CURSUL 5

TUBERCULOZA (TB)
PARTEA I
ETIOPATOGENIA
TUBERCULOZEI
DEFINIIA TUBERCULOZEI
Boal infecto-contagioas
Boal endemic
Produs de Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)
Granuloame + inflamaie + distrucie
Pulmonar, uneori extrapulmonar
Evoluie cronic, consumptiv i deseori fatal
AGENTUL ETIOLOGIC - BACILUL TUBERCULOS (I)
Descoperit in
1882 de
Robert Koch
MTB face parte
din genul
Mycobacterium
Tuberculoza (TB) este o
boala infecto-contagioasa
cauzata de un germen
patogen: Mycobacterium
tuberculosis
(M.tuberculosis sau MTB),
care poate afecta orice
organ, dar care in
majoritatea cazurilor
(80%) se localizeaza la
plamani
BACILUL TUBERCULOS (I)
Particularitati structurale (I)
dimensiuni
mici: 0,5 - 3
microni
fac posibila
patrunderea
sa in
alveolele
pulmonare;
prezinta un invelis lipidic cerat al
suprafetei celulare, care are in
structura acizi micolici
acizi grasi cu lant lung si legaturi
incrucisate intre lanturi;
lidele (acizii micolici) sunt legati de
arabino-galactani si
peptoglicani - aceasta structura
complexa este
responsabila pentru
permeabilitatea foarte scazuta a
peretelui celular,
face
improprie
coloratia
Gram
ii confera
patogenitate
aparte si
rezistenta la o
serie de agenti
antimicrobieni
si dezinfectanti
o alta molecula din
peretel celular: lipo-
arabinomananul
implicata in
relatia organism
gazda
faciliteaza
supravietuirea
MTB in
interiorul
macrofagelor
AGENTUL ETIOLOGIC BACILULTUBERCULOS (II)
Detectia
Examen direct: printr-o coloratie speciala Ziehl
Neelsen - pe baza de fuxina bazica, MTB
prezentand acid-alcoolo-rezistenta la decolorare,
si
culturi pe medii speciale (ex: Lowenstein
Jensen), pe care creste in 1 2 luni.
Particularitati
metabolice
MTB este aerob necesitand concentratii inalte de
oxigen.
MTB se divide foarte incet : la fiecare 1824 ore,
comparativ cu ceilalti germeni la care timpul de
replicare se masoara in minute (ex: Escherichia
coli se divide la fiecare 20 minute).
DINAMICA INFECTIE BOALA TB
!ATENTIE: INFECTIA TB
NU ESTE BOLA TB!
SUCCESIUNEA PROCESULUI:
ORGANISM INDEMN
ORGANISM INFECTAT CU MTB
ORGANISM BOLNAV DE TB
LANTUL EPIDEMIOLOGIC

SURSA

CALEA DE TRANSMITERE

ORGANISMUL RECEPTOR
SURSA (I)
MODUL DE TRANSMITERE A TUBERCULOZEI
Bacilii patrund in plamani si provoaca:
infectia direct boala (in cazuri mult mai rare)
Nucleosolii se pot atasa particulelor de praf din atmosfera, rezultand praful
bacilar.
Invelisul lichid din jurul picaturilor Pflge se usuca, ramanand particula bacilifere cu
diamentru si mai mic care se numesc nucleosoli sau nuclei de picatura.
Cele mai mici dintre ele (cu diametrul intre 5 10 microni) plutesc in aer unde
raman suspendate timp de mai multe ore si sunt inhalate de persoanele din jur.
Prin vorbire, stranut, tuse bolnavul elimina picaturi invizibile care contin bacili:
picaturile Pflge. Picaturile Pflge se usuca rapid si devin si mai mici.
Sursa este bolnavul de tuberculoza pulmonara

SURSA (II):
PRODUCEREA PICATURILOR PFLGE

SURSA(III)
Intensitatea contagiozitatii sursei:

