Evolutia gandirii peisagiste

Evolutia artei gradinilor o dezvoltare care ia in calcul 2 tipuri de compunere :

geometrica(a dominat pana in secolul 18) si libera. Factorii care au influentat arta
gradinilor: economic, politic, social, cultural si spiritual, mediul geografic, tenic si
stiintific.
despre primele inceputuri avem foarte putine date din scrierile istorice, mai mult
din desene: gradini utilitare, sacre si private. !cum se face trecerea de la gradina
privata la terenurile agricole.
"radinile in anticitate.
Erau marile parcuri, amena#area cailor de procesiune (e$. gradinile persane) .
Este prima data cand este folosita si apa.
Egipt: gradina utilitara (livezi), sacra, particulara, pt palatele faraonile. %oate
tipurile de gradini erau facute la comanda. &aracteristici : amena#ari libere, in
unele situatii, trasee geometrice in altele, cu o adaptare conventionala in functie
de ansamblu respectiv. !ritectura #oaca un rol secundar si apare si gradina de
campie unde primeaza tenica inginereasca (canale de irigatie)
'esopotamia, asiria, persia, babilon: %ipuri speciale de gradini: suspendate
(gradinile semiramidei sec ( ien), )paradis* gradinile lui &irus (parcul cirus de
la +ardeea), parcuri de vanatoare. &aracteristici: traseu geometric si liber,
dispunerea vegetatiei in general neregulat, caracter e$uberant, abundenta de
plante e$otice (cedri, smocini, rodii, palmieri), lucrari idraulice, irigatii, ambianta
feerica (arome, ambianta sonora, pasari mecanice)
"recia : %ipuri: gradini sacre pentru temple, gradini particulare tip patio in
coloniile grecesti, gradini de agrement (gimnazii, teatre), gradini de educatie si
cultura pentru intalniri publice. &aracteristici: spirit umanist intelectualist, respect
fata de natura, punerea in valoare a reliefului, a siluetelor arborilor, cresterea
contrastelor de culoare, folosirea elementului plastic aritectural, sculpturi, etc.
,oma : %ipuri: parcuri imperiale, pincio, gradini particulare, caprii, gradini publice
(pompei), gradini de agrement la terme si gradini sacre. E$ista multe scrieri de
ale lui -itruviu privind gradinile romane si factori care isi fac simtita influenta sunt
grecesti, orientali si spirit dominator roman (de ordonare). &aracteristici:
sentimentul peisa#ului (grupare pe siluete de arbori), prelucrarea elementelor
vegetale ./ caracter decorativ artificial. E$ista trasee geometrice si libere,
flosirea elementului plastic aritectural din abundenta (coloane, statui), folosirea
www.referat.ro
www.referat.ro
apei in diverse forme, multitudine de esente. 0ucrari ingineresti de nare valoare
si spirit de elegant si grandoare.
&aracteristici generale pentru anticitate: 1imensiuni reduse cu e$ceptia
gradinilor romane, subordonate aritecturii, traseu geometric amorf, aspecte de
voluptate si e$taz, irigatii, destinate clasei stapananitoare. (in afare de cele
publice).
Evul mediu : %ipuri: gradini utilitare, in e$teriorul oraselor fortificate, gradinile
particulare (preau), incintele manastiresti cre apartin bisericilor. &aracteristici:
gradini de dimesiuni mici, caracter incis, secret, acces foarte limitat, fasonarea
vegetatiei, geometrie amorfa, inclinatie pentru plante orientale. 0ipsa arborilor in
gradinile de agrement. "radinile din +pania: gradinile cu curti interioare, in
interiorul palatului leilor sau gradina "eneraleze. &aracteristici spania:
dimensiuni mici, subordonate aritecturii, secrete intime, a$e de compozitie,
simetrie. &a element decorativ individual, siluete de arbori. Folosirea efectlor
estetice prin oglindire. &aracter decorativ prin prezenta mozaicului, ceramicei,
mozaicului colorat. E$ecutie minutioasa.
