Sunteți pe pagina 1din 39

Produsul scalar: denitie, proprietati

Schimbari de repere ortonormate in plan


Aplicatii

Lectia III
Produsul scalar a doi vectori liberi
Oana Constantinescu

Oana Constantinescu

Lectia III

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Table of Contents

Produsul scalar: denitie, proprietati

Schimbari de repere ortonormate in plan

Aplicatii

Oana Constantinescu

Lectia III

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Denitia produsului scalar

Denition

u , v V. Produsul scalar al celor doi


vectori se noteaza cu < u , v > (sau (u , v ), u v ) si se deneste prin
Fie vectorii liberi nenuli

< u , v >= |u ||v | cos ,


unde

este masura unghiului celor doi vectori,

[0, ].

Daca

unul dintre vectori este 0, produsul lor scalar este prin denitie 0.
Observatie: numele acestui produs de vectori vine din faptul ca
rezultatul este un scalar real.

Oana Constantinescu

Lectia III

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Denitia produsului scalar

Denition

u , v V. Produsul scalar al celor doi


vectori se noteaza cu < u , v > (sau (u , v ), u v ) si se deneste prin
Fie vectorii liberi nenuli

< u , v >= |u ||v | cos ,


unde

este masura unghiului celor doi vectori,

[0, ].

Daca

unul dintre vectori este 0, produsul lor scalar este prin denitie 0.
Observatie: numele acestui produs de vectori vine din faptul ca
rezultatul este un scalar real.

Oana Constantinescu

Lectia III

Denitia produsului scalar


Observatie: unghiul dintre cei doi vectori este unghiul dintre
directiile lor, si nu depinde de punctul in care se aplica vectorii.

Interpretare geometrica

O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este


data de
Fie

proiectia ortogonala a unui vector pe o directie data.

o dreapta cu directia data de

intersectiile dintre dreapta


perpendiculare pe

d.

si planele

v = AB . Fie A si B
prin A, respectiv B ,

si

Interpretare geometrica

O interpretare geometrica importanta a produsului scalar este


data de
Fie

proiectia ortogonala a unui vector pe o directie data.

o dreapta cu directia data de

intersectiile dintre dreapta


perpendiculare pe

d.

si planele

v = AB . Fie A si B
prin A, respectiv B ,

si

Proiectia ortogonala
Vectorul

AB =w

si se noteaza cu

se numeste proiectia ortogonala a lui

pr d v

sau

pr u v .

pe

Proiectia ortogonala

Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale


pe

sunt inlocuite de drepte ortogonale pe


Marimea algebrica a vectorului

pr u v

d,

prin

A,

respectiv

se noteaza cu

mpr u v

B.

si se

numeste masura proiectiei.


Mai exact, daca

u0

pr u v = u , R.

u , adica u 0 =
= mpr u v .

este versorul lui


Notam

u
|u | , atunci

Se observa usor pe gura anterioara ca

mpr u v = |v | cos ,
unde

[0, ]

este masura unghiului dintre

si

u.

Proiectia ortogonala

Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale


pe

sunt inlocuite de drepte ortogonale pe


Marimea algebrica a vectorului

pr u v

d,

prin

A,

respectiv

se noteaza cu

mpr u v

B.

si se

numeste masura proiectiei.


Mai exact, daca

u0

pr u v = u , R.

u , adica u 0 =
= mpr u v .

este versorul lui


Notam

u
|u | , atunci

Se observa usor pe gura anterioara ca

mpr u v = |v | cos ,
unde

[0, ]

este masura unghiului dintre

si

u.

Proiectia ortogonala

Observatie: in cazul geometriei plane, cele doua plane ortogonale


pe

sunt inlocuite de drepte ortogonale pe


Marimea algebrica a vectorului

pr u v

d,

prin

A,

respectiv

se noteaza cu

mpr u v

B.

si se

numeste masura proiectiei.