Pacientii cu
Microscopie (M) (+) si
Cultura (C) (+):
pacientii cu TB a caror
sputa contine MTB
vizibili la microscop.
Au cel mai important
rol in raspandirea
infectiei. Acesti
pacienti prezinta boala
pulmonara cavitara
sau TB a tractului
respirator (TB bronsica
sau laringiana) si
produc o sputa ce
contine cel putin 5000
10.000 bacili TB
(bK)/ml.
Pacientii M
(-) si C(+) :
sunt mai
putin
contagiosi.
Pacientii M (-) si
C (-) si cei cu
TB
extrapulmonara
au
contagiozitate
minima, practic
inexistenta.
Numarul cazurilor
sursa dintr-o
comunitate este
foarte important:
aglomerarile umane
in camere prost
ventilate (ex:
conditiile de
detentie),
reprezinta un factor
favorizant al
transmitarii bK,
deoarece cresc
intensitatatea
contactului cu un
caz TB.

SURSA(IV)
Timpul de contact cu sursa:

OMS estimeaza ca un
contact de minimum 4
ore cu o sursa intens
contagioasa (M+) poate
reprezenta un contact
infectant.
Un contact zilnic, repetat
cu o sursa care nu este
intens contagioasa (ex;
bK M (-) si C (+) sau
chiar M (-) si C (-),
trebuie investigat.


1/I0
e

imbolnaviri

1/3 din
contactii
domiciliari
sunt infectati
CALEA
CAI DE TRANSMISIE (I)
CALEA AEROGENA este cea mai
importanta!
Ganglioni limfatici
Plaman
Rinichi
Coloana
vertebrala
CALEA DE TRANSMITERE (II)
Factori care reduc concentraia germenilor:
Ventilaia
incaperilor in
care se afla
cazuri TB
Filtrarea aerului
care iese din
incaperile
(saloanele) in
care se afla
cazuri TB.
Expunerea la razele
solare a aerului
contaminat cu picaturile
Pflge, nucleosoli sau praf
bacilar, timp de 10 min
produce moartea MTB.
Expunerea la razele
ultraviolete (UV) a
aerului contaminat cu
picaturile Pflge,
nucleosoli sau praf
bacilar, timp de 2 min
produce moartea MTB
Se poate actiona asupra factorilor de mediu pentru a scade
riscul de transmitere
Transmiterea depinde de concentratia bacililor in aer.
ALTE CAI DE TRANSMISIE (III)
Digestiva prin consumare de alimente infectate (lapte): cu totul
rarisim, in ziua de azi se poate dobandi M.bovis prin consumul de
lapte nepasteurizat si/sau produse lactate din lapte contaminat si
nepasteurizat.
Pe calea digestiva
transmiterea se
face insa mai greu.
Spre deosebire de
calea aeriana, unde
un sigur bacil poate
fi suficent pentru a
produce un contact
infectant, pentru
calea digestiva sunt
necesari 3000 corpi
bacterieni.
Cutanata - prin solutii de contiguitate
Mucoasa: (faringo-amigdaliana, genitala)
Oftalmica
Otica
ORGANISMUL RECEPTOR DE LA INFECTIE LA BOALA
Spre deosebire
de riscul de
dobandire a
infectiei cu MTB,
riscul de
dezvoltare a bolii
dupa infectare
depinde de
factorii
endogeni, cum
ar fi
susceptibilitatea
individuala la
boala si nivelul
imunitatii
mediate celular.
La un individ imunocompetent, riscul transformarii
infectiei in boala este de 10% de-a lungul vietii,
departajat dupa cum urmeaza:
5% in primii 2
ani de la
contactul
infectant
5% pentru
restul vietii
Printre persoanele
infectate, cea mai
inalta incidenta TB
se regaseste la
adolescenti si la
adultul tanar. Riscul
poate creste si la
varstnici, din cauza
flectarii imunitatii
ORGANISMUL RECEPTOR DE LA INFECTIE LA BOALA
O varietate de boli
favorizeaza
dezvoltarea TB active:
CE SE INTAMPLA DUPA CE ORGANISMUL SE
INFECTEAZA?
Bolnav TB
Persoana
sanatoasa
Infectie
TB
(100%)
TB boala
(Tuberculoza primara)
Infectie TB latenta
Tuberculoza secundara
Cu manifestari benigne Cu manifestari maligne
90%
10%
DEOSEBIREA INFECTIE-BOALA
Ptrunderea bacilului in organism poate provoca numai
infecia, nu si boala =primo- infectia tuberculoasa.

