NMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE -

pentru to i nceptorii
18.06.2013 19:48
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care
corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea
speciei. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care
asteapta roirea naturala ca unicul miloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie
revi!uita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantae
fiind e"ecutata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.
ROIREA ARTIFICIALA
#oirea artificiala are menirea sa inlature toate neaunsurile roirii naturale. $a se efectuea!a la
timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic%evitand riscul unor
pierderi de roi pe care nu&i putem supraveg'ea si recupera. Se poate afirma ca evitarea
completa a roirii este destul de dificila%insa e"ista o serie intreaga de operatiuni preventive
care pot evita sau reduce mult roirea naturala.(entru aceasta este necesar sa cunoastem
temeinic cau!ele care determina roirea si masurile care urmea!a a fi luate pentru prevenirea
roitului. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii
puternice cu matci tinere si de mare productivitate.(entru a evita roitul natural trebuie sa
retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand
familia de albine intra in frigurile roitului. (rincipalele cau!e care determina roirea sunt:
suprapopularea stupilor%deci aglomerarea cuibului%ventilatia necorespun!atoare a
acestora%e"punerea lor la soare si supraincal!irea acestora prin insolatie%aparitia unei
necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot 'rani puietul si cantitatea de puiet pe
care ele trebuie sa&l 'raneasca%glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor% dar nu
au suficiente larve pe care sa le poata creste%faguri insuficienti sau necorespun!atori pentru
depunerea oualelor% lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor%predispo!itia ereditara si alti
factori care constituie tot atatia e"citanti interni sau e"terni care favori!ea!a roitul. ) stabili
care dintre aceste cau!e are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire
este foarte greu%putandu&se anali!a numai fiecare in parte si sinteti!a corelatia care e"ista intre
ele.
& Stupi de mare capacitate & $ste necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi
sistematici cu un spatiu corespun!ator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca
matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu&se blocarea cuibului.In
functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.*aca
primavara nu avem faguri suficienti se limitea!a ponta matcii si aceasta lipsa duce si la
diminuarea culesului.+alculele au aratat ca la un spor !ilnic de 1 ,g a capacitatii de prelucrare
si depo!itare a nectarului sunt necesari 2&3 faguri%iar la un spor !ilnic de 8 ,g vor fi necesari
1-&20 faguri.
AMPLASAREA STUPILOR
$ste indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de ma"ima insolatie .orele
12&1/0 deoarece supraincal!irea favori!ea!a instinctul de roire.$ste bine ca stupii sa fie
vopsiti in nuante desc'ise la culoare pentru a nu atrage caldura ra!elor de soare.
& Culesul nectarului si polenului & Sunt elemente care actionea!a ca stimulenti%determinand o
mai buna 'ranire a matcii%o mai buna depo!itare a nectarului si polenului care produc caldura
in stup%contribuind la cresterea puterii familiei.1n cules intensiv de rapita timpurie poate
constitui cau!a principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.*e asemenea in
perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.
& Aglomeratia de albine tinere & $"istenta unui numar e"cesiv de albine tinere indeamna
familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune
oua din care vor eclu!iona viitoarele matci.2amilia respectiva trece prin frigurile roitului mai
ales in ca!ul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.
& Lipsa de spatiu si ventilatie & )glomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor
ventilatoare sa nu mai fie intodeauna po!itive si suficient de eficace%predispunand familia de
albine la roire.In timpul culesului se recomanda desc'iderea mare a urdinisurilor si asigurarea
ventilatiei.
& locarea cuibului cu miere si pastura & 3a un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul
nu este corespun!ator marit acesta se bloc'ea!a iar matca nu mai are celule goale pentru a
depune oua diminuandu&se activitatea albinelor si favori!and roirea.
& E!cesul de laptisor de matca & (roducerea laptisorului de matca destinat 'ranirii larvelor de
albine in primele trei !ile de viata daca este tulburat de pre!enta unui numar mare de albine
lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor%acestea aung sa cladeasca botci in
care depo!itea!a 'rana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe
rame cu puiet necapacit repre!inta o metoda eficienta de prevenire a roitului.
& "arsta matcii & S&a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde
conclu!ia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de
albine.
& Carenta de #eromoni a matcii & Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii
produc o secretie denumita 4substanta de matca4 dupa care albinele percep si recunosc matca
stupului.+at timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta%totul este
normal%cand aceasta cantitate insa se reduce%albinele 'otarasc inlocuirea matcii.acest fenomen
se produce fie din cau!a imbatranirii matcii cand se diminuea!a si secretia de feromoni fie si
la unele matci tinere din cau!a suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de
feromoni primiti.#e!ultatul este acelasi:cladirea de botci.
CUM I$TRERUPEM ROITUL
)paritia botcilor intr&un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor
sistematica se poate impiedica roirea.)ceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un
control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece
daca ramane o botca ascunsa%neobservata%toata operatiunea devine inutila.5peratia se repeta
la 10 !ile si apoi din nou la / !ile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.+and
aceasta operatie se efectuea!a in aunul recoltarii productia de miere scade mult%fiindca
familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea
botcilor contribuie la prelungirea acestei stari%de unde conclu!ia ca este mai usor sa prevenim
decat sa combatem acest instinct puternic.
ROIREA $ATURALA
(rin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca%o parte din
albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care
ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare%care se caracteri!ea!a prin aceea ca albinele
parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul
cu matci tinere neimperec'eate.3egat de data cand parasesc stupul%roiurile se impart
in:timpurii%atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tar!ii%cand familiile
roiesc in luna iulie. 5bisnuit%roiurile naturale parasesc stupul in !ilele calduroase si cu timp
frumos%intre orele 11&1-.*upa ce matca iese din stup insotita de albine%roiul se invarteste in
apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.#oiul primar cu matca
varstnica%spre deosebire de roiurile secundare si tertiare%nu se indepartea!a prea mult de
stupina si dupa ce se asea!a pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.*upa
prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr&un loc racoros si spre seara se scutura
direct intr&un stup nou%pregatit in acest scop.Stupul in care se introduce roiul se ec'ipea!a cu
faguri artificiali si i se asigura o 'ranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.
*upa 2&3 !ile roiul se controlea!a%se verifica pre!enta matcii si se organi!ea!a cuibul
urmarindu&se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a
asigura spatiul necesar. 2agurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se
distrug toate botcile cu e"ceptia celei mai mari%iar cuibul se reorgani!ea!a lasandu&se in stup
numai fagurii ocupati de albine.(rin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in
continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.#oirea naturala a familiilor de
albine in preama culesului principal impiedica reali!area unor productii corespun!atoare de
miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.
I$%RI&IREA ROIURILOR
*upa ce am format roiurile trebuie sa ne canali!am eforturile in doua directii:una este aceea
de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a re!ervelor de 'rana.(ana la intrarea in
iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0%8&1,g albine si in faguri re!erve de miere de 10&12 ,g.In
vederea aungerii la acest de!iderat se iau urmatoarele masuri:
& 3a formarea roiurilor cu albine tinere.unde lipsesc culegatoarele0se administrea!a in faguri
apa.
& Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperec'eate.sau botci0sa aiba in cat mai scurt
timp matci imperec'eate.
& #oiurile care se depopulea!a dar sunt dotate cu o matca valoroasa se auta periodic cu puiet
capacit.
& Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si de!voltarii activitatii.
& Se asigura e"istenta de culesuri abundente%iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie 'ranite
stimulent. #espectarea termenelor preva!ute pentru e"ecutarea lucrarilor si ingriirea atenta a
roiurilor dupa formare%asigura de!voltarea corespun!atoare a acestora in cursul
se!onului.)stfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in se!onul urmator sa fie
incluse in grupa familiilor de ba!a.#oiurile care nu au auns la o de!voltare corespun!atoare
se desfiintea!a%iar albinele%puietul si re!ervele de 'rana se folosesc la intarirea celorlalte
roiuri.