,enastere :
"radini italiene in sec 2-32-33. &aracteristici : compunere
geometricoaritecturala, a$ de compozitie, boscete, fasonarea plantatiilor,
perfeca adapatare la teren, scari, terase, gradene. "radini cu caracter privat,
izolat, meditativ, de repaos. Elemenet decorative: statui fantani, baustrade.
Folosirea abundenta a apei in diverse forme, lipsa elementului floral. (e$. -ila
14este, !ldobradini).
"radini franceze: Este apogeul manierei geometrice de compozitie (5arcul
-eisailles). &aracteristici: folosirea unor terenuri plate de dimensiuni mari. !$e
principale si secundare de compozitie. 6glinzi de apa succesive, simetrie,
perspective conduse, vegetatie prelucrata in vederea conturarii unor spatii:
saloane de conversatie, teatre de verdeata, alei late lungi, convergente in mici
piete, statui, antani, dispuse in centru. 7 8one distinte: zona parterelor, zona
boscetelor si padurea batrana.
"radini engleze din secolul 18 (clasicism): +tilul liber peisager: 9ro:n ;ampton
&ourt. 3nfluente: dezvoltatarea industriei te$tile si a cresterii oilor ./ apare
pasunea. E$istenta unui fond vegetal si a unei clime favorabile. 1ezvoltarea
curentului romantic. 'aniera de compunere liberpeisagistica. 3fluente ale stilului
oriental (parcul de inceput de tip anglocinez) si renasterea fraceza pentru vase
fantani si statui. &aracteristici: adaptare la teren si accentuarea calitatilor lui.
%raseu sinuos al aleilor. 5erspective succesive indirecte, elemente de surpriza,
prelungirea perspectivelor dincolo de limitele parcului, efecte de lumina, contrast,
oglindiri, constraste de culoare, respect fata de elementul vegetal.
+ec 232 : 'oda peisa#elor libere si a gradinilor publice parcul de distractii. Este
o epoca capitalista ./ conditii insalubre, igiena precare. !par astfel zone verzi,
functionale in e$teriorul orasului. !pare necesitatea amplasarea zonelor verzi
pentru izolarea zonelor industriale. &onturarea unor noi functiuni ale spatiilor
verzi pentru sport si #ocuri de copii.
+ec 22 : !pare preocuparea aritectilor pentru gradinile individuale. <n stil
intelectualizat cu preocupari preponderente spre compozitie. &aracter rafinat si
pretios. 3deea integrarii constructiei in peisa#.
5oziti de principiu in compunerea gradinilor : gradina ca element de tranzitie spre
peisa#, subordonata locuintei, gradina ca o continuare a spatiului interior, gradina
cu spatiu in sine asociat, dar compus cu locuinta. 1ezvoltarea zonelor de odina
si agrement la periferia oraselor. +a dezvoltat loisirul cu fenomenele de masa
(sport si turism).
5,3=&3533 1E 5,63E&%!,E 5E3+!"3+%!:
principiul proiectarii organice: presupune inscrierea de parametri optimi in conditii
de sit. 5unerea in valoare a calitatii acestuia, inegrarea perfecta prin relatii
umane cu alte functii ale sistemului urban. +5!%3< -E,1E+<9+3+%E':
corelarea intre functionare, volum, spatiu si parametrii determinati in planu temei
program.
unitate intre continut si forma. 5entru fiecare sit e$ista functia cea mai potrivita
(terenamplasarefolosire). +tilul serveste tipologia functionala (esteticafolsire).