Infectia TB in absenta bolii (pacient asimptomatic, fara
modificari radiologice sugestive, fara depistarea BK) se
numeste Infecie Tuberculoasa Latenta (ITL).
In literatura se mai foloseste si termenul de Tuberculoza Oculta.
NB!: Termenul de TB Oculta, desi intalnit in literatura, nu este
corect, pentru ca infectia TB NU este boala TB

Infecia este pusa in evidenta prin
pozitivarea testului cutanat la tuberculina (IDR la PPD) sau a
testelor sanguine (IGRA = Interferon gamma Release Assays),
care se bazeaza pe eliberarea interferonului gamma de catre
limfocitele T activate

Infecia poate sa lase o cicatrice in care bacilii raman
viabili
TESTELE SANGUINE PENTRU DEPISTAREA INFECTIEI
CU MTB - IGRA
Testele sanguine pentru depistarea Infectiei TB Latente (ITL) - IGRA
masoara reactivitatea sistemului imunitar la MTB. Testarea
sangelui in laborator masoara eliberarea interferonului gamma de
catre limfocitele T activate

Exista doua tipuri de teste IGRA aprobate de catre FDA (Food and
Drug Administration SUA):
QuantiFERONTB Gold In-Tube test (QFT-GIT)
T-SPOT.TB test (T-Spot)

Ambele tipuri sunt disponibile in SUA si UE. Primul -
QuantiFERONTB Gold , este disponibil si la noi in tara.
TESTELE SANGUINE PENTRU DEPISTAREA INFECTIEI
CU MTB - IGRA
IGRA Positiv: Inseamna ca persoana a fost infectata cu MTB si are
ITL. Pentru a stabili daca persoana are doar ITL sau si boalaTB,
sunt necesare examene suplimentare.
IGRA Negativ: Inseamna ca sangele persoanei nu a reactionat la
test si ca este putin probabil ca persoana sa prezinte ITL sau boala
TB.
Sensibilitatea si specificitatea metodei este in jur de 80% - 90% (in
cazul bolnavilor de TB cu localizare extrapulmonara, sensibitatea
scade pana la 70%). Aceasta inseamna ca intr-o proportie mica de
cazuri pot apare atat reactii fals negative, cat si fals pozitive.
IGRAs este metoda preferentiala pentru testarea ITL la persoanele
care au fost vaccinate BCG, deoarece discrimineaza intre infectia
salbatica si reactia post-vaccinala.
Spre deosebire de testarea IDR, la care nu este indicata repetarea
mai devreme de 6 8 saptamani, nu exista probleme cu repetarea
testarii IGRA.


Zone cu un risc de infectie
ridicat: copiii (la noi in tara
pana in jurul varstei de 4 ani, dar
poate apare si mai tarziu)
Zone cu endemie redusa:
adolescenti si adulti (aceasta
situatie se intalneste in tarile
vestice ale UE)
PRIMOINFECTIA TUBERCULOASA
Este consecinta infectiei tuberculoase la
persoane anterior neinfectate
INFECTIA TB LATENTA
Un viraj tuberculinic este definit ca o cretere a diametrului
intradermoreactiei (IDR) la tuberculin ntre 2 teste realizate la interval de 3
luni. De exemplu, se consider viraj dac prima IDR < 5 i a doua IDR >10
mm sau dac primul IDR > 5 mm dac diametrul celui de-al doilea IDR
depete 10 n In general, se prezint fr semne clinice, iar pacientului
este asimptomatic

Un pacient care prezint ITL NU este bolnav, deci este necontagios.

Nu se indic tratament dect chimioprofilaxie pentru a evita dezvoltarea
unei tuberculoze active n urmtori anii.

Dou excepii:
pacient imunodeprimat: primo-infecia trebuie tratat ca o tuberculoz-
boal;
la orice pacient, o primo-infecie simptomatic sau care este nsoit
de anomalii radiologice trebui fie tratat ca o tuberculoz-boal.

