de desf5+rare a ;;;, anterioar ( di
fl
WWW, pri)ind 7Ctr)
cu!rinde 7i sensul rela9ional al lui care 7i sensul
e
r8enului pri)ete ,E contragereI concentrareI
reFu8are0I !e cJnd Jn
a
lui anterioar5 7Red), reinser@8 ele8entele su!ri8ate care este;
rnarul de 4Q ;unc9ii inter!ro!oFi9ionaie nu&l Jn9elege8 ca a>solutI !u9ind inter<eni ;
DSe>i
M de inter!retare' & (
or
da 4
45A6I !' QAQ 7i A<ra8I 456OI !' QCA'
Ed
elsteinI P' QQ'
413
>0 Antici!Jnd cele de su> A' 4'I Ctr 7i Red !ot a!@rea Jn succesiunea Ctr gerunFial@ 7i a!oi RedA
= -d
= Ctr;, -t cu sensul rela9ional
,40 pentr+ c5 a fost 'olna)5, M5ria E#) fiind 'olna)5, M5ria ;;; cauFal actualiFat'
,A0 U&&&&&&&&&&&&& V 'olna)5, M5ria
- Red, -t, !rin su!ri8area
gerunFiului J8!reun@ cu sensul rela9ional cauFal a!artenent'
Q' A' Red cu ,'; /i Red !ot a<ea ,'A eL' Odat5 ei sosi0i, noi am p+t+t 1ncepe; Structurile de acest ti!I
nu8iteI J8!reun@ cu cele gerunFiale si in;ini9i <aleI Mconstruc9ii a>soluteMI sJnt :usti;icat considerate a
a<ea o structur@ co8!leL@ ,$A 45CAI III !' OQ 7i 4B40' Jncerc@8 aici analiFa 7i inter!retarea lor'
Su>iectulI aici un ,', ei, nu !oate ;i eL!licat de&a dre!tul !rin Red; /tiindu&se c@ su>iectul recla8@ un
!redicatI ( sau p(, acesta ar ur8a s@ ;ie sosi0i, dar nu esteI !entru c@ !artici!iulI Jntoc8ai ca su!inulI
nu !oate contracta un su>iectI a7a cu8 !ot $r% 7i Inf; Mai 7tiindu&se 7i c@ un !artici!iu ,sau un
ad:ecti<0 acordat in a>sen9a unui <er> nu !oate ;i altce<a decJt atri>utI ar ur8a ca sosi0i s@ ;ie atri>utI
dar nu este atri>utI Tei sosi0i; ,ElI !artici!iulI ca de alt;el aici ad:ecti<ulI Jn structurile de acest ti!I nu
este atri>ut nici ;a9@ de un su>stanti<: ''' odat5 eL!ri8at@ aceast5 8edita9ieI fiecare sim0ea em+la0ia ;;;
('0
ReFol<area o aduce $r% din 8o8entul anterior al trans;or8@riiI ca singurul care&l !oate ilustra aici !e
ei ca s+'iect 7i !e sosi0i ca !arte a ocu!antului !oFi9iei !redicat:
a0 o dat5 sosi0i fiind ei, ;;;
>0 o dat5 sosi0i ei, ;;;
ti
Pentru a ne eL!lica deci structura ,' P !artici!iuI tre>uie Ms@ urca8 de la Red la Ctr /r%, de la >0 la a0'
Ca regul@I cJnd Jn -d !redicatul este un <er> Jn construc9ie !asi<@ sau !asi<iFatI BM este !reluat de Ctr
/r%; de unde !@trunde 7i Jn Red;
4 ELe8!lu luat din $AI 45CAI III !' 4B4'
412
Q
' P' (reci%5ri ,la Q'0
,
a
0 Partici!iul nu ;ace !arte din Ctr ,Mcontrageri !artici!ialeM0I ci din I'
c
:
ac
@ ar ;i Ctr, ar Jnse8a s@
acce!t@8 7i "Ctr ad:ecti<aleMI 7i M[r
su>stanti<aleM'
,>0 MAtri>utul circu8stan9ialM cu nuan9@I de eL'I cauFal@I !e >aFa celor de 8ai susI se schi8>@ Jn 'Red
la Ac a unei su>ordonate cauFale( ,<eFi eL' 7#) din cu!lul de la Q' 4'0& Alte argu8ente: dac@ a<e8 Jn
<edere c@ 7i o atri>uti<@ !oate ;i redus@I eL' conform le/ii ;;;, anterioar '''I 7i dac@ 8en9ine8
Matri>utul circu8stan9ial cu nuan9@ ''' MI ar Jnse8na ca aici s@ a<e8 Matri>ut cu nuan9@ atri>uti<@M ,YS0G
Jn !lusI anterioar5 nu !oate ;i atri>ut ad:ecti<al al lui le/ii, !entru c@ nu se acord@ cu acesta 7le/ii
-dati<I anterioar5 - no8inati<0I ci cu su>iectul su!ri8at care; CJt !ri<e7te Mnuan9aMI aceasta este 8ult
8ai 8ult decJt o nuan9@I este relator+l su!ri8atG Jn eL' nostruI con:unc9ia fiindc5, cu sensul ei
rela9ional cauFal'
Q' B' Ca o concluFie la Q'I -t-S3S Jn Red este 7i el o !ro!oFi9ie ,eL' 'olna)5) redus@I a>re<iat@I iarI
!ro!oFi9ie ;iindI constituie unui dintre cei doi ter8eni ai unei rela9ii inter!ro!oFi9ionaleI 9ine de sintaLa
;raFei'
.. 7on#lu4ie ,la 1. 7i 2.-. Ctr 7i Red sJnt ;eno8ene distincte'
A' 4' Pute8 a<ea nu8ai Ctr ,eL' 5&*oln$in)u"!e, M5ria ;;;), nu8ai Red ,eL' conform le/ii ;;;,
a)o(tat- 7i Ctr ,gerunFiale0 ur8ate de Red ,<eFi eL' ,40I ,Q0I ,A0 de la s;Jr7itul lui Q' Q'0'
A' Q' Acce!tJnd ideea eListen9ei latenteI Jn Ctr, a sensului rela9ionalI cu<Jntul contra/ere ca!@t@
8oti<are a!roa!e de!lin@I iar distan9a dintre sensurile McontragereM 7i Ma>re<iereM cores!unde celei
realeI dintre ;a!te'
A' A' =eno8enele discutate disociaF@ 8odurile ne!ersonale:
$r
% 7i HHsJnt anga:ate Jn Ctr, iar !artici!iulI
Jn Red;
PROPO?I%II CON-RA," /I PROPO?I%II R"D2," 7II)
D' Ar@ta8 Jn ,I0 c@ su> aceea7i denu8ire de contra/ere sJnt cu!rinse Jn sintaLa ro8Kneasc@ do+5
transform5ri, distincte: econtragereaM 7i ea>re<iereaM sau ereducereaMI o>9inut@ !rin esu!ri8areMI a
!ro!oFi9iilor' A>re<ierea !oate ;i ur8at@ de Jnc@ o trans;or8are & eglisareaM
4
' Punctele de sosire ale
!ri8elor dou@ le re!reFint@ propo%i0ia contras5, res!ecti< propo%i0ia a're)iat5 sau red+sa
#
;
D' 4' Pro!oFi9iile contrase gerunFial 7i cele a>re<iate ridic@ !ro>le8e de care ne <o8 ocu!a Jn cele ce
ur8eaF@'
D' Q' Jn caFul a8>elor trans;or8@riI a<e8 la >aF@ +n c+pl+ de propo%i0iiA piPRPp#L -d-+S Jl
constituie RPp#;
1. Pro(o4iiile #ontra!e +erun4ial. Tr@s@turile caracteristice ale acestor p, Jn ra!ort cu cele a>re<iate
,<eFi infra Q0 sJnt: ,a0 ( din p# este un <er> se8anticI altul decJt a fi 7sem sau asem)L ,>0 sensul lui R 7i
al lui ( sJnt Jnglo>ate de $r%; -t-+S Jl constituie $r%, de<enit un p(; Toate celelalte !oFi9ii din -d se
8en9inI ;ire7teI neschi8>ate mp contras@' ,Pentru cele de !Jn@ aiciI de su> 4'I <eFiI !e larg 7i cu
eLe8!leI ,I0 4' A' 4' & l& A& c 7i Q' Q'0
4' 4' In)entar+l ;unc9iilor $r% Jl a<e8 sta>ilit de Caragiu ,45B60&
4 "eFi in;ra Q' P' 4'
Q Ter8enul red+cere !reFint@ nea:unsul de a ti ;ost ;olosit 7i ca sinoni8 al lui contras
QCD
ro
Li8ati< 4D&l4 ;unc9ii
4
I 7i a!oiI Jntr&un in<entar 8ai >ogatI de =delstein 46&QD ;unc9ii
Q
' Cu8 Jn
lucr@rile citate ;unc9iile $r% nu sJnt
nlicate !rin Ctr, ne !ro!une8 s@ !ri<i8 res!ecti<ele ;unc9ii !rin !ris8a lorI a Ctr;
Criteri+l se cu!rinde Jn tr@s@tura de;initorie a Ctr & su>stitui>ilitatea !rintr&un 8od !ersonal ,deci de la
-t la -d); Co8!ar@8I s!re eLe8!li;icare: ,a0 trece r1+l fl+ierind 7i ,>0 trece r1+l 1not1nd sau ,>(0 sp+se
optind
Q
L <ede8 c@I Jn ti8! ce ,a0 $r% este un -t, a<Jndu&l dre!t -d !e i fl+ier5, Jn ,>0 7i ,>(0I el nu
re!reFint@ un -t, JntrucJt !reFu8ti<ul -d este nere!era>il: trece r1+l ; 1noat5, sp+se i optiL Jn ,a0
a<e8 deci o p contras@ gerunFialG Jn ,>0 7i ,>(0I cJte un ct' de 8od'
=olosind in<entarul de ;unc9ii sta>ilit de EdelsteinI acesteaI !otri<it criteriului enun9atI se J8!art: A'
r@s!und afirmati) !ro>ei su>stitui>ilit@9iiI do<edindu&se propo%i0ii contrase /er+n%i+lA su>ordonatele
,40 te8!oral@I ,Q0 cauFal@I ,A0 ;inal@I ,P0 consecuti<@I ,B0 condi9ional@I ,C0 concesi<@I ,60 cu8ulati<@I
,O0 eLce!ti<KI ,50 ct' direct@I ,4D0 ct' indirect@I ,440 su>iecti<@I ,4Q0 atri>uti<@G coordonatele: ,4A0
co!ulati<@ 7i ,4P0 ad<ersati<@' 2' R@s!und negati< !ro>ei res!ecti<eI $r% ;iind co8!le8ent: ,4B0 de
8odI ,4C0 instru8ental 7i ,460 li8itati< ,de rela9ie0'
4' Q' $er+n%i+l i element+l predicati) s+plimentar;
l& Q' 4' Jn ciuda ;a!tului c@ $r% din Jntregul gru! A' este su>stitui>il cu un R P p#, este deci o
propo%i0ie contras@ ,eL' a+ disc+tat plim'1nd+-
se
' W W W 1n timp ce se plim'a+), 8 structurile de ti!ul o
)5d )enind sau ea
Nu
cu!rinde8' Jntre aceste 4D&l4I f+nc0i+nea predicati)5 ,Caragiu' !' CO0 & Jn ter8enii r !
