O scrisoare pierduta

Ion Luca Caragiale

Comedie
Reprezentata scenic in 1884, comedia O scrisoare pierduta de I. L. Caragiale este a treia dintre cele patru
scrise de autor, o capodopera a genului dramatic.
Opera dramatica O scrisoare pierduta, este o comedie de moarvuri, in care sunt satirizate aspecte ale
societatii contemporane autorului, fiind inspirata din farsa electorala din anul 1883.
Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor
tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit.
Tema incadrandu!se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti , piesa
prezinta aspecte din viata politica si de familie a unor reprezentanti corupti ai politicianismului romanesc.
Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dovada fiind lista cu
persona"ele de la inceputul piesei si didascaliile,singurele interventii directe ale autorului in piesa.
Te#tul dramatic este structurat in patru acte si este alcatuit su$ forma sc%im$ului de replici intre persona"e.
Titlul pune in evidenta contrastul dintre aparenta si esenta. &retinsa lupta pentru putere politica se
realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santa"ului politic ' o scrisoare pierduta( , prete#tul
dramatic al comediei. )rticolul ne%otarat ' o ' indica $analitatea intamplarii, cat si repeta$ilitatea ei.
*iind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatica impune anumite limite, in ceea ce priveste
amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. )ctiunea este plasata ' in capitala unui "udet de munte, in
zilele noastre(, la sfarsitul secolului al +I+! lea, in perioada campaniei electorale, intr!un interval de trei zile.
Intriga piesei porneste de la o intamplare $anala pierderea unei scrisori intime, compromitatoare pentru
reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic, care o foloseste ca arma de
santa".
Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a ,!a forte opuse reprezentantii
partidului aflat la putere - prefectul .tefan Tipatescu,/a%aria Tra%anac%e si /oe, sotia acestuia0 si gruparea
independenta costituita in "urul lui 1ae Catavencu, avocat am$itios si proprietarul ziarului ' Racnetul Carpatilor(.
Conflictul secundar este reprezentat de grupul *arfuridi!2ranzovenescu, care se teme de tradarea prefectului.
Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduce spre rezolvarea conflictului, in
finalul fericit al piesei.
3ste uitilizata te%nica amplificarii treptate a conflictului. O serie de procedee compozitionale- rasturnari
$ruste de situatia,amanari0 , mentin tensiunea dramatica la un nivel ridicat, prin complicarea si multiplicarea situatiilor
conflictuale.
.cena initiala din actul I - e#pozitiunea0 prezinta persona"ele .tefan Tipatescu si &ristanda, care citesc ziarul
lui 1ae Catavencu si numara steagurile.4enirea lui Tra%anac%e cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre
adversarul politic, constituie intriga comediei. Convingerile sotului inselat, ca scrisoarea este o plastografie si temerea
acestuia ca /oe ar putea afla de farsa lui Catavencu sunt de un comic savuros. 1aivitatea lui /a%aria si calmul sau
contrasteaza z$uciumul amorezilor /oe Tra%anac%e si .tefan Tipatescu, care actioneaza impulsiv si contradictoriu
pentru a recupera scrisoarea.
)ctul II prezinta in prima scena, numararea voturilor, dar cu o zi inaintea alegerilor. .e declanseaza
conflictul secundar reprezentat de grupul *arfuridi!2ranzovenescu care se tem de tradarea prefectului. Tipatescu ii
cere lui &rinstanda sa il aresteze pe Catavencu si sa ii perc%ezitioneze locuinta pentru a gasi scrisoare, pe cand /oe,
ordona eli$erarea acestuia si se foloseste de mi"loacele de convingere feminina pentru a!l determina pe Tipatescu sa
sustina candidatura avocatului din opozitie, in sc%im$ul scrisorii. Cum prefectul nu accepta, /oe ii promite
santa"istului spri"inul sau.
In actul III- punctul culminant0 actiunea se muta in sala mare a primariei, in cadrul intrunirii electorale.
