TEMA 1

ORGANIZAREA GENERAL A CORPULUI UMAN

I. Organizarea general a corpului uman
1. INTRODUCERE N ANATOMIE
ANATOMIA OMULUI este tiina care se ocup cu studiul formei i structurii
corpului uman. Taxonomic, ea face parte din grupa tiinelor biologice fundamentale.
Termenul de anatomie, deriv din dou cuvinte ,
- unul de origine latin ana inseamna prin,
- altul din greac tomein care au acelai inteles i inseamn a taia , a die!a.
Denumirea ei a luat natere i din termenul tehnic de a die!a, deoarece mult
vreme principala metoda de !e"!eta"e #i !$noa#te"e a corpului uman a fost die!%ia,
bisturiul devenind simbolul anatomiei macroscopice.
Acumularea datelor deinute prin disecii, despre forma i structura organismului
uman, a determinat la un moment dat sistematiarea lor, pun!ndu-se astfel baele
anatomiei de!"i&ti'e sau itemati!e. Aceasta se ocup cu descrierea analitic a
organelor pe care le grupea "n iteme #i a&a"ate. #oncomitent, necesitatea intelegerii
funcionarii prtilor componente ale corpului a dus la desprinderea din anatomie a
(i)io*o+iei care a devenit o tiint de sine stttoare.
,. -EGMENTELE CORPULUI UMAN
#orpul uman este alctuit din patru segmente$ !a&, +.t, t"$n!/i, mem0"e.
Ca&$* cuprinde$
ne$"o!"ani$* 1!$tia !"anian23 care preint organe moi %encefal& i oase
%temporale, parietale, frontal, etmoid, sphenoid, occipital&
'i!e"o!"ani$* %(a%a& care preint oase %oasele feei& i muchi %m. mimicii, m.
masticatori, m. limbii, m. extrinseci ai globilor oculari&
'
#apul cuprinde ma(oritatea organelor de sim i )*#. + susinut de coloana vertebral i
acoperit de pr. + prote(at de oasele craniului. ,a nivelul capului se afl organele de
debut ale aparatului respirator %nas, faringe, laringe& i ale aparatului digestive %cav.
bucal, faringe&. -rincipalele simuri care se regsesc "n organele aflate la nivelul capului
sunt$ vzul %ochi i nervi optici&, auzul %urechile i aparatul auditiv&, gustul %papilele
gustative de pe limb&, mirosul %neuronii specialiai din interiorul foselor naale&,
simul tactil, termic, dureros i de presiune %bue, piele&.
G.t$* %regiunea cervical& leag capul de trunchi. +l preint
"e+i$nea !e"'i!a*2 &ote"ioa"2 sau n$!a*a 1!ea(a3 alctuit din elementele
somatice$ oase %vertebre&, articulaii i muchi i
"e+i$ne !e"'i!a*2 ante"ioa"2 1+.t$* &"o&"i$4)i3. Aceasta, pe l!nga elemente
somatice %muchi, fascii, osul hioid& contine i organele g!tului repreentate de$
laringe, trahee, esofag, tiroida etc.
Oae*e +.t$*$i sunt$ - vertebrele cervicale C
1
-C
7
.
- osul hioid.
A"te"e*e +.t$*$i sunt$ - artera carotid %"n anul dintre trahee i m.
sternocleidomastoidian& / pe care se simte cel mai bine
pulsul.
- artera transversal.
- artera facial.
5ene*e +.t$*$i %cele mai importante&$ - vena ugular intern!
- vena ugular e"tern!
- vena facial.
0
M$#!/ii +.t$*$i6 - m. omo-hioidian!
- m. sternotirodian!
- m. digastric!
- m. serno cleido mastoidian%poiie oblic&!
- muchii circotirodieni.
Ca"ti*a7e*e +.t$*$i6 - cartilaul tiroidian!
- cartilaul cricoid.
#apul i g!tul alctuiesc impreuna e8t"emitatea !e(a*i!2 a !o"&$*$i.
T"$n!/i$* este format din trei pri suprapuse$
to"a!e
a0domen
&e*'i.
1n interiorul lor se gsesc !a'it2%i*e 'i!e"a*e, "n care se afl 'i!e"e*e6
to"a!i!2 sau coul pieptului este o parte din schelet, format din coaste, stern i o
parte din coloana vertebral. 1n cavitatea toracic se afl, ca organe principale,
inima i plm!nii. #avitatea toracica este desprit de cea abdominal prin
muchiul dia("a+m %muchi respirator&. #uprinde$
'. cavitatea pericardic.
0. cavitile pleurale situate "ntre foiele pleurei ce conin lichid pleural.
2. mediastinul %partea central a cavitii toracice&. + situate "ntre stern i
coloana v. i "ntre g!t i diafragm. 3nclude toate viscerele toracice, cu
excepia plm!nilor$ inima, esofagul, timusul, vasele sangvine mari.
a0domina*2 %adpostete organele$ stomac, ficat, veic biliar, intestine subire,
cea mai mare parte a intestinului gros&.
&e*'ian2 cuprinde veica urinar, partea terminal a intestinului gros i organele
genitale interne.

-ereii trunchiului sunt formai din elemente somatice$ oase, articulaii, muchi,
vase de s!nge, nervi. -eretele posterior al toracelui i abdomenului formea &ate*e.
Anterior i lateral se afla pereii antero-laterali ai toracelui i abdomenului. -eretele
anterior al toracelui conine glanda mamar. -eretele abdominal este strbtut "n partea
inferioar, la nivelul canalului inghinal de funiculul spermatic la brbat i ligamentul
rotund al uterului la femeie.
Mem0"e*e$
'. Mem0"e*e $&e"ioa"e se leag de trunchi prin !ent$"a !a&$*a"a 1!*a'i!$*a #i
omo&*at3. -artea liber a membrelor superioare este format din
o #ra 1/$me"$3,
o ante#ra 1"adi$ i !$0it$ 9 $*na3 #i
o m$n 1!a"&iene, meta!a"&iene, (a*an+e3.
0. Mem0"e*e in(e"ioa"e se leag de trunchi prin !ent$"a &e*'ian2 1oae !o8a*e3.
-artea liber a membrelor inferioare este alcatuit din trei pri$
o coaps 1(em$"3,
o gam#a 1ti0ia #i &e"one$ 9 (i0$*a3 #i
2
o picior 1ta"iene, metata"iene #i (a*an+e3.
II. %"e i planuri de referin ale corpului uman
#orpul uman, ca toate corpurile i obiectele din natur, este un !o"&
t"idimeniona* i ca atare preint trei a8e i trei &*an$"i spaiale principale. Axele de
regul exprim direcia spaiala, iar planurile se refer la seciunile convenionale sau
reale ale corpului.
A8e*e6
o a8$* 'e"ti!a* a$ *on+it$dina* strbate corpul "n lungimea sa i este
perpendicular pe sol.
o a8$* a+ita* a$ ante"o4&ote"io" corespunde grosimii corpului.
o a8$* t"an'e"a* strbate corpul de la st!nga la dreapta i exprim
obinuit limea corpului.
Din axele preentate, deriv ca termeni de direcie$ superior 4 inferior %cranial 4
caudal&, anterior 4 posterior %ventral 4 dorsal&, sinister 4 dexter %st!ng 4 drept&.
P*an$"i*e 4 se refer la seciunile corpului i fiecare din ele trece prin c!te doua
din cele trei axe principale$
o &*an$* ("onta* - este orientat paralel cu fruntea i trece prin axul
longitudinal i transversal. 1mparte corpul intr-o parte anterioar %ventral
- faa& si una posterioar %dorsal - spate&. De exemplu$ nasul este situat
anterior i coloana vertebral este situat posterior.
o &*an$* a+ita* - este perpendicular pe cel frontal, trec!nd prin axul
longitudinal i sagital. Trece prin mi(locul corpului ca un plan de simetrie.
De exemplu$ ochii sunt aeai lateral fa de nas.
o &*an$* t"an'e"a* 4 este perpendicular pe cel frontal i sagital i trece
prin axul sagital i transversal. 1mparte corpul "n partea superioar
%cranial - sus& i partea inferioar %caudal - (os&. De exemplu$ nasul este
situat superior fa de gura, iar genunchiul este situat inferior fa de old.

III. &omenclatur anatomic
o -$&e"io" a$ !"ania* - deasupra unui plan oriontal.
o In(e"io" a$ !a$da* - sub un plan oriontal.
o Ante"io" a$ ("onta* - "n faa unui plan frontal.
o Pote"io" a$ do"a* - "n spatele unui plan frontal.
o P"o8ima* - doar pentru membre$ 5mai6 apropiat de trunchi.
o Dita* - doar pentru membre$ 5mai6 deprtat de trunchi.
o Late"a* - 5mai6 deprtat de planul mediosagital.
o Media* - 5mai6 apropiat de planul mediosagital.
o 5o*a" - spre faa palmar a m!inii.
o P*anta" - spre talp.
E:EMPLU TOPOGRA;IE6 mem0"$* $&e"io" se refer la regiunea situat distal de
deltoid. 1n limba( formal, termenul mn se refer doar la portiunea de la "ncheietur "n
7
(os, inclu!nd degetele, dar exclu!nd bra tul si antebra tul . Astfel, "n anatomie termenii
mn, brat si membru superior nu sunt sinonime.
TEMA ,
A. NI5ELURILE DE ORGANIZARE ANATOMIC <I
;IZIOLOGIC
8rganismul uman este un sistem biologic complex ce cuprinde urmtoarele
nivele de organiare$ atomic, molecular, celular, al esuturilor, al organelor, al sistemelor
de organe.
Toate aceste structuri interacionea i realiea funciile vitale ale
organismului$
'. de "e*a%ie$ sistemul nervos, analiatorii, sistemul endocrin, sistemul osos,
sistemul muscular.
0. de n$t"i%ie$ sistemul digestiv, sistemul respirator, sistemul circulator, sistemul
excretor.
2. de "e&"od$!e"e$ sistemul reproducator masculin i feminin.
Ce*$*a - unitatea morfofunctional i genetic a organismelor vii. -rovine din
celula-ou %igot&.
=e$t$* / repreint o grupare de celule care au aceeai structur, form i
"ndeplinesc aceeai funcie.
O"+ane*e 4 sunt grupri de celule i esuturi care s-au difereniat "n vederea
"ndeplinirii anumitor funcii "n organism %ex$ inima, plm!nii, creier&.
A&a"ate*e #i iteme*e6
A&a"ate*e 4 sunt grupri de organe cu funcie principal comun, dei
structura lor morfologica este diferit. De exemplu$
1. aparatul locomotor este alctuit din oase, muchi, articulaii cu
funciile principale de susinere a corpului i locomoie.
'. aparatul digestiv cu funcia principal de digestie.
(. aparatul cardiovascular cu funcia principal de transport a
s!ngelui i limfei.
-iteme*e - sunt uniti morfologice i funcionale alctuite din organe
care au aceeai structur. )unt formate din acelai esut. De exemplu$
1. sistemul osos,
'. sistemul muscular,
(. sistemul nervos.
9
>. CELULA
1. De(ini%ie$ celula este unitatea structural, funcional i genetic a
organismelor vii. Din argumentele experimentale aduse de )ch:an i ;ircho: a reultat
teo"ia !e*$*a"2 baat pe trei principii fundamentale$
'. toate organismele vii sunt alctuite din una sau mai multe celule.
0. celulele repreint unitatea structural i funcional a lumii vii.
2. celulele provin din alte celule vii prin procesul de diviiune.
<tiina care studia structura i ultrastructura celulelor se numete !ito*o+ie.
,. ;o"ma !e*$*e*o"$ forma celulelor varia, fiind adaptat funciei pe care o
"ndeplinete celula. =orma iniial a celulelor este cea sferic, specific celulei-ou
%igotului&. #elulele musculare netede sunt fusiforme. cele striate devin cilindrice.
neuronul capt forma stelat de cele mai multe ori. celulele vaselor conducatoare din
plante au form tubular cu platouri ciuruite. unele, cum sunt celulele sanguine, ovulul
sau celulele cartilaginoase ii pstrea forma globuloas. >lobul rosu -
?. Dimeni$nea !e*$*e*o"$ ma(oritatea celulelor sunt microscopice, cu
dimensiuni medii de 0?-2?@. Aceste dimensiuni microscopice confer celulelor dou
avanta(e$ un raport crescut "ntre suprafaa i volum, care favoriea schimburi eficiente
"ntre celul i mediu i un volum restr!ns pe care nucleul "l poate controla. +xist celule
cu dimensiuni mai mari$ de ex.$ celula muscular striat poate avea lungime de ' mm-'0
cm, axonul neuronului poate depi 'm, ovulul A '??-0?? @ %?,'-?,0 mm&.
@. -t"$!t$"a !e*$*ei6
a. )em#rana celular*
- delimitea la exterior celula, separ!nd exteriorul de mediul su intern.
- asigur schimburile dintre celul i mediul su extern.
- are permeabilitate selectiv.
- este polariat electric.
- este excitabil.
- este organiat dup modelul moaicului fluid, fiind fosfolipide i proteine.
;o(o*i&ide*e sunt formate din 0 acii grai legai la un capt de o grupare fosfat.
Aceast compoiie confer polaritate fosfolipidelor, cele 0 capete ale moleculelor lor au
proprieti dferite "n ap$ capatul cu gruparea fosfat este /id"o(i*, iar cel al aciilor grai
este /id"o(o0. Deoarece citoplasma este un mediu bogat "n ap, iar mediul exterior al
celulei este de asemenea apos, fosfolipidele sunt dispuse "n dou straturi, unul cu
gruparea fosfat spre exterior i al doilea cu gruparea fosfat "n interior. Datorit acestei
orientri, membrana are structura unui strat bimolecular lipidic.
P"oteine*e asociate cu stratul bimolecular lipidic sunt extrem de variate. Bnele
sunt ataate pe suprafaa membranei - &"oteine &e"i(e"i!e - altele strbat ambele straturi
lipidice - &"oteine inte+"ate. -roteinele particip la transportul substanelor prin
membran, leg!nd o substan pe o fa a membranei i transport!nd-o pe cealalt fa a
C
acesteia. Acest tip de transport realiat de o proteina se desfoar contrar diferenelor de
concentraie dintre mediul extern i citoplasm, necesit consum de energie i se numete
t"an&o"t a!ti'.
Traversarea membranei celulare semipermeabile de ctre moleculele de ap se
numete omo)2. Acest proces se desfoar prin di($)ie, fr consum de energie.
)ensul de difuie a apei este determinat de variaia concentraiei mediului de moleculele
de ap deplas!ndu-se din mediul cu concentraie mare de ap spre mediul cu concentraie
mai mic de ap. -lasat "ntr-o o*$%ie /i&e"toni!2 %concentratie mai mare ca a
citoplasmei&, celula va pierde ap prin difuie p!n la echilibrarea concentraiilor
mediilor intern i extern. 1ntr-o o*$%ie /i&otoni!2 %concentraie mai mic dec!t a
citoplasmei&, apa difuea "n celula p!n la echilibrarea concentraiilor.
#reterea volumului celulei se numete !ito*i)2.
Dembrana celular este fluida, are consistena uleiului vegetal. ,ipidele i
proteinele membranei sunt "n permanen micare$ proteinele se deplasea de-a lungul
lipidelor schimb!ndu-i locul i form!nd desene sau moaicuri. Datorit acestei
proprieti, modelul structural modern al membranei este numit mode*$* mo)ai!$*$i
(*$id.
#. Citoplasma6 "n celule, "ntre nucleu i membran se afl citoplasma. +ste
alctuit
dintr-o parte nestructurat - /ia*o&*ama. +a constituie mediul intern al
celulei "n care se desfaoar principalele procese metabolice celulare. +ste
o mixtur de solutie i sisteme coloidale, "n care faa de dispersie este apa,
iar faa dispersat este repreentat de micele organice, macromoleculele
proteice fibrilare, aflate "n micare bro:nian. Acest amestec conine
predominant apa, care prin structura sa, cu un pol poitiv %E
F
& i unul
negativ %E?G& se comport ca un dipol, care determin atracia sau
respingerea altor molecule, ceea ce "i confer proprietatea de cel mai
rsp!ndit solvent din lumea vie.i
o parte structurat - o"+anite %structuri permanente& i in!*$)i$ni
%structuri temporare&.
O"+anite*e !e*$*a"e sunt structuri care funcionea ca nite organe miniaturale,
fiind rspuntoare de "ndeplinirea unor funcii specifice. )unt de dou categorii$
o"+anite !e*$*a"e +ene"a*e, !om$ne tuturor celulelor %reticulul endoplasmatic, riboomii
sau corpusculii lui -alade, aparatul >olgi sau dictioomii, mitocondriile, lioomii,
centroomul& i o"+anite !e*$*a"e &e!i(i!e, la anumite celule %miofibrilele,
neurofibrilele, corpusculii *issl, cilli, flagelii&.

O"+anite !e*$*a"e +ene"a*e6
H Reti!$*$* endo&*amati! este un sistem de canale, canalicule, cisterne i
veicule aplatiate rsp!ndite "n "ntreaga celul, care fac legtura "ntre membrana
nucleului i membrana celular, av!nd ca rol principal transportul substanelor. -oate fi
neted sau rugos %cu riboomi pe suprafaa canaliculelor&. Ieticulul endoplasmatic rugos
este implicat "n sintea proteinelor, iar reticulul endoplasmatic neted este implicat "n
sintea lipidelor i detoxifierea celulei. 1n anumite celule, reticulul endoplasmatic are
funcii specifice$ reglarea nivelului ionilor de calciu "n celula muscular, participa la
sintea hormonilor steroii "n celule glandulare.