f0 p ,g ! 0
!! ** JntrucJt aceastaI ca intra!ro!oFi9ional@I se re!et@ Jn ;iecare din cele (M(Pre!oFi9ionale'
(
ua8
Jn Fona 46&QD ;unc9iunile: predicati)5 ,!oFi9ia Np), !entru c@I du!@ cu8 a;ir8@ co H
rea
(
<i
E
erunF
(
u
( ocu!@ rar !oFi9ia nu8elui
!redicati< !e ling@ <er>ul a ;iM ,!' 5P0G real( Mcc c (c( P
entru

c@R

a
S
a

cu8

a;
@ta8 Jn Conecti)ele;;;, nu eList@ conclusi<e Cu '
a

e
O
ra
niatical' acestea ne;iind decJt coordonate co!ulati<e :uLta!useG des!re >eTpredicati)-s+plimentar57p; 5P0 <eFi infra l; Q' '
Plele ,>0 7i ,>(0 sJnt si8!li;ic@ri du!@ cele date de EdelsteinI !' 65'
QC4
)ine r1%1nd, $r% a ;ost considerat "ps
H
, adic@ parte de propo%i0ie a lui n H orI dat@ ;iind su>stitui>ilitatea
lui 7i Jn aceste structuriI o )5d c5 )ine, )ine i r1de, inconsec<en9a nu este :usti;icat@I JncJt concl+%ia
care se i8!une este c@ nu eList@ "ps de as!ect <er>alI nici gerunFialI nici in;ini9i <al
Q
'
4' Q' 4' 4' La rJndul eiI 7i Jncadrarea sintactic@ a lui RPp# din o )5d c5 )ine 7i )ine r1%1nd recla8@ o
reeLa8inare'
a' c5 )ine nu este o ct' direct@ ecu su>iectul Jn regent@M
A
I ci o ct indirect@I JntrucJt: 40 su>ordonatei Ji
re<ine S&ulI ca su>Jn9elesG dac@ nu ar ;i a7aI adic@ dac@ , es&ar ;i 8utatM Jn regent@I ar Jnse8na ca )ine
s@ ;i de<enit i8!ersonalI ceea ceI e<identI nu s&a JntJ8!latG Q0 o, ct' direct Jn regent@I >locheaF@ <alen9a
acuFati<al@ a lui )5d, 8onotranFiti<I creJnd o intranFithitate conteLtual@' Su>ordonataI ne8ai!utJnd ;iI
de aceeaI direct@I este o ct' indirect@'
>' c5 )ine este o ct' indirect@ 7i nu o (r s+pl; Tr@s@tura !rin care !retinsa (r s+pl s&ar deose>i de o ct'
indirect@ ar ;i core;eren9ialitatea ct' direct din regent@ 7i a , din su>ordc 'a Eo 7i ea)
N
L
aceast@ core;eren9ialitate nu este Jns@ de natur@ s@ schi8>e ;unc9ia su>ordonateiG nici aiciI din ct'
indirect@ Jn (r s+pl, nici Jn caFul altor su>ordonate: eL' c1nd l-am )5%+t, 7el) era )oios, su>ordonata
r@8JneI e<identI te8!oral@G de aci 7i ;unc9ia $r%A nu o (r s+pl contras@ ra!ortat@ la ct' directI ci o ct'
indirect@ contras@'
c' La ;el se !une !ro>le8a 7i Jn caFul p co!ulati<e cu su>iectele core;eren9ialeI ea )ine i ,ea0 r1de; de
unde nici $r% nu re!reFint@ o (r s+pl contras@ era!ortat@ la ,", ci o coordonat@ co!ulati<@ contras@
gerunFial'
Not5; Cele de 8ai sus nu su>Jn9eleg negarea oric@ror Pr s+plA sJntI de eL'I (r
4 $AI 45CAI III !' QDOG #ra7o<eanuI 8&spre element+l predicati) s+plimentar, Jn CL' 1n' 45C6I !' QPD'
Q Structura ''' )edem ideea ;;; a se ar5ta $AI 45CA' III !' QDO0 este sinoni8@ cu WWW ar5t1nd+-se;
A $AI 45BPI III !' 4O5 7i Pan@ #indeleganI !' 4AC'
P $u9u Ro8alo' 456AI !' 4BA'
QCQ
s+plA 7pe ea) am )5%+t-o c+m o tii 7)oioas5), 7ea) a )enit c+m o tii 7)oioas5);
2. Pro(o4iii a*re$iate. Tr@s@turile caracteristice ale acestor p sJnt: ,a0
Q
a
re Jn !oFi9ia p <er>ul a fi asemL ,des!re o structur@ c+ a fi semantic,
<eFi infra Q' 4 ti!ul HH 7i Q' P' 4' Q0G ,>0 R P a fi sJnt su!ri8ate' -t-+l Jl
constituie ceea ce r5m1ne d+p5 s+primare, adic@ asocia9ii lui a fiA (art )'
si Np, !e
care
Ri cu!rinde8 su> As;
Not5; Ji cu!rinde8 su> As, !entru a nu Jnc@rca & inutil Jn discu9ia de aici &descrierea structurilor !rin se!ar@rile: part )'!np, a
fi auLiliarul ediateFei !asi<eMla fi eco!ulati<ulM(I acestea din ur8@ ;iind a8>ele asetnantic; Se Jn9elegeI sJnt eLcluse de su> As
co8!le8enteleI chiar cele ale lui a fi semantic, a<e8 adic@ a ;ace cu un siste8 !e care Jl si8>oliF@8: pi a As' ,Ti!urile HH 7i
H#, <eFi in;ra Q' 4'I nu ;ac !arte din siste8'0
Jn cele de 8ai :osI ne !ro!une8 ca !e >aFa unui in<entar de ti!uri s@ r@s!unde8 la Jntre>@rile: ,a0 care
este calitatea rela9ional@ a lui -d
H
L ,>0 care sJnt trans;or8@rile !e care le su;er@ di;eritele ti!uriG ,c0 care
este statutul sintactic al lui As 7-t); Ne :usti;ic@8 Jntre>@rile ,a0 7i ,>0 !rin aceea c@ lucr@rile de
re;erin9@
A
nu 7i&au !ro!usI !ro>a>ilI s@ dea siste8atic r@s!unsuriG cJt !ri<e7te Jntre>area ,c0I aceasta
recla8@ o anu8it@ deli>erare ,<eFi infra 2. 4.-.
2. 1. Li!ta ti(urilor )e !tru#turi. Ti!urile & cele 8ai 8ulteI cu!rinse Jn lucr@rile de re;erin9@ citate & le
<o8 da gru!ateI du!@ dou@ criterii: trans;or8@rile su;erite de -d 7i calitatea rela9ional@ a acestuia
P
I
r@s!unFJnd !rin Jns@7i aceast@ gru!areI la Jntre>@rile ,a0 7i ,>0' ,Pentru 8oti<area Jncadr@rilor lui -d,
<eFi infra #; Q'I iar !entru !reciF@ri !ri<ind trans;or8@rile unor structuriI <eFi Q' A'0'
es!re teFa c@ ,a0 nu eList@ <er>e co!ulati<eI ,>0 toate <er>eleI inclusi< a fi asem, sJnt Predicati<e ,cu eLce!9ia auLiliarelor0I
,c0 toate ( eL!ri8ate !rin <er> sJnt <er>aleI ,d0 nu
(sta !redicat no8inalI ,e0 Np, ca 7i "ps, sJnt eLtra!redicati<e <eFi s+pra, W^
.e
r'Padjecti)";
infa
2ate

rela
l
ional5
. n+ f+nc0ie, !entru c@ -d !oate ;i 7i o coordonat@ co!ulati<@ ,<eFi A r N0
or
R du!@ cu8 se 7tieI ter8enii
coordona9i nu sJnt unul altuia ;unc9ii'
t

R
_8aloI 456AI 7i Pan@ #indeleganI 456P'
P Nu
ne
P
ro
Pune8 adic@ s@ cu!rinde8 realiF@rileI <ariateI ale lui As-Np;
QCA
A' p# contrase gerunFialI !rin fiind, 7i a!oi a>re<iate:
H cauFal@: Bolna$, M5ria n+ s-a d+s la coal5;L
# te8!oral@: Dilitar, se afla 1n misi+ne la ;;;L
Q concesi<@: C8iar talentat, f5r5 m+nc5 n+ ar fi re+it;L
N ct' direct@: (e feti05 o )5d $oioa!.<
4' ct; direct@I econstruc9ia cu c+"A Am )5%+t-o #u o #arte n m1n5;L
U coordonat@ co!ulati<@: ?eti0a alear/5 <oioas@'G
B(coordonat@ co!ulati<@I econstruc9ia cu c+"A ?eti0a )enea #u o #arte 5n &5n.<
B. p# a>re<iate !rin su!ri8erea lui R P este
H
A
] atri>uti<@: conform le/ii pri)ind ;;;, 6care a fostB ado!tat@ 1n
c condi9ional@: N+mai 6dac5 s1ntB 5nele!e, acele te%e pot fi aplicate;L
b coordonat@ co!ulati<@: &+min5 este 6i esteB destul@'G
b' coordonat@ co!ulati<@: :ainele le are noi. Are 8aine i 8ainele s1nt noi.
C' p# a>re<iate !rin su!ri8area lui s5 fieA
[ ct' direct@: C5r0ile acelea merita+ #itite.<
HX ct' indirect@: C5r0ile acelea tre'+ia+ #itite.
2
< HX(ct' indirect@: C5r0ile acelea se cerea+ #itite.<
4 Pe este Jl ;olosi8 ca re!reFentind ;or8e de indicati< 7i o!tati<' Pentru con:uncti<I <eFi in;ra C' Pentru 8en9iuni des!re
8odurile din -d, <eFi $u9u Ro8aloI 456A' !' 4BD'
Q A tre'+i este 7i !ersonal ,&uni!ersonal0G s!re deose>ire de a tre'+i i8!ersonalI el aie 7i !luralul ,!ers' a A&a0I JncJt C5r0ile
tre'+ia+ citite re!reFint@ o structur@ tot a7a de literar@ ca 7i 1mi tre'+ie o carte sau 1mi tre'+ia+ nite creioane; C5r0ile nu este
B a con:uncti<uluiI ca Jn el tre'+ie s5 )in5, !entru c@ nu s&ar !utea eL!lica !luralul tre8+in2-Pentru considerarea dre!t
neliterare a structurilor cu a tre'+i la !luralI <eFi $u9u Ro8a(O: 456AI !' 4ADI 7i Nea89uI 45OCI !' 4B5' Pentru ;unc9ia de ct'
indirect@ 7i nu !redicati<a su!li8entar@ sau su>iecti<@I <eFi infra #; Q' ,c0'
QCP
#' p# a>re<iate !rin su!ri8area SS3S fiind semA
HH ct' direct@: (e feti05 o )5d a#olo.
E' ,<eFi Q' P' 4'I 40 7i A'0
H# Copacii a+ rodit toi.