Tra%anac%e gaseste o polita falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza sa o foloseasca pentru contrasana", apoi
anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet )gamita 5andanac%e. Incercarea lui Catavencu de a vor$i
in pu$lic despre scrisoarea de amor esueaza,datorita scandalului iscat de &ristanda. In incaierare,Catavencu pierde
palaria cu scrisoarea,care este gasita de Cetateanul turmentat, care o duce la destinatar.
)ctul I4- deznodamantul0 aduce rezolvarea conflictului initial, scrisoarea a"unge la /oe,iar Catavencu se
supune conditiilor ei. Intervine alt persoan",5andanac%e, care intrece prostia si lipsa de onestitate a candidatilor
locali. &ropulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemenatoare, si el gasise o scrisoare compromitatoare.
3ste ales in unanimitate si totul se inc%eie cu fetivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca.
)ctiunea piesei este contituita dintr!o serie de intamplari care,in succesiunea lor temporala,nu misca nimic in
mod esential,ci se deruleaza concentric in "urul pierderii scrisorii. &ersona"ele actioneaza stereotip, simplist, ca niste
marionete lipsite de profunzime sufleteasca,fara a evolua pe parcursul actiunii- persona"e 'plate(0.
&ersona"ele din comedii au trasaturi care inlesnesc incadrarea lor tipologica. &ompiliu Constantinescu
precizeaza in articolul Comediile lui Caragiale noua clase tipologice, dintre care urmatoarele se intalnesc si in O
scriscoare pierduta tipul incoronatului- Tra%anac%e0, tipul don"uanului- Tipatescu0, tipul coc%etei si al adulteriei
-/oe0, tipul politic si al demagogului - Tipatescu, Catavencu,*arfuridi,2ranzovenescu,Tra%anac%e,5andanac%e0, tipul
cetateanului - Cetateanul turmentat0, tipul functionarului - &rinstanda0, tipul confidentului
- &ristanda,Tipatescu,2ranzovenescu0, tipul raisounerului -&ristanda0.
In ceea ce priveste caracterizarea pesona"elor, scriitorul depaseste cadrul comediei clasice,avand
capacitatea de a individualiza persona"ele prin comportament, particlaritati de lim$a",nume ,dar si prin com$inarea
elementelor de statul social si psi%ologic. &ersona"ele apartinand aceleiasi categorii se disting prin modul de a
reactiona la impre"urari - comportamet0, fiind astfel orientate catre comicul de caractere.
6n alt mi"loc de caracterizare indirecta a persona"elor este onomastica, numele persona"elor sugerand
trasatura lor dominanta.
/a%aria- ramolitul0, Tra%anac%e- derivat de la cuvantul tra%ana, o coca moale, usor de modelat0.
1ae- pacalitorul pacalit0 Catavencu- demagogul latrator0
)gamita- diminutivul carag%ios al strasnicului nume )gamemmom, purtat de eroul 7omeric, raz$oinicul cuceritor al
Troiei0 pronuntat de Tra%anac%e 8agamita - reda caderea in copilarie a acestui ramolit0, 5andanac%e- derivat de la
dandana, incurcatura0
Tac%e *arfuridi- sufi#ele au rezonanta greceasca si denota politicianismul li$eral0
*arfuridi,2ranzovenescu - prin aluzia culinara a numelor denota inferioritate, vulgaritate, prostie0
8%ita- individul sevil si umil in fata sefilor0 &ristanda- numele unui dans popular in care se $ate pasul pe loc0
Cetateanul turmentat- reprezinta o categorie, alegatorii turmentati9ametiti de conducatorii politici care isi propun
cadidatii in functie de interesele personale0
.tefan Tipatescu- persona" mai serios, prenumele cu rezonanta istorica,.tefan cel :are este inlocuit cu diminutivul
*anica, ceea ce pune in evidenta contrastul dintre aparenta si realitate0
/oe- ' o dama mare in politica de provincie( 0 Tra%anac%e - sotia $atranelului0, contrastul comic sugerat de
diminutivul familiar al prenumelui, coana ;oitica.