METO'E 'E ROIRE ARTIFICIALA
#oirea artificiala inlatura toate neaunsurile roirii naturale care este mai comple"a si cere un
volum mare de munca.#oirea artificiala usurea!a munca si contribuie la sporirea productiei de
miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor
artificiali.)ici insa vom descrie doar cateva.cele mai simple si eficace0%folosite atat in stupine
de amatori cat si in stupine ale profesionistilor:
ROIREA ARTIFICIALA PRI$ STOLO$ARE
2oarte simplu de reali!at%ea consta in ridicarea din 4&- familii puternice cu tendinta de a intra
in frigurile roitului% a cate 1&2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare%iar de la alte
familii a altor doi faguri cu provi!ii. (rintre fagurii cu provi!ii trebuie sa fie cel putin unul cu
polen si cu pastura% absolut necesare roiului% mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu
familiile din care s&au format. 6rebuie sa retinem ca ei raman 2&3 !ile fara albina culegatoare.
(ana la refacerea acestei noi unitati biologice% albinele consuma din re!ervele puse la
construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in 'ranitor. +u cat roii se fac mai
devreme% cu atat este mai bine% pentru a avea cat mai mult timp la dispo!itie% necesar
constituirii unor unitati biologice puternice% cu suficiente re!erve de iernare in cele mai bune
conditii. #oii odata constituiti% daca este posibil% se deplasea!a la distanta .peste 3 ,m0 de
vatra din care provin unde trebuie sa e"iste un cules de intretinere% stupii avand urdinisurile
micsorate la 1&2 cm. In lipsa culesului% roii se stimulea!a administrandu&se sirop de !a'ar in
'ranitor% seara la fiecare 2&3 !ile. #oiul astfel format primeste o matca imperec'eata% in cusca
cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de
eclo!ionare% pe fagurii din centrul cuibului% imediat sub spetea!a de sus a ramei. $ste necesara
o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet% pentru a nu se ridica
din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. 7etoda se pretea!a a fi folosita
foarte bine in primavara% inaintea culesului de la salcam% cand familiile sunt foarte populate si
in stupi e"ista /&8 faguri cu puiet pe rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului% se
poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de
ba!a a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. +and roii se formea!a spre toamna% dupa
culesul de la floarea&soarelui% trebuie sa aiba 6&8 rame cu puiet% aungand astfel rapid la
nivelul de putere al familiilor de ba!a. 7etoda e"pusa este una dintre cele mai simple % fiind la
indemana oricarui apicultor . Se poate aplica pe toata perioada se!onului activ . +and o
folosim inaintea culesului la salcam % trebuie sa avem gria sa nu slabim prea mult familiile de
albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit % impreuna cu albina tanara
aferenta . Indiferent de perioada aplicarii metodei % va recomandam sa formati roiuri pe 6
rame cu puiet pentru a obtine entitati viabile. 5 conditie de ba!a este aceea ca toate familiile
care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr&o stare de sanatate buna . 5 alta
conditie este asigurarea cu matci tinere % imperec'eate % pentru toate roiurile formate.
ROIREA ARTIFICIALA PRI$ 'I"I(ARE
+onsta in formarea unui roi artificial dintr&o familie puternica% sanatoasa si productiva% prin
divi!are. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce
urmea!a a fi divi!ata. 2agurii cu albine% puiet si provi!ii se impart egal intre cei doi stupi% fara
a tine seama in care a ramas matca.Stupul golit in care a stat familia de ba!a se indepartea!a.
+ei doi stupi cu urdinisurile apropiate% unul la stanga% altul la dreapta% se asea!a unul langa
altul pe locul stupului golit% pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi.
2amilia ramasa fara matca va primi una imperec'eata in colivia cu dop de serbet% ori foaia de
fagure artificial perforat% sau o botca gata de eclo!ionare. 6reptat% cei doi stupi se departea!a
!ilnic cate putin% cam 20 cm8!i% pana aung pe locul destinat fiecarei familii. 1nii apicultori %
mai ales cei incepatori % folosesc o varianta simplificata a metodei % lasand stupul fara matca
sa&si creasca singur regina% din botci de salvare . )ceasta varianta trebuie insa abandonata %
datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata .pana la imperec'erea noii
matci 0. 7etoda este buna si viabila % insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice.
(erioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam % un termen ma"im fiind 1- iunie .
)ceasta are avantaul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa ec'ilibre!e
la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare 9 din pacate nu poate
fi generali!ata la intregul efectiv din stupina% pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa
familii foarte bune e"ista si familii slabe si foarte slabe.
ROIREA ARTIFICIALA PRI$ %OLIREA 'E PUIET A FAMILIEI 'E A(A
