1.

Analiza comparata a modelelor regionale de economie

Modelul european Modelul american Modelul asiatic
Descriere: Modelul care combina
pe principiul masei
critice nonexplozive
principii si valori
contradictorii, cum
sunt cele
randamentale si de
echitate
Modelul care
centrifugheaza spre
nivelul local si mai
ales individual
raspunderea pentru
modul cum se
gestioneaza
mijloacele de
subzistenta
Modelul care Vine
din urma, obsedat de
problemele dezvoltarii
si care nu se
complica in
gestionarea
extraeconomica
Include: cresterea economica
libertatea politica
coeziunea sociala
cresterea economica
libertatea politica
cresterea economica
coeziunea sociala
Model de tipul:

!eoliberal, pune
accentul pe virtutile
pietei
"ocialist, pune
accentul pe controlul
deciziei, resurselor si
libertatilor politice
Incluziv #
maximizarea
obiectivelor, modelul
caii de mijloc
$xcluziv # fuctieobiectiv: minimizarea
cheltuielilor dinamica mai mare a rezultatelor
Dupa dispozitia fata
de coeziunea sociala:
%re finalitate sociala
pronuntata
$ste exclusiv
randamental
%re finalitate sociala
pronuntata
&aportarea la
coeziune social'
scoate (n eviden)'
faptul c':
$conomie sociala de
piata concurentiala
$conomie de tip
laissezfaire
$conomie socialista
de piata
Dupa dispozitia fata
de cresterea
economica: "e bazeaza pe mecanismele de piata
concurentiala in alocarea resurselor
"e bazeaza pe
implementarea
progresiva a pietei in
certificarea alocarii
controlate politic a
resurselor
Dupa raportul cu
exteriorul:
"emideschis: intrari
controlate, iesiri
liberalizate
Deschis spre exterior,
are liberalizate si
intrarile si iesirile
*ostautarhic, intrarile
si iesirile sunt
controlate
Dup' dispozi)ia fa)'
de libert')ile politice: "e bazeaz' pe discern'm+ntul individual
pune pre) pe
preeminen)a societ')ii
fa)' de op)iunile
individuale ,ghidate
politic-
Dupa combinarea
factorilor de
productie:
.olosirea de munca
scumpa si capital
ieftin
Munca ieftina si
capital scump
Munca ieftina si
capital atras, de
regula ieftin
"ursa: Marin Dinu, /ristian "ocol, Marius Marinas # Modelul $uropean de integrare, $ditura $conomica, 0112
*age 3 4
2.Particularitatile procesului European de integrare
Modelul $uropean de integrare a pronit de la elemente economice, ajungand la o 5niune
$conomica si Monetara si tinde spre constructia unei 5niuni *olitice6 %stfel, gradele de integrare
economica pot si impartite in 2 pasi:
46 7ona de liber schimb ,f'r' taxe vamale pentru anumite bunuri sau pentru toate bunurile
(ntre )'rile participante-
06 5niunea Vamala ,cu acelea8i taxe vamale externe pentru )'rile ter)e 8i o politic' comercial'
comun'-, adica zona de liber schimb9tarif vamal comun
:6 *iata comuna : 5niune vamala9libera circula)ie a m'rfurilor, a capitalurilor, a persoanelor 8i
a serviciilor9politici commune
;6 5niunea economic' 8i monetar' ,o pia)' unic' cu o moned' 8i o politic' monetar'
comune-
26 5niunea politica ,4909:9;929politica fiscala comuna-
Modelul $uropean include cresterea economica, libertatea politica si coeziunea sociala, este
un model de natura incluziva6 %cesta are trei caracteristici de baza: responsabilitate,asigura
bunastarea indivizilor-,reglementare,justitie, legislatia muncii- 8i redistribuire, transferuri, asistenta
financiara si de servicii sociale-, care reflecta faptul ca acesta este mai mult un model socio
economic decat un model social6
*entru a intelege de ce 5niunea $uropeana reprezinta o aproximare avansata a globalizarii,
trebuie sa avem in vedere legatura dintre integrare si globalizare:
<lobalizarea apare ca o formul' nou' de organizare a lumii cu scopul de a o rezolva (n alt
