Sunteți pe pagina 1din 19

Cap.

1 Notiuni generale de electricitate


1.1. Notiuni de electrotehnica .
Introducere.
nelegerea fenomenelor electrice i magnetice care caracterizeaz funcionarea
echipamentelor electrice este posibil pe baza cunotiinelor care astzi poart denumirea de
teoria clasic a electromagnetismului.
Noiunea fenomene electromagnetice definete o clas specific a fenomenelor fizice
care se manifest n prezena unor corpuri aflate n stri fizice speciale, cum ar fi de exemplu
starea de ncrcare cu sarcini electrice, sau starea de magnetizare, denumite stri
electromagnetice.
Depind posibilitile de percepie ale simurilor umane, studiul fenomenelor electrice
i magnetice se face prin evaluri cantitative ale unor efecte ale acestora, de tipul fore sau
cupluri de fore, denumite n general aciuni ponderomotoare electromagnetice.
eoria clasic a electromagnetismului a fost iniiat de !. "arada# i desv$rit de %.
&. !ax'ell, autorul lucrrii () reatise on *lectricit# and !agnetism+, ,-./01. )ceast
teorie are la baz noiunea c$mp electromagnetic, definit ca fiind o form de existen a
materiei prin care se transmit n spaiu i timp aciuni ponderomotoare. )ceast teorie este
una de tip fenomenologic, n sensul c folosete ca elemente primare date experimentale.
2 mare parte a fenomenelor electrice n tehnic poate fi explicat admi$nd unele
ipoteze simplificatoare n teoria c$mpului electromagnetic, ceea ce a condus la dezvoltarea
unor ramuri distincte ale electromagnetismului, teoria circuitelor electrice. 3n astfel de
exemplu l reprezint modelarea prin circuite electrice echivalente a transformatoarelor i
mainilor electrice.
!rimea fizic este o proprietate a strilor i fenomenelor fizice susceptibil de
determinri cantitative prin comparaie cu o mrime de referin de aceeai natur, denumit
unitate de msur . 4ezultatul acestei comparaii este msura sau valoarea mrimii fizice
relativ la unitatea aleas. !arimile introduse pe cale experimental se numesc mrimi
primitive, spre deosebire de mrimile derivate, care se definesc n funcie de alte mrimi
cunoscute.
&$mpului electromagnetic i sunt specifice ase mrimi primitive5 sarcin electric,
momentul electric, intensitatea curentului electric de conducie, intensitatea c$mpului electric,
momentul magnetic i inducia c$mpului magnetic.
1.1.1. Curentul electric
n materialele conductoare exist purttori de sarcin ,electroni liberi, goluri, ioni pozitivi sau
negativi1 care se pot deplasa relativ liber dintr6un punct al corpului la altul ,purttori mobili de
sarcin electric 7p.m.s.1. n metale p.m.s. sunt electronii de pe ultimul strat, n
semiconductoare p.m.s.sunt electronii i golurile ,echivalente d.p.d.v. electric unor sarcini
pozitiv de valoare 8e1, iar n lichide i gaze p.m.s. sunt ionii pozitivi ,molecule cu un deficit
de electroni1, respectiv negativi ,molecule cu un exces de electroni1.
Datorit agitaiei termice, micarea p.m.s. este haotic, astfel c sarcina total transportat de
acetia, n medie, printr6o o suprafa, este nul ,"ig.-a1.
Dac n conductor exist un c$mp electric, forele "9:* imprim p.m.s. o micare dup
direcia c$mpului, astfel c peste micarea haotic se suprapune o micare ordonat, numit
micare de transport sau drift ,"ig.-b6 pentru claritate componenta termic a micrii p.m.s.
-
nu a mai fost reprezentat1. &a urmare, sarcina total transportat prin suprafa este diferit
de zero6 spunem c suprafaa este strbtut de un curent electric de conducie.
a1 b1
"ig.-
1.1.1.1 Intensitatea curentului electric
4aportul dintre sarcina total ; transportat printr6o suprafa i intervalul de timp t
necesar reprezint valoarea medie a curentului prin suprafaa respectiv5
t
Q
I

=
,-1
<a limit, c$nd t=, obinem valoarea instantanee sau momentan a curentului5
dt
dQ
t
Q
i
t
=

=
=
lim
, >)? ,@1
)desea n loc de valoarea curentului electric se folosete termenul de (intensitatea curentului
electric+.
Dac valoarea momentan a curentului este constant n timp, atunci curentul se numete
continuu ,c.c.1A n caz contrar curentul se numete variabil.
3nitatea de msur a curentului este amperul ,)1. )mperul este unitatea fundamental BC
pentru electromagnetism. &u aDutorul lui se definete unitatea de msur a sarcinii electrice,
prin relaia
-& 9 -)..-s
1.1.1.2 Densitatea curentului de conducie
Cntensitatea curentului electric este o mrime global. n anumite situaii este necesar s
caracterizm local procesul de conducie. Eentru a defini o mrime local corespunztoare, se
mparte suprafaa strbtut de curent n mici suprafee B i se calculeaz curentul prin
acestea.
ntr6un interval de timp t suprafaa B va fi strbtut de p.m.s. anterior coninui n
cilindrul de lungime ,v
d
Ft1 din st$nga suprafeei B ,"ig.@1. Barcina ; transportat de
acetia prin suprafaa B are expresia
1 , t v S q n Q
d
=
,01
@
"ig.@
unde n este concentraia volumic a p.m.s., : este sarcina unui purttor mobil, iar v
d
este
viteza medie a p.m.s. ,corespunde micrii ordonate, de unde denumirea de vitez de transport
sau de drift1.
&urentul prin suprafaa B este deci
( )
S v q n
t
Q
i
d S
=

,G1
4aport$nd acest curent la suprafaa respectiv obinem o densitate de curent
( )
d v d
S
v nqv
S
i
J = =