E$presia de sinteza a unei functiuni (continut de ideie$presivitate)
-alente estetice (frumosul) calitate a peisa#ului: a. compatibilitatea : in planul
relatiilor functionale, conceptuale, realizare concreta. 9. unitatea in diversitate: in
orice plan peisagisticscopul este mentinerea caracterului general al zonei
geografice dominante: plantare, dega#area luminii, volum predominant. &.
armonia: unitate stilistica intre elementele morfologice si cele ale spatiului verde
ale vegetatiei: alei, micromobiler, spatii, sculptura. ,elatia intre constructie si
peisa#: concordanta si contrast. 1. succesiune, gradatie, ritm: o suita de perceptii
spatiale, care are u impact in plan emotional, urmarind sa creeze o gradatie
ascendenta sau descendenta.
&,EE,E! 5E,&E5%3306, &6=13%36=!%E 5,3= ,E0!%3! +5!%3<693E&%
+! 06&, %3'5, <%3038!%6,.
Este o notiune care completeaza o perspectiva, opozitie, un efect de lumina. !.
percepere statica >1. 9. perceperea in miscare >2 : folosirea ca adapost.
&.>7,1.>?. E. +uccesiune focalizata cu gradatie >@ F. +uccesiune modulara >A.
". succesiune compusa diversificata tipologiei, ritmului >B
5uncte de interes intrun spatiu amena#at: !. >8 diapunere incerta 9 >(
1ispunere directionala &. dispunere alternanta >1C 1. 1ispunere concentrata
>11
&aracteristici : succesiunea presupune directionare, gradatia presupune
acumulare, ritmul presupune repetare, alternante intre accent si neaccent.
,itmul : poate fi static liniar sau dinamic directional. +e poate referi la un volum,
o suprafata, culoare, lumina, functiune, scop de condensare sau diluare de
interes.
&entrul de greutate: scop de stabilizare a compozitiei (e$. stadion in parc
sportiv )
Ecilibru, simetrie, asimetrie, a$e. Egalizarea interesului fata de un a$. +imetria:
elementele unui plan sunt asemenea sau in ecilibru fata de un punct sau o a$a.
!$lu poate fi drept, curb sau divergent. >12. !$a poate unifica, poate ordona,
poate genera, sau poate creea perspective (directe, indirecte, minore, ma#ore).
+imetria poate fi absoluta, sau libera. &ea absoluta e o compozitie in repaos si
perceptia se face dintrun punct (monotonie). !simetrie : este proprie unei
proiectari organice, subtila, plastica, imbogatita printro gama larga de efecte
estetice. 3postaze asimetrice: obiect vazut de #ur impre#ur, din mers, directia si
distanta se scimba sau directia ramane dominanta ./ obiectul este partial
valorificat.
5roportionalitatea: raportul de marime intrele elemente asociate care activeaza
asupra privitorului si se poate referi la volum, cantitatea de suprafata, intensitatea
de culoare, te$tura.
5,63E&%!,E! +5!%3306, -E,83 <,9!=E:
1ef: zona plantataeste suprafata in care se include elementele de vegetatie
naturale sau create, folosite in scopuri educative, igenicosanitare, de recreere,
agrement, estetice, de protectie.
Functiunile spatiilor verzi: 1. functie sanitarigienica : imbunatarile conditiiole de
microclima (reglarea umiditatii, regimului termic, diminuare energiei electrice din
atmosfera) 2. functia utilitara si de protectie: ameliorarea solurilor neproductive,
fi$area terenurilor nisipoase, asanarea terenurilor mlastinoase, protectie
impotriva zapezii si a vantului, materie prima pentru prelucrare. 7. functia estetica
punerea in valoare aelementelor de aritectura, mascarea elementelor
inestetice, valoare decorativa proprie. ?. functie educativa: studierea stiintelor
naturii dezvoltarea anumitor valente estetice. @. functie urbanistica limitarea
cresterii dezordonate a oraselor, element separator dintre diferitele zone
functionale, element de unificare si legare a spatiilor, A. functie sociala: loc de
stabilire a contactelor sociale, loc pentru loisir.
+istemul spatiilor verzi in orase :
tipuri: sistemul in fasii, (rectangular, radial, etc.), sistemul in pete si sistemul mi$t.