mod, nonconflictual, alocarea resurselor, ca 8i problemele dezvolt'rii care nu 8iau g'sit rezolvarea
pe principiul adversit')ii6 <lobalizarea este, deci, o problem' politic' de ultim' instan)', ce
presupune constitu)ia unei societ')i globale, care s' gestioneze economia global', ca 8i toate
celelalte componente ale guvern'rii globale65niunea $uropeana dezvolta structuri supranationale,
prin transfer de suveranitate=apar actori cu identitate europeana prevalenta ,de la agenti economici
pana la institutii-=decizia se ia intrun sistem de guvernare multinivel, cu partajarea
responsabilitatilor=5niunea $uropeana aplica metode de coordonare a politicilor pentru a minimiza
esecurile pietei =procesele de convergenta omogenizeaza accesul la oferta, ridic+nd periferia la
nivelul standardelor centrului=procesele economice servesc formarii societatii europene=principiul
competitiei este aproximat de obiective precum coeziunea sociala atinsa prin crestere economica6
<lobalizarea in contextul 5$ este condusa de o dorinta umana, dorinta miliardelor de oameni
de a avea o viata mai buna6 <lobalizarea este condusa de noi toti, prin alegerile pe care le facem
si prin oportunitatile pe care ni le ofera6 <lobalizarea nu inseamna ca daca unii devin mai bogati
altii trebuie sa saraceasca, ea presupune sansa de a creste >dimensiunea unui tort, astfel incat
toata lumea sa poata avea o felie6 In acelasi timp, starile de anxietate cu privire la globalizare sunt
reale, iar ele trebuie sa fie abordate, nu ignorate6 "e confirma necesitatea pentru buna functionare
a pietelor si politici care sa atenueze efectele negative6 %ceasta subliniaza, de asemenea nevoia
de reforme structurale pentru a se asigura ca 5$ poate sa ramana un loc mai atractiv pentru
investitii, in special pentru activitatile de cercetare si inovare6
*age 3 0
!evoia de modernizare este clara6 ?oate statele membre se vor confrunta cu o crestere a
cererii de servicii sociale si provocari in finantarea acestora6 ?rebuie modernizare pentru a asigura
continuitate, calitate, educatie, ocrotire a sanatatii, salarii si pensii corespunzatoare6 In concluzie,
avem nevoie de o $uropa moderna, care ofera prosperitate economica si justitie sociala6
3.Analiza compromisului echitate-crestere economica in modelul
European
Curbele compromisului crestere economica-protectie sociala
*ana in anii @A1 In prezent
/restere /restere
5$ 5$
*rotectie sociala *rotectie sociala
/urba de indiferenta concava arata compromisul dintre protectia sociala si cresterea
economica si descrie relatia dintre cele doua procese6 /urba este concava deoarece accentul pus
pe echitate sociala duce la o impozitare mai mare a populatiei active, aceasta determinand ca
interesul de a munci sa scada, iar in cele din urma, scaderea ratei de crestere economica6
%sigurarea echidatii se creeaza in conditiile unei rate de cresterea economica nesustenabila,
deoarece, prin masurile de impozitare ridicata, orizontul economiei de a investi si de a economisi
se restrange, iar rata consumului creste, mai ales in randul persoanelor cu venituri reduse6
In ceea ce priveste 5niunea $uropeana, dupa cel deal Doilea &azboi Mondial pana in anii
BA1, putem observa ca forma curbei de indiferenta are tendinta de aplatizare, aceasta datorata
procesului de catchingup, in urma cresterii consumului6
In prezent insa, curba compromisului dintre protectie sociala si crestere are o forma mai
abrupt, fapt ce se datoreaza cresterii competitivitatii externe6