J
H Ri0o)omii se mai numesc i +"an$*e*e *$i Pa*ade, sunt particule sferice foarte
mici, lipsite de membran proprie. )unt alctuii din AI* i proteine, pot exista liberi "n
citoplasm, ataai de membrana reticulului endoplasmatic sau de membrana extern a
nucleului i au rol "n sintea proteinelor specifice unui anumit tip de celul. Aceast
sinte se face pe baa informaiei genetice din A*D-ul nuclear, care este copiat prin
t"an!"i&%ie de ctre AI* mesager, acesta migreaa prin porii nucleului "n citoplasma
p!n la nivelul riboomilor, unde are loc procesul de ansamblare a aminoaciilor conform
programului genetic, proces numit t"an*a%ie.
H Mito!ond"ii*e sunt organite celulare "n form de veicule alungite sau de
bastona cu lungimi cuprinse "ntre ',9-'? @m i diametrul sub un '@m, al cror numar "n
celul varia direct proporional cu intensitatea activitii acesteia %"n celulele hepatice
sunt peste '??? de mitocondrii&. 8 mitocondrie este format din "nveli i matrix.
1nvelisul este format din dou membrane$ cea extern este neted, iar cea intern este
cutat. #utele numite !"ite, au diverse forme i maresc suprafaa de reacie a
mitocondriei. Datrixul conine enime, AD*, AI*, riboomi. Ditocondriile sunt sediul
respiraiei celulare, unde compuii organici sunt oxidai, iar energia reultat este
convertit "n legturile moleculare de AT-.
H Com&*e8$* Go*+i sau dictioomi, repreint un ansamblu de saci aplatiai
numii !ite"ne, aflai "n apropierea nucleului, din care se desprind permanent veicule.
Aparatul >olgi are rolul de a transporta i a transforma substanele chimice pe care le
conine. +ste foarte bine devoltat "n celule glandulare, fiind responsabil de producerea
secreiilor acestora. Au rol i "n sintea de membrane.
H Li)o)omii sunt corpusculi sferici % ?,0-'@ &, rsp!ndii "n "ntreaga hialoplasm.
Au form de veicule cu membrane simple. #onin enime hidrolitice, cu rol important "n
digestia intracelular, "n cadrul celulelor care fagocitea %leucocite, macrofage&.
)egsesc "n nr. mare i "n osteoclaste %cel. osoase& i "n unele celule gliale. 1ndeplinesc
funcia de a digera substanele i particulele care ptrund "n celul, precum i a
fragmentelor de celul sau esut.
H Cent"o)om$* este situat "n apropierea nucleului, fiind format din doi centrioli
cilindrici orientai perpendicular unul pe cellalt i "ncon(urai de o on de citoplasm
v!scoas, numit !ent"o(e"2. Are rol "n formarea fusului de diviiune i lipsete din
celulele care nu au nucleu, care nu se mai divid$ hematia adult, neuronul, ovulul,
spermatoidul.
O"+anite !e*$*a"e &e!i(i!e6
H Mio(i0"i*e*e sunt elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare. ,a
miscroscopul electronic, miofribrilele sunt alctuite din uniti mai mici numite
mio(i*amente de a!tin2 "n discurile clare i mio(i*amente de mio)ina "n discurile
"ntunecate. 1n timpul contraciei, miofilamentele de actin glisea printre cele de
mioin i miofibrila se scurtea. Deoarece miofibrilele sunt legate "ntre ele i ancorate
la membrana celular, scurtarea miofibrilelor este urmat de scurtarea celulei.
H Ne$"o(i0"i*e*e sunt formaiuni difereniate ale neuroplasmei celulei nervoase.
)e gsete i "n prelungirile neuronale %axon i dendrite&. Apar ca o reea dens de fibre.
Iol$ de susinere i transport de substane.
H Co"&$!$*ii Ni* sunt organite neuronale, mase compacte de AI* i proteine
care se colorea puternic cu colorani baici. *umrul lor varia "n funcie de starea
fiiologic a neuronului. ,a microscopul electronic apar sub form de canale i veicule
K
pe care se gsesc ataai numeroi riboomi, fiind echivaleni ai I+> pt. celula nervoas.
Iol$ "n sintea proteinelor neuronale.
H Ci*ii, (*a+e*ii sunt preeni numai "n celulele mobile.
1n citoplasm se mai gsesc in!*$)i$ni !ito&*amati!e, sunt produsul unor
procese metabolice celulare, materiale de depoit ca$ picturi de lipide, pigmeni %granule
de melanin&, glicogen.

c. &ucleul6 este componentul celular fundamental. Are de obicei forma celulei.
8cup centrul celulei, sau o parte din periferie %cel. adipoase&. Iol$ de a coordona
procesele biologice celulare fundamentale. #onine materialul genetic, controlea
metabolismul celular, transmite informaia genetic. Da(oritatea celulelor sunt
uninucleate, dar pot fi binucleate %celulele hepatice&, polinucleate %fibra musculara striat&
sau anucleate %hematia adulta&.
)tructura nucleului cuprinde membrana nucleara, carioplasma si unul sau mai
multi nucleoli.
Mem0"ana n$!*ea"a este dubla, constituita din doua foite$ una externa, ce
preinta riboomi si se continua cu canalul I+, spre matricea citoplasmatica si una
intern, aderent mieului nuclear. )ub membran se afl !a"io&*ama, format dintr-o
L
parte semilichid - !a"io*im(a i din !"omatina. #romatina %lb. greaca M chroma -
culoare& se colorea uor pentru a putea fi observat la microscop. #himic, cromatina
este alcatuita din AD* si proteine numite /itone. 8bservat la microscopul electronic,
cromatina are aspectul unui irag de perle, unde fiecare perl este o unitate repetitiv
numit n$!*eoom. Acesta preint un mie format din proteine histonice, incon(urat de
un fragment de AD*. 3n timpul diviiunii celulare, cromatina se coloreaa mult mai
intens, este mai evidenta deoarece se condenseaa, N$!*eo*$* are de obicei forma sferica
sau ovala, este implicat in procesele de sintea ale aciilor ribonucleici.
A. Di'i)i$nea !e*$*a"a6
Diviiunea celulara asigura desfasurarea unor procese esentiale pentru
supravietuirea sistemelor biologice$ cresterea si devoltarea organismelor, regenerarea
partilor distruse , apararea organismului prin procese imunologice, hematopoiea, astfel
ca viata apare din acest punct de vedere, ca un echilibru dinamic intre diviiunea celulara
si moartea celulara.
Toate celulele unui organism care se imulteste sexuat provin dintr-o celula initiala
- celula ou % igotul &.
;iata unei celule cuprinsa in intervalul de timp de la formarea ei prin diviiune
pana la generarea de noi celule fiice, se numeste !i!*$ !e*$*a". #iclul celular cuprinde
doua etape$ inte"(a)a i di'i)$nea.
Inte"(a)a repreinta L?N din ciclul celular. 3n aceasta etapa, cromatina nucleara
este distribuita sub forma de retea in interiorul nucleului. Aceasta etapa cuprinde doua
subetape$
4 G1 4 &e"ioada &"einteti!a$ are o durata variabila dupa tipul celular, ocupand 09-9? N
din interfaa. +a este de scurta durata la mamifere %7-'? ore&, si mai scurta, chiar absenta
la celulele canceroase. 3n timpul acestei fae, cantitatea de AD* caracteristica speciei,
corespunand la 0n cromoomi ai celulelor somatice, ramane constanta. =iecare
cromoom monocromatidic cu diametrul de 09 @m, este format dintr-o molecula de
AD* dublu catenara, combinata cu proteine histonice. )intea de AI* se realieaa
plecand de la eucromatina, ceea ce arata ca aceasta producere de AI* nu necesita in mod
obligatoriu o replicare a AD*-ului, care va avea loc in faa urmatoare.
4 - - &e"ioada de inte)a$ are o durata constanta de 9-K ore si ocupa 29-7?N din
interfaa. 3n aceasta faa are loc replicarea moleculelor de AD* %dublarea&, cromoomii
devenind bicromatidici. Ieplicarea A*D-ului are loc dupa modelul semiconservativ, in
care fiecare molecula reultata este alcatuita dintr-o catena noua si o catena veche ce a
constituit matrita pentru formarea pe baa de complementaritate a catenei noi.
4 G, 4 &e"ioada &"emitoti!a6 are o durata de 2-9 ore si incepe dupa ce s-a terminat
replicarea AD*-ului. 3n aceasta subetapa , celula se pregateste pentru diviiunea propriu-
isa. are loc sintea fibrelor fusului de diviiune. Doleculele de AI* se sintetieaa pe
parcursul intregii interfae.
'?
MITOZA
Ditoa cuprinde patru fae$
1. P"o(a)a$
- cromoomii sunt bicromatidici, dublarea lor a a vut loc in interfaa %M)&.
- nucleolul se deorganieaa.
- membrana nucleara se deorganieaa.
- cromoomii vin in contact direct cu citoplasma celulei.
- cromoomii incep sa se atasee cu a(utorul centromerului de firele fusului de diviiune.
,. Meta(a)a$
- cromoomii sunt bicromatidici si localiati in ona centrala a celulei, formand &*a!a
meta(a)i!aB
- cromoomii ating gradul maxim de condensare, de aceea descrierea cariotipului se
realieaa in aceasta faa.
?. Ana(a)a$
- cromoomii sufera de un proces de clivare longitudinala a centromerului, astfel incat
cromatidele surori se separa si numarul cromoomilor se dubleaa, devenind cromoomi
fii monocromatidici. =iecare cromoom-fiu este tras prin contractia fibrelor fusului de
diviiune spre cei doi centrioli dispusi la polii celulei, astfel incat fiecare celula va
mosteni aceeasi cantitate de informatie ereditara.
@. Te*o(a)a6
- cromoomii-fii a(ung la polii celulei.
- membrana nucleara se reface.
- nucleolul se reorganieaa.
- in ona ecuatoriala a celulei se diferentiaa un perete despartitor ceea ce duce la
separarea celor doua celule fiice$
0n0n 0n
0n
0n 0n
0n
''
'0
MEIOZA
,b. greaca Mmeion A a in(umatati
- are loc in organele reproducatoare, cand organismul a(unge la maturitate.
- asigura in(umatatirea numarului de cromoomi, a cantitatii de AD* in celulele fiice %n -
haploide & $ spori %la plante& si gameti.
- refacerea complementului normal, diploid de cromoomi se va realia ca urmare a
procesului de (e!$ndatie, intre doi gameti cu potential sexual diferit.
- se desfasoara in aceleasi fae ca si mitoa, numai ca A*D-ul se dubleaa o singura data,
iar celula se divide de doua ori, ceea ce duce la in(umatatirea numarului de cromoomi.
- se desfasoara in doua etape$ - meio)a I % etapa reductionala &.
- meio)a II % etapa evationala &.
)+IO,% I C se desfasoara in aceleasi fae ca si mitoa si este precedata de interfaa,
in care are loc dublarea materialului nuclear.
1. P"o(a)a I6
- asigura procesele de recombinare genetica.
- are loc deorganiarea membranei nucleare, nucleolului, atasarea cromoomilor de
fibrele fusului de diviiune.
- formarea bivalentilor - asearea sub forma de perechi a cromoomilor omologi
%cuprinde un cromoom matern si unul patern, care au aceleasi dimensiuni, poitie a
centromerului, contin gene alele&, atingerea cromatidelor acestora in unul sau mai multe
puncte, formarea !/iame*o", ruperea cromatidelor, schimbul de segmente cromoomiale
%Mcrossing-over&.
,. Meta(a)a I6
- cromoomii omologi migreaa sub forma de perechi / bivalenti - tetrade cromoomiale
in ona ecuatoriala a celulei si formeaa placa metafaica.
- cromoomii raman bicromatidici.
?. Ana(a)a I6
- cromoomii bicromatidici sunt trasi spre polii celulei.
- dintr-o pereche de cromoomi omologi, unul este deplasat spre un pol, iar celalalt spre
polul opus celulei.
@. Te*o(a)a I6
- celulele care se formeaa au numarul de cromoomi redusi la (umatate, dar cromoomii
sunt bicromatidici %adica cantitatea de material genetic nu este in(umatatita, este la fel ca
celula mama&.
)+IO,% II / se desfasoara in aceleasi faa ca si mitoa.
- este precedata de o interfaa scurta, in care nu mai are loc dublarea
cantitatii de material genetic %ei sunt de(a dublati din etapa anterioara&.
1. P"o(a)a II / ca la mitoa.
,. Meta(a)a II / cromoomii din bicromatidici devin monocromatidici.
?. Ana(a)a II / ca la mitoa.
?. Te*o(a)a II- reulta 7 celule haploide, in care numarul de cromoomi este redus la
(umatate %n&.
'2
'7
C. =E-UTURILE
1. De(initie$ tesutul este o grupare de celule care au aproximativ aceeasi forma si
structura si indeplinesc aceeasi functie.
#elulele sunt unite "ntre ele printr-o substanta intercelulara fie "n cantitate mic %. de
!imenta"e&, fie "n cantitate mai mare %. ($ndamenta*2&. Oesuturile sunt reultatul
histogeneei, care implic numeroase diviiuni mitotice i difereniere celular.
Iamura biologiei care se ocupa cu studiul complex morfo-anatomic, fiiologic si
biogenetic al tesuturilor poarta numele de /ito*o+ie.
Tesuturile sunt de 7 tipuri$ epitelial, con(unctiv, muscular, nervos.
,. Ti&$"i de te$t$"i6
I. Te$t$* e&ite*ia*6
- este format din unul sau mai multe straturi de celule strans legate intre ele, aseate pe
o membrana baala.
- nu este vasculariat, nutritia lui se face prin difuiune, pe seama tesutului con(unctiv
aflat sub membrana baala.
- functional, epiteliile se clasifica in e&ite*ii de a!o&e"i"e, +*and$*a"e i en)o"ia*e6
te$t e&ite*ia* de a!o&e"i"e
- acopera organismul la exterior %epiderma&, captuseste la interior principalele organe
cavitare, form!nd mucoase.
- dup nr. straturilor de celule pe care le au, pot fi $
e&ite*ii*e $nit"ati(i!ate ale cror celule sunt dispuse intr-un singur strat i pot avea
forme diferite. +le pot fi$
e&ite*ii &a'imentoae im&*e$ format din celule turtite ce formeaa pleura,
pericardul, tunica interna a vaselor sangvine, limfatice, endoteliul %peretele&
capilarelor, alveolelor pulmonare.
e&ite*ii !$0i!e im&*e6 intra in structura bronhiolelor, a peretilor unor canale
mici ale glandelor salivare.
e&ite*ii !i*ind"i!e im&*e6 intra in constitutia mucoasei tubului digestiv de la
cardia pana la rect, a trompelor uterine.
e&ite*ii &e$dot"ati(i!ate sunt formate din celule aseate intr-un singur strat, dar
nuclei acestora sunt situati la nivele diferite, ceea ce creaa impresia de stratificare. 3ntra
in structura mucoasei ce captuseste naofaringele, traheea, bronhiile mari.
e&ite*ii*e &*$"it"ati(i!ate contin mai multe straturi de celule aseate pe membrane
baala. -ot fi $
'9
&a'imentoae$ au stratul superficial format din celule turtite cheratiniate
%epiderma& sau necheratiniate %mucoasa bucala, esofagiana, a uretrei, vaginului&.
!$0i!e$ au stratul superficial format din celule cubice, formeaa epiteliul
canalelor mici ale glandelor salivare si sebacee.
!i*ind"i!e$ stratul superficial contine celule cilindrice, formeaa mucoasa valului
palatin, epiteliul canalelor mari ale glandelor salivare.
e&ite*i$* de t"an)itie$ intra in constitutia mucoasei cailor excretoare urinare
%veica, uretere, uretra&, nu permite absorbtia urinei si prote(eaa mucoasa de
actiunea iritanta a acesteia.
te$t$"i e&ite*ia*e +*and$*a"e
- formate din celule epiteliale care au proprietatea de a elabora produsi de secretie
specifici si care formeaa parenchimul glandular. 3mpreuna cu tesut con(unctiv, vase de
sange si fibre nervoase, acestea formeaa glande.
>landele pot fi$
e8o!"ine$ isi varsa produsii de secretie prin canale la exteriorul corpului %glanda
sebacee, sudoripare& sau in tubul digestiv %glande salivare, gastrice, intestinale&.
endo!"ine$ isi varsa produsii de secretie, numii hormoni, direct in sange sau limf
%hipofia, tiroida, etc.&.
mi8te$ au functie endocrina si exocrina %pancreasul, testiculele, ovarele&.
te$t$"i e&ite*ia*e en)o"ia*e
4 sunt formate din !e*$*e "e!e&toa"e, specialiate "n receptionarea diferitilor stimuli
externi si interni si !e*$*e de $tine"e cu rol protector. Aceste epitelii intra in structura
segmentului periferic al analiatorului gustativ, auditiv, vestibular.
II. Te$t$* !on7$n!ti'$
- este alcatuit din$
o !e*$*e !on7$n!ti'e,
o (i0"e !on7$n!ti'e %de colagen, reticulina, elastina& si
o $0tanta ($ndamenta*a / ocup spatiul dintre celule si fibre. -oate fi moale,
dura sau semidura. 3ntervine in metabolismul apei i al sarurilor minerale. +
produsa tot de celulele con(unctive..
- dupa consistenta substantei fundamentale se deosebesc trei tipuri de tesuturi
con(unctive$ moi, semidure si dure.
te$t$"i !on7$n!ti'e moi $ cu urmatoarele tipuri$
te$t !on7$n!ti' *a8$ formeaa hipodermul si insoteste alte tesuturi. are rol trofic, de
sustinere si de aparare. componentele sale sunt uniform raspandite si in proportii egale.