2. 2. Fun#ia lui -d; ,a0 La gru!ul A'I cJt@ <re8e ti!urile trec !rin $r%, ne&a8 a7te!ta s@ a!ar@ toate
cele 4P ;unc9ii ale p# contrase gerunFial ,<eFi s+pra 4' 4'0G nu a!ar Jns@I du!@ cu8 se <edeI decJt
;unc9iile de la ti!urile 6&B' ,>0 #intre circu8stan9ialeI Jn lucr@rile de re;erin9@ citateI concesi)a 7i
condi0ionala nu sJnt conse8nateI ,c0 Ti!urile HX 7i HX' le taL@8 dre!t ct; indirecte a>re<iate 7i nu
su>iecti<e sau (r s+plA su>iecti<e nuI !entru c@ structura regentei , !lural & ( !lural & ;a!t dat 7i literar
,<eFi nota 4I !' QCB0 &I !rin eListen9a unui , Jn regent@I J8!iedic@ su>iecti<aG (r s+pl nuI !entru cCp#
se su>ordoneaF@ <er>ului ,!ersonal 7i intranFiti<0 & 7i nu su>stanti<ului S
4
& Jntoc8ai ca o su>iecti<@
atunci cJnd a tre'+i este i8!ersonal' #i;eren9a dintre HX 7i HX', nese8ni;icati<@ aiciI se reduce la ;elul
intranFiti<it@9ii: a tre'+i & intranFiti<itate originar@I a se cere -intranFiti<itate conteLtual@I Jn9elegJnd
!rin aceasta din ur8@ c@ <alen9a acuFati<al@ a <er>ului eList@I dar este >locat@I aiciI !rin se; ,d0
Am'i/+it50ile, date ;iind su!ri8@rile lui R, sJnt e3plica'ileA eL' Nu $or*i
ne"ntre*atQ" )a#6#5n) n+ eti ;;;, o ti+ de mic5 !oate a<ea dre!t -d ;ie de c1nd era mic5, ;ie de ,E
eca ;iindM0 mic 5l!8arnic 5 ;;;
2. .. Tran!'or&rile. AlegJnd dre!t eLe8!lu ti!ul N', ca unul care cunoa7te toate 8o8entele
trans;or8@rilor discutate aiciI acestea sJnt: ct' direct@: )5d c5 feti0a are cartea ;;;L ,40 esu8 !ro ha>eoMI
ct' direct@: )5d
c
5feti0a este c+ cartea ;;;L ,Q0 antici!area lui , din p# !rin ct' direct Pre;eren9ial din pi
,ere!oFi9ionareM0I ct' indirect@ ,<eFi su!ra 1. 2. 1. 1. >'0: pe feti05 o )5d c5 este c+ cartea ;;;L ,A0 Ctr $r% a ct'
indirecte:
n
05o )5d fiind c+ cartea ;;;L ,P0 a>re<iereaI !rin su!ri8area lui fiindA
(
s
/i (r s+pl se su>ordoneaF@I du!@ cu8 ar@ta8I s+pra, `.er' P adjecti)" '''I Jntoc8ai d hi
nu8a
( su>stanti<uluiI eJn
!reFen9aM <er>ului & te%a monos+'ordon4rii; Pentru teFa

iI
ei
4*
su>o
;
don
KM' /i <er>ului 7i su>stanti<uluiI <eFi $AI 45CAI III !'
QDC' 7i $u9u . !' 4PC'
QCB
pe feti05 o )5d c+ cartea ;;;L ,B0 glisarea lui c+ cartea din p# a>re<iat@I J
n
piL o d@8 ca 8o8ent distinct
de ,P0I date ;iind situa9iile Jn care du!@ 8o8entul ,P0 nu ur8eaF@ ,B0G <eFi in;ra Q' P'I cele des!re
sol+0ia a;
#; A' 4' ,a0 CauFalaI ti!ul H, trece !rin ,A0: 'olna)5 fiind ;;;
O'ser)a0ie; Jn lucr@rile de re;erin9@I nici cauFalaI nici te8!orala nu sJnt considerate ca trecJnd !rin $r% ,<eFi $u9u&Ro8aloI
456AI !' 4P5I 7i !an: #indeleganI !' 4A60G Pan@ #indeleganI 8ai 8ultI Jn ce !ri<e7te eLe8!lele cu cauFale ,!' 4ACI gru!ul ,;00I
!re;er@ s@ le instituie dre!t eLce!9iiI ;a9@ de toate celelalteI !rin aceea c@ lorI cauFalelor ,autoarea nu le nu8e7te0I nu le&ar
cores!unde Jn -d eo su>ordonat@ a c@rei structur@ este No8inal(M( Co!ul@ Atri>uti<M ,!' 4A60'
,>0 Ti!ul B trece !rin ,A0: )ine fiind )oioas5L dre!t argu8entI dac@ <er>ul din -d este unul se8anticI el
sose7te Jntr&un $r%A )ine i r1de & )ine r1%1nd; A se co8!ara cu ti!ul OI unde $r% este eLclus: :+min5
este fiind dest+l5, ,c0 Ti!urile N 7i HH trec !rin ,Q0I ct' indirect@I ,d0 Al@turi de N', trece !rin ,40 7i ti!ul
B (' ,e0 Ti!ul HH cunoa7te acelea7i 8o8ente ca 7i ti!ul N, 8ai !u9in glisareaI ,B0' ,;0 Op0i+ne li'er5;
Ti!urile Q 7i 6!er8it o!9iuni: ti!ul Q !oate ;i eL!licat 7i !rin 2 & c8iar 6dac5 ar fi fostB talentat, Ion ;;;L
ti!ul 6 !oate ;i eL!licat 7i !rin A' & n+mai 1n0elese fiind 7dac5 s1nt), acele te%e ;;;L ,g0 Op0i+ne
necon)ena'il5; Ti!urile b i b', eL!licate ca 8ai susI Jn list@I !rin 6i esteB, sJnt eL!licate de Pan@
#indelegan !rin si8!l@ re!oFi9ionare: "ste lapte p+0in; &apte este p+0in; ,!' 4A60' EL!licarea eLclusi<
!rin re!oFi9ionare este acce!ta>il@I dar necon<ena>il@ siste8uluiI >aFat !e su!ri8area lui a fi ,<eFi
;or8ula de la Q' 7i Jntreaga list@0I JntrucJt 40 eL!licate !rin re!oFi9ionareI ocolindu&l adic@ !e R P este,
b 7i b'de<in eLce!9ii de la un siste8G 4(0 de alt;elI Jn op; cit;, !' 4A6I JntJlni8 7i o contradic9ie: !e de o
!arteI se a;ir8@ c@ Jn toate ,s' 8ea0 structurileI cu o eLce!9ie ,<eFi s+pra O'ser)a0ie), -d con9ine o
su>ordonat@ '''G !e de alt@ !arteI +nele structuri ,Jn op; cit; cele de la ,e00 sJnt eL!licate ,eLclusi<0 !rin
re!oFi9ionare' Q0 Chiar Jn !lan se8anticI dest+l5 este 8ai ;iresc Jn9eles ca Np, eeste 7cisem) destul@MI
decJt direct ca "ps, eeList@ destul@M'
O'ser)a0ie; Ti!urile ], [, HX, H# nu recla8@ !reciF@ri sau 8en9iuni de ordinu celor de aiciI de su> Q' A'
2. 4. Statutul sintactic al l+i As' Jn lucr@rile de re;erin9@I As este
QCC
onsiderat dre!t "ps'; #u!@ cu8 <o8 ar@taI ;unc9ia lui As nu este Jns@ ceea7iI de "ps, Jn toate ti!urile'
Aceste ti!uri ne !un Jn ;a9a a dou@ solu9iiI care se eLclud 7i care J7i <or J8!@r9i res!ecti<ele ti!uri'
,ol+0ia a; As este ,continu@ s@ ;ie0 o p#, a>re<iat@I eli!tic@ de RPafiL el constituie deci ter8en al unei
R inter!ro!oFi9ionaleI !er!etuJnd ;unc9ia lui -dL eL' 'olna)5, ;;; este o propo%i0ie cauFal@I a>re<iat@'
,"eFi infra #; P' 4' B'0
,ol+0ia '; As, din ce a ;ost Sn p# 7Np sau (art-)'
#
), de<ine & JncetJnd de a 8ai ;i As &I du!@ su!ri8area
lui R P a fi, !rin glisare din p# Jn pi, "ps # Jn cu!rinsul acesteia din ur8@I !e care ast;el o J8>og@9e7te
7pi d Asta Jnsea8n@ c@I dac@ ti!urile sol+0iei a au ca 8o8ent ;inal o p# a>re<iat@I ti!urile solu9iei '
cunosc un 8o8ent Jn !lusI ur8@tor 7i ulti8 & reFultatul glis@rii'
O'ser)a0ie; #enu8irea de structur@ deri)at5 e<oc@ i8aginea unei direc9ii centri;uge a trans;or8@rii orI cit@ <re8e din dou@ p
7pi 7i p#) se o>9ine una 7pi d direc9ie centri!et@I socoti8 !re;era>il@ denu8irea de p sau structur@ 1m'o/5fit4, c+m+lant5;
2. 4. 1. ;li!are & non+li!are. ,ol+0iile a 7i > J7i <or J8!@r9i deci ti!urile du!@ ;a!tul dac@ Jn cu!rinsul
lor glisarea se !roduce 7sol+0ia >0I sau nu se !roduce 7sol+0ia a0'
Condi9iile !ro 7i contra ale glis@rii'
40 EListen9aI la >aF@I a unui RPp#; =igurarea !e list@ a ti!ului H# o>lig@ la ;or8ularea unei condi9ii
su>Jn9eleas@ ca de;initorie !entru Jntregul siste8 Jn discu9ieI aceea de a eLista un TdG orI Jn ti!ul datI
acesta nu eList@: Copacii a+ rodit i a+ fost!fiind to0i; ,YS0
A
'
enu8it (
re
dicati) s+plimentar de $u9u&Ro8aloI 456A' ,!' 4PC0 7i atri'+ti), de Pan@ (
e
O
an
,!' 4AA0I denu8ire su> care autoarea
cu!rinde 7i NpL denu8irea de "ps, c8oti<at@I ca de alt;el 7i cea de Np, o ;olosi8 ca 8ai Jncet@9enit@'
ita <re8e !@str@8 diateFa !asi<@I (art-)' nu !oate ;i Np; Se8nal@8 7i Jn aceast@ ordine (
ei

ln
consec<en9a datorat@ acce!t@rii
diateFei !asi<e dre!t categorie: Jn ti8! ce As :ecti<al !oate ;i Np, As !artici!ial&<er>alI nu' (-
e
ste Jncadrat de Pan@
#indelegan la atri>uti<ul o>9inut !rin trans;or8@ri ,!' 4A60'
QC6