Cbservam astfel ca exista o relatie indirect intre protectia sociala si cresterea economica6 In
consecinta, mentinerea constanta a unui nivel al protectiei sociale determina o scadere a ratei de
crestere economica6 5n raspuns la aceasta problema, insa foarte greu de pus in aplicare, este
reducerea protectiei sociale cu ajutorul reformelor de asistenta sociala6
/resterea economica, stabilitatea si coeziunea sociala reprezinta procese complementare6
*oliticile macroeconomice si de coeziune ale modelului european conduc la deplasarea catre
dreapta a curbei de indiferenta a compromisului dintre crestere economica si protectia sociala6
%ltfel spus, o rata mare de crestere economica conduce la un stabilitate economica si, in acelasi
timp, la coeziune sociala6
Modelul european se fundamenteaza pe o crestere economica sustinuta, punand mare
accent pe coeziune6 !oua economie se bazeaza pe resurse greu epuizabile sau chiar
inepuizabile, cum ar fi potentialul de cunoastere si capacitatea de inovare a capitalului uman6
*age 3 :
Da Disabona, se pun in discutie atingerea a doua mari obiective pana in anul 0141, si anume
transformarea in economia cea mai dinamica pe plan mondial, bazata pe dezvoltare durabila si
coeziune sociala, respective transformarea extinderii 5niunii $uropene de success prin crestere
rapida a nivelului de trai, fapt ce necesita un program de crestere economica sustinuta6
"timularea cresterii economice din anii @E1 si inceputul anilor @A1 a fost bazata pe modificarile
in gradul de ocupare care au dus la un raport capitalFforta de munca mai ridicat6 *utem spune ca
procesul de crestere din 5$ a fost unul pe termen mediu6 Integrarea in 5$ inseamna alocarea mai
eficienta a resurselor europene care va conduce automat la un mediu investitional mai bun, adica
aceeasi cantitate de capital si munca poate realiza o productie mai mare6 *entru firme, integrarea
in 5$ inseamna sporirea capitalului pe muncitor angajat6 %stfel integrarea in 5$ conduce la o
alocare mai eficienta a resurselor, un *IGFD mai mare, investitii pe lucrator mai mari, iar rata
capitalFmunca a economiei va creste la o valoare mai mare de unde rezulta o crestere mai rapida a
productiei pe muncitor6 C crestere economica eficienta, presupune un proces de modernizare
continua, fiind posibil numai prin crearea unei economii bazate pe inovare6%cest model de
economie are coordonatele stabilite prin "trategia de la Disabona6
Modelul $uropean se confrunta cu problema impactului procesului de imbatranire a
populatiei deoarece exista o tendinta tot mai mare de imbatranire a populatiei in tarile europene
mai ales dupa cel deal Doilea &azboi Mondial6
$uropenii imbatranesc # prognozele arata ca in 0121 vor fi mai putin de ;E de milioane de
locuitori cu varste intre 42 si H; de ani, iar mai mult de 2E de milioane cu varste peste H2 de ani6
In 011; din ; persoane aflate in perioada active, una singura era pensionara iar in 0121 raportul se
va schimba intrun raport de 0:46
C reducere a fortei de munca va trage in jos cresterea economica: din 0142 o reducere a
fortei de munca va actiona ca o frana asupra potentialului de crestere economica din 5$6
&educerea este de la 00,2I in prezent la doar 4,02I pana in 01;16 %cest impact va fi remarcat
cel mai bine in tarile nou aderate la 5$6
4.Strategia de la Lisabona
"trategia de la Disabona a fost adoptata de /onsiliul $uropean in capitala *ortugaliei, in
martie 0111, pe o perioada de zece ani, avand ca scop transformarea 5niunii $uropene in cea
mai dinamica si competitiva economie a lumii6 5lterior, ea a fost relansata cinci ani mai tarziu, in