'C
te$t "eti!$*at$ se gaseste in ganglionii limfatici, splina, maduva hematogena. fibrele
de reticulina si celulele con(unctive %reticulocite& sunt organiate in retea. celule
con(unctive predomina.
te$t (i0"o$ predomina fibrele de colagen, formeaa tendoanele, ligamentele,
capsulele si fasciile musculare, avand rol mechanic.
te$t adi&o$ predomina celulele care depoiteaa grasimi %adipocite&, se gaseste in
hipoderm, meenter, in (urul unor organe %rinichi, globi oculari, etc.&, avand rol de iolant
termic al corpului.
te$t e*ati!$ predomina fibrele de elastina, formeaa tunica medie a arterelor mari si
venelor.
te$t !on7$n!ti' emid$" 1!a"ti*a+ino3 $
- substanta fundamentala contine !ond"ina, impregnata cu saruri de calciu si sodiu. nu
este vasculariat, nutritia lui se realieaa din tesutul con(unctiv care il incon(oara
1&e"i!ond"$ / membrana con(unctivo-vasculara ce inveleste cartila(ul&. #elulele tinere se
numesc !ond"o0*ate si secreta substanta fundamentala. #elulele mature se numesc
!ond"o!ite si sunt dispuse in cavitati numite !ond"o&*ate. +xista trei tipuri de tesut
cartilaginos$
te$t !a"ti*a+ino /ia*in$ constituie matricea pentru osificarea endocondrala %de
cartila(&, la embrion formeaa scheletul, iar la adult formeaa cartila(ele costale, traheo-
bronhice, laringeale, septul naal.
te$t !a"ti*a+ino e*ati!$ este preent in structura pavilionului urechii, conductul
auditiv extern, epiglota, unele portiuni ale laringelui si ale trompei lui +ustachio.
te$t !a"ti*a+ino (i0"o$ formeaa discurile intervertebrale, meniscurile articulare,
simfia pubiana, iar uneori este preent si la locul de insertie a tendoanelor pe os.
te$t !on7$n!ti' d$" 1oo &$
- substanta fundamentala contine oeina, impregnat cu saruri de calciu si fosfor. #ontine
trei tipuri de celule$ oteo0*ate, celule tinere care secreta oeina, oteo!ite, celule
mature cu multe prelungiri, adapostite in cavitati numite oteo&*ate, si oteo!*ate,
celule gigantice, multinucleate, cu un echipament enimatic bogat, care distrug si
limiteaa formarea tesutului osos. +xista doua tipuri de tesut osos$
te$t oo &on+io$ este format din lamele osoase, trabecule, care delimiteaa
cavitati de diferite marimi, a"eo*e, in care se afla maduva hematogena %producatoare de
elemente figurate sangvine&. )e gaseste in interiorul oaselor lungi, in oasele scurte si late,
dispoitia trabeculelor asigura o mare reistenta capetelor oaselor lungi.
te$t oo !om&a!t$ formeaa peretele diafiei oaselor lungi si lamele superficiale ale
oaselor scurte si late. Unitatea mo"(o*o+i!a i ($n!tiona*a a o$*$i !om&a!t ete
oteon$* 1item$* /a'e"ian3, alcatuit din canale haversiene in (urul carora se dispun
9-2? de lamele osoase concentrice intre care se gasesc osteoplastele cu osteocite.
'J
Mo"(o*o+ia oae*o"
)uprafaa extern deine o mare semnificaie descriptiv, preent!nd o serie de
repere cu rol "n determinarea oaselor, "n identificarea poiiei anatomice i a raporturilor.
-e suprafaa oaselor se afl dou tipuri de repere$ proeminene i caviti.
P"oeminen%e*e sunt de 0 tipuri$
a. articulare sunt acoperite de cartila( articular %fiind astfel netede i
lucioase&, contribuind la realiarea unor articulaii
b. nearticulare nu preint cartila( articular servind la inseria unor
muchi. )unt de mai multe tipuri$ apofie, tuberoiti, eminene,
tuberculi, spin, creast.
Ca'it2%i*e sunt de 0 tipuri$
a. articulare rspund unor proeminene articulare invers conformate,
preent!nd cartila( articular.
b. neaticulare$ canale i guri. #analele adpostesc diferite elemente
anatomice %tendoane&. >urile repreint perforaii ale osului. )unt
proprii osului anume guri nutritive %pe unde intr "n os vasele de
s!nge care "l hrnesc& i guri de trecere %orificiile nervilor
cranieni&.
'K
II.1. -DNGELE6
Ca"a!te"iti!i6
- este considerat o (o"ma de te$t !on7$n!ti', in care elementele figurate repreinta
celulele, iar plasma este substanta fundamentala.
- repreinta aproximativ C-KN din greutatea corpului, ceea ce inseamna circa 9l de
sange pentru un individ de J? Pg greutate.
- se deosebeste un volum de sange stagnant de circa 0 l %in splina, ficat, tesut
subcutanat& si un volum de sange circulant, de circa 9 l.
- culoarea este rosie datorita hemoglobinei din eritrocite, rosu deschis pentru sangele
oxigenat si rosu inchis pentru cel neoxigenat.
- reactia este slab alcalina pE-J,29.
- temperatura variaa intre 2C
o
# in plamani si 7?
o
# in ficat.
- densitatea sangelui este de '?99 fata de cea a apei '???.
A*!at$i"e6 )angele este alcatuit din plasma si elemente figurate.
1. P*ama$ repreinta 99N din volumul sanguin, este un lichid galbui, vascos,
care poate fi separat de elementele figurate prin sedimentarea acestora, in conditiile in
care se impiedica procesul de coagulare prin amestecarea sangelui cu o substanta
anticoagulanta %oxalat de sodiu&. Din punct de vedere chimic, plasma contine L?N apa si
'?N reiduu uscat %LN substante organice si 'N substante anorganice&.
-$0tante*e o"+ani!e sunt repreentate prin$
o &"oteine %albumine, globuline, fibrinogen, protrombina, hormoni, enime,
anticorpi,etc.&,
o +*$!ide %glucoa&,
o *i&ide %acii grasi, trigliceride, colesterol&,
o !om&$i a)otati %uree, creatinina, acid uric&,
o a!id *a!ti!, etc.
Dintre toate, cele mai importante sunt &"oteine*e, deoarece$
- mentin pE-ul, au rol de sisteme tampon, comportandu-se ca acii sau ca bae.
- albuminele transporta diferite substante.
- gamaglobulinele sunt suportul chimic al anticorpilor.
- participa la hemostaa si coagulare % protrombina si fibrinogenul, etc. &.
- participa la reglarea tuturor functiilor controlate de catre hormonii si enimele pe care
ii transporta.
- sunt o reerva de aminoacii pentru organism.
-$0tante*e ano"+ani!e sunt repreentate prin saruri aflate in stare disociata$
*a
F
, #lG, E#8
2
G, etc.
'L
,. E*emente (i+$"ate$ sunt repreentate prin +*o0$*e "oii 1e"it"o!ite,
/ematii&, +*o0$*e a*0e 1*e$!o!ite3, &*a!/ete an+$ine 1t"om0o!ite3.
G*o0$*e "oii 1e"it"o!ite, /ematii36
- cele adulte sunt celule anucleate %nu se pot inmulti, nu-si pot reface proteinele uate,
etc.&, cu forma de disc biconcav, cu diametrul de aproximativ J,9 Q, in numar de 7-C
milioane4 mm
2
sange.
- raman in sange %in circulatie& aproximativ '0? ile, dupa care sunt distruse
1/emo*i)a3 in diferite organe, dar mai ales in spina.
- ele se produc mereu 1e"it"o&oie)a, /emato&oie)a& la nivelul maduvei hematogene
%maduva osoasa rosie& sub influenta stimulatoare a unui hormon produs de catre
rinichi, numit e"it"o&oietina. 3n mod normal intre eritropoiea si hemolia exista un
echilibru, care asigura mentinerea constanta a numarului de globule rosii.
- numarul lor poate creste temporar prin mobiliarea sangelui de depoit sau poate
creste definitiv %poliglobulie, in caul persoanelor care locuiesc la altitudine sau in
anumite situatii patologice&.
- numarul lor poate sa scada %anemie&, Aceasta poate aparea fie din caua ca hematiile
se produc intr-un ritm prea lent %daca nu exista materia prima- proteine, fier& /
anemie e"it"o&oieti!a, fie din caua ca se distrug intr-un ritm prea alert %in ca de
infectii, transfuii incompatibile, etc.& - anemie /emo*iti!aB
- hematiile contin /emo+*o0ina, heteroproteina, alcatuita din /em %pigment ce contine
fier bivalent =e
0F
& si +*o0ina %contine grupari aminice&. Datorita fierului, hemoglobina
se poate combina cu oxigenul formand o8i/emo+*o0ina, iar datorita gruparilor
aminice se poate combina cu dioxidul de carbon formand !a"0o/emo+*o0ina. Aceste
doua combinatii sunt labile si se pot desface cu usurinta. 3n conditii patologice,
hemoglobina se poate combina ireversibil cu o serie de substante$ cu monoxidul de
carbon formeaa carboxihemoglobina, iar cu drogurile sau alte substante toxice
formeaa methemoglobina. Daca aceste combinatii afecteaa o cantitate mare de
hemoglobina se poate a(unge la moarte prin asfixie celulara %la celule nu mai a(unge
oxigenul necesar, deoarece nu are cine sa-l transporte&.
G*o0$*e a*0e 1*e$!o!ite36
- sunt celule nucleate, de forme si marimi variate, in numar de aproximativ 9-'????4
mm
2
sange, mobile %pot emite pseudopode si trece in tesuturi prin diapedea&, cu rol
esential in imunitate
- toate leucocitele se produc in maduva osoasa, cu exceptia limfocitelor si a
monocitelor, care se produc si in organele limfopoietice %splina, amigdale, ganglioni
limfatici, timus&.
- se clasifica in$
ne$t"o(i*e$ sunt celule sferice cu nuclei lobati si diametru de '?-'7 microni. au in
citoplasma granule care se coloreaa in ro cu coloranti neutri, traverseaa prin diapedea
peretii capilarelor, acumulandu-se in tesutul afectat si digera microorganismele prin
fagocitoa. repreinta C9N din totalul leucocitelor.
0?
a!ido(i*e$ se mai numesc eo)ino(i*e, sunt celule sferice cu nuclei bilobati si diametru
de '?-'7 microni, au in citoplasma granule care se coloreaa intens in rosu cu coloranti
acii, numarul creste in boli paraitare si alergice, repreinta '-2N din totalul
leucocitelor.
0a)o(i*e$ sunt celule sferice cu nuclei lobati, diametrul de '?-'0 microni, au in
citoplasma granule care se coloreaa in albastru cu coloranti baici, contin enime si
substante vasodilatatoare, numarul lor creste in stadiile tardive ale inflamatiilor,
repreinta ?,9N din totalul leucocitelor.
mono!ite$ sunt celule sferice, cu diametrul de '0-07 microni, cu nuclei ale caror
forme variaa de la rotunda la lobata, migreaa in tesuturi unde se transforma in
macrofage si fagociteaa bacterii si resturi celulare, repreinta 09-29N din totalul
leucocitelor.
*im(o!ite$ sunt celule sferice cu nuclei mari si diametru de 9-'J microni, produc
anti!o"&i, substante cu rol in imunitatea naturala a organismului, au o durata de viata
cuprinsa intre cateva ore si cativa ani, repreinta 09-29N din totalul leucocitelor.

0'
P*a!/ete an+$ine 1t"om0o!ite36
- sunt cele mai mici elemente figurate, sunt aplatiate, nu au nucleu, adera la suprafata
endoteliilor vasculare leate si elibereaa factori ce intervin in coagularea sangelui, se
formeaa in maduva hematogena din megacariocite, au o durata de viata de
aproximativ o saptamana, dupa care sunt distruse de splina. *umrul$ '9???? /
2?????4mm
2
. Dimensiuni$ 0-7 Q
Eemato&oie)a6 repreinta procesul de formare a celulelor sangvine. +lementele
figurate se formeaa continuu din celule speciale, hematopoietice, care provin din sacul
vitelin al embrionului uman si migreaa apoi in ficat. 3n cursul devoltarii fetale, celulele
hematopoietice migreaa in maduva osoasa. Dupa nastere, ficatul inceteaa sa mai
produca elemente figurate. Acest proces este de doua tipuri$ eritropoiea %formarea
eritrocitelor& si leucopoiea %formarea leucocitelor&.
=ormarea eritrocitelor este stimulata de un hormon numit eritropoietina secretat
de rinichi. )ecretia de eritropoietina creste de cate ori cantitatea de oxigen care a(unge la
rinichi sau la alte organe este insuficienta. #resterea cantitatii de eritrocite permite
marirea cantitatii de oxigen necesar tesuturilor.
Eemota)a i !oa+$*a"ea an+e*$i6
Eemota)a este procesul de oprire a hemoragiilor prin constrictia puternica a
vasului leat si prin devierea sangelui prin dilatarea vaselor colaterale. Eemostaa are loc
in doua fae$
1. Eemota)a tem&o"a"a 1&"ima"a3 C (o"ma"ea do&$*$i
&*a!/eta". 3n momentul aparitiei unei leiuni vasculare se
declanseaa un proces de vasoconstrictie, iar trombocitele adera la
marginile plagii, se aglutineaa si formeaa dopul plachetar, care
opreste temporar sangerarea.
'. Eemota)a de(initi'a C !oa+$*a"ea an+e*$i$ are loc in trei fae$
- se formeaa t"om0o&*atina, cu participarea unui numar
mare de factori ai coagularii, plasmatici si trombocitari.
- se formeaa t"om0ina, prin actiunea tromboplastinei
asupra protrombinei.
- se formeaa !/ea+$* 1t"om0$$*&, prin transformarea
fibrinogenului solubil in (i0"ina insolubila si aglomerarea
elementelor figurate in ochiurile retelei formata de catre
fibrina.
Dupa procesul de refacere a peretelui vascular, cheagul va fi descompus sub
actiunea unei enime / plasmina.
G"$&e*e de an+e6
00
Eematiile preinta pe suprafata lor aglutinogenele A si R %antigene&. 3n plasma
exista aglutininele %anticorpii& S si T, corespunatori aglutinogenelor A si R. #onsecinta
preentei acestor antigene si anticorpi este aparitia grupelor sanguine.
(enoti& Genoti& &ot dona *a &ot &"imi de *a
O 1 I 3 L* toate +"$&e*e O 1 I 3
A 1 II 3 L
A
L
A
B L
A
*B A 1 II 3 B A> 1 I5 3B A 1 II 3B O 1 I 3B
> 1 III 3 L
>
L
>
B L
>
*B > 1 III 3B A> 1 I5 3B > 1 III 3B O 1 I 3B
A> 1 I5 3 L
A
L
>
A> 1 I5 3 toate +"$&e*e
;a!to"$* R/6
Bn alt grup de antigene care se gasesc pe suprafata eritrocitelor constituie factorul
Ih. 3ndiviii care au respectivele antigene se numesc R/ &o)iti'i. Acestia pot fi
homoigoti DD sau heteroigoti Dd. 3ndiviii care nu preinta aceste antigene sunt R/
ne+ati'i. Acestia sunt numai homoigoti dd. Da(oritatea oamenilor sunt Ih poitivi,
deoarece gena pentru Ih negativi este recesiva. =actorul Ih are importanta deosebita in
caul transfuiilor si al mamelor Ih negative, care poarta copii Ih poitivi. 3n mod
normal, in timpul sarcinii, placenta ioleaa sistemul imunitar al mamei Ih negative de
antigenul Ih al fatului. 3n timpul nasterii, sistemul imunitar al mamei poate fi expus
actiunii respectivului antigen si sa poduca anticorpi impotriva acestuia. Anticorpii
respectivi traverseaa placenta, provocand hemolia eritrocitelor fatului. 3n consecinta,
copilul se naste anemic %maladia hemolitica a noului-nascut&, necesitand inlocuirea
sangelui IhF cu sange IhU.
III. Te$t$* m$!$*a"$
- intra in alcatuirea muschilor, care sunt principalele organe efectoare din organism.
- este alcatuit din celule alungite numite (i0"e m$!$*a"e cu proprietatea principala
de a se contracta.
- exista mai multe tipuri de tesut muscular$
te$t m$!$*a" neted6
- formeaa peretii organelor interne.
- celulele sunt fusiforme cu lungimea de '?-0?? Q, iar grosimea in portiunea centrala
este de '? Q.
- fibrele sunt dispuse paralel una fata de alta in asa fel incat portiunea mai groasa a
uneia vine in contact cu extremitatile subtiri ale fibrelor vecine..
- se afla sub control involuntar- vegetativ.
- celulele au un nucleu mare, central, iar miofibrilele nu preinta striatii, ele au
microfilamente de actina si mioina, dar nu sunt aseate sub forma de sarcomere.
- au o vitea de contractie mica, iar durata contractiei este mai mare decat la fibra
striata, dar amplitudinea lor este mai scauta.
te$t m$!$*a" t"iat$
- formeaa musculatura scheletica, avand control nervos voluntar.
02
- celulele au forma prismatica sau cilindrica, cu capetele ovoide, ascutite, mai rar
ramificate.
- celulele au membrana %sarcolema&, citoplasma %sarcoplasma& cu organite comune si
specifice si numerosi nuclei aseati periferic.
- mio(i0"i*e*e sunt organite specifice fibrelor musculare, care le confera acestora
proprietati contractile. )unt formate din mio(i*amente de mio)ina 1+"oae3 care
formeaa di!$"i int$ne!ate %impreuna cu capetele libere ale miofilamentelor de
actina& si de a!tina 1$0ti"i& care formeaa di!$"i*e !*a"e.
- o miofibrila este alcatuita din aproximativ '9?? miofilamente de mioina si 2???
miofilamente de actina dispuse astfel$ fiecare miofilament de mioina este incon(urat
de C miofilamente de actina si fiecare miofilament de actina este incon(urat de 2
miofilamente de mioina.
- miofilamentele sunt dispuse ordonat si au forme regulate la
nivelul musculaturii striate si cardiace, iar la nivelul musculaturii netede sunt dispuse
deordonat si au forme neregulate.