=

,H1
unde cu
v
9 n: s6a notat densitatea volumic a sarcinii p.m.s..
Iom defini o mrime vectorial %, av$nd modulul %, iar direcia i sensul aceleai cu ale
vitezei de drift v
d
5
d
v
d v v q n J = =
,J1
)ceast mrime, care caracterizeaz local transportul de sarcin electric, se numete
densitatea curentului de conducie. <iniile de c$mp ale vectorului % se numesc linii de curent
i ele corespund traiectoriilor p.m.s.. Dac la conducie particip mai multe tipuri de purttori
mobili de sarcin electric, spre exemplu goluri i electroni ,ca n cazul unui semiconductor1,
rel.,J1 devine

+
+
+ = v v J
unde
8
,
6
sunt densitile de sarcin corespunztoare celor dou tipuri de purttori, iar v
8
i
v
6
sunt vitezele de drift respective.
n rel.,01 am presupus c suprafaa B este perpendicular pe micarea p.m.s.. Dac normala
la B face un unghi arbitrar cu viteza p.m.s., atunci
) cos t v S ( q n Q
d
=
,
respectiv
( )
S J S J S nqv i
d S
= = =

cos cos
unde B9B.n, n fiind normala la suprafaa B ,n sensul de deplasare al p.m.s. prin B1.
&urentul prin suprafaa B se poate deci exprima n forma

=
=
N
k
k k
S J i
-
,
unde %
K
este densitatea de curent ntr6un punct al suprafeei B
K
. <a limit, c$nd N, B
K

ds, obinem
ds J i
S
=

,/1
0
&urentul printr6o suprafa reprezint fluxul densitii de curent prin acea suprafa.
Dac % are aceiai valoare n punctele suprafeei, spunem c curentul este uniform
distribuit pe acea suprafa. )tunci
S J i =
, respectiv
S
i
J =
,.1
&onductoarele a cror dimensiuni transversale sunt mult mai mici dec$t cele
longitudinale, se numesc conductoare filiforme. Eentru astfel de conductoare se admite o
distribuia uniform a curentului pe seciunea transversal.

1.1.2 Legea conservrii sarcinii electrice
*xperina arat c sarcina electric a unui sistem izolat rm$ne constant 7 principiul
conservrii sarcinii electrice. )ceasta nseamn c dac ntr6o regiune apare un exces de
sarcin electric, ntr6o alt regiune trebuie s apar un deficit de sarcin de acelai semn i de
aceiai mrime cu prima. )ltfel spus, dac ntr6o regiune a sistemului apare o sarcin electric
de un anumit semn, ntr6o alt regiune trebuie s apar o sarcin de aceiai mrime cu prima i
de semn opus.
"orma integral a legii5
&onform acestui principiu, un transport de sarcin electric printr6o suprafa nchis , sub
forma unui curent electric, trebuie s determine o modificare a sarcinii totale din interiorul
suprafeei respective. )cest fapt reprezint legea conservrii sarcinii electrice, cu urmtorul
enun5
&urentul de conducie total care strbate o suprafa nchis arbitrar este egal, i de semn
opus, cu viteza de variaie a sarcinii libere totale ; din volumul delimitat de suprafaa
respectiv

=
dt
dQ
ds J
,-1
!embrul st$ng reprezint curentul total prin suprafaa nchis , iar ; sarcina total din
interiorul acesteiA elementul de suprafa ds este orientat ctre exteriorul suprafeei ,"ig.-1. B
presupunem c sarcina total ; din interiorul lui este pozitiv i c are loc un transport de
sarcin pozitiv prin ctre interiorA atunci %.dsL=, iar d; M=, deoarece sarcina total din
interiorul lui crete. Eentru a pune n acord aceste semne, n membrul drept al rel.,-1 este
necesar un (6(.
"ig.- "ig.@
Bpre exemplu, n "ig.@ este reprezentat un condensator iniial ncrcat, care se descarc printr6
un conductor metalic care unete cele dou armturi ale sale. &onductorul este strbtut de un
G
curent electric a crui intensitate este egal cu viteza de variaie a sarcinii nchise de suprafaa
, i9 6d;Ndt.
"orma integral pentru medii n repaus5
Dac sarcina din volumul nchis de este repartizat volumic, cu densitatea de volum
v
,
relaia ,-1 devine

=
v
v
dv
dt
d
ds J
,@1
Eentru medii n stare de repaus sarcina electric din interiorul lui poate varia numai prin
variaia local a lui
v
i deci relaia precedent se poate scrie n forma



=
v
v
dv
i
ds J
,01
)plic$nd membrului st$ng teorema lui Oauss62strogradsKi, obinem
t
J div
v


=
,G1
care reprezint forma local a legii conservrii sarcinii electrice pentru corpuri n repaus.
"orma integral pentru medii n micare5
Eentru corpuri n micare suprafaa trebuie considerat ca fiind ataat acestor corpuri, adic
n micare odat cu ele. )tunci derivata n raport cu timpul din membrul drept al legii se
efectuaez dup relaia
dv v div
t
dv
dt
d
v
v
v
v
v


= 1 ,
unde v este viteza de deplasare a corpurilor. )plic$nd termenului al doilea din membrul drept
teorema lui Oauss62strogradsKi i nlocuind rezultatul n ,@1 obinem



= +
v
v
v
dv
i
ds v J 1 ,
, ,H1
respectiv
t
v J div
v
v


= + 1 ,
. ,J1
Be observ c fa de cazul mediilor n repaus, la densitatea curentului de conducie se mai
adaug un termen, %
c
9
v
v, determinat de deplasarea corpurilor ncrcate electric, numit
densitatea curentului de convecie.
"orma local pentru suprafee de discontinuitate
Dac exist suprafee de discontinuitate pentru %, ca de exemplu suprafaa de separaie
a dou medii condcutoare diferite, atunci formele locale gsite anterior nu mai sunt valabil.
n astfel de situaii trebuie s evalum integrala din membrul st$ng al rel.,-1 pe o suprafa
nchis de forma unui cilindru plat, cu bazele (mulate+ pe cele dou fee ale suprafeei de
discontinuitate, aa cum am procedat i n cazul legii fluxului electric ,"ig.01.
H
"ig.0
Dac ne referim la cazul mediilor n repaus, obinem
t
J J J J n
v
n n


= =
- @
- @ -@
1 ,
,/1
unde %
-n
, %
@n
sunt componentele normale ale vectorului % ntr6un punct al suprafeei de
discontinuitate B
-@
.