Indicatiile scenice contureaza indirect persona"ele, prin semnificatia, in plan moral sau intentional, a
gesturilor si a mimicii. In lista cu persona"e de la inceputul piesei, se precizeaza, alaturi de numele semnificative si
ocupatia persona"elor, care sugereaza apartenenta la o tiplogie.
Tipatescu ' prefectul "udetului( - este unul dintre stalpii puterii locale, orgoliosul si amorezul0
5andanac%e ' vec%i luptator de la 48( - politicianul decrepit si amnezic0
Tra%anac%e, prezidentul tuturor ' comitetelor si comitiilor( din "udet
*arfuridi ' avocat, mem$ru al acestor comitete si comitii '
2ranzovenescu, um$ra unei um$re, confidentul lui *arduridi, care ii tempereaza iz$ucnirile.
Catavencu ' avocat, director!proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor, prezident!fondator al .ocietatii enciclopedice!
cooperative < )urora economica romana= , tipul demagogului, al parvenitului politic.
Ionescu ' institutor, cola$orator la aceluiasi ziar si mem$ru al acestei societati(, o copie palida a lui Catavencu.
&opescu ' instituitor, asemenea(, o copie a copiei.
8%ita &ristanda politaiul orasului( ,functionar pu$lic,sevil.
6n cetatean turmentat - anonim, dar reprezentant pentru o intreaga categorie, vicios, turmentat de $autura0.
/oe Tra%anc%e ' sotia celui de sus ', femeie voluntara, cea de!a doua sotie a lui Tra%anac%e.
Lim$a"ul este principala modalitate de individualizare a persona"elor. *ormele gresite ale cuvintelor, ticurile
ver$ale denota incultura, statutul parvenit al persona"elor comice. 4or$irea constituie criteriul dupa care se constituie
doua categorii de persona"e parvenitii si persona"ele cu carte. &rin comicul de lim$a" se realizeaza caracterizarea
indirecta a persona"elor.
&rincipalul mod de e#punere este dialogul, prin care persona"ele isi dizvlauie intentiile,sentimentele,opiniile.
In dialogul dramatic, stilul este marcat prin oralitate mi"loacele nonver$ale - gesturi,mimica0 si paraver$ale
- accent,ritm0. Lim$a"ul oral este mai spontan, mai putin ela$orat, fiind marcat prin forme populare sau
familiare,repetitii, simplitatea frazei.3ste prezent monologul dramatic si aparte! ul.
.ursele comicului sunt diverse si servesc intentia autorului de a satiriza defectele omenesti.
Comicul de moravuri vizeaza viata de familie - triung%iul con"ugal /oe!Tra%anac%e!Tipatescu0 si viata
politica - santa"ul, falsificarea listelor electorale0.
Comicul de intentie, atitudinea scriitorului fata de persona"e, se identifica prin lim$a"ul lor si anume utilizarea
neologismului reflecta adanacimea contarstului comic - ceea ce vor sa para9 ceea ce cred ca sunt fata de ceea ce vor
sa para0.
Comicul de situatie, sustine tensiunea dramatica prin intamplarile neprevazute, contruite dupa sc%eme
comice clasice scrisoarea este peirduta si gasita succesiv, teama de tradare a grupului *arfuridi!2ranzovenescu,
evolutia inversa a lui Catavencu.
Comicul de caracter reliefeaza defectele general!umane pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras, de
e#emplu senilitatea lui 5anadanac%e si sevilismul lui &ristanda.
Comicul numelor proprii este o forma prin care autorul sugereaza dominant de caracter, originea sau rolul
persona"elor in desfasurarea evenimentelor.
&rin comicul de lim$a" se realizeaza caracterizarea indirecta si se evidenteaza incultura persoa"elor.
In concluzie, prin aceste mi"loace, piesa provoaca rasul,dar, in acelasi timp,atrage atentia cititorilor in mod
critic asupra ' comediei umane(. Lumea eroilor lui Caragialle este alcatuita dintr!o galerie de arivisti, care actioneaza
dupa principiul ' .copul scuza mi"loacele ', urmarind mentinerea sau do$andirea unor functii politice9 a unui statut
social necuvenit.