- discurile intunecate si cele clare alterneaa si sunt aseate la acelasi nivel in toate
fibrele musculare, conferindu-le acestora aspect striat. 3n centrul discului intunecat se
afla o portiune mai luminoasa / 0anda E, iar in centrul discului clar, o portiune mai
intunecata / mem0"ana Z. Doua membrane V successive delimiteaa un a"!ome" C
$nitatea mo"(o4($n!tiona*a a (i0"ei m$!$*a"e.
te$t m$!$*a" !a"dia!$
- formeaa mio!a"d$*, are contractie involuntara.
- fibrele musculare sunt alungite si ramificate, cu dimensiuni mai mici decat ale celor
striate.
- nucleul este mic, situat central.
- miofibrilele au structura striata, aceste celule vin in contact unele cu altele la nivelul
unor discuri intercalare, care repreinta (onctiuni intercelulare specialiate
I5. Te$t$* ne"'o$
- este alcatuit din neuroni si celule gliale.
1. NEURONUL
- neuronii sunt unitatile de structura si de functie ale sistemului nervos.
#lasificarea neuronilor$
d$&a (o"ma !o"&$*$i
!e*$*a"
d$&a n$ma"$*
&"e*$n+i"i*o"
d$&a ($n!tie
4 te*atiB
4 o'a*iB
4 &i"i(o"miB
4 &i"amida*iB
4 "ot$n)iB
4 $ni&o*a"iB
4 &e$do$ni&o*a"iB
4 0i&o*a"iB
4 m$*ti&o*a"iB
4 en)iti'iB
4 moto"iB
4 de ao!iatieB
4 e!"eto"iB
07
-t"$!t$"a ne$"on$*$i. *euronii sunt formati din corp celular si prelungiri$
dendrite si axoni.
!o"&$* !e*$*a"$
- formeaa substanta cenusie a nevraxului si este delimitat de ne$"i*ema.
- in ne$"o&*ama se afla$ mitocondrii, reticul endoplasmatic, aparatul >olgi, lioomi,
neurofibrile %rol de sustinere si transport&, corpii *issl %rol in sinteele neuronale&,
nucleul situat central.
&"e*$n+i"i6 pot fi$
dend"ite6
- sunt prelungiri neobligatorii, ramificate, contin neurofibrile si corpii *issl. conduc
in(*$8$* ne"'o a(e"ent 1!ent"i&et3B
a8on$*6
- prelungire obligatorie, unica, delimitata de axolema care contine mitocondrii,
lioomi, neurofibrile.
- conduce in(*$8$* ne"'o e(e"ent 1!ent"i($+&.
- este prote(at de trei teci$ - tea!a de mie*ina$ este secretata de celulele gliale
)ch:ann sau de oligodendrite. are rol nutritiv, de protectie, iolator.
4 tea!a -!/Fann$ este formata din celule gliale, este dispusa
concentric in (urul tecii de mielina. intre doua celule )ch:ann se afla o
strangulatie Ianvier. are rol in secretia tecii de mielina, de protectie, trofic
si in conducerea saltatorie a influxului nervos.
4 tea!a Een*e$ este formata din substanta fundamentala amorfa si
fibre con(unctive aseate in retea. are rol trofic si de protectie.
- "ami(i!atii a8ona*e 0$tonate$ butonii terminali contin neurofibrile, mitocondrii,
veicule cu mediatori chimici cu rol in transmiterea influxului nervos prin intermediul
sinapselor.
09
*euronii se leaga intre ei prin ina&e care pot fi chimice si electrice. )tructura
unei sinapse chimice preinta$
- mem0"ana &"eina&ti!a- apartine butonului terminal al axonului %cu veicule cu
mediator chimic A neurotransmitator& si este repreentata de axolema acestuia.
- (anta ina&ti!a- repreentata de spatiul dintre membrana presinaptica si
postsinaptica.
- mem0"ana &otina&ti!a- este repreentata de neurilema corpului celular %sinapse
axo-somatice& sau a dendritelor %sinapse axo-dendritice&, de axolema portiunii initiale
a axonului %sinapse axo-axonice& sau de sarcolema fibrei musculare striate in caul
placii motorii %sinapse neuro-musculare&.
P"o&"ietati*e ne$"on$*$i$
1. e8!ita0i*itatea$ repreinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin
manifestari specifice la actiunea stimulilor. 3n conditii experimentale poate fi determinata
cantitativ la animale si la om. )e caracterieaa prin urmatorii parametrii$
- intenitatea &"a+ a tim$*i*o" 1"eo0a)a&$ repreinta intensitatea necesara unui stimul
pentru a produce un influx nervos. )timulii cu intensitate inferioara pragului se numesc
$0*imina"i, iar cei cu intensitate superioara pragului se numesc $&"a*imina"i 1*e+ea
tot a$ nimi! 3.
4 tim&$* $ti*6 repreinta timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a
produce un influx nervos.
4 !"ona8ia$ repreinta timpul minim necesar unui stimul %curent electric&, avand o
intensitate dubla fata de reobaa, pentru a produce un influx nervos.
- *a0i*itatea$ repreinta capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de
stimuli pe unitatea de timp.
0C
- &e"ioada "e("a!ta"a$ repreinta proprietatea neuronului de a nu raspunde la un stimul
nou, in timpul unui raspuns la un stimul anterior.
- 0"$!/etea6 repreinta rapiditatea cu care actioneaa stimulul.
,. !ond$!ti0i*itatea$ repreinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos
prin axon spre alt neuron sau spre un organ efector. )uportul fiico-chimic al
excitabilitatii si al conductibilitatii este repreentat de potentialul electric membranar.
;$n!tiona"ea ina&e*o"
3nfluxul nervos care se manifesta ca o unda de depolariare, odata a(uns la nivelul
butonilor terminali, determina fuionarea veiculelor cu membrana presinaptica,
spargerea lor si eliminarea mediatorilor chimici. Acestia difueaa prin fanta sinaptica si
a(ung in contact cu fata externa a membranei postsinaptice, la nivelul receptorilor
specifici. Dembrana postsinaptica este depolariata si permite propagarea influxului
nervos. *eurotransmitatorii sunt inactivati rapid de enimele din fanta sinaptica, apoi
sunt reinglobati in veicule sau trec in circulatia sangvina. )intea de noi cantitati de
mediatori chimici se face pe seama AT- din mitocondriile existente in numar foarte mare
la nivelul butonilor terminali ai axonului. ,a nivelul sinapselor dintre receptori si neuroni,
datorita fantei sinaptice foarte inguste, influxul nervos se autopropaga prin mecanismul
circuitelor locale. ,a nivelul placii motorii, acetilcolina se fixeaa prin receptori specifici
de sarcolema depolariand-o si determinand un potential local terminal de placa. Acesta
va genera potentiale de actiune ce se propaga de la placa motorie in toate directiile.
C*ai(i!a"ea ina&e*o"$
0J
Din &$n!t de 'ede"e
($n!tiona*
Din &$n!t de 'ede"e a*
e(e!t$*$i
D$&a t"$!t$"i*e im&*i!ate
a. !$ t"anmite"e !/imi!a6
4 ad"ene"+i!eB
4 !o*ine"+i!eB
0. !$ t"anmite"e e*e!t"i!aB
a. e8!itato"iiB
0. in/i0ito"iiB
a. inte"ne$"ona*e6
4 a8o4omati!eB
4 a8o4dend"iti!eB
4 a8o4a8ona*eB
0. ne$"on4"e!e&to"B
!. ne$"on4e(e!to" 1&*a!a
moto"ie3.
,. CELULELE GLIALE 1NE5ROGLIILE36
- sunt in numar de peste '? ori mai mare decat neuronii.
- preinta prelungiri citoplasmatice de lungimi variabile si bogat ramificate.
- au capacitate de diviiune si asigura cicatriarea, suportul, protectia si nutritia
neuronilor, participa la formarea tecii de mielina.
0K
- exista doua tipuri de nevroglii$ ma!"o+*ia %repreentata de astrocite si
oligodendrocite& i mi!"o+*ia %repreentata de celulele gliale mobile&.
TEMA ?
;UNCTIILE ORGANI-MULUI UMAN
8rganismul uman indeplineste trei functii de baa$
'. =unctia de "e*atie$
- )ensibilatea$ )istemul nervos. organele de simt. glandele endocrine
- ,ocomotia$ )istemul osos. )istemul muscular
0. =unctia de n$t"itie, indeplinita de$
- Aparatul respirator
- Aparatul digestiv
- Aparatul circulator
- Aparatul excretor
2. =unctia de "e&"od$!e"e, indeplinita de$
- Aparatul reproductor masculin sau feminin.
;UNCTIA DE RELATIE
I. ANALIZATORII
)istemul nervos isi indelineste rolul de integrare a organismului in mediul
incon(urator si de coordonare a functiilor organelor interne pe baa informatiilor
receptionate din mediul extern si din mediul intern. )tructurile anatomice care realieaa
aceste functii se numesc ana*i)ato"i. Analiatorii sunt sisteme complexe care
receptionea, conduc si transforma excitatiile in senatii adecvate.
0L
Analiatorii sunt formati din trei segmente$
- e+ment$* &e"i(e"i!4 "e!e&to"$* - este o celula sau un grup de celule specialiate
pentru receptionarea variatiei unei anumite forme de energie care repreinta excitantul
specific.
dupa teritoriul de receptie a excitatiilor, receptorii se clasifica in$
exteroceptori, proprioceptori si interoceptori.
dupa distanta de la care actioneaa excitantul, receptorii pot fi$ de contact
%tactili, gustativi& si de distanta %auditivi, olfactivi, etc.&. Ieceptorii pot fi
liberi sau pot fi inclusi in organele de simt.
- e+ment$* inte"media" 1!a*ea a(e"enta 4 este constituit din neuroni pseudounipolari,
din ganglionii spinali si tracturile ascendente medulare sau din fibrele senitive ale unor
nervi cranieni. caile aferente trimit colaterale la nuclei ai trunchiului cerebral.
4 e+ment$* !ent"a* - este repreentat de ariile corticale, unde informatiile sunt
transformate in senatii specifice, dupa procese de analia si sintea.
I.1. ANALIZATORUL CUTANAT
Analiatorul cutanat are rol in integrarea organismului in mediu si in apararea
activa, prin reactii adaptative generate pe baa excitatiilor prelucrate de )*# si
transformate in senatii tactile, termice si dureroase.
1. -e+ment$* &e"i(e"i! este repreentat de receptorii tactili, termici, durerosi, de
presiune si vibratorii situati in piele %organ de simt&.
Pie*ea este organul con(unctivo-epitelial, care acopera integral suprafata
organismului si se continua cu mucoase la nivelul orificiilor.
-t"$!t$"a &ie*ii. -ielea este constituita din trei straturi$
e&ide"m$* %tesut epitelial pluristratificat cheratiniat. in stratul baal se
afla me*ano!ite, care secreta me*anina, cu rol fotoprotector&,
de"m$* %tesut con(unctiv dens, la contactul cu membrana baala preinta
papile dermice. stratul profund este mai reistent datorita fibrelor de
colagen, reticulina si elastice& si
/i&ode"m$* %tesut con(unctiv lax, cu grupuri de adipocite. depoiteaa
triglWceride, reerva de grasime subcutanata a organismului&.
2?
Re!e&to"ii din &ie*e6
Te"minatii*e ne"'oae *i0e"e 1TNL& receptioneaa excitatii tactile, termice,
dureroase presionale si vibratorii. )unt situate in toate straturile pielii.
Co"&$!$*ii Meine" 1M& sunt stimulate de atingeri fine. )e gasesc la nivelul
papilelor dermice.
Co"&$!$*ii Pa!ini 1P3 sunt stimulate de miscari slabe, rapide si de intensitate
mica. )unt situati in hipoderm, muschi, tendoane si articulatii.
Co"&$!$*ii R$((ini 1R3 receptioneaa excitatiile pentru senatia de cald,
tractiunile si deformatiile. )unt situati in derm si hWpoderm.
Co"&$!$*ii G"a$e receptioneaa excitatiile pentru senatia de rece. )unt mai
numerosi la nivelul mainilor si fetei.
Di!$"i*e Me"He* sunt stimulate de atingeri puternice, se adapteaa lent si partial.
)unt situate in epiderma.
,. -e+ment$* inte"media" este format din caile sensibilitatii tactile, termice si
dureroase.
2'
?. -e+ment$* !ent"a* este format din ona de proiectie a sensibilitatii generale
din scoarta cerebrala.
Ane8e*e &ie*ii sunt de doua tipuri$ cornoase %parul si unghiile& si glandulare
%glandele sudoripare, sebacee, mamare&.
Datorita structurii sale complexe, pielea indeplineste urmatoarele ($n!tii$ organ de simt,
protectie, excretie, termoreglare, depoit si absorbtie.
=actorii de mediu pot produce la nivelul pielii, atunci cand igiena este precara$
4 *e)i$ni e*ementa"e 4 e"item$* %inrosirea pielii, insotita de prurit sau usturime&, 'e)i!$*a
%cu continut lichid clar sau galbui&, &a&$*a %excrescenta dura, rosiatica, fara lichid&,
$*!e"atia %eroiune ce a(unge la nivelul dermei&.
4 &iode"mite %inflamatii ale pielii si ale anexelor ei&$ im&eti+o %bube dulci&, e!tima
%piodermita pustulo-ulceroasa care lasa cicatrice&, )a0a*a %fisura localiata in coltul
buelor&, (o*i!$*ita %veicule mici cu puroi localiate in (urul radacinii firelor de par&.
4 mi!o)e6 t"i!o(itia, care produce leiuni uscate sau supurate atat pe pielea acoperita cat
si pe cea neacoperita de par.
4 de"mato)e a*e"+i!e %reactii de intoleranta4sensibiliare a organismului&$ e!)ema
%veicule pline cu lichid clar, insotite de inrosirea pielii si prurit&, $"ti!a"ia %leiuni
asemanatoare celor produse de urica&, &"$"i+o %veicule insotite de prurit si care prin
rupere, produc cruste hemoragice&.
4 &o"ia)i - pete rotunde sau ovale, mici si rosii acoperite de scuame albe care, dupa
indepartare se refac si se extind, formand adevarate harti pe piele.
4 /e"&e - de natura virotica, se manifesta prin aparitia de veicule localiate in (urul
gurii, ai nasului si al organelor genitale.
4 t$0e"!$*o)a produsa de bacilul Xoch.
4 !an!e".
20
I.,. ANALIZATORUL OL;ACTI5
Analiatorul olfactiv receptioneaa si prelucreaa informatiile referitoare la
proprietatile chimice ale unor substante odorante, aflate la o anumita distanta fata de
organism.
1. -e+ment$* "e!e&to" este repreentat de celule olfactive %neuroni bipolari& din
m$!oaa o*(a!ti'a. Aceasta repreinta o suprafata de 0-2 cm
0
situata in dreptul lamei
ciuruite a etmoidului, cornetului naal superior si a unei one mici din partea posterioara
a septului naal. Ducoasa olfactiva contine celule receptoare %olfactive& si de sustinere.
,. -e+ment$* inte"media"$ neuronii bipolari sunt atat receptori cat si
protoneuroni ai caii olfactive. Dendritele lor scurte si groase se termina cu cate un 0$ton
te"mina*, o umflatura prevauta cu '?-0? cili olfactivi. Acestia maresc suprafata de
contact cu substantele odorante. Axonii neuronilor bipolari din mucoasa olfactiva
formeaa ne"'ii o*(a!ti'i, ce strabat lama ciuruita a etmoidului si fac sinapsa in 0$*0$*
22
o*(a!ti' cu deutoneuronul caii olfactive. Axonii deutoneuronilor formeaa t"a!t$"i*e
o*(a!ti'e, care a(ung la segmental central.
?. -e+ment$* !ent"a* este repreentat de aria olfactiva din girul hipocampic si de
nucleul amigdalian din santul lateral )Wlvius.
)imtul mirosului se adapteaa rapid si este slab devoltat la om, care poate
diferentia intre 0??? si 7??? de mirosuri diferite. 3ntensitatea senatiilor olfactive depinde
de concentratia substantelor odorante, de gradul lor de solubilitate, de acomodarea
mucoasei olfactive si de umiditatea acesteia. Iolul fiiologic al analiatorului olfactiv
comporta trei aspecte$
- prevenirea patrunderii in organism a substantelor daunatoare.
- aprecierea calitatii alimentelor.
- declansarea secretiilor digestive.
=actorii de mediu ce actioneaa asupra analiatorului olfactiv pot produce disfunctii de
tipul$ rinita, guturai, hemoragie %epistaxis&, sinuita.
27
I.?. ANALIZATORUL GU-TATI5
Analiatorul gustativ receptioneaa si prelucreaa excitatiile determinate de
proprietatile chimice ale substantelor sapide solubile care intra in contact cu mucoasa
bucala.
1. -e+ment$* &e"i(e"i! este repreentat de m$+$"ii +$tati'i situati in mucoasa
linguala, epiglotica palatina, faringiana, labiala si amigdaliana. Dugurii gustativi sunt
formati din !e*$*e "e!e&toa"e, in (urul carora se gasesc terminatii nemieliniate ale
nervilor ce deservesc sensibilitatea gustativa, celule de sustinere si celule baale. Dugurii
gustativi din mucoasa linguala sunt grupati in &a&i*e +$tati'e$
!a*!i(o"me- de forma unor cupe, in numar de L-'', sunt grupate in ; la baa
limbii.
($n+i(o"me- de forma unor ciuperci, in numar de '9?-0??, sunt aseate pe varful
si la marginile limbii.
(o*iate- de forma filelor de carte, sunt aseate pe partile postero-laterale ale
limbii.
(i*i(o"me- preinta un manunchi de prelungiri filiforme, sunt raspandite pe toata
suprafata limbii si contin receptori tactili.