01126 Cbiectivele strategiei sunt impulsionarea activitatii economice din 5$ si cresterea numarului
de locuri de munca6 Mai exact, se pune accentul pe investitii mai mari in cercetare si dezvoltare,
proceduri mai simple pentru deschiderea de firme, reducerea birocratiei, cresterea ratei de
angajare a tinerilor si femeilor, liberalizarea pietelor si imbunatatirea competitiei6
/onform strategiei de la Disabona, cunoasterea si accesul la informatie reprezinta forta
motrice a procesului de crestere economica viitoare in modelul $uropean6 %ceasta ar trebui sa
conduca la dinamizarea proceselor de convergenta si integrare economica6 $a prevede elaborarea
unor politici macroeconomice sanatoase pentru a sustine procesul de crestere economica si
ocuparea fortei de munca, precum si stabilitatea preturilor= promovarea competitivitatii si
dinamismului economic prin majorarea investitiilor in capitalul uman = continuarea reformelor pietei
*age 3 ;
muncii, care sa conduca la cresterea productiei potentiale = intarirea viabilitatii finantelor publice,
reducand datoria publica si reformand sistemele de pensii si sanatate6
/ompetentele si capitalul intelectual, mult mai mult decat resursele naturale, sau abilitatea
de a exploata forta de munca ieftina, au devenit factorii majori ai competitivitatii economice, numai
pe aceasta cale, economiile putand sasi ridice eficienta si sa dezvolte produse noi6
Inovarea reprezinta cheia spre mentinerea si fortificarea competitivitatii, care la randul ei
este esentiala pentru atingerea unei dezvoltari economice sustinute6
Cbiectivul strategic al /onsiliului $uropean de la Disabona a stabilit ca pana in 0141 56$6
sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila sa
genereze o crestere economica sustinuta, o rata mai mare de ocupare si o extraordinara coeziune
sociala6
*rin "trategia de la Disabona sa urmarit, in viziunea oficialilor, gasirea acelor mecanisme
economice care sa permita 5niunii $uropene sa realizeze procesul de catchingup fata de "tatele
5nite6 Dezvoltarea economica eficienta presupune un proces de modernizare continua= acesta
fiind posibil prin crearea unei economii bazate pe inovare, care devinde sursa dominanta a
avantajului competitiv6 $conomia bazata pe cunoastere este un concept mai larg, care integreaza
inovatia, societatea informationala si capitalul uman6 In consecinta va avea loc o schimbare de
viziune in ceea ce priveste sursele cresterii economice, prin trecerea de la acumulare la generare
de factori6,piramida surselor cresterii ec-
Masurile de reforma economica pe care le presupune strategia de la Disabona sunt:
intensificarea concurentei in 56$6, restructurarea pietelor muncii, intarirea coeziunii sociale,
asigurarea compatibilitatii politicilor economice cu cele de mediu6
Cbiectivele fundamentale stabilite sunt de consolidare a pietei unice in sectorul
telecomunicatiilor, al energiei si serviciilor financiare = facilitatea accesului la noi tehnologii, inclusiv
la telefonia mobila si internet = incurajarea cercetarii, prin crestere pana la :I din *Ib a cheltuielilor
alocate cercetarii si tehnologiei si prin adoptarea regimului unic de brevetare european = cresterea
concurentei in sectorul transporturilor feroviare si aeriene = cresterea ratei de ocupare prin
stimularea initiativei micilor intreprinzatori = cresterea la J1I a ratei de participare a fortei de
munca in general, inclusiv a femeilor si lucratorilor mai in varsta = perfectionarea profesionala a
lucratorilor si formarea deprinderii de invatare continua pe toata durata vietii = revizuirea generala a