1.1.3 Legea conduciei electrice
ntr6un conductor metalic omogen, n care exist un c$mp electric, micarea electronilor liberi
sub aciunea forei "9:*, : fiind sarcina electronului, const dintr6o succesiune de accelerri,
urmate de ciocniri neelastice cu ionii fici ai reelei cristaline. )ceast micarea este
asemntoare cu rostogolirea unei bile metalice n Dosul unei scri de beton, sub aciunea
c$mpului gravitaional, rico$nd din treapt n treapt. Dac urmrim, spre exemplu,
deplasarea punctului de contact cu treptele scrii, constatm c el se deplaseaz cu o vitez
constant. )nalogul acestei viteze n cazul conduciei este viteza de transport sau de drift v
d
,
n direcia c$mpului electric i n sens contrar acestuia. )ceast micare Puniform+ fiind
imprimat de c$mpul electric din conductor, viteza de drift va fi proporional cu intensitatea
c$mpului electric,
E v d =
,-1
&onstanta de proporionalitate , numit mobilitate, depinde de tipul p.m.s. i de material.
nlocuind aceast relaie n expresia densitii de curent, obinem5
E v J
v
d
v
= =
respectiv
E J =
,@1
unde 9n:9
v
este o constant de material, numit conductivitate electric. 4elaia ,@1
poart numele de legea conduciei electrice, sau forma local a legii lui 2hm i are urmtorul
enun5
ntr6un punct arbitrar dintr6un mediu conductor omogen densitatea curentului de conducie
este proporional cu intensitatea c$mpului electric din acel punct.
<egea conduciei electrice este o lege de material.
3nitatea de msur BC a conductivitii este >?9>%?N>*?9,)m
6@
1N,Im
6-
19,)NI1m
6-
. 3nitatea
IN) se numete ohm ,1, astfel c >?9,m1
6-
. Cnversul ohm6ului se numete siemens ,B1 i
deci >?9BNm. n practic se folosete i inversul lui , 9-N, numit rezistivitate electric.
3nitate de msur BC pentru este m. n unele tabele este dat n mm
@
Nm. 4elaia de
conversie este -mm
@
Nm. 9 -.-=
6J
m
@
Nm9-=
6J
m.
J
!icarea p.m.s. poate avea loc i sub aciunea altor (fore+ dec$t cea electric5 diferene de
concentraie ntre capetele conductorului ,(gradieni+ de concentraie1, diferene de
temperatur ,(gradieni+ termici1, .a.. *fectul acestor fore neelectrice este n cele din urm
un curent electric, la fel ca i n cazul c$nd curentul era datorat c$mpului electric. Ne putem
imagina un c$mp electric *
i
care determin un curent n conductorul respectiv identic cu cel
determinat de cauzele neelectriceA acest c$mp de sorginte neelectric se numete c$mp
imprimat. !icarea p.m.s. ntr6o surs este posibil tocmai existenei n regiunea sursei a unui
c$mp imprimat. Eentru astfel de situaii legea conduciei are expresia
) E E ( J
i
+ =
,01
3n conductor este5
omogen dac este constant n orice punct ,n caz contrar este neomogen1A
liniar dac independent de * ,n caz contrar este neliniar1A
izotrop dac nu depinde de direcia lui * ,n caz contrar este anizotrop1
*vident, aceleai criterii se refer i la .
&onductivitatea, respectiv rezistivitatea, depinde n general de temperatur. Dac notm cu
=

valoarea rezistivitii la o temperatur de referin
=
, atunci pentru o temperatur apropiat
de temperatura de referin este valabil dependena liniar
1? , - >
= =
+ =

,G1
unde este coeficientul termic al rezistivitii, de asemenea o constant de material. Eentru
unele materialele M= ,materiale E& 6 Eositive hermal &oefficient1A pentru altele L=
,materiale N&1.
n general, dependena de temperatur a rezistivitii reprezint un fenomen nedorit, ntruc$t
duce la modificarea parametrilor elementelor de circuit, n special a celor semiconductoare.
Ee de alt parte, acest fenomen poate fi folosit pentru realizarea unor senzori de temperatur.
3n astfel de senzor este termistorul, care este un rezistor realizate dintr6un oxid metalic av$nd
cu circa un ordin de mrime mai mare dec$t al metalelor.
)E<C&)QC) -. B se deduc legea lui 2hm, u94i
"ig.-
4ezolvare. Ne vom referi la un conductor filiform, de lungime l, seciune transversal B i
conductivitate ,"ig.-1. Eresupunem conductorul parcurs de curentul i. Erin ipotez % este
uniform, iar din legea conduciei electrice rezult c i *. )tunci
S J i . =

l E u . =
unde u este tensiunea de la capetele conductorului. nlocuind % i * din aceste relaii n legea
conduciei, obinem
l
u
S
i
=
respectiv
Ri i
S
l
u =

=
unde s6a notat cu 4 rezistena electric a poriunii respective de conductor,
/
S
l
S
l
R

=

=
3nitatea de msur a rezistenei este ohm6ulA -9-IN-).
-.-.G. Legea transformrii energiei n conductoarele parcurse de cureni
electrici
ntr6un conductor, prin ciocniri neelastice repetate cu ionii reelei cristaline, purttorii mobili
de sarcin transfer energie acestor ioni, mrind astfel energia intern a conductorului. &a
urmare, are loc o transformare a energiei c$mpului electric n cldur, manifest prin creterea
temperaturii conductorului. )cesta este efectul %oule7<enz, sau efectul termic al curentului
electric, sau nc, efectul electrocaloric.
<ucrul mecanic efectuat de forele electric pentru a deplasa o sarcin : pe o distan l
n conductor are expresia
l E q l F L = =
,
iar puterea corespunztoare este
d
t t
v E q
t
l
E q
t
L
p =