Q0 #ac@ a fi din p# este se8anticI glisarea nu se !roduce' Jn ti!ul Bj (e feti05 o )5d acolo, acolo nu
este ct' de loc al lui )5d, eu care <@d a;lJndu&8@ aici 7i nu acoloI JncJtI nu&l !ute8 considera ca a ;i
glisat Sn piei esteI Jntoc8ai ca Jn -d, ct' de loc
4
& 7i deci nu As - al lui a fi sein su!ri8at du!@ 8o8entul
Ctr, re!reFentJnd adic@ o p# eli!tic@ de fiind, o p# a>re<iat@' Situa9ia o JntJlni8I de eL'I 7i la ct' indirect
ecu li!sa <er>ului deter8inatM' Imn patriei
#
; #e alt;elI !rin ;a!tul c@ a fi este se8anticI iarHJncJt acolo
nu este un As, ti!ul 44 se situeaF@ 7i elI ca 7i ti!ul H#, Jn a;ara siste8ului discutat'
A0 Re;eren9ialitatea' Pentru ca glisarea s@ se !roduc@ este necesar ca , din pi 7i , din p# s@ ;ie c o r e ;
e r e n 9 i a 4 e' #ac@ desi/nata sJnt di;eriteI eL' Ion )ine i M5ria este )oioas5;, glisareaI du!@ cu8 se
<edeI nu este !osi>il@
A
'
P0 Rela9ia te8!oral@: Jntre p# 7i pi tre>uie s@ ;ie si8ultaneitateI indi;erent dac@ aceasta se realiFeaF@
gra8atical ,cores!onden9a ti8!urilor0I leLical sau !rin elogica lucrurilorM' #ecala:ul te8!oralI
anterioritatea lui p# din ti!ul H 7i din ti!ul ], J8!iedic@ glisarea Jn pi a lui 'olna)5 7i a lui adoptat5,
ast;el c@ acestea nu sJnt "ps;
B0 Acord )s; coinciden9@ ,non&acord0' Condi9ia de aici !ri<e7te As !artici!iali 7i ad:ecti<aliI darI !rin
induc9ie de la Np ad:ecti<alI !ri<e7te to9i 8e8>rii clasei 7Np) de su>stitu9ie ,!re!oFi9ionaliI ad<er>iali
etc0' =iL@8 dre!t !ostulate: ,a0 acordul ,ad:ecti<alI ca 7i cel <er>al0 este un ;eno8en
intrapropo%i0ional;
O'ser)a0ie; eAcordulM este altce<a decJt e!unerea de acordMI eL' Jn o m+l0ime de oameni al c@reiHc@ror ent+%iasm ;;; a<e8 o
!unere de acord care ilustreaF@ toc8ai calitatea de !ronu8e 7i nu de ad:ecti< a relati<uluiI acesta ar@tJnd care este
su>stanti<ul al c@rui loc Jl 9ine 7m+l0ime sau oameni);
4 $u9u&Ro8aloI 456AI !' 4B4' Inter!retarea autoarei in;ir8@ Jncadrarea noastr@ din Despre element+l predicati) s+plimentar,
CLI 1III 45C6I !' QPD'
Q $AI 45CAI III !' 4CA'
A Con;eren9ialitateaI du!@ cu8 a;ir8a8 la 4' Q' 4' 4' >'I nu este de natur@ s@ schi8>e calitatea rela9ional@ a lui! #, dar
constituie o condi9ie necesar@ !entru !roducerea glis@rii&Este <or>a de dou@ lucruri di;erite'
QCO
,>0 Acordul eL!ri8@ inerenta', iar aceasta se a;l@ Jn ra!ort de eLcludere
u
circ+mstan0a, ,>(0 InerenteiI
ra!ort de acurate9e a>solut@I Ji sJnt 8!ro!rii <alorile circu8stan9ialeI chiar dac@ acestea ar ;i de ordinul
nuan9elor: ;unc9iilor ad:ecti<ale de Atr 7i de Np n+ li s-a+ identificat asemenea )alori sa+ n+an0e
#
L tot
a7a de i8!ro!rii 7i din acelea7i 8oti<e ele sJnt i8!ro!rii 7i ad:ecti<ului&EH]' ,>M0 Adjecti)+l ;@r@
!re!oFi9ii
A
I 7i nici !artici!iulI n+ poate fi complementL el nu !oate ;i decJt Atr, Np i "ps; Alt;el
s!unJndI n+ e3ist5 complement reali%at prin acord, nici ct' ad:ecti<alI nici ct' !artici!ial'
Jn eL' 4I 'olna)5 7N*, M5ria 7N) n+ s-a d+s ;;;, 'olna)5 nu este acordat cu M5ria 7i deci nu este atri>utul lui
M5riaL a<e8 de&a ;ace aici cu o coinciden05 de caF ,non&acord0G do<ada: JnI eL' 4(I 'olna)5 7N
#
),
M5riei 7D,) i-a fost inter%is ;;; ELe8!lul 4( 8ai do<ede7te c@ 'olna)5 nu !oate ;ace !arte din pi, !entru
c@ nu se acord@ cu su>stanti<ul de aiciG el ;ace !arte din p # ,<eFi !ostulatul ,a00I unde &
intra!ro!oFi9ional & se acord@ cu B&ul acesteiaI 6eaB, ca Np ad:ecti<alI eL!ri8Jnd inerenta 7i nu
circu8stan9a ,<eFi !ostulatul ,>00G sensul rela9ional circ+mstan0ial ,cauFal0 & inter!ro!oFi9ional & nu
este eL!ri8at deci de acordI ci de fiindc5 su!ri8at' Non&acordul i&a J8!iedicat lui 'olna)5 glisarea mp
H, r@8JnJnd Jn o! Q a>re<iat@I redus@ la Np;
B(0 Cele de su> B0 !ri<esc 7i atri>uti<aI ti!ul ], al c@rei As 7adoptat5), de ase8eneaI nu gliseaF@I ci
r@8Jne o atri>uti<a a>re<iat@ 7i n u atri>ut: <eFi decala:ul de caF D
Q
7le/ii) - N
#
7adoptat5);
"ariant@ secundar@ a structurii discutate aici este cea de ti!ul ''' ale +nei idei n@scute 8oart@: Jn -d,
!artici!iul are ;or8a de NA ;;; care a fost n5sc+t5 moart5L Jn -t, s&a !rodus un acord !rin atrac0ia
eLercitat@ de ale
+
nei idei;
#es!re acord ca eL!resie a inerenteiI <eFi IordanI 45BPI !' BQO'
/a&nu8itele nuan9e sJnt sensuri rela9ionaleI circu8stan9ialeI careI la rJndul lorI eLclud Mieren9a'
ci
8
P
uri
leprepo%ijie 'O adjecti) ,<eFi eLe8!le Jn $AI 45CAI II !' 4AA0 sJnt nu nu8ai rareI
er
ante ,ade<@rate ciud@9enii0 !entru
conteLtele !re!oFi9iei'
QC5
ConchiFJndI atri>uti<a nu ;urniFeaF@ lui !i nici Atr, nici "ps;
O'sen
A
a6ie; Jn !ractica didactic@ gi8naFial@ nu se ,re0;ace Jns@ eistoria deri<ati<@MI ci & 8ai ales atunci cJnd a<e8 coinciden9@
de caF & se s!une des!re As 7adoptat5) c@ este atri'+t e3plicati)
H
;
ConcluFie ,la B0 7i B(00: non&acordul ,coinciden9@ sau decala:0 J8!iedic@ glisarea'
C0 Sensul rela9ional' #ac@ acesta este unul circ+mstan0ial, el J8!iedic@ glisareaG la o co8!ara9ie &
Jn !lanul i!oteFelor & cu sensurile necircu8stan9ialeI cel circu8stan9ialI !e cJt de concretI !e atJt
de e<identI ne a!are nici nu !re<alentI ci ca unic !osi>ilI anulJnd i!oteFa unui i co!ulati<: eL' ti!ul #,
(e #5n) eram militar, sau ti!urile Q 7i 6I unde !reFen9a ad<er>elor c8iar, res!ecti< n+mai, eli8in@
orice du>iu' /i Jn ti!ul H, fiindc5 anuleaF@ i!oteFa unui i; Jn to!ic@ in<ers@I M5ria n+ s-a d+s la
coal5 'olna)5, structura sau este ininteligi>il@I sau Jnsea8n@I cu accentul sintactic !e n+, enu '''I ci
s@n@toas@M' Nici Jn eLe8!lulI tot de ti!ul 4I .ia0a s-a destr5mat distr+s5 de r5%'oi, i!oteFa unui i,
con;runtat cu
fiindc5, se in;ir8@I nu nu8ai !entru c5 fiindc5 este !re<alentI ci 7i !entru c@ !rin i s&ar o>9ine o
!osterioriFareI a lui p#, care ar ;ace antilogic@ structura' In caFul structurilor careI e<entualI ar !er8ite
totu7i o!9iuniI in d+'io, pro ;;; p # circu8stan9ial@'
60 PauFa' Co8!arJnd ,a0 coinciden9a caFual@ ,eL' le/ea pri)ind ;;;, adoptat5 ;;;) cu ,>0 acordul ,eL'
le/ea adoptat5!a le/ii adoptate), se !une Jn e<iden9@I dre!t o>stacol Jn calea glis@riiI !auFa' Ocuren9a
ei este Jns@ de!endent@ de ;eluri9i ;actoriI cu8 sJnt: ,a0 caracterul 8arcat al su!ri8@rii lui R P a fi
asem ,ca Jn ti!urile H, #, Q, ], c) sau ne8arcatI ca Jn .ia0a s-a destr5mat distr+s5 ;;;L ,>0 caraterul
eL!licati< sau deter8inati< al lui p#L ,c0 to!ica: ordinep# P pi la ti!urile H, #, Q, c, i8!un !auFaG
ordineaHc P p # o ;ac ;acultati<@ sau chiar o anuleaF@' Jn a>sen9a !auFei se creeaF@I la Jncadrarea
sintactic@I dile8e care ;ac necesar a se recurge la argu8ente reFultJnd din cele de 8ai sus' Oricu8I
a8>iguit@9ile nu sJnt eLcluse ,<eFi s+pra #; Q' ,d00I iar !auFa r@8Jne un indiciu relati<'
4 Nu se <a su>Jn9elege re<ersul & c@ toate atri>utele eL!licati<e sJnt atri>uti<e a>re<iate&Mentalitatea +nei fete de pension
1n)50ate sLt;;; ,eLe8!lulI du!@ $AI 45CAI III !& HTU) W
43!