$ste o metoda folosita cu reale avantae in conditiile in care :arroa acobsoni afectea!a &
alaturi de viro!e & din ce in ce mai mult albinele% diminuand puterea si capacitatea productiva
a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s&a terminat Sesi!and absenta puietului% matca
cauta sa modifice starea anormala si insamantea!a rapid 3&- faguri cu puiet% in functie de
perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia.
#amele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de ba!a se asea!a in una
sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet% formand noi unitati biologice
.roi0. #oiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclo!ionare astfel ca pana la imperec'erea
tinerei matci% intreg puietul sa eclo!ione!e.)stfel la familia de ba!a% cat si la roi cand nu mia
e"ista puiet capacit se e"ecuta rapid tratamentul cu :arac'et conform prospectului% pentru a
surprinde intreaga populatie de :arroa acobsoni libera pe faguri. 3a culesul urmator sau in
toamna% daca de!voltarea separata a roiului si a familiei de ba!a nu a fost satisfacatoare% se
unifica formand astfel o familie foarte puternica% pentru un cules tar!iu sau pentru iernare fara
pierderi.
METO'A 'ULARII EFECTI"ULUI FAMILIILOR 'E ALI$E
$ste o metoda care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului%
valorificand superior culesurile% in paralel cu combaterea acarianului :arroa. Imediat ce s&a
terminat recoltarea de miere la culesul de salcam % se procedea!a la impartirea familiilor de
albine in doua unitati biologice. )ceasta o reali!am in scopul inmultirii% de!voltarii accelerate
si efectuarii unor tratamente eficiente cu :arac'et in perioada de de!voltare ma"ima a
puietului in familie% deci si a para!itului.3a stupul multietaat% se ridica toate ramele cu puiet
capacit si necapacit in corpul 2 sau 3% dupa ca!. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama
cu puiet necapacit cat mai tanar posibil.
+orpul 1 se separa de cele superioare cu autorul unui podisor cu urdinis lateral. 3a corpul
superior se da o botca. Se e"ecuta tratamentul cu :arac'et la corpul 1 inferior in care a ramas
matca si aceasta cat mai repede posibil. )ici matca va cauta sa&si refaca puietul in cel mai
scurt timp% vietuind ca o familie de sine statatoare% beneficiind si de toata albina culegatoare
care se intoarce la vec'iul urdinis. In corpul superior% dupa ce albina culegatoare s&a intors in
vec'ea familie% se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. 7atca tanara% dupa
ce s&a imperec'eat incepe sa insamante!e fagurii din care a eclo!ionat puietul.+and intreg
puietul a eclo!ionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit% se e"ecuta tratamentul
cu :arac'et in corpul superior. +u cel putin 10 !ile inainte de cules% se ridica podisorul dintre
corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintre matci cu 1%2%3 rame de puiet necapacit si
se asea!a intr&o lada noua sau intr&un corp superior ca roi de sine statator. Se poate c'iar
valorifica una din matci scotandu&se apoi podisorul dintre corpuri si formandu&se astfel o
familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. 2amilia de ba!a ramane de
obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina
culegatoare de la familia din corpul superior de la care s&a scos matca cu 1%2%3 rame cu puiet
si s&a facut roiul de sine statator.)cest roi se va de!volta cat mai bine pana la intrarea in iarna
prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se
procedea!a si la familiile intretinute in stupi ori!ontali si verticali impartindu&se familia cu
autorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.
S#at inmultire albine
; : Iunie 13% 2011% 10:22:08 a.m. <
)s dori si eu ca toti apicultorii sa cresc numarul de familii de albine.*in cei sase stupi pe care
ii am%doi sunt foarte populati%aproape toate cele 12 rame sunt pline cu albine.=ici e"tractia n&
am apucat sa o fac.abia acum mi&am ac'i!itionat o centrifuga%sper sa o fac maine daca este
vreme frumoasa0%prima maga!ie este plina cu miere capacita 100>%iar a doua plina in procent
de 30>%vorbesc de cei doi stupi puternici.(roblema este ca vreau sa&i divi!e!%dar nu am
matci%si nici botci nu am va!ut sa aiba.maine o sa ma uit mai bine0.)cum merg toata !iua la ei
sa nu cumva sa roiasca si sa&i pierd9sunt asa de populati%ca efectiv cand desc'i!i cuibul parca
nu mai au loc .Intamplarea face ca peste o saptamana plecam la mare si timp de / !ile sunt
singuri%daca roiesc atunci i&am pierdut.
+e ma sfatuiti sa fac?
=&ar fi o problema de ordin financiar sa cumpar doua&trei matci%dar n&am de unde%vad pe
anunturi ca sunt cu programare la van!are.
5 alta metoda ar fi sa&i divi!e!%intr&o parte matca si intr&o parte sa&si faca botci de salvare%dar
am inteles ca regina re!ultata din aceste botci%nu prea da randament.
)stept niste sfaturi.
:a multumesc@
:a multumesc@
memorat
Re) S#at inmultire albine
; Rspuns #1 : Iunie 13% 2011% 10:2/:00 a.m. <
+itat din: creiveancristi din Iunie 13% 2011% 10:22:08 a.m.