=
= =
lim lim
unde v
d
este viteza de drift. Dac ne referim la purttorii mobili dintr6un element de volum,
obinem
( ) ( ) ( )dv J E dv v E v E dv p d
d
v
d
v v
= = =
,

v
fiind densitatea p.m.s. 4aportul
E J
dv
dp
p
v
v
= =
reprezint puterea corespunztoare deplasrii p.m.s. din unitatea de volum a conductorului, i
care se regsete sub form de cldur. *fectul electrocaloric al curentului electric este
guvernat de legea transformrii energiei n conductoare parcurse de cureni electrici, cu
urmtorul enun5

*nergia disipat sub form de cldur, n unitatea de timp i n unitatea de volum a unui
conductor parcurs de curent, este dat de produsul scalar dintre densitatea de curent i
intensitatea c$mpului electric5
E J p
v
=
>RNm
0
? ,-1
Qin$nd cont de legea conduciei electrice, mai obinem dou relaii echivalente,
@ @
J E p
v
= =
,@1
Euterea disipat n ntreg volumul conductorului se obine prin integrare pe volumul
respectiv 5

= =
v v
v
dv E J dv p P
, ,01
&ldura dezvoltat n intervalul t 9 t
@
6 t
-
n ntreg volumul conductorului se obine
integr$nd E pe intervalul de timp respectiv5
dt dv E J dt P Q
t
t v
t
t

= =
@
-
@
-
,G1
.
Eentru conductoarele la care % este constant pe seciunea transversal, aa cum este
cazul la conductoarele filiforme,

( ) i u l S
l
u
S
i
V JE P . = = =
, ,H1
sau, in$nd cont de legea lui 2hm,
R
u
Ri P
@
@
= =
,J1
Dac curentul este constant n timp ,c.c.1, atunci cldura dezvoltat n intervalul t9t
@
6
t
-
are expresia
t
R
U
t RI t I U Q
@
@
= = =
,/1
nclzirea mediilor conductoare parcurse de curent electric limiteaz puterea maxim a
dispozitivelor, aparatelor i mainilor electrice. Ee de alt parte, efectul termic are i multe
aplicaii tehnice5 iluminatul cu incandescen, radiatoare electrice, cuptoare electrice,
siguranele fuzibile etc.
)E<C&)QC) -. 3n conductor filiform este parcurs de curentul constant C ,"ig.-a1.
Eresupun$nd c temperatura mediului ambiant rm$ne constant, s se calculeze temperatura
conductorului. Be presupun cunoscute urmtoarele mrimi5 aria suprafeei laterale a
conductorului B
l
A lungimea lui lA masa conductorului mA cldura specific cA rezistivitatea A
coeficientul global de transmisie a cldurii de la conductor la mediul ambiant .
a1 b1
"ig.-
4ezolvare. "ie
c
temperatura conductorului la un moment arbitrar t i
a
temperatura
mediului ambiant. Silan energetic pentru intervalul de timp dt conduce la relaia
( ) t d S d c m dt I R
a c l c
+ =
@
,
n care membrul st$ng reprezint cldura degaDat n conductor prin efect %oule6<enz, primul
termen din membrul drept reprezint partea din aceast cldur care mrete energia intern a
conductorului determin$nd astfel creterea temperaturii acestuia, iar cellalt termen, partea
din cldura produs care se transfer mediului ambiant.
Not$nd cu 9
c
6
a
supratemperatura conductorului fa de mediul ambiant i in$nd cont
c d 9 d
c
,
a
fiind constant, ecuaia de mai sus devine
c m
I R
c m
S
t d
d l
@
=

)ceasta este o ecuaie diferenial neomogen, de ordinul unu. Eresupun$nd c temperatura


iniial a conductorului este cea a mediului ambiant, condiia iniial este ,=19=. &u aceasta,
soluia ecuaiei este
( ) ( ) ( ) [ ]

=
t
e t -
,.1
T
unde
l
S
c m

=
,T1
este constanta de timp a procesului tranzitoriu termic. Bupratemperatura crete exponenial
n timp, ating$nd practic dup ,06H1 constante de timp valoarea staionar ,"ig.-b1
( )
@
@
@
@
1 , aJ
S
JS
S
l
S
RI
l l