Mai exact, daca

u0

pr u v = u , R.

u , adica u 0 =
= mpr u v .

este versorul lui


Notam

u
|u | , atunci

Se observa usor pe gura anterioara ca

mpr u v = |v | cos ,
unde

[0, ]

este masura unghiului dintre

si

u.

Proiectia ortogonala

Urmarind gura deduceti ca

pr u (v + v ) = pr u v + pr u v , mpr u (v + v ) = mpr u v + mpr u v .


Interpretarea geometrica a produsului scalar este

< u , v >= |u |mpr u v = |v |mpr v u .

Proprietatile produsului scalar

Theorem

Produsul scalar a doi vectori liberi are urmatoarele proprietati:


a) < u , v >=< v , u > (simetria);
b) < u , v + w >=< u , v > + < u , w >(aditivitatea);
c) < u , v >= < u , v >(omogenitatea);
d) < u , u > 0, < u , u >= 0 u = 0 (pozitiva denire);
e) < u , v >= 0 u v ,
u , v V si R.
Deci produsul scalar este o aplicatie <, >: V V R biliniara,
simetrica, avand forma patratica asociata pozitiv denita.
Observatie: doi vectori sunt perpendiculari daca au directiile
perpendiculare.

Baze ortonormate
Daca

{O ; i , j , k }

este un

reper ortonormat,

si vectorii

urmatoarele coordonate:

u = x 1i + x 2j + x 3k ,
v = y 1i + y 2j + y 3k ,
atunci produsul lor scalar se calculeaza astfel:

< u , v >= x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 .
Denition

Norma

vectorului liber

este

u =
Observatie: se verica imediat ca

< u , u >.

u = |u |, u V.

u, v

au

Baze ortonormate
Daca

{O ; i , j , k }

este un

reper ortonormat,

si vectorii

urmatoarele coordonate:

u = x 1i + x 2j + x 3k ,
v = y 1i + y 2j + y 3k ,
atunci produsul lor scalar se calculeaza astfel:

< u , v >= x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 .
Denition

Norma

vectorului liber

este

u =
Observatie: se verica imediat ca

< u , u >.

u = |u |, u V.

u, v

au

Baze ortonormate
Daca

{O ; i , j , k }

este un

reper ortonormat,

si vectorii

urmatoarele coordonate:

u = x 1i + x 2j + x 3k ,
v = y 1i + y 2j + y 3k ,
atunci produsul lor scalar se calculeaza astfel:

< u , v >= x 1 y 1 + x 2 y 2 + x 3 y 3 .
Denition

Norma

vectorului liber

este

u =
Observatie: se verica imediat ca

< u , u >.

u = |u |, u V.

u, v

au

Baze ortonormate

Daca

u = x 1i + x 2j + x 3k ,
u =

atunci norma sa se calculeaza prin

(x 1 )2 + (x 2 )2 + (x 3 )2 ,

iar unghiul dintre vectorii liberi

v=

y 1i

+ y 2j

cos

+ y 3 k prin

u = x 1i + x 2j + x 3k

si

x 1y 1 + x 2y 2 + x 3y 3
.
(x 1 )2 + (x 2 )2 + (x 3 )2 (y 1 )2 + (y 2 )2 + (y 3 )2

Proprietatile normei

Theorem

Norma unui vector liber este o aplicatie : V [0, ), cu


proprietatile:
1) v = 0 v = 0;
2) v = || v , v V, R;
3) | < u , v > | u
v , u , v V. Egalitatea are loc daca si
numai daca vectorii sunt coliniari (inegalitatea lui Cauchy);
4) u + v u + v , u , v V. Egalitatea are loc daca si
numai daca vectorii sunt coliniari si de acelasi sens (inegalitatea
triunghiulara).