Concl+%ie ,la Q' P' 4'0' ,a0 Condi9iile de 8ai sus ;ac ca cele !atru circu8stan9iale 7i atri>uti<a & setul A
& s@ intre su> ac9iunea solu9iei a: As
r@8
Jne Jn p# constituind o p a>re<iat@'
,>0 Nu tot ce r@inJne du!@ su!ri8area lui a fi este "ps ,du!@ cu8 nu tot ce este "ps se eL!lic@ !rin
su!ri8area lui a fi ,<eFi in;ra A' 4'0'
Q' P' 4' 4' Ar ur8a s@ a;ir8@8 c@ ti!urile r@8ase & setul 2 & 9in de solu9ia >' Aceast@ a;ir8a9ie tre>uie
Jns@ a8Jnat@ !Jn@ du!@ ce <o8 ;i eLa8inat i!oteFa: !oate c@ 7i setului 2 i se a!lic@ solu9ia a' Aceast@
i!oteF@ ar ;i 8oti<at@ !rin deFideratul consec<en9ei: a7a du!@ cu8 a<e8 cauFaleI concesi<e 7' c' 4'
reduse la As, a8 !utea a<ea 7i co!ulati<eI ct' directe sau indirecte reduse la AsG Jn eL' feti0a )ine
)oioas5, )oioas5 ar ;i o co!ulati<@ a>re<iat@I redus@ la Np; #ac@ aceast@ i!oteF@ s&ar con;ir8aI ar
disp5rea 7i "ps # ,des!re cel gerunFial <eFi s+pra 4' Q' 4'0I cel o>9inut !rin su!ri8area lui R P a fi;
,ol+0ia a sau sol+0ia >'
Ti!urile cu ad:ecti<ul Jn A(
Q
,B 7i b), feti0a )ine )oioas5 8en9in ter8enii alternati<ei Jn echili>ruI nu
sJnt concludenteI JntrucJt )oioas5, N
#
, !oate ;i 7i Np Jn p#, 7i "ps Jn pi; Concludent este ti!ul N 7pe
feti05 o )5d )oioas5)L aici sJnte8 Jn ;a9a unei noi alternati<eI anu8e dac@ )oioas5 este Jn N
Q
sa+ 1n AcI'
#ac@ )oioas5 este Jn N
#
', atunci dile8a ,echili>rul0 se 8en9ine' #ac@ este Jn Ac
#
, atunci a<e8 !ro>a c@
)oioas5 a glisat Jn pi, c@ a de<enit !arte a acesteiaI "ps
#
, acordat cu pe feti05L astaI deoareceI ca Ac
#
, nu
!oate ;i eL!licat Jntr&o p#, aici neeListJnd <reun su>stanti<al Jn Ac cu care s@ se acorde'
Remarc5; Pro>le8a nu ar eListaI dac@ l&a8 ,8ai0 a<ea !e -m ,lat'0 la Ac singular'
.oioas5 din ti!ul P esteI antici!JndI Jn Ac #; IneListen9a Jn ro8Kn@ a <reunei 8@rci ,ad:ecti<ale0
distincti<e N-Ac o>lig@ la do<eFiI Jn !arteI indirecte'
40 A8 !utea in<oca aLio8a: ad:ecti<ul se acord@ cu su>stanti<ul Jn genI
4
$u9u&Ro8aloI 456AI !' 4PC'
Q64
nu8@r 7i caFI deci )oioas5 cu pe feti05L s&ar !utea aduce Jns@ o>iec9ia c@ se acord@ Jn genI nu8@r 7i
caFI dar nu cu pe feti05, ciI negJndu&se glisarea cu ea dintr&o p#A pe feti05 o )5d c5 7ea) este )oioas5;;
Recurge8I de aceea la o co8!ara9ieI Jntre: ,a0 R5ie0ii a+ )5%+t-o pe M5ria *u#uro%i, 7i ,>0 R5ie0ii a+
)5%+t-o pe M5ria *u#uroa!.< di;eren9a de con9inut dintre ,a0 7i ,>0 nu are de unde reFulta decJt din
di;eren9a: Jn ,a0 acordul cu '5ie0ii, Jn ,>0 acordul c+pe M5ria;
(reci%are; Jn 8o8entul Ctr $r%, )oioas5, dat@ ;iind <alen9a no8inati<al@ a $r%, este Jnc@ Jn N
#
7fiind
)oioas5 ea)L o dat@ cu su!ri8area $r%, ocuren9a unui N
t
6eaB este eLclus@I de undeI 7i aceea a unui N
#
;
Q0 Analogiile: cu ;ranc' *'ai )+ des femmes 9+e j'ai re$ue! apres, cu lat' Os1endo 6e/oj tristis!.ideo
2i+m ostendere tri!te& ,du!@ CiceroI De si/nis)L dac@ deci li8>ile care cunosc distinc9ia 8arcat@ N-
Ac Jn<edereaF@ ca incontesta>il acordulI <o8 ad8ite c@ acesta se !roduce 7i Jn ro8Kn@'
Remarc5; Strucurile latineti, Jn ra!ort cu cele ale li8>ii rom4ne, sJnt 8ai 8ult decJt si8!li ter8eni
analogi' Consider@8 c@ cele de 8ai sus sJnt do<eFi & direct@I 40 7i indirect@I Q0 & c@ )oioas5 se acord@
c+pe feti05, c@ este Jn Ac
#
, deci !arte de !ro!oFi9ie integrat@ Jn pi 7pi); A7a stJnd lucrurile cu Ac
#
, cu atJt
8ai u7or de ad8is este c@ 7i N
#
a glisat din p# 1n pi; As a de<enit "ps;
Concl+%ie ,la Q' P' 4' 4'0& Ct' directeI ct' indirecte ca 7i ct' neutreI <eFi s+pra, -ran%iti)itate ;;;) 7i
coordonatele co!ulati<eI ele 7i nu8ai eleI caHY QI ;urniFeaF@ lui pi "ps, "ps#; Jntregul set 2 ,ti!urile N,
N', U, U', b, b', [, HX, HX) < a 4 i d e a F @ solu9ia >' ,Pentru re!artiFarea ti!urilor !e ;elul 7i nu8@rul
trans;or8@rilorI <eFi infra P'0
A' Cu ti!ul H# sJnte8 Jn do8eniul "ps H, !ri8arI datI 7i nu o>9inut !rin <reo trans;or8are
4
' IneListen9a
lui R P p# se <eri;ic@ & Jn caFul acestei structuri & nu nu8ai se8anticI ci 7i gra8aticalI structurile
acestui ti!
Cu!rinderea Jn !reFentul articol a celor de aiciI de su> A'I o :usti;ic@8 !rin o!oFi9ia "ps# i co8!le8entaraI "ps & "eFiI de
ase8eneaI 7i o!oFi9iile din ta>elul ;inal'
434
nutJnd ;i 8utate Jn !lanul acuFati<uluiI situa9ie Jn care i!oteFa unui a fi, !rin intranFiti<itatea acestuiaI
este eLclus@: pe copii i-am an+n0at pe top;;
O'ser)are; PreFen9a ;lecti<ului acuFati<al pe, s!eci;ic su>stanti<aluluiI i8!ro!riu ad:ecti<uluiI arat@ c@ to0i, pe to0i sJnt Jn
aceast@ !oFi9ieI !ronu8e 7i nu ad:ecti<e !rono8inale'
A' 4' n loc i8!ortant Jn cu!rinsul "ps H Jl de9ine structura esu>stanti< H !ronu8e a <er> a
su>stanti<MI eL' &-a f5c+t praf, &e-a l5sat 'alt5;
A' 4' 4' #es!re acest "ps H su>stanti<alI se a;ir8@ c@ el se realiFeaF@ !rin eacord Jn gen 7i nu8@rM
4
G
!ri<itor la caF nu se ;ace nic@ieri <reo 8en9iune' Acordul Jn gen 7i nu8@r este contraFis de ;a!te:
"nni+s a n+mit &5nia 5n#e(utul ne'+niei;
A' 4' Q' CJt !ri<e7te ca%+l, acesta este 7i el identi;ica>ilI dar nu se eL!lic@I nici elI !rin acordI ci !rin
ceea ce nu8i8 !e#un)are #a4ual< ;eno8enul ;iind descrisI enu8er@8 aici tr@s@turile sale de;initorii:
este un 8i:loc al su>ordon@rii intra!ro!oFi9ionaleG ac9ioneaF@ Jn structuri !ri8areG este altce<a decJt
acordulG cei doi ter8eni ai rela9iei realiFate sJnt: -r - ,I ,eL' m1nia), Jn Ac,' sau N,' ,ct' directI res!ecti<
su>iect0I -s - ,I ,eL' 1ncep+t+l) Jn Ac," sau N,"L -r este secundat caFual de -sL -s n+ se su>ordoneaF@
i <er>uluiI dar se su>ordoneaF@ 1n pre%en0a acestuiaG caFurile secunde realiFeaF@ ;unc9iile: Ac,", "ps H
,eL' n+mim m1nia 5n#e(utul '''G N,", Np 7aceti factori s1nt #au4a- 7i "ps H ,eL' m1nia este n+mit5
5n#e(utul '''0N
-e%ele !e care le i8!lic@ secundarea caFual@ sJnt: ,a0 su>stanti< cu su>stanti< n+ se acord5 nici Jn genI
nici Jn nu8@rI nici Jn caFG nu a<e8 acord nici Jn caFul realei sau Jn al falsei a!oFi9iiG ,>0 "ps7l 7i #) este
monos+'ordonat, Jntoc8ai ca NpL ,c0 "ps H, "ps # 7i Np ;ac !arte din sintag8e & >inareI ca orice
sintag8@ & condi0ionate de !reFen9a sintag8elor cu <er>e: cu a fi asem & NpL cu <er>e se8antice & "ps
H 7i "ps 2.
A' 4' Q' 4' Acce!tarea sec+ndarii ca%+ale conduce la restrJngerea listei de structuri cu "ps #, scutind de
su>Jn9elegerea uneori ca8 ;or9at@ a lui a
4

<
eFi Pan@ #indeleganI !' 4API nota PI !' 4ACI nota BI !' 4A6I nota 6I !' 4P4'
Q6A
HH: "i l-a+ ales pe Ion 7ca Ion s5 fie!care Ion este! ;;;) dep+tat'; S&ar eli8ina de !e lista "ps # Jn !ri8ul rJnd
structurile cu <er>ele ale c@ror echi<alente gra8atica latin@ le nu8e7te e<er>e cu dou@ acuFati<eM
,distincte de <er>ele du>lu tranFiti<e0: declam, nomino, ;;; Jn su>sidiar notJnd: ,a0 aceste <er>e a!ar a ;i
cu dou@ Ac nu8ai Jntr&o re!reFentare linear@ a structurilorG Jn sche8@I Ac al doilea este de!endent de
!ri8ul Ac :7ae!are& eli/im+s i&(eratore&-< 7') acelea7i <er>e !ot ;i 7i ecu dou@ no8inati<eM
:7ae!ar eli/it+r i&(erator-.
.. 1. .. A;ir8a9iile de la A' 4' 4' 7i A' 4' Q' sJnt <ala>ile 7i !entru structurile cu su>stanti<ul !recedat de
ca, de, dreptL su>stanti<ul eLecut@ 7i Jn !reFen9a lor aceea7i sec+ndare ca%+al5, du!@ cu8 7i ad:ecti<ul
& "ps, Jn ;a9a c@ruiaI de ase8eneaI !ot a!@reaI continu@ s@ se acorde'
La ca, de, drept, Jl ad@ug@8 7i !e 1n cJnd acesta este sinoni8 cu drept 7i caA eL' I-a dat 1n dar o floare;
Caracterul fac+ltati) al ocuren9ei lor
Q
I J8!reun@ cu ;a!tul de a n+ imp+ne ca%, ci de a permite atJt
acordul ad:ecti<uluiI cJt 7i secundarea caFual@ re!reFint@ se8ne c@ toate sJnt ad<er>e 7i c@ auI !entru
"ps ad:ecti<al 7i su>stanti<alI rol ! r o t e t i cI Jn !reFen9a lor ;unc9ia res!ecti<@ ;iind 8ai relie;at@G a
se co8!ara: A+ calificat de%'aterile f+rt+noase 7i A+ calificat de%'aterile drept f+rt+noase;
A' Q' #in s;era "ps H ;ace !arteI al@turi ,se!arat0 de secundarea caFual@I 7i acord+l ad:ecti<al: O+5le
le-a fiert tari. '
.. .. Construc9iile !re!oFi9ionale a face (e (ro!tul, a se erija 5n atot%tiutor, date dre!t "ps l
Q
, se
JncadreaF@ Jn ceea ce a8 nu8i le/ea prepo%i0iei cer+te de -rA eL' a se preta la ;;;; a depinde de '''I
perpendic+lar pe ;;;, paralel c+ ;;;, a-l transforma din ;;; 1n ;;;L !e >aFa acestei legiI construc9ia !re!oFi9ional@
este ct' indirect' Su>stanti<ele prost+l 7i atotti+tor nici ele nu se acord@ eJn gen 7i nu8@rM ,<eFi nota
4I
4 Pan@ #indeleganI !' 4AC'
Q Ra!ortul de <aria9ie li>er@ este conse8nat de $u:u&Ro8aloI 456AI !' 4BQI 7i de Pan@ #indeleganI !' 4PQ'
A Pan@ #indeleganI !' 4P4'
43
Q6P0: a<e8 de&a ;ace aici cu o coinciden9@ de gen 7i nu8@rG ca do<ad@I decala:ul !osi>il: ea se erijea%5
1n 7e;'
O'ser)a0ie; #erog@ri de la legea !re!oFi9ie cerute: ct' de loc 7a se 1ndrepta spre ;;;), ci' de agent 7este l5+dat de ;;;) 7i ct' de
8od co8!arati< 7mai mare decit ;;;);
P' AlegJnd dre!t criteriu trans;or8@rileI ti!urile discutate se gru!eaF@ ast;el:
Ctr Re. Cl8 Ti&"l N Tt $Tt
QQQQQQ
QQQQi
N 40 4!0 10 1!