Tuberculoza secundara apare:
Pe baza reactivrii endogene,
adic bacilii care rmn viabili
ncep s se multiplice si provoac
tuberculoza secundar, in cazul
flectrii imunitii organismului
gazd, sau
Pe baza suprainfeciei exogene:
tuberculoza secundar poate
apare i n urma unei noi
expuneri la o surs de infecie,
dup o perioada mai lunga sau
mai scurta de timp.
Tuberculoza primara:
apare in continuarea
primoinfeciei, care se produce de
obicei in copilrie;
se vindec, dar bacilii rmn
viabili n cicatricile primoinfeciei
sau ale TB primare.
TUBERCULOZA BOALA
PATOGENIE (I)
Bacilii sunt fagocitati de macrofagele alveolare, activate
nespecific.
Echilibrul intre activitatea
bactericida a macrofagului si
virulenta bacilului este defavorizat
de structura peretelui celular
(bogat in lipide cerate) si numarul
mare al bacililor.
Factorii genetici joaca un rol
important in rezistenta innascuta
non-imuna.
< 10% bacili inhalati ajung in alveolele pulmonare.
Majoritatea bacilior inhalati sunt retinuti in caile aeriene
superioare si sunt expulzati de celulele ciliate.
PATOGENIE (II)
In functie de numarul MTB din inoculul infectant
si/sau capacitatile de aparare ale macroorganismului
fie macrofagele
gazdei limiteaza
multiplicarea,
fie bacilii se multiplica
Daca MTB se
multiplica,
lizeaza
macrofagul.
Din curentul sanguin sunt
atrase monocitele
neactivate si fagociteaza
MTB eliberati de
macrofagele lizate.
Stadiul initial al interactiunii gazda MTB
este asimptomatic dureaza 2 4 saptamani
PATOGENIE (III)
Odata cu dezvoltarea imunitatii specifice si acumularea
unui numar mare de macrofage activate la sediul
leziunii primare, iau nastere leziunile granulomatoase,
specifice (vezi anatomia patologica).

Dupa cele 2 4 saptamani se dezvolta doua
reactii ale gazdei
Distrugerea tisulara care este
rezultatul unei reactii de
hipersensibilitate de tip
intarziat, producandu-se
necroza de cazeificare (care
incetineste ritmul de
multiplicare al MTB, datorita
anaerobiozei create).
Reactia de activare a
macrofagelor care devin
capabile sa distruga si sa
fagociteze MTB.
PATOGENIE (IV)
Macrofagele activate secreta mai multe citokine:
Interleukina (IL) 1 care contribuie la aparitia febrei;
IL 6 care produce hiperglobulinemi;e
Factorul Necrozei Tumorale (TNF-) care
contribuie la distrugerea MTB, formarea
granuloamelor si la aparitia unor efecte sistemice
precum febra si scaderea ponderala.

Macrofagele au rol critic in procesarea si prezentarea
antigenelor catre limfocitele T.

Rezultatul consta in proliferarea limfocitelor CD4+ care
au rol crucial in apararea gazdei impotriva MTB.
Defectele cantitative si calitative ale CD4+ explica
incapacitatea bolnavilor de SIDA de a limita proliferarea
MTB.

PATOGENIE (V)

CD4+ produc Interferonul (IFN-) care stimuleaza
macrofagele sa produca TNF- .

Simultan cu aparitia imunitatii datorate limfocitelor CD4+ se
dezvolta hipersensibilitatea de tip intarziat, evidentiabila la
IDR la PPD si IGRA.

In cazul IDR la PPD, mecanismele celulare au la baza
limfocitele CD4+ sensibilizate anterior, care sunt atrase
la locul in care s-a efectuat testul cutanat.

In cazul IGRA, producerea IFN- sta la baza posibilitatii
identificarii ITL prin testele sanguine.