5 alta metoda ar fi sa&i divi!e!%intr&o parte matca si intr&o parte sa&si faca botci de salvare%dar
am inteles ca regina re!ultata din aceste botci%nu prea da randament.
)stept niste sfaturi.
:a multumesc@
In ultima instanta% inainte de a pleca la mare% recurgi si la aceasta metoda@
6otusi cauta cateva botci pe la alti apicultori din !ona ta@
memorat
P!nurie nu inse!"n! ni"ic# P!ni$ic!re! e totu# %'*ig+t Eisen+o*er&
'un P(oto )ouTu*e +i!t!eco
"!rius,-$p
Re) S#at inmultire albine
; Rspuns #. : Iunie 13% 2011% 11:2-:09 a.m. <
salut cristi % totusi incearca si metoda miller% e putin mai de durata dar merge %
+#$S6$#$) 7)6+I35# +1 7$65*) 7I33$#
7icul apicultor se loveste de o problema maora inca din anul doi de activitate.)ceasta
problema este repre!entata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din
stupina.(roblema este multiplicata si de lipsa de e"perienta pe care o resimte fiecare
incepator.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate.
In paginile acestui site am e"pus mai multe metode de crestere%unele mai simple%altele mai
complicate.(entru a veni in autorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda .dea
e"pusa0%care poate repre!enta un punct de plecare.)ceasta metoda simpla este metoda 7iller
si poate asigura tot necesarul de matci intr&o stupina de pana in -0 de familii de
albine.Aineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca
odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai. )legem din stupina o familie
cu performante mari%a carei matca ne&a multumit.3a inceput%pentru apicultorul cu un numar
mic de stupi%operatiunea nu poate da mari batai de cap.*in aceasta familie vom trage noi
matci. (regatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai
multi stupi % avand gria sa nu ridicam si matca odata cu ramele.6rebuie sa avem mare gria ca
albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba dea trase botci naturale. In familia
astfel restructurata %lasam toate ramele cu 'rana % doua rame cu puiet gata de eclo!ionare%
albinele acoperitoare si matca.
(regatim rama de crestere%fig. 1% astfel : pe o rama goala .fara fagure0 lipim de spetea!a
superioara 4&- bucati de fagure artificial%triung'iulare cu ba!a de -&6 cm.3ipirea fagurasilor
artificiali o facem cu ceara topita %in asa fel incat sa nu se desprinda de sting'ia superioara.
(regatim stupul ca in fig. 2% ase!and ramele dupa sc'ema : de o parte si de alta a cuibului %
faguri cu miere si polen %in centru % fagure cu puiet capacit % rama de crestere % fagure cu puiet
capacit .*aca consideram ca albina acoperitoare nu este indeauns putem sa mai restrangem
cuibul%scotand una dintre ramele cu 'rana.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti
din abundenta cu albina.
*aca 'ranim stimulent cu 300&400 ml sirop pe !i%albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii
din rama de crestere.*atorita conditiilor create in cuib%adica miere si polen din
abundenta%populatie numeroasa si compacta pe faguri%matca sesi!ea!a deficitul de puiet si
insamantea!a rapid fagurasii nou crescuti.)cest lucru se intampla in 3&- !ile de la
introducerea ramei.
+and cantitatea de oua este suficienta%ridicam aceasta rama si o introducem intr&o familie
orfani!ata complet.)ceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai
mare de oua.5rfani!area o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet
.capacit sau nu0% o mutam intr&un alt corp. 6oti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi
scuturati de albine si controlati%pentru a nu ramane nici o celula cu puiet.
*upa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati% albinele
ramase fara matca vor lua in crestere ouale e"istente. Branite suplimentar daca nu e"ista un
cules de intretinere%vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua%fig 3.Aotcile
pot fi recoltate dupa 9 !ile de la introducerea fagurelui%avand gria ca intre depunerea oului si
recoltare%sa nu treaca mai mult de 14 !ile. +ele doua familii%furni!oare de material de crestere
si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina
tanara si 'ranind suplimentar.
Aotcile recoltate inainte de eclo!ionarea matcilor se folosesc direct in familii%cand vrem sa
sc'imbam matca%in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee %unde dupa
eclo!ionare% matcile se pot imperec'ea.
*upa cum vedeti%cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor%fara a fi nevoie ca
apicultorul sa aiba un baga consistent de e"perienta. +alitativ matcile obtinute prin metoda
7iller sunt bune%fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tran!va!are simpla
sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii%inca din anul doi de apicultura
este insa asa mare%incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.
sau aici: 'ttp:88CCC.stuparitul.com8crestereaDmatcilorDmiller.'tml
eu am gasit aceasta metoda ca fiind foarte simpla si la indemana oricui.
; Ultima Modificare: Iunie 13, 2011, 11:34:55 a.m. de marius_vfp <
memorat
stiu cate ceva din tot nu totul din ceva

