Sunteți pe pagina 1din 59

Asist. Univ. Dr.

Mihaela Popescu
Catedra de Cardiologie Spitalul
Universitar de Urgenta Elias



CD (proximal)-art. NSA
LAD -ramul septal, ramul drept proximal si
fascicul anterior ram stang
LAD(septal)&CD(terminal)- fasciculul
posterior al ramului stang
A interventriculara posterioara- NAV si Hiss

Localizarea blocului:
Sinoatrial
Intra-atrial
Atrioventricular
Intra-ventricular
Blocuri de ramura
Gradul blocului
1. Tip I: prelungirea timpului de conducere
2. Tip II: bloc partial
3. Tip III: bloc complet
Cresterea tonusului vagal
Ischemie
Endocardita
Miocardita
Tulburari degenerative (boala Lev, boala Lenegre)
Scleroza (Aortica)
Chirurgie cardiaca
RAA;
Cardiomiopatii
Toxicitate medicamentoasa
Diselectrolitemii
Boli de colagen
Hipotiroidie


Localizarea blocului:
Sinoatrial
intra-atrial
atrioventricular
intra-ventricular
Gradul blocului
1. Tip I: prelungirea timpului de conducere
2. Tip II: bloc partial
3. Tip III: bloc complet

Bloc SA de grad I

Bloc SA de grad II
1.Tip 1 (Mobitz 1)
2.Tip 2 (Mobitz 2)

Bloc SA de grad III

Prelungirea timpului in care impulsul
paraseste NSA
Nu se poate detecta pe ECG de suprafata
Doar prin studiu electrofiziologic se poate
masura timpul de conducere

Tip I (SA Wenckebach)
1. intervalele PP se scurteaza progresiv pana apare
o pauza (impulsul sinusal nu mai ajunge in atrii)

2.Durata pauzei este < decat doua intervale PP

3.Intevalul PP de dupa pauza este mai mare decat
cel de dinainte de pauza

1000ms 1000ms 1000ms 1000ms
Tip II
Intervale PP constante apoi brusc nu se mai
produce conducerea

Pauza este aproximativ 2 PP
Nu se poate deosebi de o pauza sinusala

Poate fi identificat doar prin studiu
electrofiziologic
Se asociaza cu un ritm de scapare
Blocul atrioventricular = intarziere sau
blocarea transmiterii depolarizarii de la atrii la
ventriculi
BAV este impartit in trei categorii:
1. BAV grad I
2. BAV grad II
1. BAV grad II tip I
2. BAV grad II tip II
3. BAV grad III= BAV complet
BAV GRAD I
BRD SAU
BLOC
FASCICULAR
BLOC
BIFASCICULAR
BAV GRAD II,
WENCKEBACH
BAV GRAD
II, TIP II
BAV GRAD
INALT
BAV
COMPLET
SUPRA HIS INFRA HIS
PR lung

Bloc grad II tip I

Bloc grad II tip II

Bloc complet
NAV
HIS
HIS-Ventricul
NSA- atriu





PR interval > 0.20 second
Interval PR constant
PR> 0.20s


P
R
P
R
P
R
Intervale PR
constante
Brusc, o unda p
este blocata
P
R
PR = .24 sec PR = .36 sec PR = .40 sec
P blocat
Unde p blocate
bloc 2:1 bloc 3:1
PR = CONSTANT
Supra His- NAV Sub His
Atropina Scade gradul de bloc Creste gradul de bloc
Efort fizic Scade gradul de bloc Creste gradul de bloc
Masaj sinus carotidian Creste gradul de bloc Scade gradul de bloc
Important in blocul 2:1
SINDROM STOKES-
ADAMS
Manifestari
BAV grad I: de obicei asimptomatic;
BAV grad II: palpitatii, fatigabilitate
BAV grad III: ameteala, stare presincopala sincopa
Variabilitatea Zg 1, poate aparea zgomotul de tun
1. BAV grad I nu necesita tratament
2. Vagolitice (atropina) pentru cresterea
frecventei
3. BAV cronic simptomatice grad II si III
necesita implantare de pace maker
permanent
4. Boli neuromusculare asociate cu BAV
grad II sau III necesita implantare de
pace maker permanent
1. Bloc de ram drept (BRD)
2. Bloc de ram stang (BRS)
3. Hemibloc anterior stang (HBAS)
4. Hemibloc posterior stang (HBPS)
BRD incomplet cand
100ms < QRS < 120ms
BRD complet cand
QRS>120ms
QRS 120ms
Pattern rSR sau R fragmentat in V
1
Unda S larga in DI si V
6

BRS incomplet cand
100ms < QRS < 120ms
BRS complet cand
QRS>120ms
QRS 120ms
R larg in DI si V
6
QS larg in V
1
Absenta undei q in DI si V
6
BRS BRD
FPI
FAS
Ram
stang
1.
2.
D III
D I
AVF
Deviatie axiala stanga, QRS la
>-45 grd
Depolarizarea se face de jos in
sus si de la stanga la dreapta
Unde S adanci in derivatiile
inferioare
FPI
FAS
Ram
stang
1.
2.
D III
D I
AVF
Deviere axiala dreapta, QRS la
>120 grd
Depolarizarea se face de sus in
jos si de la stanga la dreapta
Unde S adanci in derivatiile
laterale
Bloc bifascicular: BRD + HBAS / HBPI
Bloc trifascicular: BRD + HBAS / HBPI asociat
cu BAV grad I
K= 8.1
K= 1.7

Brugada I: ST supradenivelat in V1-V3 >2mm, T
negativ.
Anomalie a canalelor de Na care predispune
la moarte cardiaca
Pattern ECG caracteristic:
Tip I diagnostic cand se asociaza FV documentata,
MS in familie la varsta tanara, AHC de tip I
Tipurile II and III ridica suspiciunea de Brugada dar
sunt diagnostice doar daca se convertesc in tip I la
test de provocare cu blocant de canal de Na
Terapie: defibrilator implantabil, testarea rudelor de
gr I
Afectiune transmisa genetic in principal autozomal
dominant
Produsa de mutatii ale genelor ce codifica proteine
desmozomale
Miocitele sunt inlocuite cu tesut fibro-grasos, predominant la
nivelul VD
Varsta medie de prezentare 29 ani
Palpitatii 27-60%
Sincopa /presincopa 26-47%
Deces ca prima manifestare 25%
Dureri toracice nelegate de stress sau patologie
coronariana (pana la 80%)
Insuficienta cadica - tardiv
Efortul fizic accelereaza evolutia bolii si aparitia
simptomatologiei

Aspect ECG

Unde T negative in V1-V3
Bloc parietal QRS >110 ms in V1-V3 sau
V1+V2+V3/V4+V5+V6= 1.2
BRD complet sau incomplet
Microvoltaj in derivatiile drepte
Slurring al undei S(>55ms) cel mai frecvent semn de CAVD
Potentiale tardive
Unde epsilon
ESV frecvente (dublete, triplete) cu aspect de BRS
TV mono/polimorfe, sustinute sau nesustinute
FV
posibil
Aritmii supraventriculare
Blocuri atrioventriculare avansate

Sindrom de QT lung
QTc > 460 femei
QTc > 450 barbati
13 tipuri de sdr de QT lung descrise
QTc<300ms
3 tipuri de sdr de
QT scurt