Sunteți pe pagina 1din 4

Comedia

O scrisoare pierduta
I.L.Caragiale
1. Definitia comediei,comicului
2. Universul operei lui Caragiale
3. Semnificatia titlului
4. Structura textului
. Incipitul !rusc
". #re$entarea actiunii in functie de categoria estetica a comicului
%. &inalul fericit
'. (seuri posi!ile) * Constructia su!iectului
* Comicul de moravuri si de caracter
* +ema si vi$iunea despre lume
* #articularitatile comicului de situatie
* #articularitatile de constructie a unui persona,
* -elatiile dintre 2 persona,e
* Componentele de structura si de lim!a,
Comedia este specie a genului dramatic, caracteri$ata printr*un conflict deri$oriu
sau nesemnificativ si un de$nodamant vesel si fericit prin care se confirma pseudo*
conflictul speciei.
.ceasta specie a fost de$voltata in /recia .ntica, cu oca$ia sar!atorilor dedicate
$eului Dion0sos, sim!ol al !etiei, al li!ertatii si al excesului.In urma acestor manifestari, se
declansa 1comos*ul2 adica orgia dion0siaca inteleasa de manifestare spontana prin care se
ironi$ea$a defectele fi$ice, comportamentale, cu scopul crearii !unei dispo$itii.
La !a$a comediei sta categoria comicului.#rima definitie a acestuia a fost reali$ata
de catre .ristotel care considera comicul drept 1un defect sau o uratenie care nu provoaca
nici durere nici distrugere2. Ulterior, definitia a fost modificata, desemnand antite$a dintre
aparenta si esenta, dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para persona,ele, antite$a care
provoaca rasul.+otodata comicul poate fi considerat 1ciocnirea dintre idee si
viata2.Comicul cunoaste iposta$e diferite) comicul de situatie, lim!a,, nume, caracter,
moravuri, intentie3acestea se regasesc in totalitate in universul dramaturgiei lui Caragiale.
Universul dramatic caragialian se recunoaste prin intermediul unor marci specifice
ase$ate su! semnul afirmatiei 1Lume, lume, e ceva de speriat2 sau 14 lume ne!una,
ne!una, ne!una2. .ceasta definitie este demonstrata de persona,ele operei care repre$inta
omul fara insusiri, omul marioneta, dornit sa parvina doar cu a,utorul unui o!iect sau al
unei persoane3 deci !a$andu*se intotdeauna pe 1cineva2 sau 1ceva2. #ersona,ul este o
iposta$a a lui 5itica, considerat persona, generic sau matca, deoarece evidentia$a aceiasi
lipsa de cultura, de pre,udecati sau de valoare..sadar, desi apare su! diverse nume,
persona,ul nu isi modifica structura, fiind manipulat mereu.
#ersona,ul este caracteri$at de replica 1Dumneavoastra, vreau sa spun sunteti fara a
fi2. In acest mod se evidentia$a golul interior, si permanenta sustragere de su! semnul
1
singuratatii prin cautarea celuilalt, a companiei care il a,uta sa evite dialogul cu el insusi.
.sadar, persona,ul 1comunica, dar nu se comunica2,mesa,ul transmis fiind ilogic, fara
su!stanta, desemanti$at.
.ceste elemente se regasesc indeose!i in comediile 14 scrisoare pierduta2, 14
noapte furtunoasa2, 1D6ale carnavalului2, 1Conu6Leonida fata cu reactiunea2.
Comedia 14 scrisoare pierduta2 a fost pu!licata in anul 1''4, reali$and o fresca a
vietii politice si familiale prin intermediul careia se evidentia$a moravurile degradate ale
societatii.Intentia autorului este de a ironi$a comportamente si mentalitati cu scopul
indreptarii lor, dar mai ales pentru a descrie o!iectiv societatea contemporana, ale carei
reflexii le descoperim si in societatea actuala.
+itlul comediei contine doua elemente sim!ol) su!stantivul 1scrisoare2, articulat
ne7otarat, desemnea$a 1o!iectul !uclucas2, elementul pertur!ator care determina intriga,
dar si initierea te7nicii narative a 1!ulgarelui de $apada2..ceasta scrisoare are un caracter
general, deoarece reuneste diferite iposta$e ale stilului epistolar) !ilet, telegrama etc..stfel,
scrisoarea devine un persona, colectiv fiindca modifica provi$oriu viata persona,elor,
creand panica si generand motivele literare specifice comediei 1pacalitorul pacalit2, 1Deus
ex mac7ina28lovitura de teatru9 si 1:ui pro :uo28confu$ia9. .l doilea element al titlului,
ad,ectivul 1pierduta2, are rolul de a sta!ili o caracteristica a persona,elor implicate in
traseul oscilator al scrisorii) 1am pierdut*o2 devine ec7ivalent cu 1m*am pierdut2.