sistemului de pensii pentru a asigura posibilitatea de sustinere pe termen lung a finantelor publice =
modernizarea protectiei sociale inclusiv prin reducerea numarului de persoane supuse riscului de
excludere sociala = actionarea asupra cauzelor schimbarilor climatice prin reducerea emisiilor de
gaze generatoare de efect de sera6
Implementarea strategiei de la Disabona este asociata cu o coordonare mai coerenta a
politicilor economice, structurale si de ocupare in 56$6 , o participare activa a diferitilor actori
implicati in desfasurarea acestei strategii, in acest sens, Diniile Directoare de *olitica $conomica
reprezinta un instrument esential= si o convergenta a continutului D*D$ cu obiectivele de la
Disabona6 $laborarea D*D$ este inspirata intro maniera semnificativa de prioritatile si obiectivele
fixate in strategie6 D*D$ cuprinde o lista cu 4;indicatori structurali, a caror analiza permite
evidentierea evolutiei statelor membre in raport cu obiectivele cheie cuprinse in strategie6 D*D$
sta la baza raportului pe care il intocmeste /omisia, in legatura cu strategia6
*age 3 2
"trategia de la Disabona, prin obiectivele prevazute, este in masura sa asigure solutii inteligente la
problemele carora trebuie sa le faca fata modelul european6 .inalitatea acesteia este prefigurata
de performantele statelor nordice, printre cele mai competitive din lume, desi sunt state
providentiale dezvoltate6 Insa tarile nordice au piete ale muncii flexibile, promovanduse asa
numitul KorLfare # asistenta sociala care sai ajute pe someri sa reintre rapid in circuitul muncii #
alocand totodata sume substantiale pentru cercetare si dezvoltare # peste :I din *IG6 %vest grup
de tari este mai competitiv din 5niunea $5&opeana, ocupand totodata trei dintre primele cinci
locuri in clasamentul mondial al competitivitatii din anul 011; ,.inlanda # locul I , "uedia # locul III ,
Danemarca # locul V-6 In prezent "5% se situeaz' (n fruntea clasamentului mondial al
competitivit')ii, urmate de "ingapore 8i de Mong Nong6 *rintre primele 01 din cele 22 de )'ri
analizate, zece state europene se men)in (n prima parte a clasamentului6 %stfel, $lve)ia este pe
locul al patrulea, urmat' de Duxemburg, pe locul cinci6 "uedia ocup' locul nou' (n clasament,
urmat' de Clanda ,41-, !orvegia ,44- 8i Irlanda ,40-6
5.Analiza S!" a modelului European
Puncte #orte$
*romovarea unui model al dezvoltarii
durabile, caracterizat prin prosperitate
economica, justitie sociala si protectia
mediului=
C viziune internationala bazata pe
multilateralism=
*romovarea unei politici de coeziune care
corecteaza esecurile pietei6
Puncte slabe$
Inexistenta unei recunoasteri depline a
valorilor promovate si slaba difuzare a
acestora=
Indepartarea de principiile constructivismului,
prin care sar asigura baze solide
constructiei europene=
Imposibilitatea asigurarii deopotriva a
eficientei si echitatii, in conditii de recesiune
economica6
!portunitati$
Implementarea strategiei modelului
european=
%doptarea /onstitutiei europene=
$dificarea si afirmarea internationala a unei
$urope politice=
&educerea decalajelor de dezvoltare
regionale6
Amenintari$
Inadaptarea la schimbarile economice=
Deficitul de legitimitate democratica=
&iscul de diluare a constructiei europene sub
impactul globalizarii=
Ineficienta coordonarii politicilor
macroeconomice=
%ccentuarea disparitatilor interregionale6
5niunea $uropeana ca uniune a cetatenilor si statelor europene este destinata statelor ce
respecta valorile si se angajeaza sa le promoveze in comun= aceste valori au in vedere