Cosinusi directori
Theorem

Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:


u = 1. Daca v face unghiurile , , respectiv cu vectorii
i , j , k , atunci
u = (cos )i + (cos )j + (cos )k .
Denition
Numerele reale cos , cos , cos se numesc
directiei vectorului

cos
.

cosinii directori

si satisfac relatia:

+ cos2 + cos2 = 1

ai

Cosinusi directori
Theorem

Fie {i , j , k } o baza ortonormata in V si u un vector liber unitar:


u = 1. Daca v face unghiurile , , respectiv cu vectorii
i , j , k , atunci
u = (cos )i + (cos )j + (cos )k .
Denition
Numerele reale cos , cos , cos se numesc
directiei vectorului

cos
.

cosinii directori

si satisfac relatia:

+ cos2 + cos2 = 1

ai

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Schimbari de repere ortonormate in plan


R = {O ; u , v } sunt doua
repere ortonormate intr-un plan . Deci {i , j } si {u , v } sunt doua

baze ortonormate in . Presupunem ca unghiul dintre i si u este .


Sa presupunem ca

R = {O ; i , j }

Oana Constantinescu

si

Lectia III

Schimbari de repere ortonormate in plan


Atunci

u = (cos )i + (sin )j ,
v = (sin )i + (cos )j , sau v = (sin )i (cos )j ,
iar formula corespunzatoare a transformarii de coordonate este:

x = x cos + y sin + a,
y = x sin + y cos + b,

(1)

sau

x = x cos + y sin + a,
y = x sin y cos + b,
unde am notat cu

(x , y )

coordonatele in raport cu

coordonatele in raport cu

coordonatele

(a, b).

(2)

si am presupus ca

R, (x , y )
are in raport cu

Schimbari de repere ortonormate in plan


Atunci

u = (cos )i + (sin )j ,
v = (sin )i + (cos )j , sau v = (sin )i (cos )j ,
iar formula corespunzatoare a transformarii de coordonate este:

x = x cos + y sin + a,
y = x sin + y cos + b,

(1)

sau

x = x cos + y sin + a,
y = x sin y cos + b,
unde am notat cu

(x , y )

coordonatele in raport cu

coordonatele in raport cu

coordonatele

(a, b).

(2)

si am presupus ca

R, (x , y )
are in raport cu

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Orientarea planului
Pentru a decide care din ecuatiile (1), (2) este cea corecta, trebuie
sa stim cum sunt orientate bazele celor doua repere.
In plan, pentru determinarea sensului unui unghi, suntem obisnuiti
sa folosim sensul acelor ceasornicului si cel trigonometric (invers
acelor de ceas), care sunt, prin conventie, sensul negativ, respectiv
cel pozitiv.
Existenta unghiurilor pozitive si negative determina orientabilitatea
planului, iar alegerea numelor de pozitiv si negativ este numita
orientare.

Oana Constantinescu

Lectia III

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Orientarea planului
Pentru a decide care din ecuatiile (1), (2) este cea corecta, trebuie
sa stim cum sunt orientate bazele celor doua repere.
In plan, pentru determinarea sensului unui unghi, suntem obisnuiti
sa folosim sensul acelor ceasornicului si cel trigonometric (invers
acelor de ceas), care sunt, prin conventie, sensul negativ, respectiv
cel pozitiv.
Existenta unghiurilor pozitive si negative determina orientabilitatea
planului, iar alegerea numelor de pozitiv si negativ este numita
orientare.

Oana Constantinescu

Lectia III

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Orientarea planului
Pentru a decide care din ecuatiile (1), (2) este cea corecta, trebuie
sa stim cum sunt orientate bazele celor doua repere.
In plan, pentru determinarea sensului unui unghi, suntem obisnuiti
sa folosim sensul acelor ceasornicului si cel trigonometric (invers
acelor de ceas), care sunt, prin conventie, sensul negativ, respectiv
cel pozitiv.
Existenta unghiurilor pozitive si negative determina orientabilitatea
planului, iar alegerea numelor de pozitiv si negativ este numita
orientare.