2ps 3
$
N
.....
1
1
'
2
'
3 p 3 Re.. l% 4s
$
&& p 3 Re.. l% c. .e
loc
$
$
50 2'* ,* &60 &6! 2ps 3
$
$
- +*3 p3 Re.. l% 4s
$
N - eF. (%) .e l%
4.-.
p 3 co)tr%89 C) $rz
$
$ $ &3 - 2ps &
ELIPS $RAMATICAL /I $LISARE
4' Defini0ia; Eli!saI du!@ cu8 se 7tieI este de;init@ ;ie !rin ter8enul omitere', ;ie !rin a!roLi8ati<
sinoni8ul acestuiaI s+primare
#
;
CJte<a adnot@ri:
a0 dac@ a<e8 Jn <edere ;actorul Minten9ionalitateMI 8o>il al eli!seiI atunci definiens-+l 8ai !otri<it ar
;i s+primareL
>0 de7i de;init@ !rin MactM ,su!ri8area0I eli!sa este Jn 8od curent Jn9eleas@ ca MreFultatM ,al
su!ri8@rii0I anu8e ca Ma>sen9@MG nea:unsul este u7or de Jnl@turatI ado!tJnd 8odelul & o;erit de
nu8eroase de;ini9ii & Mactul de a ''' 7i reFultatul iuiMG Jn acest ;elI !e de o !arteI s&ar !une Jn e<iden9@
rela9ia cauF@&e;ectI !e de altaI s&ar o>9ine !osi>ilitatea re;eririiI Jn descriereI eLclusi< la act sau
eLclusi< ia reFultat' ,Jn acest caFI sensul de elips5, e<identI nu scar li8ita la cel eti8ologic'0
c0 Ad:ecti<ul eliptic este ;olosit cu dou@ sensuriI o!use: 40 Mdin care a>senteaF@MI eL' e3presie
elipticL@, 7i Q0 Mcare a>senteaF@MI eL' predicat eliptic
N
;
4 $AI !' A56'
Q #rago8irescuI s' <' elipsa;
A $AI !' PDA'
P MSu>iectul 7i !redicatul sJnt eli!ticeI deduse din ''' MI $AI 45CAI !' C5G ;olosirea ad:ecti<ului cu sensul Q0 o consider@8
nereco8anda>il@G de alt;elI Jn #E1I s' <' eliptic, acest sens nu este conse8nat'
Q6C
4'4' Eli!sa gra8atical@ 7i alte ;eno8ene ale a>sen9ei'
Latinescul definire 8se8n8d Ma sta>ili 8arginiMI tot de de;ini9ie 9ine si ;iLarea s;erei eli!seiI s;er@
care ar tre>ui s@ intre Jn rela9ie de eLcludere cu ale celorlalte ;eno8ene de Ma>sen9@M' Aceast@
deli8itareI !e unele !or9iuniI nu este u7oar@
4
G ;a!tul este eL!lica>ilI dat ;iind s!eci;icul do8eniului' La
rJndul lorI nici cele de 8ai :os nu&7i !ro!un decJt ca !rin cJte<a !reciF@ri s@ 8oti<eFe Jncadrarea unora
dintre structurile de su> A' 4': de ceI de eLe8!luI Jn Ion a )otat pentr+;, nu a<e8 sus!ensieI ci eli!s@Y
4' 4' 4' #eose>irea dintre elips5 S 're)iloc)en05 7'ra8ilo/ie) se ridic@ la o!oFi9ia dintre e3istenta unui
;a!t de li8>@ su!ri8at 7elipsa) 7i ine3isten0a unui ase8enea ;a!t 7're)iloc)en05), ineListen9@ ;ie
a>solut@I ;ie reFultat@ !rin dis!ari9ia lui nu nu8ai din <or>irea interioar@I ci chiar din con7tiin9a
<or>itorului: Jn ;a9a cartona7ului cu C lei!C/, nici Jn <or>irea interioar@ nu se realiFeaF@ structura
Maceste 8ere cost@M
Q
7i nu se realiFeaF@I JntrucJt este su!linit@ situa9ionalI de conteLtul eLtra<er>al'
4' 4' Q' Li8ita dintre elips5 7i s+'1n0ele/ere nu !une !ro>le8e: eli!sa
& a'sen05 prin s+primare, su>Jn9elegerea & a'sen05 prin nonrepetare;
4' 4' A' Li8ita dintre elips5 7i s+spensie ar ;i cea dintre s+primare 7i noncontin+are ,E Jntreru!ere0G
Mde;initeM Jns@ !rin ace7ti ter8eniI s;erele celor dou@ ;eno8ene intr@ Jntr&o rela9ie de a!roLi8ati<@
identitate: s+primarea !roduce 7i ea o 1ntrer+pere, iar seg8entul s+spendat este 7i el unul s+primatL Jn
!lusI seg8entul sus!endat & cel 8ai ;rec<entI ter8inal
& n+ este n+mai terminal
Q
, #eose>irea & Jn a;ar@ de 8o>ilurile a;ecti<eI cu!rinse Jn descrieriI dar
necu!rinse Jn de;ini9ii & nu r@8Jne a ;i decJt una de ordin Msu!raseg8entalM: sus!ensia co8!ort@ o
anu8it@ intona0ie,
4 Mneori e greu de deli8itat eli!saM ,$AI 45CAI !' PDD0' "eFiI i'idem, g 5PD 7i g 5P4'
Q ELe8!lul 7i co8entariulI du!@ Pu7cariuI !' 4QC' "eFiI tot acoloI 7i alte eLe8!le' Sugesti<@ !entru deose>irea dintre eli!s@
7i >re<iloc<en9@ este co8!ara9ia aceluia7i autor: >re<iloc<en9@ & Mcoada ursuluiI scurt@ din ;ireMI eli!sa & Mcoada t@iat@ a
cJineluiM ,autorul S/i cere iertare M!entru aceast@ co8!ara9ie tri<ial@M0I !' 4Q6'
A

Pentru
eLe8!leI <eFi #rago8irescuI s' <' elipsa, 7i $AI 45CAI !' PDQ'
433
8arcat@ Jn scris !rin cele trei p+ncte ;;;de s+spensie;
Remarc5; O tr@s@tur@ distincti<@ Jn !lus s&ar !utea o>9ine ra!ortJnd cele dou@ ;eno8ene la Mtelegra8@M:
eli!sa este proprie si carateristic5 telegra8eiI !e cJnd sus!ensia este improprie acesteia
,#es!re elips5 7i s+'iect+l incl+s, <eFi infra, A' 4' ,P0'0
#; Distan05 7i oc+pa+ fi; Ade<@r saussurian aLio8aticI <or>ireaI ca se8ni;ica8I nu cunoa7te decJt o
singur@ di8ensiuneI linia, l+n/imea
H
; Ele8entele constituti<e ale <or>iriiI Jn !lanul 8en9ionatI ocu!@ &
sJnt oc+pan0i - ;iecare cJte un seg8ent din aceast@ lungi8eI o distan05;
Q' 4' Su!ri8area unuia ,sau a 8ai 8ultora0 din ace7ti Oc n+ Jnsea8n@ ipsofacto 7i su!ri8area D
de9inute de Oc res!ecti<' Pentru a ur8@ri ce se JntJ8!l@ cu D, co8!ar@8 eLe8!lele de 8ai :osI
considerate ca -tA
a la+d5 1n0elepci+nii 7i * cinci la p+terea ;;;
Ca not@ co8un@I constat@8 c@ 7i Jn aI 7i Jn >I -d con9ine cJte un Oc 7ad+s5 Jn aI ridicat Jn >0I a>sent
din -t;
Diferen0a; Jn a:
40 Oc, du!@ su!ri8area saI las@ Jn -t un gol
Q
I o D ce r@8Jne li>er@I neocu!at@I dar real@: la+d5 7D)
1n0elepci+nii;
Q0 Oc, chiar a>sent din -t, face parte din structura su!us@ analiFeiG alt;elI 1n0elepci+nii nu ar ;i ct'
indirect ,dati<al0I al <er>ului a>sent
A
7ad+s5), ci atri>ut ,dati<al0 al su>stanti<ului la+d5;
A0 S!re deose>ire de >I elI Oc, J7i !@streaF@ calitatea rela9ional@ de ter8en sau de relatorI inclusi<
;unc9ia'
5n*@
40 D, r@8as du!@ su!ri8area lui ridicat 7Ocls), nu se !@streaF@ li>er@I
4 SaussureI !' 4DA'
Q Pu7cariu & tri8iiJnd la \' 2iihler & ;olose7te /ol+ri cu alt sensI anu8e sensul !e care&l are Jn sintaLa actual@ ter8enul
po%i!ie ,<eFi Pu7cariuI !' 4P5&lC40'
A $AI !' 4CA'
432
ca Jn aI ci este ocu!at@ de un alt Oc, la p+tereaL <o8 s!une des!re la p+terea c@ a g 4 i s a tI de la
drea!ta la stJngaI constituindu&se Jntr&un Oc# ,& ca al doilea0'
Q0 Jn analiF@I Oc fs n+ face parte din structura su!us@ analiFeiG el este c@utat Jn -d nu8ai cJnd se
ur8@re7te eL!licarea structurii lui -tA Jn eLe8!lul nostruI !rin Ocls 7ridicat) se eL!lic@ ocuren9a
locati<ului la la drea!ta su>stanti<ului cinci;
A0 Prin glisare & totdeaunaI de la drea!ta la stJnga & Oc# !reia ;unc9ia lui OclsA Jn eLe8!lul nostruI Oc
fs & atri>utG Oc# de<ineI din ct' de locI atri>ut'
A' #eose>irile constatate i8!un clasificarea eli!sei' Criteriul se su>Jn9elegeG "l de ti! a & neur8at@ de
glisareI "l de ti! > & ur8at@ de glisare' Jn ce&l !ri<e7te !e Ocs, a8 s!une c@ Jn a el r@8Jne la s+prafa05,
iar Jn > trece in ad1ncime;
A' 4' "l - ;actor ;ie necesar, ;ie +til Jn inter!retarea sintactic@' Pentru lista de eLe8!le de 8ai :osI
re9ine8 nu8ai dintre acelea a c@ror inter!retare sintactic@ nu se !ote ;ace ;@r@ a se recurge la "l;
"l de ti!ul a'
a0 Prin "l, con9inutul unor structuri se !une Jn concordan9@ cu Mlogica lucrurilorM'
,40 "ste c5s5torit 7D) c+ doi copii; =@r@ OcsA i este, Jn9elesul ar ;i a>surd' Not5A c+ copii nu a glisatI
nu este deci "ps, ci Np, Jntr&o structur@ eli!tic@'
,Q0 O c+mp5r, fiindc5 7D)-mi )a fi necesar5; =@r@ OcsA ti+ !anticipe% c5, su>ordonata ar ;i o
ca+%al5posterioar5 regentei sale'
>0 "l & ar/+ment sintactic;