respectarea demnitatii umane, a libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, drepturilor
omului, fiind commune statelor member intro societate caracterizata prin pluralism, tolerant,
dreptate, solidaritate si nediscriminare6 /onstitutia europeana reprezinta capatul traseului unei
constructii solide europene6
*age 3 H
*revederile /onstitutiei europene reflecta specificul modelului european ca o conceptie de
globalizare a societatii6 %stfel, 5niunea $uropeana promoveaza dezvoltarea durabila bazata pe
crestere economica echilibrata, pe o economie de piata competitiva, un nivel ridicat al protectiei
mediului6 5niunea promoveaza coeziunea economica, sociala si teritoriala si solidaritatea intre
statele member6
*e de alta parte, /onstitutia europeana reprezinta un pas catre cladirea unei $urope politice6
%ceasta pentru a avea o uniune sustenabila si din punct de vedere politic, ar trebui sa se aiba in
vedere, pe langa gestionarea procesului de integrare economica ,piata unica, moneda comuna,
concurenta, comertul exterior-, aspectele noneconomice6 /u ajutorul unei entitati politice alese in
mod direct ,*arlamentul $uropei- sau indirect ,referendum asupra revizuirii tratatelor- se
realizeaza o corelatie intre obiectivele economice si cele noneconomice pentru a raspunde
asteptarilor indivizilor europeni6
5n avantaj al 5niunii $uropene se bazeaza pe multilateralism, ceea ce inseamna obiective in
legatura cu: prosperitate economica ,prin desavarsirea pietei unice ca urmare a introducerii euro-,
progresul social ,prin intermediul %gendei sociale- si ecologic ,prin strategia de dezvoltare
durabila-, asigurarea ordinii interne si justitia, diplomatia si apararea ,prin politica externa si de
securitate comuna-6

%.Submodelul &ordic ' un e(emplu pentru Strategia Lisabona
O'rile nordice demonstreaz' c' exist' posibilitatea combin'rii procesului de cre8tere
economic' cu protec)ia social' extins' 8i cu protec)ia mediului (nconjur'tor6 "istemul economic
este caracterizat de o flexibilitate ridicat' a for)ei de munc' 8i de o competitivitate economic'
ridicat' (n condi)iile securit')ii sociale 8i a locurilor de munc'6
"tatisticile arat' de asemenea (ndeplinirea )intei referitoare la rata de ocupare a femeilor,
)'rile nordice fiind caracterizate prin existen)a unei inegalit')i reduse a veniturilor dintre b'rba)i 8i
femei6 /a urmare a particip'rii ridicate la programele de formare pe parcursul (ntregii vie)i, aceste
economii (nregistreaz' cele mai mari dou' valori ale propor)iei popula)iei ocupate cu v+rsta (ntre
22 8i H; de ani ,"uedia 8i Danemarca-6 Men)inerea aceleia8i tendin)e va diminua presiunea
procesului de (mb'tr+nire a popula)iei asupra sistemului de protec)ie social' (n cazul )'rilor
nordice6 C solu)ie complementar' acesteia ar fi aceea a diminu'rii 8omajului (n r+ndul tinerilor, prin
(mbun't')irea nivelului de educa)ie a acestora6
O'rile nordice posed' ingredientele caracteristice cre8terii economice endogene: educa)ie,
cercetaredezvoltare 8i inovare6 %stfel, ponderile popula)iei cu studii superioare 8i ale particip'rii la
programele de formare permanent' sunt superioare mediei europene= )inta Disabona (n privin)a
acestei ultime variabile a fost stabilit' la 40,2I pentru anul 01416 5n alt obiectiv este acela al
cre8terii cheltuielilor de cercetaredezvoltare ca pondere (n *IG p+n' la nivelul de :I (n 01416
O'rile nordice dep'8esc performan)ele medii ale 5$42, iar .inlanda 8i "uedia (nregistreaz' deja
valori superioare celor fixate pentru 01416 ?otodat', cele dou' economii, (mpreun' cu Danemarca,