Oana Constantinescu

Lectia III

Orientarea planului

Prin denitie, doua baze ale unui plan vectorial sunt la fel orientate
daca determinantul matricii de trecere de la o baza la alta este
strict pozitiv, si opus orientate daca determinantul anterior este
strict negativ. Doua repere sunt la fel orientate daca bazele lor sunt
la fel orientate.
Relatia la fel orientate este o relatie de echivalenta pe multimea
bazelor spatiului liniar al vectorilor liberi, si aceasta multime se
imparte in doua clase de echivalenta, disjuncte, astfel incat doua
baze din aceeasi clasa sunt la fel orientate, iar doua baze din clase
distincte sunt opus orientate.

Orientarea planului

Prin denitie, doua baze ale unui plan vectorial sunt la fel orientate
daca determinantul matricii de trecere de la o baza la alta este
strict pozitiv, si opus orientate daca determinantul anterior este
strict negativ. Doua repere sunt la fel orientate daca bazele lor sunt
la fel orientate.
Relatia la fel orientate este o relatie de echivalenta pe multimea
bazelor spatiului liniar al vectorilor liberi, si aceasta multime se
imparte in doua clase de echivalenta, disjuncte, astfel incat doua
baze din aceeasi clasa sunt la fel orientate, iar doua baze din clase
distincte sunt opus orientate.

Orientarea planului

Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza


ortonormata oarecare
roteste
peste

i.

(i , j )

si e o alta baza ortonormata

cu un anumit unghi

[0, ]

(i , j )

Se

pana cand acesta ajunge

Daca rotatia pozitioneaza si vectorul

asezam baza

(i , j ).

peste

j,

atunci

in clasa nr. 1. Daca nu, o punem in clasa nr.

2.
A alege una dintre aceste clase drept clasa bazelor orientate pozitiv
inseamna a orienta spatiul liniar

V.

Deci se obtine formula (1) pentru repere la fel orientate si formula


(2) pentru repere opus orientate.

Orientarea planului

Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza


ortonormata oarecare
roteste
peste

i.

(i , j )

si e o alta baza ortonormata

cu un anumit unghi

[0, ]

(i , j )

Se

pana cand acesta ajunge

Daca rotatia pozitioneaza si vectorul

asezam baza

(i , j ).

peste

j,

atunci

in clasa nr. 1. Daca nu, o punem in clasa nr.

2.
A alege una dintre aceste clase drept clasa bazelor orientate pozitiv
inseamna a orienta spatiul liniar

V.

Deci se obtine formula (1) pentru repere la fel orientate si formula


(2) pentru repere opus orientate.

Orientarea planului

Impartirea in cele doua clase se face astfel: se xeaza o baza


ortonormata oarecare
roteste
peste

i.

(i , j )

si e o alta baza ortonormata

cu un anumit unghi

[0, ]

(i , j )

Se

pana cand acesta ajunge

Daca rotatia pozitioneaza si vectorul

asezam baza

(i , j ).

peste

j,

atunci

in clasa nr. 1. Daca nu, o punem in clasa nr.

2.
A alege una dintre aceste clase drept clasa bazelor orientate pozitiv
inseamna a orienta spatiul liniar

V.

Deci se obtine formula (1) pentru repere la fel orientate si formula


(2) pentru repere opus orientate.

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Aplicatii
Example
Formulati si demonstrati teorema cosinusului intr-un triunghi
oarecare, apoi aplicati-o pentru a obtine teorema medianei.

a, b, c lungimile laturilor triunghiului


A, B , respectiv C , atunci teorema

Amintim ca, daca notam cu

ABC ,

opuse varfurilor

cosinusului arma:

a2 = b2 + c 2 2bc cos A.

a2 = BC 2 = BA + AC 2 = BA 2 + AC 2



+2 < BA, AC >= b2 + c 2 2 < AB , AC >= b2 + c 2 2bc cos A.