ANATOMIE PATOLOGICA GRANULOMUL TB
Structura granulomului TB de la
exterior catre interior, este
alcatuita din:
- Limfocite T sensibilizate
specific, dispuse in coroana;
- Celule epitelioide provenite din
macrofagele activate;
- Celule giganto epitelioide
(celule Langhans) celule mari,
multinucleate, provenite tot din
macrofagele activate prin
fuziunea acestora survenita in
cursul activarii si multiplicarii;
- Necroza de cazeificare situata
central; poate contine MTB (a
se vedea imaginea de mai jos,
colorata cu Hematoxilina
eozina).
Granulomul TB este o leziune bine structurata si localizata, alcatuita din
limfocite T cu diverse fenotipuri si macrofage aflate in diferite stadii de
diferentiere

METODE DE DIAGNOSTIC
existena unor factori de
risc sugestivi pentru
diagnosticul de TB
(proveniena dintr-un focar
de TB, mai ales daca se
adauga scaderea
imunitatii contacilor din
focar prin factori de mediu
intern i extern);

elemente
epidemiologice
simptome
generale i
specifice n
funcie de
localizare;


elemente
clinice
Examenul
radiologic, fara a
fi patognomonic,
este esenial i
este prima
investigaie
paraclinic la care
se recurge
elemente
paraclinice
Suspiciunea diagnosticului de TB se bazeaz pe:
METODE DE DIAGNOSTIC
Confirmarea diagnosticului de TB se bazeaza pe:
Examenul bacteriologic, care este
principala metod pentru diagnosticul de
certitudine al TB.
Evidenierea bacililor
acido-alcoolo-
rezisteni (BAAR) la
examenul
microscopic pe
frotiuri de sput sau
mai rar din alte probe
clinice crete foarte
mult probabilitatea
diagnosticului de
tuberculoz fr a
constitui o confirmare
cert.
Confirmarea
diagnosticului de TB
se face prin izolarea
bK n CULTURI din
probe clinice
specifice localizrii
TB, aceast
investigaie fiind
singura
patognomonic
pentru diagnosticul
de TB.
Leziunile
histologice
ntlnite n TB pot
constitui un mijloc
adjuvant n
diagnosticul pozitiv,
n special n TB
extrapulmonar.
Examenul bacteriologic

Examenul histopatologic

Testarea cutanata tuberculinica +metode
moderna de diagnostic la cazurile cu
microscopie negativa ( PCRpt. AND
mycobacterian, Interferon, etc)
METODE DE DIAGNOSTIC
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC
EXAMENUL MICROSCOPIC (I)
Examenul microscopic
se practic pe frotiu din proba clinic respectiv i
Identific micobacteriile punnd n eviden
proprietatea de acid-alcoolo-rezisten.
Aceast proprietate tinctorial const n fixarea
solid a anumitor colorani n corpii bacilari, fixare
care rezist selectiv aciunii decolorante a acizilor i
alcoolului. Acest caracter persist att la germenii
mori ct i la cei cu viabilitate redus.





DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC EXAMENUL MICROSCOPIC (III)
1. Coloraia Ziehl-Neelsen este standardul de referin Se numr BAAR de pe
100 de cmpuri microscopice. Rezultatele se exprim semicantitativ n funcie de
densitatea bacililor de pe lam.
1 9 Bacili Acid Alcoolo Rezistenti (BAAR)/ 100 c (campuri)
1+ = 10-99 BAAR/100 c
2+ = 1-9 BAAR/camp
3+ 10 BAAR/camp
Microscopia este o metod simpl, rapid, ieftin, uor repetabil i de
importan epidemiologic major: permite descoperirea marilor eliminatori
de bacili, care pot fi izolai i tratai cu promptitudine maxim, reducnd
pericolul de infecie i mbolnvire la contaci.
Are ns o sensibilitate relativ redus, nepermind identificarea agentului
patogen dect n sputa intens bacilifer care contine 100.000 bacili/ ml sput; nu
ofer informaii asupra viabilitii germenilor i
Are specificitate scazut: nu permite deosebirea bacililor tuberculoi de bacilli
saprofii sau atipici.
2. Coloratia cu auramin-rodamin este o tehnica alternativa de
identificarea a MTB la examenul microscopic. Aceasta tehnica are o sensibiliate
crescut, putand decela 5000 10.000 bacili/ml, ins aceasta metoda necesit
abiltti tehnice deosebite si trebuie efectuata doar in laboratoare in care controlul
de calitate dovedeste ca aceste abilitati tehnice pot fi realizate.