=
,-=1
unde a este raza seciunii transversale a conductoruluiA expresia este valabil i n c.a., dac
prin C nelegem valoarea efectiv a curentului. Be observ c temperatura final a
conductorului depinde de urmtorii factori5
coeficientul global de transmisie al cldurii ctre mediul ambiant A
rezistivitatea materialului A
raza seciunii transversale aA
ptratul densitii ea de curent %.
Eentru conductoare din acelai material, cu aceiai raz i n aceleai condiii de transfer a
cldurii ctre mediul ambiant, temperatura staionar este determinat de ptratul densitii de
curent. Ialorile recomandate ale acestei mrimi sunt date n tabelele de specialitate. Bpre
exemplu, pentru bobinele unui transformator de reea de mic putere, realizate din s$rm de
cupru izolat cu email ,&u*m1, se recomand o densitate de curent %9,-U01 )Nmm
@
. Erintre
datele de proiectare figureaz i mrimea curentului, astfel c dup ce s6a ales o valoare
pentru % se poate determina diametrul s$rmei de bobinaD5 B9CN%9d
@
NG, de unde d9@s:rt,CN,%11.
2 valoare mai mic pentru % nseamn o temperatur mai mic, dar i un diametru al s$rmei
mai mare, deci un gabarit al bobinei mai mare i un cost mai mare datorit unui consum mai
mare de &u. Ee de alt parte, un % ales ctre limita maxim conduce la o temperatur
staionar mai mare, o solicitare mai mare a izolaiei i o durat de via mai mic a
componentei. n schimb, diamentrul s$rmei este mai mic, bobina va avea un gabarit mai mic
i va fi mai ieftin. Eroiectantul trebuie s gsesc un compromis ntre aceste tendine
divergente, n funcie de datele economice i de fiabilitate ale proiectului.
1.2 Curentul continuu.
Daca tensiunea aplicata la capetele unui circuit este constanta , curentul electric care se
stabileste prin acesta va fi cu atit mai mare cu cit rezistenta pe care o opune circuitul la
trecerea curentului ,rezistenta electrica a circuitului,notata cu 4 1va fi mai mica.
Cntensitatea curentului rezultat este egala cu tensiunea aplicata la capetele circuitului
respectiv impartita la rezistenta acestuia.
C93N4
3nitatea de masura pentru rezistenta electrica este numita ohm ,dupa numele fizicianului
german O.B.2hm.
Diversele materiale ,substante opun rezistente diferite la trecerea curentului electric
,rezistivitatea fiind o caracteristica a acestora.Bunt cunoscute ca fiind cele mai bune
conducatoare de electricitate metalele,evidentiindu6se dintre acestea argintul,aurul,cuprul si
aluminiul.Ee de alta parte materiale cum sunt sticla, portelanul,cauciucul,masele plastice ori
anumite textile ,bumbacul,matasea1 se opun trecerii curentului electric,avind o valoare extrem
de mare a rezistentei electrice ,fiind numite materiale izolante sau dielectrice.
-=
*nergia electrica ,notata cu R sau *1 pe care o furnizeaza o sursa de curent continuu
este direct proportionala cu cantitatea de electricitate , ; 1 care circula prin circuitul exterior
si tensiunea electrica de la bornele sursei ,notata cu 3 1.
R9;V3
Dar cantitatea de electricitate este egala cu produsul dintre intensitatea curentului
electric ,notata cu C 1 si timpul , notat cu t 1 cit circula acesta .atunci avem o alta forma
importanta de exprimare a energiei5
R93VCVt
Euterea electrica ,notata cu E 1furnizata de o sursa de curent continuu reprezinta
energia electrica debitata in unitatea de timp,ea fiind matematic egala cu energia electrica
impartita la timpul cit dureaza respectivul proces5
E9RNt93VC
Euterea electrica se masoara in 'ati ,R1 ,iar energia electrica se masoara in 'ati6
secunda,Rs1.
Daca acestea sunt unitatile de masura definite in electricitate,in energetica ,elctricitatea
curentilor tari1 in cdrul anumitor marimi fizice se utilizeaza aproape exclusiv multimii ai
unitatilor de masura.)stfel pentru energia electrica se utilizeaza multiplul 'att6ului , KR 1,
respectiv multiplul unitatii de timp ,ora , notata cu simbolul h 1.
)stfel se folosesc pentru masurarea puterii electrice5
- KR9-=== RA - !R9-=== WRA - OR9-=== !R ,
Car pentru masurarea energiei electrice similar avem5
- KRh 9 -=== RhA - !Rh9-=== KRhA - ORh9-=== !RhA - Rh9-=== ORh
Euterea si energia electrica consumate de catre un receptor se exprima prin aceleasi
formule ,luindu6se tensiunea aplicata la bornele aparatului respectiv si curentul care circula
prin acesta.3n bec electric a carui putere este de J= R ,tensiunea de alimentare fiind de @@=
I ,va fi parcurs de un curent de =,@/0 ) si va consuma intr6o ora o cantite de energie electrica
de J=Rh,in zece ore J==Rh , iar in cincizeci de ore o cantitate de energie de 0===Rh adica
0KRh. Daca este inlocuit cu un bec de G= R, acesta va fi parcurs de un curent de =,-. ) si va
consuma intr6o ora =,=G KRh ,in zece ore =.G KRh , iar in cincizeci de ore @ KRh.
3n bec cu o putere de J= R ,a crui tensiune de alimentare este de doua ori mai
mica,adica --= I ,va avea un efect luminos similar cu primul ,dar va fi parcurs de un curent
de doua ori mai mare , =,GH ) 1.*ste important sa observam prin prisma acestui exemplu ca
pentru ca sa transport aceeasi cantitate de putere electrica la un anumit aparat electric
receptor,la o tensiune electrica inDumatatita ,voi avea o dublare a valorii intensitatii curentului
electric in circuit.)ceasta observatie este deosebit de utila in a Psurprinde P tainele cursului in
continuare.
Ee de alta parte trecind printr6o rezistenta electrica,curentul electric provoaca un
fenomen termic,ducind la incalzirea acestuia.*nergia electrica se transforma in energie
termica.&antitatea de energie electrica care se transforma in caldura este direct proportionala
cu rezistenta,patratul curentului care circula prin acesta si timpul cit circula5