au o pondere a cheltuielilor private de cercetaredezvoltare superioar' valorii de HJI stabilite
pentru anul 01416 %ceste inputuri nu asigur' (n mod necesar o rat' superioar' de cre8tere, f'r' a
exista o valorificare a rezultatelor inov'rii prin intermediul pie)ei ,prin intermediul patentelor de
*age 3 J
inova)ie-6 Pi (n aceast' privin)', performan)ele )'rilor nordice sunt superioare mediei europene ,de
42E,2 patente de inova)ie la 46111 de locuitori-, ceea ce sugereaz' existen)a unei corela)ii directe
(ntre inputuri 8i outputuri, cu efecte pozitive asupra competitivit')ii6
$xperien)a economiilor din submodelul nordic ofer' urm'toarele lec)ii:
productivitatea ridicat' 8i inegalitatea veniturilor pot fi (ntro corela)ie direct'=
politicile active pe pia)a muncii determin' diminuarea timpului de c'utare (ntre slujbe 8i
reducerea ratei 8omajului pe termen lung=
flexibilitatea pie)ei muncii 8i securitatea social' nu sunt obiective contradictorii=
preg'tirea permanent', dezvoltarea competen)elor salaria)ilor sunt condi)ii ale adapt'rii
ridicate la schimbare ale for)ei de munc'=
integrarea femeilor pe pia)a muncii constituie un element central al cre8terii prosperit')ii=
sporirea ratei particip'rii pe pia)a muncii constituie o modalitate eficient' de a diminua
presiunea generat' de evolu)iile demografice=
cre8terea sumelor alocate pentru cercetaredezvoltare, precum 8i inova)iile constituie surse
ale avantajului competitiv
).Sustenabilitatea submodelelor europene de economie
*odelul &ordic ,Danemarca, .inlanda, !orvegia, "uedia, Clanda-: este practicat in cinci
tari, respectiv cele trei tari cu cele mai bune performante in ultimii 42 ani, plus !orvegia si Clanda6
$ste cel mai cuprinzator model, caracterizat de un inalt grad de redistribuire si ofera cele mai bune
sisteme de protectie sociala6 Institutiile lucreaza in stransa colaborare cu guvernul, sindicatele sunt
puternic implicate in asigurarea somajului si formarea profesionala, si au o politica activa pe piata
fortei de munca6 De exemplu in "uedia, indemnizatia de somaj este cea mai ridicata, ea fiind
acordata pe perioade scurte de timp, pentru ca lucratorii sa fie activi si sa fie incurajati sa isi
gaseasca noi locuri de munca6 $xista atat avantaje cat si dezavantaje ale modelului deoarece un
asemenea grad de comprimare a salariilor ofera o recompensa mica pentru munca si poate
prejudicial cresterea economica dar pe de alta parte un grad ridicat de egalitate sprijina coeziunea
sociala care contribuie la cresterea eficientei economice6
*odelul +ontinental ,<ermania, .ranta, Italia, Gelgia, %ustria-: este caracterizat prin faptul
ca nu lasa piata muncii la dispozitia pietei deoarece sindicatele joaca un rol important pe aceasta
piata6 "indicatele au legi stricte cu privire la concedieri, salarii minime si indemnizatii de somaj6 Din
cauza generoaselor indemnizatii de somaj, ocuparea este scazuta iar perioadele se somaj sunt
foarte mari6 /etatenii se bucura de zile putine de munca si de vacante lungi, educatie gratuite,
pensionare timpurie si bine remunerate, acestia fiind dispusi sa plateasca impozite ridicate pentru
sistemul de securitate si asigurare6
*odelul Anglo-Sa(on ,Irlanda, Marea Gritanie-: In anii E1B, Margaret ?hatcher a decis sa
slabeasca puterea sindicatelor si sa renunte la masurile care protectioniste, pe motiv ca reduceau
concurenta si cresterea economica6 %ceste masuri au facut ca Marea Gritanie sa se distanteze
vertiginos de modelul $uropean, apropiinduse de cel %merican6 Modelul este caracterizat printro
concurenta accentuata a pietei si printro protectie sociala modesta in conditiile unei piete