Re) S#at inmultire albine

; Rspuns #/ : Iunie 13% 2011% 06:48:21 p.m. <
am facut 2 roiuri cu cate 3 rame si botci % intrebarea este sa le dau in fiecare seara cate o suta
de grame sirop 181???
memorat
) fi domn e o&ntamplare % a fi om e lucru mare.
*uco-ine!nu

Re) S#at inmultire albine

; Rspuns #0 : Iunie 13% 2011% 0/:3-:40 p.m. <
)tata timp cat acele roiuri au mancare si nu au regine fecundate care sa depuna oua%
stimularea nu&si are rostul. *impotriva se poate declansa foarte usor furtisagul si ele sa fie
distruse.
memorat
1o- iui!n

Re) S#at inmultire albine

; Rspuns #2 : Iunie 13% 2011% 08:-3:13 p.m. <
asa e nu trebuie stimulate % dar mi&a !is un nene mai batrin mai demult ca e bine sa ii pui seara
putina miere ca sa se imperec'e!e mai repede matca %
memorat
Inregistrea!a&te pe *ropbo" si primim amandoi -007A in plus. & :iata $co
PO'TA'UL

Re) S#at inmultire albine

; Rspuns #3 : Iunie 13% 2011% 09:09:43 p.m. <
eu din ce am citit leam pus cate un pic de sirop facut mai slabut
memorat
) fi domn e o&ntamplare % a fi om e lucru mare.
*t!
=eCbie