,. -e+ment$* inte"media" este repreentat de calea gustativa, formata din fibre
senoriale ale nervilor cranieni ;33, 3Y, Y. -rotoneuronul caii este situat in ganglionii
nervosi de pe traiectul nervilor cranieni ;33, 3Y si Y.. dendritele lor fac sinapsa cu
celulele receptoare gustative, iar axonii fac sinapsa cu deutoneuronul situat in nucleul
tractului solitar din trunchiul cerebral. De aici pornesc fibre care impreuna cu lemniscul
medial, a(ung, dupa incrucisare, la al treilea neuron situat in talamus.
?. -e+ment$* !ent"a* se afla in scoarta cerebrala, in portiunea inferioara a girului
postcentral.
8mul percepe patru gusturi fundamentale$ ama" %pe fata dorsala a limbii&, a!"$
%pe marginile limbii&, d$*!e %pe varful limbii&, a"at %pe partea anterioara a fetei dorsale a
limbii&.
Rolta palatina percepe mai intens gusturile amar si acid, mai slab gusturile dulce
si sarat. =aringele si epiglota percep toate gusturile fundamentale. )imtul gustului
preinta o mare adaptabilitate, de aceea senatia gustative dispare repede, chiar daca
stimulul persista. )ensibilitatea receptorilor gustativi variaa de la un grup de substante la
altul. -entru fiecare substanta exista un prag de excitatie repreentat de cea mai scauta
concentratie capabila sa produca senatia gustativa. -ragul de excitatie pentru substantele
dulci este mai ridicat decat pentru cele amare. 3ntensitatea senatiei gustative depinde de
concentratia substantei, de numarul receptorilor si de temperatura solutiei %temperatura
optima este in (ur de 07 grade #&. Iolul analiatorului gustativ consta in declansarea
secretiei de saliva si de sucuri digestive. Alaturi de analiatorul olfactiv, contribuie la
reglarea ingestiei de alimente si la impiedicarea patrunderii in organism pe cale digestiva
a substantelor nocive si a alimentelor alterate.
Dintre afectiunile cavitatii bucale, mai des intalnite, sunt$ tomatite*e
%inflamatiile mucoasei ce captuseste cavitatea bucala& si +*oite*e %inflamatiile limbii&.
29
I.@. ANALIZATORUL 5IZUAL
#ea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin va.
;ederea are un rol esential in adaptarea la mediu, in orientarea spatiala, in mentinerea
echilibrului si in activitatile specific umane.
A. Anatomie
1. -e+ment$* &e"i(e"i! este inclus in +*o0$* o!$*a", constituit din$ in'e*i$"i,
a&a"at$* o&ti! i "e!e&to"$*.
In'e*i$"i*e +*o0$*$i o!$*a"$
!*e"oti!a - tunica fibroasa, formatiune con(unctiva, alba la exterior, cu rol
protector. pe ea se insera musculature extrinseca a globului ocular.
preinta anterior corneea transparenta, iar posterior este strabatuta de
nervul optic.
!o"oida 4 tunica vasculara, este pigmentata si vasculariata. are functii
trofice, confera interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.
din ea se constituie in partea anterioara irisul si corpul ciliar.
"etina - tunica nervoasa, cuprinde celule fotoreceptoare.
A&a"at$* o&ti! cuprinde medii transparente$
!o"neea t"an&a"enta- este nevasculariata, bogat inervata prin terminatii
nervoase libere.
$moa"ea a&oaa- este un lichid transparent, secretat de procesele ciliare
si drenat prin sistemul venos.
!"ita*in$*- este o lentila biconvexa, transparenta, invelita intr-o capsula-
cristaloida. este situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin
ligamentul suspensor, nu este vasculariat, inervat.
!o"&$* 'it"o- este un gel transparent, umple cavitatea posterioara a
globului ocular intre cristalin si retina.
Re!e&to"$* este "etina, constituita din ece straturi celulare$
o t"at$* !e*$*e*o" &i+menta"e - este format din celule care contin &i+ment
me*ani!B culoarea inchisa a acestui strat favorieaa concentrarea
radiatiilor luminoase in celulele fotoreceptoare.
o t"at$* !e*$*e*o" (oto"e!e&toa"e - este alcatuit din celule nervoase inalt
specialiate, care nu se divid, numite, dupa forma lor, 0atonae i
!on$"iB 0atonae*e, in numar de '09-'2? milioane, repreinta receptorii
vederii nocturne si crepusculare, se gasesc spre ona periferica a retinei,
contin "odo&ina, un pigment inrudit cu vitamina A, care se gaseste stocat
in membrane segmentului extern. !on$"i*e, in numar de 9-J milioane,
repreinta receptorii vederii diurne, colorate, se gasesc la nivelul petei
galbene, exista trei tipuri de conuri, unul pentru perceperea luminii rosii,
altul pentru perceperea luminii veri si al treilea pentru lumina galbene,
contin iodo&ina, care se descompune in preenta luminii si se
resintetieaa in preenta vitaminei A.
o mem0"ana *imitanta e8te"na - este o retea de prelungiri ale celulelor
gliale, ce incon(oara baa celulelor fotoreceptoare.
2C
o t"at$* +"an$*a" e8te"n - cuprinde corpii neuronali si prelungirile
celulelor fotoreceptoare.
o t"at$* &*e8i(o"m e8te"n - repreinta ona sinaptica dintre celulele
fotoreceptoare si neuronii bipolari.
o t"at$* &*e8i(o"m inte"n - repreinta ona sinaptica dintre neuronii
bipolari si neuronii multipolari.
o t"at$* +"an$*a" inte"n - este format din corpii neuronilor bipolari.
o t"at$* ne$"oni*o" m$*ti&o*a"i - cuprinde corpii neuronilor multipolari.
o t"at$* (i0"e*o" o&ti!e - este alcatuit din axonii neuronilor multipolari.
o mem0"ana *imitanta inte"na - delimiteaa retina spre fata sa externa.
,. -e+ment$* inte"media" este format din trei neuroni. -rimii doi neuroni,
senitivi, sunt repreentati de neuronal bipolar %protoneuronul&, respectiv de neuronal
multipolar %deutoneuronul& din retina. Axonii deutoneuronului formeaa ne"'$* o&ti!,
!/iama o&ti!a i t"a!t$* o&ti!. *ucleii pretectali din meencefal repreinta centrii
reflexului fotomotor. *ervii optici transmit informatii din (umatatea naala si temporala a
retinei de aceeasi parte. ,a nivelul chiasmei optice, fibrele din (umatatea naala a retinei
se incruciseaa, ca urmare tractul optic, pe de o parte aduce informatii de la (umatatea
temporala a retinei de pe aceeasi parte si din (umatatea naala a retinei din partea opusa.
=ibrele tractului optic fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron al caii optice in corpii
geniculati laterali din metatalamus.
?. -e+ment$* !ent"a* este situate in lobul occipital, de o parte si de alta a sciurii
calcarine. Distrugerea acestuia determina orbirea.
>. ;i)io*o+ia ana*i)ato"$*$i 'i)$a*
Analiatorul viual permite recunoasterea formei, marimii, culorii, luminoitatii,
miscarii obiectelor si aprecierea distantelor. 3n corelatie cu analiatorii acustic, vestibular,
Pinesteic, realieaa orientarea in spatiu si mentinerea echilibrului. -roiectarea imaginii
pe retina se datoreaa aparatului optic care, prin procese de refractie, adaptare la
intensitatea luminii si acomodare la distanta, asigura focaliarea raelor de lumina la 07
mm inapoia cristalinului, pe directia axului optic, pe pata galbena. 3maginea formata este
reala, mai mica si rasturnata.
-rocesul vederii este descris in mai multe fae, care se desfasoara concomitent$
'. Re(*e8$* de !on'e"+enta - consta in miscarea concomitenta a celor doi ochi,
avand ca urmare modificarea poitiei axelor optice si reperarea corecta a
obiectelor in spatiu, indifferent de distanta pana la obiect si de poitia acestuia.
#ampurile viuale ale celor doi ochi se suprapun partial. Vona de suprapunere
formeaa campul de vedere binoculara. -rin analia corticala si diferentierea
impulsurilor de vedere monoculara si binoculara, la care se adauga impulsurile
proprioceptive de la muschii extrinseci in timpul reflexelor de convergenta, se
asigura aprecierea distantelor fata de obiecte. =iecare ochi vede obiectul sub un
unghi diferit, generand vederea stereoscopica, in relief.
0. Ada&ta"ea la intensitatea luminii se realieaa prin doua categorii de procese$
4 "ea!tia &$&i*a"a - irisul regleaa reflex cantitatea de lumina proiectata pe retina.
)timulul este lumina, receptorul este retina, caile aferente sunt somatice, iar caile eferente
sunt vegetative, simpatice si parasimpatice.
2J
4 ada&ta"ea (oto!/imi!a - la proiectarea luminii pe retina, pigmentii fotosensibili scad
cantitativ, fiind descompusi in cantitate direct proportionala cu intensitatea acesteia. ,a
trecerea de la lumina la intuneric, adaptarea dureaa 2?-7? de minute, timp in care se
resintetieaa pigmentii si scade pragul de excitabilitate a celulelor fotoreceptoare. ,a
intuneric creste cantitatea de pigmenti depoitata, ceea ce are ca urmare scaderea pragului
de excitabilitate a celulelor receptoare. Adaptarea la trecerea de la intuneric la lumina se
petrece mai rapid, 2-7 minute.
2. A!omoda"ea *a ditanta - este realiata relex prin actiunea muschilor circulari si
radiari ai corpului ciliar, care maresc sau micsoreaa convexitatea fetei anterioare
a cristalinului. Aceste procese duc la modificarea unghiurilor de refractie a raelor
luminoase. Atunci cand muschiul ciliar circular este relaxat, ligamentul suspensor,
mentine cristalinul aplatiat, realiandu-se adaptarea pentru vederea la distanta.
,a contractia muschilor circulari, determinata de parasimpatic, ligamentul
suspensor se relaxeaa, cristalinul se bombeaa, favoriand vederea obiectelor
apropiate.
7. -tim$*a"ea "etinei - consta in excitarea receptorilor retinieni de catre radiatiile
luminoase$
- lumina strabate celulele retiniene pana la stratul pigmentar si este absorbita de pigmentii
fotosensibili din celulele cu bastonase si conuri.
- scindarea pigmentior fotosensibili sub influenta luminii, in retinol si opsina, cu eliberare
de energie. aceste procese determina cresterea permeabilitatii membranei celulelor
receptoare pentru sodiu si aparitia potentialului de receptor.
- transformarea potentialului de receptor in potential de actiune, care este condus sub
forma de influx nervos modulat de catre celulele bipolare.
- refacerea pigmentilor, proces de sintea in care un rol important il detine vitamina A.
De(e!te*e 'ede"ii - spre deosebire de ochiul normal %emetrop&, la ochii cu
deficiente %ametropi& formarea imaginii nu se poate realia pe pata galbena. Ametropia se
datoreaa mai multor factori$
13 modificarea lungimii axei ochiului sau variatia indicelui de refractie$
a. ax mai lung sau refractie excesiva, cu formarea imaginii clare inaintea
retinei, in caul mio&ieiB
b. ax mai scurt sau refractie slaba, cu formarea imaginii clare inapoia
retinei, in caul /i&e"met"o&ieiB
,3 scaderea elasticitatii cristalinului si a contractilitatii muschilor ciliari, care
reduc limitele de acomodare. afectiunea se numeste &"e0itim si este
caracteristica persoanelor varstnice.
?3 deformari ale corneei si4 sau ale cristalinului. afectiunea poarta numele de
ati+matim si se corecteaa cu lentile cilindrice.
@3 absenta partiala sau totala a pigmentilor fotosensibili din celulele cu conuri
determina perturbari in perceperea culorilor 1da*tonim3.
2K
I.A. ANALIZATORUL ACU-TICO45E-TI>ULAR
Din punct de vedere functional, cei doi analiatori sunt independenti, dar
anatomic, receptorii ambilor analiatori se afla in urechea interna, iar caile de conducere
sunt ramuri ale aceluiasi nerv cranian %;33&.
A. Anatomie
Brechea este constituita din trei componente$
1. $"e!/ea e8te"na- este formata din pavilion si conductul auditiv extern.
tegumentul conductului este prevaut cu peri si glande sebacee modificate
care secreta !e"$men, substanta cu rol protector.
,. $"e!/ea medie4 este situata intr-o cavitate a osului temporal. &"e e8te"io"
preinta mem0"ana tim&ani!a, iar &"e inte"io" (e"eat"a o'a*a i (e"eat"a
"ot$nda. intre membrana timpanica si membrana ferestrei ovale se afla *ant$*
de o!ioa"e6 !io!an$*, ni!o'a*a i !a"itaB $"e!/ea medie !om$ni!a !$
(a"in+e*e &"in t"om&a *$i E$ta!/ioB
?. $"e!/ea inte"na4 este formata din *a0i"int$* oo, sapat in osul temporal, in
interiorul caruia se afla *a0i"int$* mem0"ano. *a0i"int$* oo !$&"inde
'eti0$*$*, !ana*e emi!i"!$*a"e i me*!$* oo 1!o/*eea3B *a0i"int$*
mem0"ano ete !ontit$it din $t"i!$*a i a!$*a 1in 'eti0$*$* oo3,
!ana*e*e emi!i"!$*a"e mem0"anoae 1in !ana*e*e emi!i"!$*a"e ooae3 i
me*!$* mem0"ano a$ !ana*$* !o/*ea" 1in !o/*ee&. in *a0i"int$*
mem0"ano e a(*a endo*im(a, int"e *a0i"int$* oo i !e* mem0"ano e
a(*a &e"i*im(a. la baa canalelor semicirculare, in utricula si sacula se afla
receptorii analiatorului vestibular, in canalul cohlear se afla receptorul
analiatorului acustic.
I. -e+ment$* &e"i(e"i!
a. Re!e&to"ii a$diti'i sunt situati in melcul membranos %canalul
cohlear&, in organul #orti, aseat pe membrana bailara.
O"+an$* Co"ti este alcatuit din$ celule receptoare aseate pe
doua straturi$ intern %unistratificat& si extern %pluristratificat&.
=iecare celula receptoare este prevauta la polul apical cu cili
care strabat membrana reticulara, secretata de celulele de
sustinere, si al caror varf proemina in membrana tectoria,
secretata de celulele epiteliale ce acopera creasta spirala.
0. Re!e&to"ii 'eti0$*a"i sunt situati in labirintul membranos$
1. in utricula si sacula, care contin a&a"at$* oto*iti!
1ma!$*a&, unde exista celule receptoare prevaute cu cili
care proemina intr-o membrana reticulata gelatinoasa ce
acopera cupula si in ochiurile careia se afla oto*itii
%granule de carbonat de calciu&.
,. in crestele ampulare %la baa canalelor semicirculare&
unde exista celule receptoare ciliate si celule de sustinere
acoperite de o masa gelatinoasa numita !$&$*a.
33. -e+ment$* inte"media" este repreentat de caile auditiva si vestibulara.
2L
Ca*ea a$diti'a este formata din trei neuroni$
- protoneuronul este situat in ganglionul spiral #orti. dendritele protoneuronului
incon(oara baa celulelor receptoare, iar axonul formeaa nervul acustic.
- deutoneuronul este situat in nucleii pontini. axonul sau emite colaterale catre coliculii
cvadrigemeni inferiori din meencefal, unde se inchid reflexele de orientare auditiva.
- al treilea neuron este situat in corpul geniculat medial din metatalamus.
Ca*ea 'eti0$*a"a este formata din trei neuroni$
- protoneuronul este situat in ganglionul )carpa. dendritele protoneuronului incon(oara
baa celulelor receptoare, iar axonul formeaa nervul vestibular.
- deutoneuronul este situat in nucleii vestibulari bulbari. axonul sau emite colaterale catre
arhicerebel, maduva si catre nucleii cranieni 333, 3;, ;3.
- al treilea neuron este situat in talamus.
III. -e+ment$* !ent"a*
A"ia a$diti'a &"ima"a este situata in profunimea sciurii )Wlvius, in lobul temporal.
Ariile auditive de asociatie sunt situate in lobul parietal.
-e+ment$* !ent"a* a* ana*i)ato"$*$i 'eti0$*a" este putin cunoscut. se presupune ca
proiectia corticala vestibulara se face in lobul temporal.
7?
>. Me!anim$* a$)$*$i
Brechea umana percepe unde sonore cu o frecventa cuprinsa intre 'C-0????E
%cicli4s& si cu o intensitate cuprinsa intre ?-'0? dR
)unetele se caracterieaa prin ina*time, determinata de frecventa undelor sonore,
intenitate, determinata de amplitudinea undelor sonore, si prin tim0"$. Tota*itatea
$nete*o" &e"!e&$te $0 (o"ma de en)atie a$diti'a &oa"ta n$me*e de !am& a$diti'.
Acesta se reduce progresiv, odata cu varsta .
Brechea externa capteaa undele sonore prin pavilion si le transmite timpanului
prin canalul auditiv extern. ;ibratiile timpanului se transmit catre urechea interna prin
lantul de oscioare al urechii medii. )carita se spri(ina pe fereastra ovala, o membrana
subtire care separa urechea medie de canalul cohlear. Astfel, undele sonore se transmit
perilimfei din rampa vestibulara apoi, prin helicotrema, perilimfei din rampa timpanica.