.stfel se evidentia$a importanta vitala a scrisorii,a carei pierdere sta!ileste 3 ta!ere)
cei care au pierdut*o si se lasa dominati de panica, ne!unie3 cei care au gasit*o si se
ilu$ionea$a cu o!tinerea puterii, a mandatului de deputat3 si ultima ta!ara, alcatuita dintr*un
singur mem!ru, cetateanul turmentat, cel care crea$a involuntar primele doua ta!ere, dar
totodata resta!ileste ulterior ec7ili!rul prin restituirea scrisorii 1adrisantului2.
+extul comediei este structurat in patru acte situate intr*un cronotop preci$at de
catre autor in didascalii 1capitala unui ,udet de munte2, 1in $ilele noastre2. Din punct de
vedere temporal, actiunea poate fi plasata in anul 1''3, dar situatiile pre$entate pot
determina crearea unui cronotop gnomic pentru ca spatiul si timpul evocat se poate
suprapune peste perioada actuala, dar si peste cea viitoare.
Incipitul textului este specific genului dramatic fiind !rusc, plasand prima secventa
dramatica in casa lui Stefan +ipatescu, prefectul ,udetului..sadar, primul persona, care
apare in scena este +ipatescu, pre$entat prin intermediul dialogului cu /7ita
#ristanda,politaiul orasului si omul de incredere al prefectului.Dialogul punctea$a trei
su!iecte de discutie) articolul din $iarul 1-acnetul Carpatilor2 in care se reali$ea$a prima
caracteri$are directa a prefectului, el este numit 1vampir care suge sangele poporului2.
.cest articol este semnat de catre ;ae Catavencu, directorul $iarului si liderul opo$itiei
confirmand prin apelativul folosit, pre$enta unui conflict intre Catavencu si +ipatescu, intre
cele doua fractiuni ale partidului de guvernamant) cei aflati propriu*$is la putere si
gruparea minoritara, dornica de afirmare.
Cel de*al doilea su!iect de$!atut de cele doua persona,e este evenimentul trait de
#ristanda. Spionand casa lui Catavencu, descopera existenta unei scrisori compromitatoare.
.cesta e primul moment in care isi face simtita pre$enta elementul pertur!ator care insa
este ignorat, reflectand astfel siguranta de sine si superioritatea prefectului.
Ultima situatie descrisa, are rolul de a confirma pre$enta comicului de situatie, dar
si de a descrie raportul de complementaritate intre superior si su!alternul acestuia deoarece
numaratoarea steagurilor confirma adapta!ilitatea si spiritul intreprin$ator al lui /7ita
2
#ristanda, aplicand sfatul sotiei sale81pupa*l in !ot si papa*i tot29, totodata se evidentia$a si
caracterul lui +ipatescu, inteligenta de a gestiona situatia si de a*si vedea propriul interes,
in acest ca$ relatia cu <oe +ra7anac7e.
.paritia lui <a7aria +ra7anac7e deconspira statutul misterioasei scrisori mentionata
de catre #ristanda..cesta este pre$identul mai multor 1comitete si comitii2,prietenul fidel al
prefectului, care se caracteri$ea$a prin intermediul replicii 1ai putintica ra!dare2 reflectand
astfel pasivitatea si increderea in solutia salvatoare pe care ra!darea o aduce cu sine
intotdeauna. Scrisoarea se confirma a fi un !ilet de amor transmis de catre +ipatescu,
amantei sale, coana =oitica, sotia lui +ra7anac7e. .ceasta scrisoare aflata in posesia lui
Catavencu, devine o!iect de santa,, cu scopul o!tinerii mandatului de deputat.+raseul
scrisorii este pre$entat de catre Cetateanul +urmentat, cel care involuntar provoaca panica
persona,elor. .cest cetatean apare permanent in momentele de cri$a pentru a caracteri$a
indirect 7aosul alegatorului, implicit al societatii, in perioada alegerilor, dornic de a afla
1eu cu cine vote$>2.Interogatie retorica, aceasta sta!ileste egalitatea intre candidati,
uniformi$area lor, deoarece candidatul propus, &arfuridi, su! presiunea amenintarilor este
inlocuit de Catavencu pentru a evita anularea 1onoarei de familist2..stfel panica se
anulea$a, <oe devenind 1femeia !ar!ata2, capa!ila de a manipula si de a*si impune punctul
de vedere.