R94VCX Vt
1.3 Curentul alternativ.
<egile curentului electric alternativ sunt mai complexe comparativ cu cele de la
curentul continuu ,dar sunt asemanatoare.Eractic legile curentului electric continuu sunt o
--
particularitate a celor de la curent alternativ daca tinem seama ca ,curentul este un curent
alternativ de frecventa nula.
)m vazut ca o rezistenta introdusa intr6un circuit de curent continuu se opune trecerii
curentului electric prin ea.Cntr6un circuit alimentat cu curent alternativ se intimpla intr6o prima
analiza acelasi lucru.)plicind o tensiune la capetele unei rezistente ,curentul care va circula
prin aceasta va fi cu atit mai mic cu cit rezistenta are valoare mai mare.4ezistenta electrica a
unei rezistenta depinde numai de caracteristicile sale fizice,fiind independent de frecventa
curentului.ensiunea aplicata rezistentei si curentul prin aceasta vor trece simultan prin
valoarea maxima si valoarea zero,vor avea tot timpul acelasi sens,si isi vor schimba sensul in
acelasi moment.
&a si la curentul continuu,curentul care circula prin rezistenta,numit curent activ ,va fi5
C93N4
Daca aplicam insa o tensiune alternativa unei bobine,curentul electric alternativ care va
circula prin aceasta va da nastere unui cimp magnetic alternativ ,care va induce in spirele
bobinei o tensiune electromotoare.)re loc fenomenul de autoinductie 7tensiunea
electromotoare este indusa in spirele bobinei chiar de catre cimpul magnetic creat de curentul
care circula prin bobina.ensiunea electromotoare de autoinductie se opune variatiei
curentului prin bobina.&ind tensiunea aplicata bobinei are valoarea maxima,curentul are
valoarea zero,apoi, pe masura ce valoarea tensiunii scade ,valoarea curentului creste,pentru a
aDunge la valoarea sa maxima atunci cind tensiunea a aDuns la valoarea zero.ensiunea isi
schimba sensul si incepe sa creasca din nou,iar curentul incepe sa scada spre zero,aDungind la
valoarea zero in momentul in care tensiunea aDunge la valoarea sa maxima,dar cu sensul
schimbat.&urentul care circula prin bobina este defazat cu T=Y in urma tensiunii aplicata
acesteia.
2 bobina este cararterizata prin inductanta sa.)ceasta este o marime fizica,caracteristica
bobinei respective,,a carei valoare depinde de numarul de spire a bobinei ,diametrul
spirelor,lungimea bobinei,materialul din care este confectionat miezul acesteia,forma bobinei
si este notata cu litera < .
2 bobina introdusa intr6un circuit de curent alternativ,ca si o rezistenta, se opune trecerii
curentului electric.Bpre deosebire insa de rezistenta,in cazul unei bobine opozitia depinde nu
numai de valoarea inductantei acesteia,ci si de frecventa curentului.)plicind o tensiune
alternativa la capetele unei bobine ,curentul care circula prin aceasta va fi cu atit mai mic cu
cit frecventa curentului este mai mare.
Cn circuitul de curent alternativ bobina va fi caracterizata printr6o marime numita
reactanta ,a carei valoare depinde atit de valoarea inductantei bobinei,cit si de frecventa
curentului.4eactanta se noteaza cu litera Z si se masoara in ohmi ,[1,la fel ca si rezistenta.
4eactanta unei bobine se numeste reactanta inductiva ,se noteaza cu Z< ,si este egala
cu5
Z<9@\f<
&urentul care circula prin bobina , numit curent inductiv , se exprima astfel5
C<93NZ<93N@\f<
)tunci cind frecventa este foarte mare,reactanta bobinei va fi de asemenea foarte
mare,iar curentul prin bobina foarte mic,practic neglilabil.
Cn cazul in care tensiunea aplicata bobinei este continua ,frecventa f9= 1,curentul care
circula prin aceasta va fi de asemenea continuu,cimpul magnetic nu va mai fi variabil in timp
iar in bobina nu va mai avea loc fenomenul de autoinductie.4eactanta bobinei este practic
-@
zero si valoarea curentului care circula prin aceasta va depinde numai de rezistenta
conductorului din care este confectionata bobina.
Daca alicam acum o tensiune alternativa unui condensator,la inceput,cind acesta este
descarcat,curentul va fi maxim si condensatorul se incarca.Ee masura ce tensiunea creste
curentul de incarcare scade,pina in momentul cind tensiunea aDunge la valoarea maxima,cind
curentul aDunge la valoarea zero.ensiunea incepind sa scada,condensatorul incepe sa se
descarce si curentul incepe sa creasca,deacum cu sensul schimbat.Ee masura ce tensiunea
scade ,curentul de descarcare creste si atinge valoarea maxima in momentul in care tensiunea
a atins valoarea zero.&urentul care circula prin condensator este defazat inaintea tensiunii
aplicata acestuia cu T=Y .
3n condensator este caracterizat prin capacitatea sa.)ceasta este o marime fizica
,caracteristica condensatorului,a carei valoare depinde de suprafata placilor,armaturilor 1
acstuia,distanta si materialul dintre ele,forma lor si este notata cu &.
Bpre deosebire de bobina ,curentul prin condensator va fi cu atit mai mare cu cit
capacitatea acestuia va fi mai mare si cu cit frecventa curentului va fi mai mare.Cn circuitul de
curent alternativ ,condensatorul va fi caracterizat prin reactanta sa ,a carei valoare depinde de
valoarea capacitatii condensatorului si de frecventa curentului.4eactanta unui condensator se
numeste reactanta capacitiva ,se noteaza cu Zc si este egala cu5
Zc9-N@\f&
&urentul capacitiv va fi in mod similar exprimat astfel5
Cc93NZc93@\f&
Daca tensiunea de alimentare este continua ,prin circuitul in care este montat un
condensator,nu va mai circula nici un curent."recventa fiind zero ,reactanta condensatorului
este infnita.Eentru curentul continuu,materialul izolant dintre placile condensatorului
constituie o intrerupere a circuitului.Daca tensiunea este insa alternativa,condensatorul se
incarca si se descarca periodic,cu o frecventa egala cu a tensiunii aplicate si prin circuit se va
stabili un curent electric.
Cn circuitele reale nu avem insa numai reactante inductive ori numai reactante
capacitive,ci ambele feluri insotite de rezistente.&urentul capacitiv este defazat cu T=Y
inaintea tensiunii,iar curentul inductiv cu T=Y in urma acesteia,cei doi curenti fiind defazati
intre ei cu -.= Y .Daca cei doi curenti sunt egali , ei practic se compenseaza ,suma lor fiind
egala cu zero.4eactanta capacitiva are un efect contrar celei inductive.Daca intr6un circuit
avem inseriate o reactanta inductiva si una capacitiva,reactanta rezultanta va fi5
Z9Z<6Zc
Daca in circuitul respectiv ,in serie cu reactantele,avem si o rezistenta,aceasta impreuna
cu reactanta constituie impedanta circuitului.Cmpedanta se masoara tot in ohmi ,[1 si se
noteza cu ] .4ezistenta se considera decalata cu T=Y fata de reactanta si impedanta circuitului
se va determina geometric.