,40 I8!osi>ilitatea "l Jn &a coal5 1n)505m 6l+cr+ri 7@M)B de toate Ji eLclude lui de toate ;unc9ia de
atri>ut M!e lJng@ un co8!le8ent ''' eli!ticM
4
4
$AI !' PDD'
Q65
7i o>lig@ la acce!tarea unui ct' partiti)
H
;
,Q0 *+3tap+nere 7i pse+doj+3tap+nere; Co8!ar@8 structurile: 40 7D) ai carte, ai parte 7i Q0 'a intr5,
'a ieseL Jn 40I :uLta!unerea este 8ani;estarea SmeS posi'ilit50i, aceea de su!ri8are a Oc, conecti<ul
dac5L Jn Q0I unde "l este ineListent@I :uLta!unerea este 8ani;estarea unei necesit50iL se i8!uneI de
aceeaI cu !ri<ire la :uLta!unereI deose>irea dintre pse+doj+3tap+nere, eL' 40I S j+3tap+nere ,cea
autentic@0I eL' Q0'
,A0 Nici Ion 7D) nici M5ria ;;;L A 1n)50at 7D) deci a ti+t; Prin ;a!tul de a nu ;i ;ost <@Fut@ con:unc9ia i
ca Ocs, nici 7i deci au ;ost 7i 8ai sJnt considerate con:unc9ii 7i nu ad<er>e'
,P0 Su>iectul incl+s MJn desinen9a <er>uluiM este i8!osi>il de i8aginat' Jn ter8enii "l, ai D, Jntoc8ai
ca su>iectul de !ers' IIII 7i cel de !ers' I 7i II !oate ;i Oc s, care las@ !rin su!ri8areI o D la ;el de
e3trapredicati)5, la ;el de neincl+s5;;;;
,B0 Locu9iunea <er>al@ a 0ine minte este cert tranFiti<@ 70in minte po)estea), ;a!t care !une Jn discu9ie
;unc9ia lui minte
#
A dac@ minte ar ;i ct' direct ,cu8 ar reFulta din testul ce 0in@), ar Jnse8na ca el s@
>locheFe <alen9a acuFa9i<al@ a 8onotranFiti<ului 0in, !roducJnd intranFiti<itatea locu9iuniiI
intranFiti<itate conte3t+al5L !e scurtI ct' direct ;iind po)estea, minte este altce<aI 7i anu8e ct' de loc:
0in 7D) minte, Jn care D a r@8as real@ 7OcsA 1n)L !reciF@8 c@ aiciI !rin "l, se eL!lic@ sintactic o
structur@ a li8>ii ro8Kne conte8!oraneI ceea ce nu e totuna cu eListen9a sau ineListen9a lui 1n din
aceast@ structur@ Jn con7tiin9a <or>itorului'
c0 Jn ter8enii "l !ot ;i ;or8ulate /enerali%5ri cu8 sJnt:
,40 Nu tot ce r@8Jne du!@ su!ri8area lui afi- chiar dac@ acesta este ase8antic & este "ps; Jn eL' 7D)
'olna)5, M5riei i-a fost imposi'il ;;;, 'olna)5 nu este nici Atr, !entru c@ nu se acord@ Jn caF cu M5riei,
nu este nici "ps, !entru c@ nu a glisat !e D l@sat@ de OcsA fiindL 'olna)5 este o !ro!oFi9ie ,aiciI
cauFal@0 Mredus@ la Np";
4 #rKganuI !' PO'
Q LocuUiunile sJnt sintactic analiFa>ile'
42!
,Q0 Ce r@8Jne du!@ su!ri8area lui a fi se8antic nu este "ps; Jn pe feti05 o )5d 7D) acolo, acolo nu
gliseaF@ !e D l@sat@ de OcsA fiind, afl1nd+-se, ci r@8Jne ct' de loc al <er>ului su!ri8at'
,A0 Ad<er>ele nu8e !redicati<e nu sJnt !redicati<e' Jn eL' 7D) pro'a'il, !redicati<I !urt@tor de
!redica9ieI este OcsA este;
d0 Prin "l se reFol<@ incompati'ilit50i gra8aticale'
,40 EL' R; a 1ndr5%nit 7D) +n +t'''' =@r@ OcsA s5 tra/5, ar Jnse8na ca +n +t s@ ;ie ct' direct al lui a
1ndr5%ni orI a 1ndr5%ni, chiar dac@ ar ;i tranFiti<I cu8 Jl dau dic9ionarele
4
I nu !oate a<ea ct' direct
eL!ri8at !rin su>stanti<'
,Q0 eL' 7D) De-astea s-a+ mai )5%+t; =@r@ OcsA l+cr+ri, ar Jnse8na s@ acce!t@8 dre!t su>iect o
construc9ie !re!oFi9ional@I Jn ti8! ce su>iectul este legic no8inati<al' De-astea nu a glisatI r@8JnJnd
atri>ut partiti);
,A0 eL' N-am 1ncotro 7D); =@r@ golul !redicati< 7s5 m5 d+c, ;;,) sau in;initi<al 7m5 d+ce), ar
Jnse8na ca ad<er>ul relati<I ct' de loc Jn su>ordonat@I s@ ;ie ct' direct al lui am ,inco8!ati>ilitatea ar
;i Jntre ad<er> 7i ct' direct0
Q
'
,P0 eL' 40 A )otat pentr+ 7D);, #) A )otat contra 7D), =@r@ ad8iterea goiului acuFati<al din 40 7i a celui
geniti<al din Q0I ar Jnse8na ca pentr+ 7i contra s@ nu ;ie !re!oFi9iiI ci ad<er>eG ele nu sJntI nici Jn
ase8enea structuriI ad<er>eI ci !re!oFi9ii' Argu8ent se8antic: ca orice !re!oFi9ieI ele sJnt
po%i0ionante, a Mce<aM ;a9@ de Mce<aMG al doilea Mce<aM esteI Jn structurile discutate aiciI un OcsA a )otat
pentr+ 6plecarea 1n e3c+rsieB;
,B0 eL' A+ disc+tat 1ns5 7D) f5r5 s5 aj+n/5 la +n re%+ltat; =@r@ al doilea a+ disc+tat, a8 a<ea do+5
con:unc9ii la +n singur !redicatG ar Jnse8na ca !ro!oFi9ia a doua s@ ;ie si8ultan 7i coordonat@ !rin
1ns5, 7i su>ordonat@ prin f5r5 s5
H
;
4 #E1I s' <' a 1ndr5%ni;
Q Pentru eLce!9iile de ti!ul 1n)a05 r+sete, <eFi $AI 45CA' !' 4BA'
A #es!re rela9ia M4 la 4M Jntre con:unc9iile su>ordonatoare 7i !redicatele su>ordonatelorI <eFi su!raI 2nicitatea;
QO4
e0 "l 8oti<eaF@ ocuren9e: Jn eL' N-a )enit 7D) dec1t Ion, OcsA altcine)a Jl 8oti<eaF@ !e dec1t';
"l de ti!ul >'
a0 Prin "l ca 8o8ent !enulti8 al trans;or8@rii & ulti8ul este glisarea & se eL!lic@ integral "ps o>9inut
,7i nu !ri8ar0' Oc fs - <er>ul a fi ase8antic & !oate ;i: fiind - O )5d 77D)) )oioas5, s5 fie & Carp le
acelea merita+ 77D)) citite, i este - &+min5 este 77D)) dest+l5; "ps esteI Jn ter8enii de 8ai susI ai "l,
un Oc glisatI un Oc#;
>0 "l eL!lic@I uneori argu8enteaF@I schi8>@rile de ;unc9ie ale su>ordonatelor'
,40 eL' 77D)) c5 a %is ce-a %is este ;;;, Jn care OclsA su>stanti<ul&su>iect fapt+l, de unde su>ordonataI
din atri'+ti)5, a de<enit s+'iecti)5;
O'senafie; (e fapt+l de aiciI eListent Jn structura lui -d, nu&l <o8 con;unda cu su>stanti<ul fapt+l !rin care echi<al@8 o
su>ordonat@: Jn C1nd se c+lc5 de)reme este pentr+ c5;;;; fapt+l nu eList@ Jn -d 7Tfapt+l c1nd ;;;)- a7a du!@ c+m n+ eList@ nici
at+nci sau moment+l -, ci este un echi<alent creat de noi !entru a argu8entaI a <eri;ica ;unc9ia su>ordonatei' C1nd se c+lc5 ;;;
aici su>iecti<@'
,Q0 eL' Am /5sit-o 77D)) c+m o tii; OclsA un ad:ecti<I de eL' )oioas5, iar Oc#, din 8odal@ a
ad:ecti<uluiI a de<enit !redicati<@ su!li8entar@'
,A0 In eL' 1l doare 77D)) +nde s-a lo)it;, OclsA su>iectul loc+l, deci su>ordonataI din atri'+ti)5, a
de<enit s+'iecti)5;
O'ser)a0ie; #ac@ Ocls este acolo atunci Oc# este su>ordonat@ de loc !entru c@ !reia ;unc9ia lui acolo;
,P0 Jn eL' N+-i 77D)) +nde s5 stai;, su>ordonataI de ase8eneaI din atri'+ti)5 ,a lui loc), a de<enit
s+'iecti)5;
c0 Su>stanti<ele care denu8esc !rocese sJnt inco8!ati>ile se8antic cu !re!oFi9ii locati<e la dreapta
lor' Jn ciuda acestei inco8!ati>ilit@9iI !rin "l ocuren9a lor de<ine eL!lica>il@G eLe8!le ,ad@ugJndu&le
celui de la Q'I >0: floare 77D)) la +rec8e, )acan05 77D)) la mare, o 1nt1mplare 77D)) 1n m+n0i, Jn care
Ocls este u7or de dedusI prins5, petrec+t5;
4 #es!re ast;el de o8iteriI <eFi Cra7o<eanuI !' 4BP&lBB'
QOQ
A' Q' O structur@ ce nu !oate ;i Jncadrat@ integral nici la "l de ti! aI nici la "l de ti! > este De-a
aj+n/eM; Tr@s@turileI dou@I Ji sJnt contradictorii: 40 Prin de 7dac5) ea este s+'ordonat5L ca su>ordonat@I
!resu!une o regent@ su!ri8at@G a8 ;i deci Jn !reFen9a unei "l de ti! a' Q0 Ca intona9ieI ea este
e3clamati)5, iar eLcla8ati<e nu !ot ;i decJt !rinci!alele ,regente sau nu0G ad8itJnd&o ca !rinci!al@I ar
Jnse8na s@ o ad8ite8 ca a ;i glisat !e D r@8as@ du!@ su!ri8area regenteiG a8 ;i deci Jn !reFen9a unei
"l de ti! >G Q(0 dar 7i glisareaI 7i calitatea de !rinci!al@ sJnt i8!iedicate de de careI ca orice con:unc9ie &
s!re deose>ire de ad<er>ele 7i !ronu8ele interogati<e H eLcla8ati<e H relati<e &I nu !oate ;i
eLcla8ati<@' L@sJnd s@ <or>easc@ ;a!teleI structura are un caracter 8i'ridA este o !ro!oFi9ie