Indicatii:

Oana Constantinescu

Lectia III

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Aplicatii
Example
Formulati si demonstrati teorema cosinusului intr-un triunghi
oarecare, apoi aplicati-o pentru a obtine teorema medianei.

a, b, c lungimile laturilor triunghiului


A, B , respectiv C , atunci teorema

Amintim ca, daca notam cu

ABC ,

opuse varfurilor

cosinusului arma:

a2 = b2 + c 2 2bc cos A.

a2 = BC 2 = BA + AC 2 = BA 2 + AC 2



+2 < BA, AC >= b2 + c 2 2 < AB , AC >= b2 + c 2 2bc cos A.

Indicatii:

Oana Constantinescu

Lectia III

Produsul scalar: denitie, proprietati


Schimbari de repere ortonormate in plan
Aplicatii

Aplicatii
Example
Formulati si demonstrati teorema cosinusului intr-un triunghi
oarecare, apoi aplicati-o pentru a obtine teorema medianei.

a, b, c lungimile laturilor triunghiului


A, B , respectiv C , atunci teorema

Amintim ca, daca notam cu

ABC ,

opuse varfurilor

cosinusului arma:

a2 = b2 + c 2 2bc cos A.

a2 = BC 2 = BA + AC 2 = BA 2 + AC 2



+2 < BA, AC >= b2 + c 2 2 < AB , AC >= b2 + c 2 2bc cos A.

Indicatii:

Oana Constantinescu

Lectia III

Aplicatii

Notam cu

(AD ).

mijlocul laturii

(BC )

si cu

ma

lungimea medianei

2
2
ma = ( 1 AB + AC )2 4ma = AB 2 + AC 2
2



+ 2 < AB , AC > . Folosind denitia produsului< AB , AC > in

care se inlocuieste cos A din teorema cosinusului, se obtine


Atunci

2
ma = 2(b2 + c 2 ) a2 .

Aplicatii

Example
Fie

B = (, , k )
i j

o baza ortonormata in

a) Sa se determine

b = + 2 k
j

V.

astfel incat vectorii

= 3 + 2k
a
i
j

sa e perpendiculari.

b) Sa se determine unghiul dintre vectorii

b = 3 + 2 + 6k .
i
j
c) Sa se determine vectorul

= 2 4 + 4k
a
i
j

cu proprietatile

a
u , u b,

u = 14,

j
(u , ) > ,
2

unde

= 3 + 2 + 2k ,
a
i
j

b = 18 22 5k .
i
j

si

si

Aplicatii

Indicatii:

5
= 6; b) cos(, b) = 21 ; c) Presupunem ca
a

u = x + y + z k si se determina x, y, z din conditiile


i
j
a)

x + 2y + 2z
18x 22y 5z
x2 + y2 + z2
y
3

0,

0,

196,

<

0.

Aplicatii
Example
In raport cu reperul ortonormat pozitiv
coordonatele
astfel incat

(1, 1).

{O ; i , j },

si

are

Cu ce unghi trebuie rotite axele de coordonate

sa apartina abscisei noului reper

{O ; i , j }?

Indicatii: presupunem ca noul reper este tot pozitiv. Fie


dintre

punctul

unghiul

i.

Formula schimbarii de repere:

x
y

= (cos )x + (sin )y ,
= (sin )x + (cos )y .

Punand conditiile y = 0, x = y = 1, se obtine sin = cos , deci


Noile coordonate ale lui A vor  (2, 0).

= .
4

Aplicatii
Example
In raport cu reperul ortonormat pozitiv
coordonatele
astfel incat

(1, 1).

{O ; i , j },

si

are

Cu ce unghi trebuie rotite axele de coordonate

sa apartina abscisei noului reper

{O ; i , j }?

Indicatii: presupunem ca noul reper este tot pozitiv. Fie


dintre

punctul

unghiul

i.

Formula schimbarii de repere:

x
y

= (cos )x + (sin )y ,
= (sin )x + (cos )y .

Punand conditiile y = 0, x = y = 1, se obtine sin = cos , deci


Noile coordonate ale lui A vor  (2, 0).

= .
4