ASPECTUL BAAR LA
COLORATIA ZIEHL - NEELSEN
Bacili tuberculosi
ASPECTUL BAAR LA COLORATIA
AURAMINA -RODAMINA
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC
CULTURA MTB (I)
Este metoda de referin pentru diagnosticul tuberculozei, avnd
sensibilitatea i specificitatea cea mai mare.

Cultura MTB pe mediul Lwenstein Jensen este considerata
standardul de aur in diagnosticul TB

Sensibilitate: rezultate pozitive chiar pentru sputele paucibacilare
(10-100 germeni inoculai/ml de produs)

Specificitate: permite stabilirea identitii micobacteriilor (bacili
umani, bovini sau atipici)

Demonstreaz viabilitatea germenilor izolai i,

Permite testarea sensibilitii bacililor la medicamentele anti-
tuberculoase: antibiograma (ABG).






DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC
CULTURA MTB (II)
TEHNICA CULTIVARII MTB PE MEDIUL LWENSTEIN JENSEN
identificarea creterii micobacteriilor pe mediul Lwenstein Jensen este
de 4-6 sptmni
Exprimarea rezultatului la cultura de pe mediul Lwenstein Jensen se
face tot prin exprimare semicantitativa, pentru fiecare dintre cele 3 tuburi:
1 30 col
1+ = 20-100 colonii/tub
2+ 100 colonii izolate
3+ - colonii confluente
METODELE RAPIDE DE CULTUR PE MEDII LICHIDE
ACTUALMENTE DISPONIBILE - SISTEMUL BACTEC 460 TB,
SISTEMUL BACTEC 9000, METODA MB/BACT, etc. remediaz n
mare msur handicapul tardivitii rezultatului furnizat de metodele
convenionale i reduce cheltuiala de timp i lucru reclamat de
aceste metode. Primul este un sistem de detecie radiometric iar
urmtoarele monitorizeaz colorimetric multiplicarea micobacteriilor
incubate pe medii lichide. Pozitivitatea culturilor poate apare ncepnd
de la 4 zile.


ASPECTUL MACROSCOPIC TIPIC AL
CULTURILOR MTB PE MEDIUL LOVENSTEIN
JENSEN
ASPECTUL MACROSCOPIC TIPIC AL
CULTURILOR MTB PE MEDIUL LOVENSTEIN
JENSEN: COLONII ALB-GALBUI, RUGOASE,
CONOPIDIFORME DE TIP ROUGH R)

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC
IDENTIFICAREA MTB
Identificarea MTB

Criterii macroscopice: aspect tipic al coloniilor: alb-galbui,
rugoase, conopidiforme (colonii de tip Rough R)

Criterii microscopice: aspectul de cord factor pe frotiul
colorat Ziehl Neelsen din cultura

Teste biochimice - reactii care sunt determinate de unele
particularitati metabolice esentiale ale MTB
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC
ABG
Rezistena tulpinilor este n general consecina tratamentului incorect
prescris sau incorect administrat, putnd duce la eec terapeutic.
Efectuarea culturilor i a testelor de sensibilitate la medicamente
antituberculoase se face numai in laboratoare cu expertiz n acest
domeniu i care fac parte dintr-un sistem de control de calitate al
diagnosticului bacteriologic.
Indiferent de metoda de testare folosit, se compar creterea
bacterian de pe tuburile test (coninnd medicamente), cu cea de pe
tuburile martor, dup nsmnarea unui eantion reprezentativ din
populaia bacilar de testat. Se apreciaz rezistena sau sensibilitatea
n funcie de prezena sau absena creterii pe tuburile cu substane
antituberculoase comparativ cu tuburile martor. Se face cel puin
pentru HIN i RMP, deoarece rezistena la aceste dou medicamente
majore are o semnificaie deosebit, definind Multi-Drog-Rezistenta
MTB: MDR-TB.
ABG pe mediile solide au dezavantajul ca rezultatul este disponibil
tarziu (pana la 3 luni de la recoltare)