;ibratiile perilimfei produc vibratii endolimfei, care determina deplasarea membranei
bailare, pe care se afla celulele receptoare auditive. 3n consecinta, poitia acestora fata
de membrana tectoria se modifica, cilii de la polul apical al celulelor receptoare se
indoaie, ceea ce determina declansarea de potentiale de actiune de-a lungul membranei
receptorilor auditivi. Astfel, stimulii sonori sunt transformati in influx nervos, care a(unge
pe calea auditiva la scoarta cerebrala din regiunea temporala, unde se transforma in
senatie auditiva. ,a baa melcului membrabnos se percep sunetele inalte, iar la varf
sunetele (oase. Dupa ce se propaga prin perilimfa, unde se estompeaa, vibratile sonore
a(ung la fereastra rotunda, o alta membrana subtire care se afla intre urechea medie si cea
interna. )ensibilitatea auditiva scade treptat daca urechea primeste timp indelungat sunete
cu aceeasi frecventa si amplitudine, deoarece are loc fenomenul de adaptare.
C. Me!anim$* e!/i*i0"$*$i
7'
)timulul specific al receptorilor vestibulari il repreinta schimbarea poitiei
capului sau a intregului corp. Ieceptorii din canalele semicirculare oriontale informeaa
asupra poitiei din (urul axului vertical, iar cei din canalele semicirculare verticale, asupra
poitiei din (urul axului oriontal. Ieceptorii din utricula si sacula percep variatiile
acceleratiei liniare. +xcitarea receptorilor vestibulari nu provoaca senatii ci reflexe
statochinetice pentru constientiarea poitiei corpului, prin impulsurile ce sosesc de la
nivelul proprioceptorilor sistemului locomotor. De exemplu, la pierderea echilibrului,
reflexele de redresare sunt rapide si prompe. Blterior, devenim constienti ca am fost
aproape de cadere, dar ne-am restabilit echilibrul.
-rincipalele boli ale aparatului acustico-vestibular, provocate de diversi agenti
patogeni sau de factori de mediu sunt$
- otite %externe sau medii& - inflamatii ale conductului auditiv extern ale casei timpanului,
provocate de factori fiici, chimici, biologici.
4 matoidita - consecinta a otitei medii supurate tratate necorespunator.
4 oto!*e"o)a - determinata de deteriorari ale labirintului osos, urmate de imobiliarea
oscioarelor urechii medii si de surditate.
4 ind"om$* Menie"e - care produce surditate si pierderi de echilibru, fiind asociat cu
disfunctii vegetative.
I.I. ANALIZATORUL MOTOR 1GINE-TEZIC&
1. -e+ment$* &e"i(e"i! este repreentat de$
4 !o"&$!$*i 5ate"4Pa!ini, proprioceptori situati in periost, articulatii, pericondru,
ligamente si tendoane.
4 ($$"i ne$"om$!$*a"e, situate in muschii striati.
4 !o"&$!$*ii Go*+i, proprioceptori care se gasesc la locul de unire dintre muschi si
tendon.
4 te"minatii ne"'oae *i0e"e.
;$$"i*e ne$"om$!$*a"e, proprioceptori senitivo-motori, sunt situate printre
fibrele musculare striate 1(i0"e e8t"a($a*e&, dispuse paralel cu acestea. )unt stimulate de
intinderea portiunii lor centrale. =iecare fus este format din 0-'? fibre musculare striate
subtiri, cu caracter embrionar %au striatii putine&, numite (i0"e int"a($a*e. Acestea sunt
cuprinse intr-o capsula con(unctiva. =iecare fibra intrafusala are o &o"ti$ne !ent"a*a,
necontractila, si extremitati contractile, care se prind de tendoane sau de fibre extrafusale.
-ortiunea centrala este infasurata de dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali dispuse
spiralat %fibre anulospiralate&, prin care influxul nervos se propaga cu vitea mare.Aceste
fibre sunt flancate de terminatii nervoase mai subtiri, dispuse M in buchet M, prin care
influxul nervos circula cu vitea mica.
,a extremitatile contractile a(ung axonii motoneuronilor gamma din coarnele anterioare
medulare, care fac sinapsa de tip placa motorie cu fibrele intrafusale. Dotoneuronii
gamma primesc impulsuri de la nivelul trunchiului cerebral si al substantei reticulate.
3mpulsul se transmite eferent la fusul neuromuscular determinand contractia acestuia. 3n
consecinta, portiunea sa centrala se intinde, ceea ce determina stimularea terminatiilor
nervoase anulospiralate si M in buchet M. Astfel, impulsul nervos se transmite aferent spre
70
maduva. 3n concluie, un impuls eferent spre fibrele musculare determina o stare de
contractie tonica. =usurile neuromusculare sunt singurii receptori care nu manifesta
oboseala sau obisnuinta. +le receptioneaa vitea si gradul de intindere al muschiului si
informeaa sistemul nervos central in vederea elaborarii raspunsului corespunator.
O"+ane*e tendinoae Go*+i sunt situate in ona de (onctiune dintre muschi si
tendoane, printre fasciculele tendinoase. )unt formate dintr-o retea de fibre nervoase
prevaute cu terminatii butonate %dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali&.
8rganele >olgi sunt stimulate de contractia musculara. 3mpulsurile generate de acesti
proprioceptori inhiba contractia musculara, mergand pana la incetarea acesteia. *u
preinta fenomenul de adaptare.
,. -e+ment$* inte"media" este repreentat de fibre sensitive ale nervilor spinali,
de fasciculele >oll si Rurdach si spinocerebeloase anterior si posterior
?. -e+ment$* !ent"a* se afla in ona senitivo-motorie a lobilor frontal si parietal.
Alaturi de analiatorii viual, cutanat si vestibular, analiatorul motor regleaa activitatea
reflexa pentru mentinerea echilibrului si coordonarea fina a miscarilor, si informeaa
permanent sistemul nervos central despre poitia corpului in spatiu si despre gradul de
contractie a muschilor.
II. -I-TEMUL NER5O-
Totalitatea organelor constituite predominant din tesut nervos, specialiat in
receptarea, transmiterea, prelucrarea excitatiilor sau informatiilor din mediul intern sau
extern formeaa item$* ne"'o.
)istemul nervos indeplineste doua functii esentiale$
integrarea organismului in mediul incon(urator.
coordonarea activitatii tuturor tesuturilor, organelor, sistemelor care
constituie organismul.
Din punct de vedere morfologic si functional, sistemul nervos poate fi$
'. -I-TEM NER5O- AL 5IETII DE RELATIE 1item ne"'o omati!&$
asigura legatura dintre organism si mediul extern, transformand excitatiile in
reactii de aparare sau adaptare.
-oate fi$
1. item ne"'o !ent"a* 1-NC, ne'"a8& format din en!e(a* i mad$'a
&ina"ii.
,. item ne"'o &e"i(e"i! 1-NP3 format din ne"'i %spinali si cranieni& si
+an+*ioni.
0. -I-TEM NER5O- AL 5IETII 5EGETATI5E6 regleaa si coordoneaa
activitatea organelor interne.
?. item ne"'o im&ati!B
@. item ne"'o &a"aim&ati!.

-item$* ne"'o a"e o t"i&*a &"ote!tie6
72
- &"ote!tia ooaa- encefalul si maduva spinarii sunt prote(ate de organe dure
numite oase. Astfel, encefalul este prote(at de oasele craniene, iar maduva spinarii
de canalul coloanei vertebrale.
- menin+e*e- in adapostul lor osos, encefalul si maduva spinarii sunt invelite de trei
foite numite meninge, care le prote(eaa si le hranesc$
a. d$"amate"- formata din tesut con(unctiv dens, slab vasculariat,
adera de formatiunile osoase ce prote(eaa organele nervoase.
b. a"a/noida- subtire, avasculara, aderenta la duramater, intre ea si
piamater se afla lichidul cefalorahidian.
c. &iamate"- are vasculariatie nutritiva, adera la organele nervoase.
- *i!/id$* !e(a*o"a/idian- se afla intre arahnoida si piamater, indeplineste rol de
protectie a tesutului nervos impotriva traumatismelor si de transport al unor
hormoni, constituie o bariera in calea patrunderii in tesutul nervos a unor
substante daunatoare din sangele circulant.
-I-TEMUL NER5O- -OMATIC
II.1. MADU5A -PINARII
A. Anatomie
Daduva spinarii este situata in canalul vertebral, format prin suprapunerea
orificiilor vertebrale, pe care insa nu il ocupa in intregime, lungimea ei avand variatii
individuale. )e intinde de la gaura occipitala sau de la originea primului nerv cervical
%#'& pana la nivelul vertebrei a 33-a lombare %,0&, de unde se continua cu o formatiune
foarte subtire - (i*$m te"mina*e - pana la vertebra a 33-a coccigiana. =ilum terminale
impreuna cu nervii sacrali si coccigieni formeaa !oada de !a*.
Daduva spinarii are forma unui cilindru usor turtit dorso-ventral, preinta doua
umflaturi$ cervicala %de unde isi au originea nervii brahiali, ce inerveaa membrele
superioare& si lombara %de unde pornesc nervii lombari ce inerveaa membrele
inferioare&. =ata anterioara preinta (i$"a mediana ante"ioa"a, mai larga si mai adanca.
,ateral, se afla ant$"i*e ante"o4*ate"a*e, pe unde ies radacinile anterioare ale nervilor
spinali. =ata posterioara preinta ant$* median &ote"io", mai putin adanc, ant$"i*e
&ote"o4*ate"a*e, pe unde patrund radacinule posterioare ale nervilor spinali si ant$"i*e
inte"media"e, care delimiteaa (a!i!$*e*e Go** i >$"da!/.
3n sectiune transversala, se observa $0tanta !en$ie la interior si $0tanta
a*0a la exterior.
-$0tanta !en$ie, situata la interior, este formata celule si fibre nervoase. 3n
sectiune are forma literei E sau de fluture, mai pronuntata la umflaturi, preinta trei
perechi de coarne$ anterioare, posterioare si laterale. #oarnele anterioare, mai
voluminoase, contin ne$"oni omatomoto"i, ce coordoneaa activitatea musculaturii
striate si ai caror axoni constituie radacinile anterioare ale nervilor spinali. #oarnele
posterioare, mai alungite contin ne$"oni omatoen)iti'i i inte"!a*a"i %de asociatie&, ce
77
primesc informatii prin fibrele sensitive ale nervilor spinali. Axonii unor neuroni
somatosenitivi formeaa caile ascendente, ce conduc informatiile de la diversi receptori
catre cortexul cerebral. #oarnele laterale contin neuroni vegetativi$ 'i!e"oen)iti'i, spre
partea posterioara, ce receptioneaa impulsurile de la viscere si 'i!e"omoto"i, spre
partea anterioara, care coordoneaa motilitatea musculaturii netede. 3ntre coarnele
posterioare si cele laterale si in (urul canalului ependimar se afla $0tanta "eti!$*ata,
formata din grupuri de neuroni aseati in retea. 3n centrul substantei cenusii se afla
!omi$"a !en$ie , in interiorul careia se gaseste !ana*$* e&endima", rest al tubului
neural.
-$0tanta a*0a, aflata la exterior, este formata din fibre nervoase mielinice si
amielinice si din nevroglii. +ste organiata in trei perechi de !o"doane6 ante"ioa"e %intre
fisura mediana anterioara si coarnele anterioare&, &ote"ioa"e %intre coarnele posterioare
si santul median posterior& si *ate"a*e %intre coarnele anterioare si posterioare&.
#ordoanele repreinta caile de conducere a impulsurilor intre diferitele eta(e ale
sistemului nervos central. Cai*e pot fi !$"te %leaga diferite eta(e medulare& sau *$n+i
%a!endente, ale sensibilitatii, care conduc informatiile de la receptori, si de!endente,
motorii, care conduc impulsuri catre efectori&.
Daduva spinarii este conectata cu receptorii si efectorii prin ?1 de &e"e!/i de
ne"'i &ina*i mi!ti %constituiti din fibre nervoase motorii si sensitive, somatice si
vegetative&, care apartin sistemului nervos periferic$ J !e"'i!a*i, 1, to"a!a*i, A *om0a"i,
A a!"a*i i 1 !o!!i+ian. *ervii spinali sunt dispusi simetric de-a lungul maduvei spinarii
si sunt formati din 0 radacini, trunchi si mai multe ramuri. Din punct de vedere structural
este alcatuit din$ e&ine"' %membrana con(unctiva ce inveleste nervul&, &e"ine"' %tesut
con(unctiv ce provine din epinerv si inveleste fasciculele de fibre nervoase intre care se
afla capilare sanguine si nervi vegetativi& si endone"' %formatiune con(unctiva desprinsa
din perinerv care solidarieaa fibrele nervoase dintr-un fascicul&. #omponentele nervului
spinal sunt$
a. "ada!ina ante"ioa"a$ este motorie, formata din axoni ai neuronilor din coarnele
anterioare si axoni ai neuronilor vegetativi din coarnele laterale. Aceste fibre
formeaa caile eferente ale arcurilor reflexe medulare somatice si vegetative,
distribuindu-se la musculatura striata, la cea neteda a organelor interne, la
glandele exocrine si endocrine, la vasele sangvine. 3ese din maduva prin santul
median anterior.
b. "ada!ina &ote"ioa"a$ este senitiva, formata din axoni ai neuronilor senitivi
pseudounipolari somatici si vegetativi din ganglionii spinali. Dendritele culeg
informatii de la piele, muschi scheletici si viscere. Aceste fibre formeaa caile
aferente ale arcurilor reflexe medulare. 3ntra in maduva prin santul lateral
posterior.
c. t"$n!/i$ se formeaa prin unirea radacinii anterioare cu cea posterioara la nivelul
canalului vertebral. +ste mixt.
d. "am$"i6 do"a*a %este mixta, se distribuie la tegumentul spatelui si la muschii
cefei si ai spatelui&, 'ent"a*a %este mixta, se distribuie la tegumentul si la muschii
regiunii antero-laterale a trunchiului, membrelor superioare si inferioare. in
regiunea toracica au distributie metamerica, formand cele '0 perechi de nervi
intercostali. in celalalte regiuni formeaa plexuri$ cervical, brachial, lombar,
sacral, coccigian&, !om$ni!anta a*0a %este mixta, contine fibre preganglionare
79
simpatice din coarnele laterale si fibre viscerosenitive din ganglionii spinali.
realieaa legatura cu neuronii postganglionari simpatici&, !om$ni!anta !en$ie
%este mixta, contine fibre postganglionare simpatice, amielinice, realieaa
legatura cu ganglionii simpatici paravertebrali&, menin+ea*a %contine fibre
viscerosenitive si vasomotorii, inerveaa meningele spinale&.
>. ;$!tii*e mad$'ei &ina"ii
Daduva spinarii indelineste doua functii$ functia de conducere si functia de centru
reflex.
>.1. ;$n!tia de !ond$!e"e a mad$'ei &ina"ii$ are ca substrat anatomic
substanta alba constituita in fascicule ascendente si descendente.
1. Cai*e a!endente $ sunt caile eni0i*itatii .
a3 Cai*e eni0i*itatii e8te"o!e&ti'e$ sunt cai specifice, lungi, cu proiectie corticala,
deservesc$
- eni0i*itatea ta!ti*a +"oie"a 1&"oto&ati!a& - condusa prin fasciculul
spinotalamic anterior.
- eni0i*itatea ta!ti*a (ina 1e&i!"iti!a3 - condusa la cortex prin fasciculele
spinobulbare >oll si Rurdach.
7C
- eni0i*itatea te"mi!a i d$"e"oaa - condusa prin fasciculul spinotalamic
lateral.
03 Cai*e eni0i*itatii &"o&"io!e&ti'e$ sunt cai specifice, care deservesc$
- eni0i*itatea &"o&"io!e&ti'a in!ontienta- condusa prin fasciculul
spinocerebelos direct %=lechsig&, pentru partea inferioara a corpului, si prin
fasciculul spinocerebelos incrucisat %>o:ers& pentru partea superioara a
trunchiului si pentru membrele superioare.
- eni0i*itatea &"o&"io!e&ti'a !ontienta- condusa prin fasciculele spinobulbare,
cu proiectie corticala.
!3 Cai*e eni0i*itatii inte"o!e&ti'e$ sunt cai nespecifice. )ensibilitatea interoceptiva este
condusa prin fasciculele spinotalamice, alaturi de sensibilitatea tactila, termica si
dureroasa, precum si prin substanta reticulata medulara.
,. Cai*e de!endente, a*e moti*itatii, deservesc motilitatea voluntara si
involuntara.
a3 Cai*e moti*itatii 'o*$nta"e$ motilitatea voluntara este condusa prin fascicule
piramidale % corticospinale & direct si incrucisat. Ambele cai pornesc din cortex si a(ung la
motoneuronii somatici medulari. -rin axonii acestora, influxul nervos se distribuie la
musculatura scheletica, determinand contractii musculare constiente.
03 Cai*e moti*itatii in'o*$nta"e$ motilitatea involuntara, automata, este condusa prin
caile extrapiramidale, cu origine in trunchiul cerebral. 3n substanta alba medulara se
formeaa fasciculele
- "$0"o&ina*e- cu originea in nuclei rosii din meencefal.
- 'eti0$*o&ina*e- din nucleii vestibulari bulbari.
- te!to&ina*e- din coliculi cvadrigemeni din meencefal.
- o*i'o&ina*e- din nuclei olivari bulbari.
- "eti!$*o&ina*e- din substanta reticulata a trunchiului cerebral.
>.,. ;$n!tia "e(*e8a a mad$'ei &ina"ii
Iaspunsul organismului la stimuli din mediu se numeste "e(*e8 sau a!t "e(*e8.
8rice reflex are o baa anatomica, un traseu prin care este condus impulsul nervos, care
poarta numele de a"! "e(*e8. #omponentele arcului reflex sunt$
1. "e!e&to"ii - sunt formatiuni sau organe specialiate care preiau informatiile din
mediul extern sau intern si le transforma in influx nervos %impuls nervos&. -ot fi$
- e8te"o!e&to"i - recepteaa stimuli, informatiile din mediul extern. )e gasesc la
nivelul pielii, mucoasa linguala, in urechea interna, retina, mucoasa naala
superioara.