s+'ordonat5
H
,& dat@ ;iind con:unc9ia0 e3clamati)5 ,& dat@ ;iind intona9iaI aceastaI !reluat@ de la
regenta su!ri8at@0I iar ca "l se JncadreaF@ la "l de ti! aI ;@r@ glisare'
4 Pentru o Jncadrare di;erit@I <eFi $AI 45CAI !' PD4'
QOA
POST=A%
D' Cititorul desigur a constatat c@ ;eno8enele sintactice tratate Jn cu!rinsul c@r9ii de ;a9@ au ;ost
!ri<ite de !e !oFi9ia rela0iei; =a!tul a deschis !ers!ecti<e ;ie Jn deF<@luirea unor !ro>le8e inediteI ;ie
Jn regindirea altora'
4' Jn leg@tur@ cu rela0ia Jns@7iI aceasta uneori eListaI dar tiu a ;osJ <@Fut@ ,<eFi eLe8!le Jn 4' 4'0I
alteori nu eListaI dar a ;ost in<entat@ ,<eFi infra H;#;);
4' 4' N Carte de citire ar ;i o structur@ ternar@I iar c+ scop+l ar ;i o sintag8@G Jnsea8n@ c@ au ;ost
nu8@rate de&a <al8a conecti<e 7i ter8eni' N CJnd sensul rela9ional este eL!ri8at !rin tlecti< 7i nu !rin
conecti< 7casa )ecin+l+i) ter8enii sintag8ei sJnt considera9i a se ;i co8>inat direct; N Su>ordonatele
su>:oncti<ale 7a %is s5 )in5) sJnt considerate !aratactice 7i nu legate !rin ;lecti<ul s5; N .atra-Dornei,
.alea C5l+/5reasc5 sJnt considerate co8!uneri !rin :uLta!unere 7i nu !rin ;leLiune caFual@I res!ecti<
!rin acord ad:ecti<al' N O re;lec9ie: se s!une des!re conecti<e c@ acestea nu sJnt decJt simple 7@M)
instr+mente gra8aticale 7i c@ nu ar ;i autose8ante8eI de !arc@ di;eren9a dintre carte pe 'a!ic5i carte
s+' 'anc5 nu ar ;i totulG a se <edea 7i inco8!ati>ilit@9ile dintre 6(7i R, loc+l cind, 7i 8ai ales
!leonas8ele !roduse de R 7i -, c5tre direc0ia, pentr+'scop+l, priorit50i 1naintea;'' ,4566
4
0'
Remarc5; Prin Cate/oriile de rela0ie, acestea sJnt !use !e !lan de egalitateI ;unc9ional@I cu
conecti<eleI ca cel@laltI din dou@I 8i:loc seg8entai de eL!ri8are a sensului rela9ional'
4 Anii dintre !aranteFe sJnt anii Jn care a8 !u>licat !entru !ri8a dat@ teFa res!ecti<@'
QOP
4' Q' N Sus9ine8 teFaI oricJt de insolit@ ar ;iI c@ nu eList@ <er>e co!ulati<e ,456A0I <er>e care s@ legeG
;igurarea lor Jn sintaL@ o eL!lic@8 !rin ado!tarea tale 9+ale a copidei din structura :udec@9iiI orI Jn
!lan gra8aticalI orice <er>I inclusi< a fi, are o r@d@cin@ ,sau te8@0 7i un ;lecti< de acord !rin care te8a
este atri>uit@ SH&uluiG Adjl-+l, la rJndul s@u 7i !e de alt@ !arteI se atri>uie 7i elI !rin !ro!riu&i acordI pe
sine, aceluia7i ,IL a ad8ite <er>ul co!ulati< ar Jnse8na ca Adjl-S3S s@ 8ai ;ie legat 1nc5 o dat5; Jn
logic@I aceste realit@9i nu intereseaF@' N "ps-+l nu este du>lu su>ordonatG !entru !retinsa leg@tur@ a
"ps-+S+S cu <er>ul nu eList@ nici un RL ;a!tul de a r@s!unde la Jntre>area c+m@ nu este un ;a!t de
li8>@I nici rela9ionalI nici nerela9ional ,456A0G Jn !lusI o inconsec<en9@: s!re deose>ire de
"ps, des!re Np, !e >un@ dre!tateI nu se sus9ine c@ s&ar su>ordona 7i <er>ului Mco!ulati<M' N Nici reala
a!oFi9ie nu cunoa7te <reun R, nu este legat@I ci re!reFint@ un seg8ent paranteticL eL!resia acestei non&
leg@turi sintactice este Jns@7i !erechea de !auFeH<irgule ,45C40G echi<alen9a este una eLclusi<
se8antic@ 7clor+ra de sodi+ = sarea de '+c5t5rie); N Nici 7i deci nu leag@I !entru c@ sJnt ad<er>e 7i nu
con:unc9ii ,45CO0'
Q' Jn leg@tur@ cu ter8enii' N Contragerile sJnt considerate !@r9i de !ro!oFi9ieI orI eleI ca e<eni8ente
,M!@9aniiM0 ale !ro!oFi9iilorI r@8Jn Jn s;era ;raFeiG este su;icient s@ in<oc@8 [r&le cu , di;erit de al
regentei' N Pro>le8a lui ceea ce, ceea este -, iar ce esteI inter!ro!oFi9ionalI RL ceea 7i ce s&ar ;i sudatYG
sintactic nu au a<ut cu8 se sudaI cJt@ <re8e Jn 8ulte situa9ii ele stau Jn caFuri di;erite: Jn eL' Ceea ce
am )5%+t m-a impresionat, ceea & Jn N 7i , Jn regent@I ce & Jn Ac i ct direct Jn su>ordonat@ ,45C40' N
Cu !rea 8ult@ u7urin9@I su>stanti<eleI cJnd r@s!und la c1nd@ sau c+m@, sJnt trecute la ad<er>eI eL' sla'
sc1nd+r5- curat gra8atic@ Mdu!@ urecheM'
A' Alte reFultate !e care le&a ;@cut !osi>ile tratarea ;eno8enelor de !e !oFi9ia rela9iei' N Clasificarea
ca%+rilor !e i!ostaFeI du!@ criteriul gradului de ;unc9ionalitate ,45C50G si8>olurile C` C II C I &
recunoa7te8I !rea !u9in trans!arente & scutesc de !eri;raFele care ar ;i ;@cut greoaie <ehicularea lor Jn
deF>ateri: eL'I Jn loc de $II Msu>stanti<alul Jn geniti<ul
QOB
cerul de !re!oFi9iiM' Ter8enul de desinen0ial !entru C, !reFint@ nea:unsul c@ 7i Adjl-+S, 7i BH&ul cerut
de !re!oFi9ie cunosc desinen9eI chiar dac@ acestea sJntI ;a9@ de C` de o ;unc9ionalitate sc@Fut@ 7C
#
)
sau
de o ;unc9ionalitate Fero 7C
Q
); N Conecti<ele su>ordonante inter!ro!oFi9ionale a+ IS6 ele, ca 7i
!re!oFi9iileI re/im - regi8 <er>al !ersonalI !redicati< ,45CO0I iar acesta re!reFint@ Jnsu7i conte3t+l
dia/nostic a- conecti<elor res!ecti<e' N Cu 'alt5 din las-o 'alt5, solu9ia Mnon&casusM sau M casus
general isM a !utut ;i Jnlocuit@ !rin identi;icarea totu7i a caFurilor -N," 7i Ac,", ceea ce a Jnse8nat
rele<area unui nou 8i:loc de eL!ri8are a ra!orturilor sintactice & )aria0ia ca%+al5 concomitent5 sau
fle3i+nea ca%+al5sec+nd5 7H[HX); N EList@ 7i Jn ro8Kn@ o postpo%i0ie & !ost!oFi9ia de ,45C5G' N Prin
;or8ularea tran7ant@ a deose>irii dintre flecti)+l pe 7i prepo%i0ia pe, lucru !e care #r@ganu & c@ruia&i
dator@8 deose>ireaI de7i !e alocurea Ji 8ai FiceI 8or;e8ului pe, !re!oFi9ie & nu l&a ;@cutI s&au !utut
se!ara s;erele intersectanteI Fona lui pe, 7i a de<enit !osi>il@ de;ini9ia cH&ului direct ,45OO0I de;ini9ie !e
care nu o a<ea8'
Lista ar !utea continua' Y
Noiem'rie H[[]
ATORL
CPRINS
A>re<ieri H 6
2i>liogra;ie H 5
MSens rela9ionalM & categoria central@ a sintag8icii H Q4
#e la unidi8ensionalitate la >inaritate H AB
Rela0ia - creatorul ter8enilor H PD
Rela0ia & organiFatorul ter8enilor H PB
Leg@turi sintactice de la sting@ la drea!ta H BQ
O categorie sintactic@ & unicitatea H B5
Alte antino8ii Jn dihoto8ia coordonare I s+'ordonare I 6A
Categoriile gra8aticale de rela9ie ale li8>ii ro8Kne H 6O
O clasi;icare a caFurilor cu a!licare Jn !ro>le8a !osesi<elor H 5P
#es!re al, cu a!licare la o structur@ !ro>le8atic@ H 4D4
=lecti<ul pe I )s I !re!oFi9ia pe I 4D6
"aria9ie caFual@ conco8itent@ H 44A
No8inati<ul 7i acuFati<ul & schi9e sintactice cu adnot@ri H 445
n atri>ut ac+%ati)al & 4A4
SintaLa !artici!iului 7i diateFa !asi<@ & categorii Jn contradic9ie H 4AB
M"er> a ad:ecti<M & o sintag8@ ineListent@ H 4PQ
#ou@ ti8!uri gra8aticaliFate & M8ai !u9in ca !er;ectulM 7i M8ai !u9in ca
<iitorulM H 4B6
Con:uncti< )s con:uncti< H 4C6
(TranFiti<( H (intranFiti<( 7i (direct( H (indirect( & dou@ antino8ii contesta>ile H 46Q Personal' I8!ersonal' "ariante
o!9ionale H 4OB Predicatul' #e;ini9ie' Clasi;icare & desinen9ial 7i intona9ional H 45B Prin consec+tio tempor+m la
un siste8 al su>ordonatelor cauFale H QD5 CauFala argu8enta9i <@ H Q45 Conecti<eleI Jn antino8ii ,interne 7i
eLterne0 H QQC Pro!oFi9ii contrase 7i !ro!oFi9ii red+se ,I0 H QPP Pro!oFi9ii contrase 7i !ro!oFi9ii red+se ,II0 H QCD
Eli!s@ gra8atical@ 7i glisare H Q6C Post;a9@ H QOP
IMPRIMERIA
Ti!arul la: ATLAS&CLSIM'
,ARCA#E'0