<tilizare avanta#e si dezavanta#e: sistemul in fasii: pentru structurare fizica a
zonelor urbane, in zone cu vanturi puternice, in asezarile cu retea stradala liniara
sau rectangularaD neeconomic, greu de intretinut, preocupare pentru regenerare
continua, greu de organizat functional. +isteme in pete: asezari cu structura
stradala neregulata, folosit pentru marirea gradului de umiditate, este usor de
intretinut, usor de organizat, dar uneori intrerupe legatura spatiala a zonelor
orasului. +istemul mi$t : fle$ibil, usor de adaptat la orice structura stradala, cu
multe valente functionale.
Factori obiectivi care influenteaza structura spatiilor verzi : trasnformarea
spatiului in )durata* de parcurs, &icluri temporare ale loisirului, rezolvarea
circulatiei in oras si evolutia in gadirea spatiala a aritecturii.
+patul verde urben, cadru fizic pentru dezvoltarea loisirului: cilclul zilnic,
saptamanal si annual. &iclul zilnic al functiei de loisir: numar redus de ore, spatiu
necesar la distanta mica de casa, varietate. &iclul saptamanal in :eeE end,
distante lungi, confort sporit, zone functionale specifice(agrement). !nnual: timo
de miscare indelungat (turism) zone turistice, rezervatii naturale, zone
balneoclimaterice.
&lasificarea spatiilor verzi: 1. dupa amplasament: spatii verzi in perimetrul
construit a) aferente zonelor de locuitD b) aferente dotarilorD c) aferente
industriilorD d) aferente spatiilor verzi propriuzise. spatii verzi in intravilan:
a.parcuri perifericeD b. cimitireleD c. spatii verzi de protectie in zone industrialeD d.
spatii verzi pt. consolidareD spatii verzi in e$travilan: a. padurile parcD b. alte
formatiuni cu caracter utilitar sau functional. 2dupa modul de folosinta spatii
verzi de folosinta generala(scuar, parc zona agrement cu caracter public) sp.
verzi de folosinta limitata in zonele de locuit, in zonele aferente
dotarilor(gradinita, cresa) sp. verzi cu profil specializat utilitati speciale(parcu
e$po, parc de distractii, cimitir, botanic, zoo,etc.)
!=!038! 5,3=&35!0E06, &!%E"6,33 1E +5!%33 -E,83:
!. +patii verzi integrate de folosinta limitata 3. +patii verzi din zonele de locuit
1.Functionalitate: sp. de destindere si odina, loc de intalnire si desfasurare a
diferitelor activitati, sp. de #oc, sport recreatie, sp de legatura intre aritectura,
alte spatiiD 2. Factorii: marimea, functiunea, struct. +ocioprofesionala si de varsta
a populatiei, criteriul socialeducativ al sp. e$teriorD 7.+p verzi destinate #ocului si
recrerii cu copiii: valente instructive: dezvoltarea cura#ului si a imaginatiei, a
simtului estetic, armonioasa a fizicului. ?. !lte tipuri de spatii : gradina de
cartier(BC8CF plantatii, @BF alei, 81CF amena#ari #oc si sport, @BF cladiri de
servire si ane$e), sp. verzi cuprinse in amena#ari e$terioare si spatii verzi
destinate protectiei(rezistenta vegetatiei la nocivitati, plantarea #udicioasa in
raport cu alte elemente de dotare, alegerea esentelor in functie de forma
coroanei). 33. !lte tipuri de spatii verzi de folosinta limitata 1.+patii plantate
aferente unor dotari de invatamant, 2. +p. verzi aferente dotarilor sanitare si
curative (dimensionate pt. circa @CF din nr. 9olnavilor1@mp per bolnav) 7. +p.
verzi din incintele industriale (rol de filtru, de diri#are a curentilor de aer, estetic)
9. + v de folosinta generala 3. +cuarD 33. "radinaD 333. 5arc orasenesc.