7esae postate: 82

Re) S#at inmultire albine

; Rspuns #4 : Iunie 14% 2011% 09:26:32 p.m. <
eu le&am dat in fiecare seara cate 100 ml si am observat ca au inceput sa duca mierea in
ramele din miloc@@@@@
memorat
(!pp5
Re) S#at inmultire albine
; Rspuns #6 : Iunie 14% 2011% 10:18:29 p.m. <
Ieri cand am tras mierea m&am uitat si la roiul luat de la Aucuresti acum 10!ile si am observat
ca matca a inceput sa oua.=u prea are miere in rame.$ste bine sa le aut cu sirop 181 sau mai
slab?
memorat
'ttp:88'appEgarden.s'opmania.bi!8
'ttp:88'apE.sunp'oto.ro8
3umea nu ar e"ista fara albine@
t!sse-!si
Re) S#at inmultire albine
; Rspuns #7 : Iunie 14% 2011% 10:32:-6 p.m. <
+itat din: 'appE din Iunie 14% 2011% 10:18:29 p.m.
Ieri cand am tras mierea m&am uitat si la roiul luat de la Aucuresti acum 10!ile si am observat
ca matca a inceput sa oua.=u prea are miere in rame.$ste bine sa le aut cu sirop 181 sau mai
slab?
$ f bine in fiecare seara cite100& 1-0 ml sirop invertit 181 la acel roi pt stimularea matcii.
Spor la treaba .
memorat
Re) S#at inmultire albine
; Rspuns #18 : Iunie 14% 2011% 10:34:1/ p.m. <
*a&le sirop seara% pentru a evita furtisagul@
(ana cand roiul se mai de!volta% sa reduci urdinisul% lasand o desc'i!atura cam de 1%- cm@
memorat
P!nurie nu inse!"n! ni"ic# P!ni$ic!re! e totu# %'*ig+t Eisen+o*er&
'un P(oto )ouTu*e +i!t!eco
Re) S#at inmultire albine
; Rspuns #11 : Iunie 1-% 2011% 08:0/:04 p.m. <
roiurile mele sunt facute de sambata trecuta cand ar trebui sa le verific?? si stupul de la care
am e"tras botcile cand trebuie sal verific iara% mie frica sa nu fi ramas vreo botca care nu era
gata si poate nu am observat. :a intreb treburile astea pentru ca sa nu derane! albinele
degeaba.
memorat
) fi domn e o&ntamplare % a fi om e lucru mare.
"!pe 06-petru "!ne!
Re) S#at inmultire albine
; Rspuns #1. : Iunie 1-% 2011% 09:34:24 p.m. <
orice interventie in cuib este ca o operatie la stomac la om
esti sigur ca nu a ramas vreo botca numai daca scuturi rama si sa o controle!i fara albine
controlul eu il fac in ca!ul descris de tine la 6&/ !ile cand am timp
cand nu am timp ma urc in pom pe scara si re!olv situatia
memorat
'ttp:88mape48.sunp'oto.ro
'ttp:88petrumanea.sunp'oto.ro
'ttp:88CCC.Eoutube.com8user8apicultura100
'ttp:88CCC.Eoutube.com8c'annel81+'r18"F8upc1&91a$DnSs8)?featureGguide
crei-e!ncristi
Re) S#at inmultire albine
; Rspuns #1/ : Iunie 1-% 2011% 10:41:0- p.m. <
7i&am cumparat a!i trei matci neimperec'eate%si am divi!at trei familii mai puternice.3e&am
lasat pe acelasi loc %miscand stupul vec'i intr&o parte si punand langa altul nou.)m impartit
egal ramele din fiecare stup%dar am observat ca la intoarcerea albinelor culegatoare%trei
sferturi intrau tot in stupurile vec'i%am m&ai austat eu putin stanga&dreapta%fata&spate%sper sa
fie bine.7entione! ca nu am pus nici mancare nici apa%la niciunul din stupi.(e la ora 16 am
terminat treaba%iar la ora 20%30 am introdus matcile noi in colivie insotite de cate - albine
fiecare%puse intre doua rame.3a sfatul celui care mi&a vandut matcile %urmea!a sa le elibere!
dimineata.
*aca am omis ceva sau daca am gresit undeva%va rog sa&mi spuneti.
7ultumesc@
memorat

Re) S#at inmultire albine

; Rspuns #10 : Iunie 16% 2011% 12:-9:3/ a.m. <
$u nu introduc matcile cu albine insotitoare. )dica scot albinele insotitoare din cusca inainte
de a introduce matca in stup. Se pare ca albinele straine pot fi un factor de iritare a familiei.
)cestea pot fi atacate de albinele stupului si in aceasta agitatie sa fie atacata si matca.
1neori% si mai cu seama la matci neimperec'iate% acceptarea poate fi putin mai dificila si de
seara pana dimineata s&ar putea sa fie un timp prea mic de acomodare. +and vei capata
e"perienta% poti sa&ti dai seama dupa comportamentul albinelor daca sunt ostile sau nu noii
regine.
(S
Spui ca ai cumparat matci neimperec'eate. +u ce pret?