]X 94X 8 ZX 94 X 8 ,Z< X7ZcX1
&urentul in circuitul astfel compus din capacitate,inductanta si rezistenta va fi5
C93N]
-0
&urentul in acest caz este defazat fata de tensiune cu un unghi ^ ,a carui valoare depinde
de rezistentele si reactantele din circuit.
3n curent care este in faza cu tensiunea este un curent activ ,iar un curent care este
defazat cu T=Y fata de tensiune ,inaintea sau in urma acesteia1,este un curent reactiv.
&onceptul de valoare efectiv ,eficace1 a unei tensiuni sau curent alternativ sinusoidal, este
legat de puterea transferat de aceste mrimiA cu alte cuvinte, prin intermediul valorilor
efective, puterile asociate mrimilor de c.a. ,)&1 pot fi comparate, ca i cele asociate
mrimilor de c.c. ,D&1.
Din punct de vedere fizic, valoarea efectiv a unui curent alternativ, este valoarea unui curent
continuu care produce, pe o aceeai rezisten, acelai efect termic, ca i curentul alternativ
care o parcurge.
!atematic, valoarea efectiv, , a unei mrimi periodice este dat de5
n cazul particular al unei mrimi alternative sinusoidale date de ,
expresia anterioar conduce la5
Be poate scrie deci5
Din punct de vedere grafic, valoarea efectiv este proporional cu aria mrginit de curba ce
reprezint evoluia n timp a ptratului mrimii alternative, aa cum se vede n figura
urmtoare.
"igura G 6 4eprezentarea grafic a calculului valorii efective
Ialoarea efectiv a unei mrimi depinde de amplitudinea mrimii, de forma de und a
acesteia, dar nu depinde de frecvena acesteia, nici de faza iniial ,integrarea se face pe o
perioad, indiferent c$t este valoarea acesteia, sau alegerea ei1.
*fectuarea calculelor matematice cu marimi alternative sinusoidale este extrem de
laborioasa si necesita matematici superioare,motiv pentru care ne restringem la a analiza
fenomenul electric prin prisma reprezentarilor vectoriale,care sunt mult mai facile si prezinta
modele de lucru utilizate si in calcule mecanice.
-G

3
m
C
m
S
)
Z
_
Diagram vectorial, fazorial, a mrimilor sinusoidale i si u
"ixam directia si sensul vectorului care reprezinta tensiunea.2data acestea
stabilite,directia si sensul vectorului care reprezinta curentul,se va lua fata de acest
vector,considerat vector origine.<ungimea vectorilor respectivi reprezinta la o anumita scara
aleasa de noi ,valoarea eficace a tensiunii si curentului.3nghiul format de cei doi vectori
reprezinta unghiul de defazaD dintre tensiune si curent.
3n sistem trifazat de tensiuni alternative sinusoidale, poate fi privit ca reuniunea a 0
surse monofazate alternative sinusoidale
"igura H 6 0 surse monofazate alternative sinusoidale
Bchema din figura de mai sus se poate redesena sub forma simplificat din figura
urmtoare5
"igura J 6 Burs trifazat alternativ sinusoidal
&onductoarele -, @ i 0 se numesc conductoare de fa, iar conductorul se
numete conductor de nul.
)a cum se va arta mai Dos, ntre bornele acestei surse trifazate vor apare 0 tensiuni
alternative sinusoidale, egale ca amplitudine.
Be consider cele trei ochiuri, aa cum se vede n figura de mai Dos.
-H
"igura / 6 Burs trifazat alternativ sinusoidal i ochiurile corespunztoare
` )plic$nd eorema a CC6a a lui Wirchhoff pe ochiul rou se obine
` )plic$nd eorema a CC6a a lui Wirchhoff pe ochiul verde se obine
` )plic$nd eorema a CC6a a lui Wirchhoff pe ochiul albastru se obine
nlocuind expresiile tensiunilor , i , rezult5
ensiunile dintre conductoarele de faz constituie un sistem trifazat de echilibrat de
tensiuniA amplitudinea acestuia este de mai mare dec$t a tensiunilor dintre faze i nul i
este n avans cu fa de acesta.
)ceste tensiuni dintre conductoarele de faz, , i , se numesc
tensiuni de linie, pe c$nd tensiunile dintre conductoarele de faz i conductorul de nul, ,
i , se numesc tensiuni de fa.
Dac nu exist riscul confuziei ntre valorile eficace i maxime, se definete modulul
tensiunilor de faz !
f
i al tensiunilor de linie !
l
. ntr6un sistem trifazat echilibrat, ntre cele
dou valori exist relaia5
!
l
9 !
f
Diagrama fazorial a amplitudinilor complexe a tensiunilor de faz i de linie este
reprezentat n "igura ., n care, pentru simplificare grafic, s6a presupus c faza iniial a
tensiunii de faz este nul, respectiv .
-J
"igura . 6 Diagrama fazorial a tensiunilor de faz i de linie ale unui sistem trifazat
2 surs trifazat echilibrat de tensiune, poate fi privit ca o reuniune a J surse
monofazate5
` ntre fiecare conductor de faz i nul, exist 0 surse monofazate care au valoarea
eficace ,tensiuni de faz1A
` ntre fiecare dou conductoare de faz, exist alte trei surse monofazate care au
valoarea eficace de ,tensiuni de linie1.