.paritia depesei de 1la centru2 provoaca motivul 1deus ex mac7ina2 prin care este
sta!ilita drept prioritara alegerea lui .gamemnon Dandanac7e..ceasta 1lovitura2 este
re$olvata atat cu a,utorul contrasanta,ului8polita descoperita de catre +ra7anac7e9, dar si
prin altercatia regi$ata de catre +ipatescu, <oe si politaiul #ristanda..sadar, ec7ili!rul se
resta!ileste prin recuperarea scrisorii, anularea visului de putere al lui Catavencu si
impacarea ta!erelor adverse prin care se conturea$a atat aparenta conflictului cat si finalul
fericit, marcat de replica lui #ristanda 1curat, constitutional2, astfel este definit viata
politica a secolului al ?I?*lea, caracteri$ata prin rasturnarea principiilor, prin victoria
1unor gogomani2 care demonstrea$a de fapt aspectul esential al comediei 17a$ul de neca$ 2
sau aprecierea maioresciana 1indaratul fiecarei comedii se ascunde de fapt o tragedie2.
#re$enta comicului de situatie se conturea$a prin intermediul pierderii repetate a
scrisorii, cuplu &arfuridi*@ran$ovenescu, panica persona,elor, aparitia lui Dandanac7e cat
si destramarea 1!ulgarelui de $apada2..ceste situatii evidentia$a tipologia diversa a
persona,elor, fiecare avand propriul sau calapod) +ipatescu repre$inta 1,unele prim2 aspect
evidentiat si de numele acestuia, insa pre$enta sufixului 1*escu2 degradea$a persona,ul, el
fiind element component al triung7iului con,ugal prin care se ilustrea$a fractura numarului
2, in vi$iunea caragialiana numarul 3 ilustrea$a ec7ili!rul si perfectiunea.<oe
+ra7anac7e8coana =oitica9 ilustrea$a tipul 1coc7etei2sau 1adulterinei2 fiin un sim!ol al
energiei, al 7otararii reflectata prin conotatia greaca a numelui sau prin care este numita
1viata2..l treilea mem!ru al triung7iului il repre$inta <a7aria +ra7anac7e3 tipul
1incornoratului2 al carui nume reflecta 1$a7ariseala2, lentoarea reactiilor, dar si capacitatea
de manipulare sau de modelare la care este supus de catre <oe.#olitaiul #ristanda ilustrea$a
tipul lingusitorului,servitorului, el fiind asociat cu 1pristandaua2, ,ocul popular care
presupune adaptarea in functie de interes.Cuplul &arfuridi*@ran$ovenescu repre$inta tipul
1demagogului2, completat de Catavencu si Dandanac7e.;umele cuplului, culinar, reflecta
ingurgitarea acestora de catre cei din ,ur si incapacitatea lor de a reactiona sau de a se
apara.Catavencu reflecta aceeasi tipologie a demagogului, accentuata de continutul numelui
sau) 1pasare latratoare2, sintagma prin care se defineste forma fara fond3 iar cataveica,7aina
3
cu doua fete, demonstrea$a ipocri$ia persona,ului. 1Ultimul demagog2, si 1mai prost decat
&arfuridi, si mai canarie decat Catavencu2 este .gamemnon Dandanac7e. ;umele sau
reuneste eroicul cu !analul cotidian, fiind de fapt un 1gagamita2, un antierou provocator al
2:ui pro :uo2*ului, dar si al $icalei 1cand doi se !at, al treilea castiga2, al invingatorului
15itica2ce mentine 1lumea ne!una2.Scrisoarea acestuia accentuea$a caracterul vital al
o!iectului care ofera identitate persona,ului.
Comportamentul persona,elor este du!lat de lim!a,ul acestora, cel mai evident
mi,loc de caracteri$are si de accesntuare a inculturii. 5arcile comicului de lim!a, se
regasesc in replicile care contin pronuntia gresita) 1famelie2, 1renumeratie2, 1!ampir2,
etimologia gresita) 1capitalist2, 1scrofulos2, ticurile ver!ale) 1curat, murdar2, 1dati*mi
voie2, 1ai putintica ra!dare2, 1neicusorule, puicusorule23 non*sensul) 1din doua una, sa se
revi$uiasca primesc, dar sa nu se sc7im!e3 ori sa se revi$uiasca, dar atunci sa se sc7im!e23
truismele8adevarurile evidente9) 1un popor care nu merge inainte sta pe loc23 anacolutul
care evidentia$a statutul de marionete ale persona,elor.
In conclu$ie, tema comediei consta in oglindirea moravurilor societatii, iar vi$iunea
despre lume este comica datorita efectului produs3 realista datorita tipologiei variate,
cronotopului real si situatiilor relatate3 o!iectiva datorita pre$entei persona,elor8masti ale
autorului9 si pesimista datorita modului in care situatia creata pre$inta o societate fara
scapare.
4