METODE RAPIDE DE DIAGNOSTICUL
BACTERIOLOGIC (I)
Diagnosticul de laborator al tuberculozei n viitor va trebui s rspund
att numeroaselor schimbri aprute att n tabloul clinic al infeciilor
micobacteriene, ct i apariiei din ce n ce mai frecvente a unor tulpini
rezistente la medicaia antituberculoas major. n acest sens s-a
impus dezvoltarea unor metode rapide de identificare a micobacteriilor
precum i a susceptibilitii lor la antibiotice. Progresele realizate n
domeniul biologiei moleculare au condus la apariia unor noi metode
care amelioreaz semnificativ performanele celor clasice.

Metodele rapide de cultur pe medii lichide actualmente disponibile -
sistemul BACTEC 460 TB, sistemul BACTEC 9000, metoda MB/BacT,
etc. remediaz n mare msur handicapul tardivitii rezultatului
furnizat de metodele convenionale i reduce cheltuiala de timp i lucru
reclamat de aceste metode. Primul este un sistem de detecie
radiometric iar urmtoarele monitorizeaz colorimetric multiplicarea
micobacteriilor incubate pe medii lichide. Pozitivitatea culturilor poate
apare ncepnd de la 4 zile.
METODE RAPIDE DE DIAGNOSTICUL
BACTERIOLOGIC (II)
Metodele moleculare de identificare, tipare i determinare a susceptibilitii la
droguri a diverilor germeni sunt extrem de valoroase n cazul germenilor care
nu pot fi cultivai pe medii artificiale, celor care cresc ncet pe medii artificiale
sau celor care pot fi extrem de greu cultivai ntr-un laborator clasic de
microbiologie clinic. Aceste metode scad timpul de identificare la cateva ore
sau minute.
PCR (Polimerase Chain Reaction - reacia de polimerizare n lan), reacia
lanurilor de ligaz, testul genei - reporter micobacteriofag, sunt opiuni de viitor
aflate n diferite stadii de studiu i de aplicabilitate. PCR se bazeaz pe
amplificarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) micobacterian. Prin
metodele moleculare se pot identifica cu precizie specia de micobacterie sau
anumite caracteristici ale acesteia, inclusiv rezistena la medicamente
antituberculoase. Aceste metode sunt scumpe i, de aceea, destul de puin
folosite in practica curent.
Foarte utile: testele moleculare de depistare rapida a rezistentei la Rifampicina!
Sondele de hibridizare ADN i analiza PRLF (Polimorfism de Restricie a
Lungimii Fragmentelor de ADN) sunt deja metode familiare pentru unele
laboratoare din lume n facilitarea diagnosticului infeciilor micobacteriene.
Folosind ca metod de identificare sonde nucleotidice (complexul M.
tuberculosis, M. avium, M. kansasii, M. intercellulare, etc.) rezultatul se obine
n maxim 9 min.

DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC
Izolarea bK dintr-o prob clinic este metoda care confirm cu
certitudine diagnosticul de TB; de aceea orice prob clinic, inclusiv
fragmente tisulare, trebuie cultivate pentru izolarea M. tuberculosis.
Aceast cerin are prioritate n faa examenului histopatologic, fiind
necesar evitarea plasrii fragmentului n formol (care omoar bacilii)
naintea nsmnrii pentru cultura M. tuberculosis.

Probele clinice recoltate depind de localizarea bolii. Se prelucreaz
fragmentele de esut obinute de preferat prin biopsie chirurgical din
pleur (toracoscopie), perete bronic, laringe, plmn, ganglion,
pericard sau peritoneu, os / membran sinovial, alte localizri.

Prezena granulomului necrozant este relativ specific pentru
tuberculoz, fiind ns mai puin specific dect cultura bacteriologic.
Prezena granuloamelor giganto-epitelioide fr necroz este nc i
mai puin specific, ntruct acestea pot apare i n alte boli
granulomatoase: sarcoidoz, berilioz, lepr, sifilis, micoze endemice,
boli de colagen, unele vasculite, etc.