fluctuante a fortei de munca6
*age 3 E
*odelul European-Sudic ,<recia, *ortugalia, "pania- : *rotectia sociala este mai scazuta,
indemnizatiile de somaj nu mai sunt asa de generoase si exista o protectie foarte stricta a ocuparii6
"e pune accent pe egalitatea salariala iar salariile minime sunt sufficient de mici ca sa nu fie
constrangeri6 In concluzie acest model genereaza mai multa ocupare decat rigiditati salariale6
?ari de coeziune, primesc mai mult decat platesc la 5$, tarile cele mai sarace6
$xista cateva asemanari si diferente importante intre aceste modele6 In primul rand modelul
anglosaxon si cel nordic sunt destul de asemanatoare in ceea ce priveste natura relatiilor dintre
stat si piata ,produse,servicii, piata muncii- dar sunt foarte diferite cand vine vorba de marimea
guvernului6 In al doilea rand intre modelul nordic si cel continental exista mai multe asemanari din
punct de vedere al dimensiunii sectorului public dar exista diferente din punct de vedere al relatiilor
piata # guvern6 *rin urmare modelul nordic apare ca un amestec al celor doua mari modele
europene : modelul anglosaxon pune accentul pe liberalismul economic, iar modelul continental
pune accent pe sectorul public6
"istemul social al submodelului continental ridica problema insuficientei stimulentelor de
cautare a unui loc de munca, fapt ce se reflecta intro rata ridicata a somajului fata de tarile anglo
saxone6 $ficienta masurilor pe piata muncii se poate observa atunci cand rata somajului pe termen
lung este mai scazuta ,submodelul continental # .ranta EI in 011E, spre deosebire de %nglia HI-6
/ompetitie globala inseamna o concurenta mai intensa6 %ceasta inseamna de asemenea ca
ciclurile de viata pentru produse si servicii devin mai scurte si este nevoie, prin urmare, de o
reinnoire constanta6 %cest lucru mai inseamna si faptul ca produsele si serviciile devin mult mai
usor articole de comert , concurenta devenind din ce in ce mai axata pe pret6 %semenea
schimbari se pot Q6
*age 3 A
+u c,t contribuie si cat primeste #iecare -ar. /E 15 de la bugetul comunitar 012 3
4A5A +!&"567/466
895SA"E
A:/"!A5E P56*6"E
;E5*A&6A 2<=2 14=>
?5A&4A 1)=5 1)=)
6"AL6A 12=) 11=4
*A5EA
756"A&6E
11=% >=>
SPA&6A %=4 15=%
!LA&@A %=2 3=A
7EL;6A 3=< 3=1
S/E@6A 2=> 1=<
A/S"56A 2=% 2=4
@A&E*A5+
A
1=< 2=3
;5E+6A 1=% )=%
?6&LA&@A 1=4 1=5
P!5"/;AL6
A
1=2 5=4
65LA&@A 1=A 4=4
L/BE*7/5; A=2 A=2
In tabelul de mai sus se poate observa ca <ermania este motorul 5niunii $uropene, avand o
contributie la bugetul acesteia mult mai mare decat ajutorul primit6 Din aceasta categorie mai fac
parte tari precum Clanda, "uedia si %ustria6 5n avantaj il detine %nglia, aceasta negociind
contractul de aderare in asa fel incat sa primeasca ajutoare de aceeasi dimensiune cu contributiile6
*age 3 41
C alta categorie o constituie tarile din submodelul mediteranean, si anume "pania, <recia,
*ortugalia, acestea fiind creditoare nete la 5niunea $uropeana6
7ibliogra#ie$
Dinu M6, "ocol /6, Marinas M6 Economie European. O prezentare sinoptic, Editura Economic,
Bucureti, 2004
Dinu M6, "ocol /6, Marinas M6 Modelul european de integrare, Editura Economic, Bucureti, 200
*elLmans R6 !ntegrarea european. Metod i analiz economic, edi"ia a doua, !nstitutul European
din #om$nia, Bucureti, 011:
GaldKin &6, STplosz /6 # Economia integrarii europene, Editura Economica, Bucuresti, 200%
"apir %6 &n agenda 'or a (ro)ing Europe, European Comission, Brussels, 011:
Dinu M6, Marinas M6 *rans'ormarea economic+ a ,niunii Europene -n conte.tul ciclurilor
/ondratie''
*age 3 44