"igura T 6 4eprezentarea tensiunilor de faz i de linie ale unui sistem trifazat
ensiunile , i sunt tensiuni de faz, iar tensiunile , i sunt
tensiuni de linieA primele au valoarea eficace , celelalte au valoarea eficace .
Daca reprezentam acum vectorial tensiunile intr6o retea
trifazata,34,3B,3,reprezinta tensiunile de faza ,respectiv 34B , 3B , 34 sunt tensiunile
intre faze ,numite si tensiuni de linie.
Din punct de vedere al simbolurilor utilizate se pot in literatura de specialitate sunt
utilizate frecvent nu numai simbolurile clasice pentru tensiunile de faza 4B,B,4 ci in
aceeasi masura vom intilni pentru acestea si notatia 3-,3@,30 apoi din acestea derivind si
tensiunile de linie coeespondente 3-@,3@0,30-.
De asemenea este esential a intelege in cadrul reprezentarii vectoriale a tensiunilor
intr6o retea trifazata ca defazaDul tensiunilor este de -@=Y ,ori intr6o alta exprimare de @\N0 care
de altfel reprezinta impartirea ehilibrata a unui cerc la trei sectoare egale.
-/
)ceasta reprezentare sta la baza modelelor utilizate pentru intelegerea in profunzime
a sistemelor electrice trifazate care de fapt stau la baza intelegerii notiunilor primare de
energetica.Ee acest model se cladesc in continuare definirea unor marimi fizice din
electricitate precum si elemente fizice din acest domeniu pe care urmeaza sa le aprofundam in
continuare ,care sunt strins legate de producerea ,transportul,distributia si utilizarea energiei
electrice .
Cn cadrul expunerilor ce vor urma pentru intelegerea in esenta a notiunilor teoretice
si fizice ,practice1 legate de retele electrice, posturi de transformare si alte verigi ale
sistemului energetic ,este foarte importanta intelegerea modelului tensiunilor intr6un sistem
trifazat.
Cn sistem electric trifazat formulele aprofundate pentru o prima intelegere in curent
continuu,suporta doua esentiale modificari5
6una este cauzata de faptul ca suntem in curent alternativ unde dupa cum am precizat
apar defazaDe intre curent si tensiune,respectiv avem impedanta circuitului,care are ca si
variabile definite 4,<,& ,in conditiile unei frecvente de sistem de H= az.
6sistemul in care lucram este trifazat ,nu monofazat1 in care avem didactic exprimat
un sir de trei sisteme monofazate decalate echilibrat asa fel incit sa se inchida pe un cerc
geometric avind deci un defazaD intre ele egal cu @\N0.
u
-
t , 1
u
@
t , 1
u
0
t , 1
t
u
-
t , 1
u
@
t , 1
u
0
t , 1
t
Cntr6un circuit real exista deci atit rezistente cit si reactante.&urentul este defazat fata
de tensiune cu un unghi oarecare ^.&urentul C poate fi descompus in doua componente5una in
faza cu tensiunea ,care constituie componenta activa a curentului Ca si una defazata cu T=Y fata
de acesta ,care constituie componenta reactiva a curentului Cr .Be observa imediat ca5
Ca9C cos^ A Cr9C sin^ .
Euterea activa E in circuitul respectiv va fi5 E93Ca93icos^ ,
Car puterea reactiva ; in circuitul respectiv va fi5 ;93Cr93isin^.
-.
0
@
0
@
0
@
3
-
3
0 3
@
3
-
3
0
3
@
*nergia activa si energia reactiva vor fi egale cu puterile corespunzatoare
,inmultite cu timpul cit sunt ele utilizate.
Be mai defineste insa si o putere care este rezultata din inmultirea tensiunii cu
curentul,numita putere aparenta ,care este notata cu B5

B93C deci B X 9EX 8 ;X
Euterea activa se masoara in 'ati ,R1 sau in Kilo'ati ,KR1,mega'ati ,!R1 etc.
Euterea aparenta se masoara in volt6amperi ,I)1 sau Kilovoltamperi,KI)1 ,
megavoltamperi ,!I)1, etc.
Euterea reactiva se masoara in volt6amperi reactivi ,Iar1 sau Kilovoltamperi reactivi
,KI)r1,megavolt6amperi reactivi ,!I)r1,etc.
Bimilar energia activa se masoara in Kilo'ati6ore,KRh1, mega'ati6ore,!Rh1 etc,iar
energia electrica reactiva se masoara in Kilovolt6amperi reactivi ore ,KI)r h1,etc.
Nu se defineste o energie electrica aparenta.Euterea electrica aparenta serveste
pentru a ne arata gradul de incarcare al generatoarelor,transformatoarelor etc., dar o energie
aparenta nu ar avea nici un sens.
Erin bobinaDul unui generator sau transformator circula curentul C. )cesta se
dimensioneaza pentru o anumita tensiune 3 si pentru un anumit curent C ,deci pentru o
anumita putere aparenta B .3n generator sau transformator care a fost dimensionat pentru o
anumita tensiune nominala 3n,iar bobinaDul sau pentru un curent nominal Cn,inseamna ca a
fost construit pentru o putere aparenta nominala Bn93n Cn. De aceea , puterea nominala la
generatoare si transformatoare se da in KI) , I), !I)1 ,fiind vorba de o putere aparenta.
<a motoarele electrice se indica puterea pe care o poate dezvolta motorul ,deci fiind
vorba de o putere activa se da in R, W',etc.
4aportul dintre puterea activa si puterea aparenta se numeste factor de putere ,cos
^1.
&os^9E,Euterea activa1 N B,Euterea aparenta1

. "actorul de putere este deci egal cu cosinusul unghiului de defazaD intre tensiune si
curent. Dintre doi consumatori care absorb din retea aceeasi putere activa ,dar nu si aceeasi
putere reactiva ,consumatorul care absoarbe o putere reactiva mai mare va incarca reteaua mai
mult decit celalalt.Euterea sa aparenta va fi mai mare,iar factorul de putere mai mic.
Cn cazul sistemelor de curenti trifazati,puterea activa va fi suma puterilor active pe
cele trei faze5

E90 3f C cos^9b0 3 C cos^
Bimilar puterea reactiva si puterea aparenta vor fi5
;90 3f C sin^ A B90 3f C
Bpre exemplu , puterea aparenta nominla Bn a unui generator trifazat cu tensiunea
nominala 3n si curentul nominal Cn va fi de Bn9b0 3n Cn.
-T