- inte"o!e&to"i - recepteaa stimuli din mediul intern. )e gasesc in oase, tendoane,
muschi %&"o&"io!e&to"i& sau in organele interne %'i!e"o!e&to"i&.
,. !a*ea a(e"enta 1en)iti'a3 - repreentata de pelungirile neuronilor senitivi din
ganglionii spinali.
?. !ent"$* "e(*e8 - neuronii motori medulari si neuronii de asociatie, care genereaa
impulsuri.
@. !a*ea e(e"enta 1moto"ie3 - axonii neuronilor motori medulari.
A. e(e!to"$* - muschi scheletic %la reflexele somatice& si muschi visceral sau glanda.
#onducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens $ni!.
7J
R K !a*e a(e"enta K!ent"$ ne"'o "e(*e8 K !a*e e(e"enta K e(e!to"
Deosebim acte reflexe medulare somatice si acte reflexe medulare vegetative.
1. Re(*e8e*e med$*a"e omati!e
a3 Re(*e8e*e monoina&ti!e - se mai numesc reflexe
miotatice sau osteotendinoase, de extensie. Arcul lor reflex
este constituit din doi neuroni %reflexul rotulian, ahilean,
etc.&.
03 Re(*e8e*e &o*iina&ti!e - se mai numesc reflexe de flexie
sau reflexe nociceptive, de raspuns la actiunea unui stimul
nociv. Arcul reflex are cel putin un neuron intercalar.
,. Re(*e8e*e med$*a"e 'e+etati'e4 se inchid in coarnele laterale ale substantei
cenusii medulare. Ieceptorii sunt interoceptori, iar efectorii sunt glande sau muschi
viscerali. +xemple de reflexe medulare vegetative sunt$ pupilodilatator, cardioaccelerator,
vasomotor, de sudoratie, pilomotor, de mictiune, de defecatie, sexuale.
II.,. TRUNCEIUL CERE>RAL
Trunchiul cerebral este situat in continuarea maduvei spinarii.
A. Anatomie
+ste format din 2 eta(e$ 0$*0 "a/idian, &$ntea *$i 5a"o*io, me)en!e(a*.
7K
'. >$*0$* "a/idian este delimitat de maduva spinarii prin decusatia piramidala,
ona in care se incruciseaa fibrele din piramidele bulbare, iar de puntea lui
;arolio prin santul bulbo-pontin. -reinta piramidele bulbare %continuarea
cordoanelor anterioare ale maduvei spinarii&. ,ateral de acestea se afla cordoanele
laterale bulbare, ce preinta in partea superioara olivele bulbare separate de
piramidele bulbare prin santurile preolivare. -reinta fasciculele >oll si Rurdach
care patrund in nuclei >oll si Rurdach. -reinta pedunculii cerebelosi inferiori,
cai de legatura cu cerebelul. -reinta nuclei ai nervilor cranieni si nuclei
vestibulari.
0. P$ntea *$i 5a"o*io este delimitata de meencefal prin santul ponto-peduncular.
-reinta piramidele pontine, continuarea piramidelor bulbare si pedunculii
cerebelosi mi(locii, cai de legatura cu cerebelul si nuclei ai nervilor cranieni.
2. Me)en!e(a*$* preinta pedunculii cerebrali, despartiti de fosa interpedunculara ce
contine componentele hipotalamusului. -reinta coliculii cvadrigemeni %0
superiori si 0 inferiori&, pedunculii cerebelosi superiori, cai de legatura cu
cerebelul.
7.
Trunchiul cerebral are la exterior substanta alba si la interior substanta cenusie.
)ubstanta alba este constituita din fibrele ascendente si descendente descrise la maduva,
fibrele transversale din punte si fibrele proprii care leaga intre ei diferiti nuclei de
substanta cenusie. )ubstanta cenusie- daca in (umatatea inferioara a bulbului dispoitia
substantei cenusii este asemanatoare celei din maduva, in (umatatea lui superioara si in
celelalte segmente ale trunchiului cerebral, substanta cenusie este dispersata sub forma de
nuclei. *ucleii trunchiului cerebral se impart in $ nuclei senitivi, nuclei motori, nuclei
vegetativi si nuclei proprii.
-e+ment$*
t"$n!/i$*$i
!e"e0"a*
N$!*ei en)iti'i ai
ne"'i*o" !"anieni
N$!*ei moto"i ai
ne"'i*o" !"anieni
N$!*ei 'e+etati'i ai
ne"'i*o" !"anieni
N$!*ei &"o&"ii
0$*0 - senitiv al
trigemenului%;&.
- solitar%;33, 3Y. Y&.
- vestibular %;333&.
- cohlear%;333&.
- ambiguu
%3Y,Y,Y3&.
- nucleul
hipoglosului%Y33&.
- salivator
inferior%3Y&.
- dorsal al
vagului%Y&.
- nucleii olivari.
- nucleul >oll.
- nucleul Rurdach.
- nucleii substantei
reticulate$ respiratori
si cardiaci.
&$nte - principal al
trigemenului%;&.
- nuclei
motori%;,;3,;33&.
- salivator
superior%;33&.
- lacrimal%;33&.
- nuclei respiratori si
cardiaci.
me)en!e(a* - meencefalic al
trigemenului%;&.
- nucleul
oculomotorului%333&.
- trohlearului%3;&.
- accesor al
oculomotorului%333&.
- substanta neagra.
- nucleul rosu.
- coliculii
cvadrigemeni.
>. ;$n!tii*e t"$n!/i$*$i !e"e0"a*
7L
#omponentele trunchiului cerebral au doua functii$ functia de conducere si functia
reflexa.
>.1. ;$n!tia de !ond$!e"e - apartine substantei albe, constituita din fibre
ascendente, descendente si de asociatie. +le conduc impulsurile de la maduva la cortex si
invers, intre nucleii trunchiului sau intre nuclei si maduva sau cortex.
>.,. ;$n!tia "e(*e8a 4 in nuclei trunchiului cerebral se inchid arcurile reflexe ale
unor acte reflexe somatice si vegetative.
Re(*e8e omati!e$
- reflexe de tuse, stranut, deglutitie, voma %in bulb&.
- reflexe de supt, clipire, masticatie %in punte&.
- reflexe de reglare a miscarilor si a alternantei somn-veghe %in substanta neagra&.
- reflexe de diminuare a tonusului muscular %in nucleul rosu&.
- reflexe de orientare a capului in functie de sursa de lumina %in coliculii
cvadrigemeni superiori& sau in functie de sursa de gomot %in coliculii
cvadrigemeni inferiori din meencefal&.
Re(*e8e 'e+etati'e$
- reflexe de salivatie pentru glandele parotide, reflexe respiratorii si cardiovasculare
%in bulb&.
- reflexe lacrimale si de salivatie pentru glandele sublinguale si submandibulare %in
punte&.
- reflexe pupilare fotomotorii si de acomodare la distanta %in meencefal&.
Ne"'ii !"anieni / sunt analogi nervilor spinali, impreuna cu care formeaa
sistemul nervos periferic. +i sunt in numar de '0 perechi si se pot grupa dupa functii in$
senitivi, motori si micsti.
Pe"e!/ea Ti&$* O"+ane*e ine"'ate
I o*(a!ti'i senitivi - epiteliul olfactiv din cavitatea naala.
II o&ti!i senitivi - retina globului ocular.
III o!$*omoto"i motori - muschii extrinseci ai globului ocular$ drept inferior,
drept superior, drept intern, oblic inferior, prin fibrele
motorii somatice.
- muschii intrinseci ai globului ocular$ muschii circulari
ai irisului si ai corpului ciliar, prin fibrele vegetative
motorii.
I5 t"o/*ea"i motori - muschiul oblic superior al globului ocular.
5 t"i+emeni micsti - tegumentul fetei si dintii prin ramurile sensitive
oftalmica, maxilara si prin fibrele sensitive ale ramurii
mandibulare.
- muschii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii
mandibulare.
5I a0d$!en motori - muschiul drept extern al globului ocular.
5II (a!ia*i micsti - papilele gustative din cele doua treimi anterioare ale
mucoasei linguale, prin fibrele sensitive.
- muschii mimicii prin fibrele motorii.
- glandele salivare %sublinguale si submandibulare& si
glandele lacrimale prin fibrele vegetative motorii.
9?
5III 'eti0$*o4
!o/*ea"i
senitivi - organul #orti din urechea interna prin ramura
acustica.
- receptorii statici din urechea interna prin ramura
vestibulara.
I:
+*oo(a"in+ieni
micsti - papilele gustative din treimea de la baa limbii prin
fibrele sensitive.
- unii muschi ai faringelui prin fibre motorii.
- glandele salivare parotide prin fibrele vegetative
motorii.
: 'a+i micsti - mucoasa faringiana si cea de la baa limbii prin fibre
sensitive.
- unii muschi ai laringelui prin fibre motorii somatice.
- ma(oritatea viscerelor toracice si abdominale prin
fibrele vegetative sensitive si motorii.
:I a!!eo"i motori - muschii sternocleidomastoidian si trape.
:II /i&o+*oi motori - muschii limbii.
II.?. CERE>ELUL
A. Anatomie
#erebelul este situat in partea posterioara a cutieie craniene, sub lobii occipitali ai
emisferelor cerebrale. +ste constituit din doua emisfere cerebeloase, legate prin 'e"mi.
+l repreinta '4'? din volumul encefalului. +ste conectat cu trunchiul cerebral prin trei
perechi de pedunculi cerebelosi$ inferiori, mi(locii si superiori.
-edunculii cerebelosi inferiori leaga cerebelul de bulb, pedunculii cerebelosi
mi(locii leaga cerebelul de punte, iar pedunculii cerebelosi superiori leaga cerebelul de
meencefal. +i sunt constituiti din fibre aferente si eferente.
)ubstanta cenusie este dispusa la exterior, unde formeaa !oa"ta !e"e0e*oaa, si
la interior unde formeaa n$!*eii !e"e0e*oi. )coarta cerebeloasa este formata din trei
straturi$
- t"at$* mo*e!$*a" - contine celule stelate la exterior si celule M in cosulet M la
interior.
- t"at$* mi7*o!i$ 1a* !e*$*e*o" P$"Hin7e3 - este format din cellule piriforme
-urPin(e care il conecteaa cu celelalte eta(e ale nevraxului.
- t"at$* +"an$*a" - este format din celule granulare si celule >olgi.
>. ;$n!tii*e !e"e0e*$*$i
Din punct de vedere functional, cerebelul preinta trei componenete cu vechime
filogenetica diferita$ a"/i!e"e0e*$*, &a*eo!e"e0e*$* i neo!e"e0e*$*.
A"/i!e"e0e*$* a$ *o0$* (*o!$*onod$*a", formatiunea cea mai veche,
indeplineste functia de reglare a echilibrului. -rimeste aferente vestibulare si
9'
proprioceptive inconstiente. ,earea arhicerebelului determina pierderea echilibrului, dar
nu afecteaa preciia miscarilor comandate de scoarta.
Pa*eo!e"e0e*$*, format din nucleii cerebelosi, are rol in mentinerea tonusului
muscular, actioneaa prin intermediul fasciculelor vestibulospinale si rubrospinale.
+xtirparea paleocerebelului determina cresterea tonusului muscular, iar excitarea lui
determina scaderea acestuia.
Neo!e"e0e*$*, formatiune noua filogenetic, este constituit din emi(e"e*e
!e"e0e*oae i n$!*e$* dintat. +ste caracteriat prin preenta cortexului cerebelos format
din trei straturi de celule$ stratul molecular, stratul mi(lociu si stratul granular. #el mai
important este stratul mi(lociu, ganglionar, format din celule piriforme -urPin(e.
*eocerebelul asigura coordonarea miscarilor fine comandate de scoarta cerebrala,
diminuand sau intarind aceste comeni si determinand astfelarmoniarea activitatii
diferitelor grupe musculare. +xtirparea neocerebelului este urmata de pierderea
capacitatii de executie a miscarilor fine, tulburari in mers si atonie.
,earea sau extirparea totala a cerebelului nu produce moartea, dar determina
tulburari grave in locomotie si in mentinerea echilibrului$ ata)ia %imposibilitatea de a sta
in picioare fara o baa larga de spri(in&, atenia %oboseala musculara rapida&, atonia
1diminuarea tonusului muscular&. Toate aceste tulburari dispar progresiv in timp,
principalele functii ale cerebelului fiind preluate de scoarta cerebrala.
II.@. DIENCE;ALUL
A. Anatomie
Diencefalul sau creierul intermediar este situat in prelungirea trunchiului
cerebral, intre meencefal si emisferele cerebrale. +ste format din urmatoarele mase de
substanta nervoasa$ ta*am$, metata*am$, $0ta*am$, e&ita*am$ i /i&ota*am$.
-reinta doua fete$ 0a)a*a %viibila la exterior, contine printre alte formatiuni, chiasma
optica, tracturile optice si hipofia& si &ote"ioa"a %acoperita de emisferele cerebrale,
contine printre alte formatiuni epifia si talamusul&.
>. ;$n!tii*e dien!e(a*$*$i
Com&onente
a*e
dien!e(a*$*$i
-$0tanta !en$ie -$0tanta a*0a A*te t"$!t$"i ;$n!tii
ta*am$ - dispusa sub forma de
nuclei$ anteriori,
posteriori, mediali,
laterali, ventrali,
intraluminari si ai
liniei mediale.
- repreentata de
lamele medulare
interna si externa
care delimiteaa
nuclei de substanta
cenusie.
- repreinta statie de releu %al
treilea neuron& pentru toate caile
ascendente ale sensibilitatilor
specifice.
-realieaa conexiuni
subcorticale.
90
- realieaa conexiuni cu ariile
corticale de asociatie.
metata*am$ - formeaa corpii
geniculati laterali si
mediali, alcatuiti
predominant din corpii
neuronilor, la care se
adauga si fibre
nervoase.
- repreinta o statie de releu pe
traseul cailor viuala si acustica.
$0ta*am$ - formeaa nucleul
subtalamic si ona
incerta.
- formeaa campul
=orel.
- din punct de vedere functional
apartine sistemului
extrapiramidal, avand rol in
stabiliarea activitatii motorii
initiate in ariile corticale
extrapiramidale.
e&ita*am$ - formeaa nucleul
habenular.
- formeaa
habenula, striile
habenulei, comisura
habenulara.
- epifia alcatuita
din celule
glandulare,
celule gliale,
neuroni si
celule
pigmentare.
- coordoneaa reflexe motorii si
secretorii digestive.
- coordoneaa reflexe olfactivo-
somatice.
- actioneaa asupra complexului
hipotalamo-hipofiar.
/i&ota*am$ -formeaa nucleii$
anteriori %secreta
hormoni ce se
depoiteaa in
hipofia posterioara cu
rol de integrare
parasimpatica&,
posteriori %au rol de
integrare simpatica& si
mi(locii %controleaa
activitatea secretorie a
hipofiei anterioare si
au rol de integrare
parasimpatica&.
- formeaa fibre
aferente %vin de la
nucleul dorsal al
vagului,
meencefal, calea
optica, formatiuni
olfactive, talamus,
sistemul
extrapiramidal si
cortexul
cerebral&,eferente
%pleaca spre
meencefal,
talamus, hipofia,
trunchi cerebral,
tractul optic, cortex
cerebral& si
internucleare.
- controlul si integrarea
functiilor vegetative.
- mentine homeostaia.
- regleaa temperatura corpului
si aportul alimentar si hidric.
- regleaa bioritmul somn-
veghe.
- regleaa comportamentul
afectiv-emotional si sexual.
92
II.A. EMI-;ERELE CERE>RALE
A. Anatomie
+misferele cerebrale repreinta partea cea mai voluminoasa a encefalului. #ele
doua emisfere sunt despartite prin fisura interemisferica si legate intre ele prin corpul
calos, trigonul cerebral si comisuri.
+misferele cerebrale preinta o fata dorso-laterala, una mediala si una baala.
=etele sunt strabatute de ant$"i adan!i 1!i)$"i&, care delimiteaa *o0i, si ant$"i mai
&$tin adan!i, care delimiteaa +i"$$"i*e 1!i"!$m'o*$ti$ni*e&. )anturile cele mai
importante sunt$ ant$* *ate"a* -L*'i$, ant$* !ent"a* Ro*ando, ant$* &a"ieto4
o!!i&ita* i ant$* !a*!a"in. ,obii delimitati de aceste santuri pe fiecare emisfera sunt$
("onta*, &a"ieta*, tem&o"a* i o!!i&ita*. -e fata baala este situat girusul hipocampului.
-e fata mediana se observa girusul corpului calos si santul calcarin.
-$0tanta a*0a %C?N din masa emisferelor& se afla la interior si este constituita
din fibre de asociatie, fibre comisurale si fibre de proiectie ascendente %sensitive& si
descendente %motorii&.
-$0tanta !en$ie %7?N din masa emisferelor& este dispusa la exteriorul
emisferelor cerebrale, unde formeaa !oa"ta !e"e0"a*a, si la baa emisferelor, formand
nuclei baali %corpi striate&. 3n fiecare emisfera se gaseste cate un ventricul lateral %3,33&,
cu lichid cefalorahidian, care comunica cu ventriculii 333 si 3; din trunchiul cerebral si cu
canalulependimar medular.
97
-!oa"ta !e"e0"a*a
)coarta cerebrala este segmentul cel mai evoluat al nevraxului, centru integrator
al senatiilor, constiintei, vointei, invatarii, memoriei, starilor emotionale si
comportamentale. )tructural si functional, scoarta cuprinde doua formatiuni distincte$
a3 item$* *im0i! - formatiune veche filogenetic, este constituit din doua straturi de
celule nervoase$ stratul granular %senitiv& si stratul piramidal %motor&. =unctional,
deosebim$
a. &a*eo!o"te8$*- creierul olfactiv, constituit din bulbii, tracturile si trigonul
olfactiv, care are functii legate de simtul primar al mirosului %ona olfactiva
primara&.
- a"/i!o"te8$*- creierul de comportament, care este constituit mai ales din
formatiuni hipocampice.Arhicortexul este centrul de reglare a unor reactii
vegetative. 3n corelatie cu hipotalamusul, determina comportamentul emotional si
instinctual, reglarea aportului alimentar si a unor miscari legate de actul
alimentatiei %supt, deglutitie, masticatie&, reglarea activitatii sexuale si mentinerea
atentiei.
03 neo!o"te8$*- formatiune noua filogenetic, este constituit din sase straturi de celule$
molecular, granular extern, piramidal extern, granular intern, piramidal intern si
fusiform. Din punct de vedere fiiologic, neocortexul cuprinde )one en)iti'e
1neo!o"te8$* "e!e&to"3, moto"ii 1neo!o"te8$* e(e!to"3 i de ao!iatie.
Zone*e en)iti'e sunt arii sensitive si senoriale in care predomina celulele
granulare. A"ii*e en)iti'e sau somesteice, situate in girusul postcentral din lobul
parietal, sunt onele unde se proiecteaa fibrele sensibilitatilor cutanate si proprioceptive.
=ibrele sensibilitatii tactile, termice, dureroase si proprioceptive proiecteaa amestecat.
Iepreentarea grafica schematica a proiectiei anumitor regiuni ale corpului in aria
somesteica primara, in functie de densitatea fibrelor sensitive, se numeste homunculus
senitiv. A"ii*e en)o"ia*e sunt arii speciale unde se proiecteaa fibrele viuale %aria
viuala&, auditive %aria auditiva&, gustative %aria gustativa& si olfactive %aria olfactiva&.
Zone*e moto"ii cuprind arii ale motricitatii. A"ia mot"i!itatii 'o*$nta"e este
localiata in girusul precentral al lobului frontal. De aici iau nastere caile descendente
piramidale. Aria premotorie repreinta originea fibrelor nervoase care, dupa sinapsa din
corpii striati, a(ung in nucleii din trunchiul cerebral de unde pornesc caile
extrapiramidale. Iepreentarea grafica schematica a proiectiei diferitelor regiuni ale
corpului pe suprafata ariei motorii principale, in functie de densitatea fibrelor motorii si
de marimea suprafetei de proiectie, poarta numele de /om$n!$*$ moto".
Zone*e de ao!iatie sunt situate in lobul frontal %pentru functii psihice si de
comportament&, in lobul temporal %pentru reactii emotionale, memorie auditiva, activitate
sexuala& si in ona parieto-occipitala %de integrare superioara a activitatii somatice&.
=unctiile acestora fac parte din activitatea nervoasa superioara a neocortexului.
Aferentele si eferentele vegetative proiecteaa, in ariile somesteice si in aria premotorie.
3ntre onele corticale exista numeroase fibre de legatura care asigura unitatea functionala
a cortexului. Datorita acestora, stimularea onelor senitive determina raspunsuri motorii
sau vegetative, realiand o $nitate en)iti'o4moto"ie.
99
>. ;i)io*o+ia !oa"tei !e"e0"a*e
,a baa activitatii sistemului nervos stau actele reflexe. )e descriu doua categorii
de reflexe$ "e(*e8e !onditionate i "e(*e8e ne!onditionate.
Re(*e8e*e ne!onditionate, innascute si commune tuturor indiviilor, sunt
constante i invariabile. Arcurile lor reflexe exista de la nastere si se inchid la nivele
inferioare ale nevraxului. Bnele reflexe neconditionate sunt simple %clipit, tuse, stranut,
secretie salivara, etc.&, altele sunt complexe si stau la baa formarii intin!te*o"
%alimentar, de reproducere, de aparare, matern, etc.&
Re(*e8e*e !onditionate, dobandite in cursul vietii, sunt temporare si individuale.
Arcurile lor reflexe se inchid la nivelul cortexului. Ieflexele conditionate se formeaa pe
baa celor neconditionate. Decanismul formarii unui reflex conditionat consta in
stabilirea unei legaturi functionale temporare intre focarele de excitatie corticala ale celor
doi excitanti care coincid %+*- excitant neconditionat si +#- excitant conditionat&.
E8!itatia este procesul cortical activ, care provoaca, mentine sau intensifica
activitatea nervoasa, avand un efect poitiv asupra organismului.
In/i0itia este un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau incetarea
unor activitati corticale si poate fi $ in/i0itia e8te"na %neconditionata sau innascuta, este
caracteristica reflexelor neconditionate si apare sub actiunea unui excitant extern, fara o
pregatire prealabila a scoartei& si in/i0itia inte"na %conditionata sau dobandita, este
caracteristica scoartei cerebrale si apare numai dupa o pregatire a acesteia&.
I"adie"ea consta in extinderea excitatiei sau a inhibitiei dintr-o ona corticala in
one vecine legate functional de prima, marimea ei depinde de intensitatea stimului.
Con!ent"a"ea este un proces activ, opus fenomenului de iradiere, costand in
revenirea excitatiei sau inhibitiei la ona initiala.
Ind$!tia "e!i&"o!a consta in faptul ca un focar de excitatie provoaca inhibitie in
(urul lui, in timp ce un focar de inhibitie provoaca in (urul lui o ona de excitatie.
5e+/ea repreinta starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului
)AA %sistem reticulat activator ascendent&, concomitent cu orientarea constientei spre o
anumita activitate. ;eghea incepe cu stabilirea contactului constient cu mediul
incon(urator sau cu gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaa.
-omn$* se defineste ca o pierdere naturala, periodica si reversibila a relatiilor
senitivo-motorii cu mediul extern. )e datoreaa oboselii neuronilor care mentin starea de
veghe, prin inhibarea )AA. 3n timpul somnului se produc fae ciclice de activitate
neuronala$
- omn$* &a"ado8a* a$ &"o($nd, caracteriat prin miscari rapide ale globilor
oculari si aparitia viselor.
- omn$* *ent, caracteriat prin miscari oculare lente si sforait.
Durata medie a somnului este de 0? de ore la sugar, '? ore la copii si adolescenti,
K ore la adulti si de C-J ore la persoanele varstnice.
9C
C. A!ti'itatea ne"'oaa $&e"ioa"a
C.1. A!ti'itati !o+niti'e
In'ata"ea repreinta procesul de acumulare constienta de informatii si dobandire
de experienta. se desfasoara in timpul starii de veghe si necesita activitatea )AA, a
diencefalului, a sistemului limbic si a neocortexului. +ste influentata de factorii ambianti,
de preenta unor stimuli suplimentari si de o motivatie corespunatoare. in caul
neintaririi apare inhibitia de stingere, de aici reiese rolul important al repetitiei.
Memo"ia repreinta capacitatea sistemului nervos de a retine activ, de a
recunoaste si evoca selectiv informatii si experiente anterioare$ memo"ia intantanee
% capacitatea sistemului nervos de a inregistra si reproduce imediat evenimente, impresii
sau imagini care au avut loc cu cateva secunde sau minute inainte &, memo"ia de !$"ta
d$"ata % asigura conservarea informatiei pe durata de ore sau ile &, memo"ia de *$n+a
d$"ata % permanenta, asigura depoitarea informatiei pe durata indelungata &.
Inte*i+enta repreinta capacitatea intelectuala innascuta de intelegere, reolvare si
adaptare la noi probleme si conditii de viata si implica si factorii de mediu socio-cultural.
Gandi"ea $mana repreinta forma cea mai inalta a cunoasterii, care ofera
posibilitatea reflectarii realitatii si proiectarii actiunilor viitoare
C.,. A!ti'itati a(e!ti'e
Emotii*e sunt procese afective de durata scurta, precum bucuria, mania, frica,
placerea si neplacerea. )e exprima somatic si vegetativ. Dodificarile somatice se exprima
prin$ mimica, plans, ras, gesture, voce, tonus muscular, urmate uneori de atac sau fuga.
+motiile se exprima si prin activitati viscerale$ tahicardie sau bradicardie, modificari de
tensiune arteriala, secretie sudorala, secretie endocrina, modificari in motilitatea tubului
digestiv. )ubstratul fiiologic al emotiilor cuprinde lobul frontal, sistemul limbic si
hipotalamusul.
Moti'atia repreinta un proces nervos complex care sta la baa tuturor actelor de
comportament, activeaa si directioneaa un anumit tip de comportament.
C. ?. A!ti'itati 'o*iti'e
5ointa repreinta o forma de activitate nervoasa constienta, repreinta pentru
individ puterea de a lua deciii, dar si perseverenta de a le duce la indeplinire. 3n
elaborarea unor activitati voluntare un rol il are lobul prefrontal, ca sediu de integrare
superioara a personalitatii si comportamentului social al individului.
9J
-I-TEMUL NER5O- 5EGETATI5
-item$* ne"'o 'e+etati' C -N5 C coordoneaa si regleaa functiile organelor
interne. )istemul nervos vegetativ este constituit din doua componente$
- -N5 im&ati! si
- -N5 &a"aim&ati!, ambele inerveaa aceleasi organe, avand de cele mai multe
ori efecte antagonice.
A!ti$nea -N5 im&ati! i &a"aim&ati! a$&"a o"+ane*o" e(e!toa"e
E;ECTORI E;ECTELE -N5 -IMPATIC E;ECTELE -N5
PARA-IMPATIC
muschi radiari ai irisului - contractie - dilatarea pupilei. -
muschi circulari ai irisului - - contractie - micsorarea pupilei.
muschi ciliari radiari - relaxare - vedere la distanta. -
muschi ciliari circulari - - contractie - vedere de aproape.
bronhii - bronhodilatator. - bronhoconstrictor.
inima - cardioaccelerator. - cardiomoderator.
vase coronare - coronaroconstrictie. - coronarodilatator.
vase din tegument - vasoconstrictie. - vasodilatatie.
vase din muschi - vasoconstrictie. - vasodilatatie.
vase din creier - vasoconstrictie. - vasodilatatie.
stomac si intestin - diminuarea tonusului si
motilitatii.
- constrictia sfincterelor.
- cresterea tonusului si motilitatii.
- relaxarea sfincterelor.
veica urinara - relaxarea muschiului veical.
- contractia sfincterului veical
intern.
- contractia muschiului veical.
- relaxarea sfincterului veical
intern.
glande lacrimale - - vasodilatatie, secretie glandulara
abundenta.
glande salivare
glande gastrice si
intestinale
- secretie redusa de saliva
vascoasa.
- inhibarea secretie.
- secretie abundenta de saliva
apoasa.
- stimularea secretiei.
-item$* ne"'o im&ati!
#omponenta centrala a sistemului nervos simpatic este repreentata de centrii
nervosi aflati in coarnele laterale medulare, unde a(ung axonii neuronilor aferenti din
viscere$ centrii pupilodilatatori din maduva cervico-dorsala, vasomotori, pilomotori si
sudorali din maduva osoasa. #omponenta periferica este repreentata de lanturile
ganglionare paravertebrale %00-09 de perechi de ganglioni uniti prin ramuri
interganglionare&, plexurile viscerale %celiac, meenteric superior, meenteric inferior si
hipogastric& si plexurile intramurale. #aile eferente sunt constituite din doi neuroni.
)inapsa dintre neuronii preganglionari si neuronii postganglionari se face intr-una din
aceste formatiuni nervoase, cat mai aproape de maduva.
9K
-item$* ne"'o &a"aim&ati!
)istemul nervos parasimpatic are doua componente centrale, localiate in
trunchiul cerebral si in maduva sacrata.
'. Pa"aim&ati!$* !"anian - in trunchiul cerebral se afla$ nucleul accesor al
oculomotorului %333&, de unde provin fibrele parasimpatice ale oculomotorului,
nucleii salivator superior si lacrimal, de unde iau nastere fibrele parasimpatice ale
facialului %;33&, nucleul salivator inferior, de unde pornesc fibrele parasimpatice
ale glosofaringianului %3Y& si nucleul dorsal al vagului %Y&, care repreinta
originea fibrelor parasimpatice vagale.
0. Pa"aim&ati!$* a!"at - isi are originea in segmentele medulare sacrate )0-)7.
#omponenta periferica a )*; parasimpatic este formata din doi neuroni, dar spre
deosebire de )*; simpatic, neuronul preganglionar face sinapsa cu neuronul
postganglionar in peretii organelor inervate sau in apropierea acestora.
9L
C?
III. -I-TEMUL ENDOCRIN
Bnitatea functionala a organismului se realieaa prin actiunea con(ugata a
sistemului nervos si a sistemului endocrin.
)istemul endocrin cuprinde totalitatea glandelor cu secretie interna din organism.
>landele endocrine au in structura lor epitelii secretorii ale caror celule isi varsa produsii,
numiti /o"moni, direct in sange. Eormonii sunt substante active cu actiune specifica
reglatoare a metabolismului celular. -rin actiunea lor, hormonii contribuie la devoltarea
si functionarea normala a organismului. )istemul endocrin poate fi considerat ca un
sistem morfo-functional complex, coordonat de sistemul nervos, avand rolul de a
armonia, pe cale umorala, activitatea organelor interne. Astfel, se realieaa integrarea
activitatii organelor interne in ansamblul functiilor organismului.
Dupa natura biochimica, hormonii pot fi$
- te"o*i!i - deriva din colesterol %hormonii sexuali, hormonii corticosuprarenalei&.
- &"otei!i - deriva din proteine % marea ma(oritate a hormonilor &.
-rincipalele glande endocrine sunt$ hipofia, tiroida, paratiroidele, glandele
suprarenale, pancreasul endocrin, epifia, timusul, ovarul endocrin si testiculul endocrin.
III.1. EIPO;IZA
Ei&o(i)a a$ +*anda &it$ita"a are dimensiunile unui bob de fasole si ?,9 g
greutate. +ste localiata la baa encefalului, in saua turceasca a osului sphenoid. +ste
formata din trei lobi$
'. lobul anterior %J9N din masa glandei&,
0. lobul mi(lociu %0N&, ambele de origine epiteliala, constituind adeno/i&o(i)a,
2. lobul posterior %02N&, de origine ectodermica, ne$"o/i&o(i)a.
Eipofia este legata de hipotalamus prin ti7a &it$ita"a, care cuprinde sistemul
circulator port hipotalamo-hipofiar -opa-=ielding si tractul hipotalamo-hipofiar. -rin
sistemul port, factorii de eliberare si inhibare din nuclei hipotalamici mi(locii a(ung in
adenohipofia. -rin tractul hipotalamo-hipofiar, produsii de neurosecretie ai nucleilor
hipotalamici anteriori a(ung la neurohipofia.
1. Lo0$* ante"io"
+ste constituit din cordoane celulare, care formeaa epiteliul secretor al glandei.
Acesta cuprinde celule specifice pentru fiecare dintre hormonii secretati. Adeno/i&o(i)a
secreta /o"mon$* omatot"o& i /o"monii +*and$*a"i t"o&i.
a. Eo"mon$* omatot"o& 1-TE3, hormonul de crestere, are ca actiune principala
stimularea cresterii armonioase a intregului organism. 3ntervine in devoltarea celulelor,
activeaa transportul aminoaciilor in celule si stimuleaa sintea tisulara a proteinelor,
cu efect asupra cesterii oaselor, muschilor si viscerelor. intensifica oxidarea lipidelor,
asigurand energia necesara sinteei proteice. are efect de crutare a glucidelor, deci rol
hiperglicemiant. stimuleaa secretia glandelor mamare.
Ei&e"e!"etia de -TE inainte de &$0e"tate dete"mina +i+antim$* %crestere
exagerata in inaltime, talie peste 0 m&, iar d$&a &$0e"tate &"od$!e a!"ome+a*ia
C'
%crestere exagerata a extremitatilor membrelor, oaselor fetei, buelor, limbii si a unor
viscere&.
Ei&oe!"etia de -TE dete"mina *a !o&ii nanim$* /i&o(i)a" 1 a$ &iti!im,
caracteriat prin dimensiuni reduse ale corpului, fara afectarea functiilor psihice si
intelectuale. La mat$"itate &"od$!e !ae8ia /i&o(i)a"a, caracteriata prin atrofii ale
organelor, caderea parului, a dintilor si unghiilor, regresia organelor genitale, sterilitate si
in final moarte.
)ecretia este controlata de hipotalamus prin 0 neurohormoni$ unul cu rol inhibitor
%somatostatina& si unul cu rol stimulator. Alti factori stimulatori sunt$ hipoglicemia,
inanitia, starile de stress, somnul.
0. Eo"monii +*and$*a"i t"o&i
Eo"mon$* adeno!o"ti!ot"o& a$ !o"ti!ot"o&ina 1ACTE3 stimuleaa cresterea,
devoltarea si activitatea secretorie a glandelor corticosuprarenale. Eipersecretia de
A#TE determina hipertrofierea corticosuprarenalei si hipersecretie de hormoni ai
acesteia, avand ca urmare tulburari metabolice. )ecretia este controlata prin
mecanism nervos de catre hipotalamus, printr-un hormon eliberator de corticotropina
si prin mecanism umoral de feed-bacP negativ declansat de concentratii crescute ale
hormonilor corticosuprarenalei asupra adenohipofiei.
Eo"mon$* ti"eot"o& a$ ti"eot"o&ina 1T-E3 stimuleaa cresterea, devoltarea si
secretia de hormoni ai glandei tiroide. )ecretia este controlata prin mecanism nervos
de catre hipotalamus, printr-un hormon eliberator de tirotropina si prin mecanism
umoral de feed-bacP negativ declansat de concentratii crescute de hormoni tiroidieni
asupra adenohipofiei.
Eo"monii +onadot"o&i controleaa functiile gonadelor feminine si masculine.
controleaa secretia glandelor mamare la femeie. ei sunt$
- /o"mon$* (o*i!$*otim$*ant 1;-E3 care determina la femei cresterea si
maturarea foliculilor ovarieni si secretia hormonilor estrogeni, iar la barbati
stimuleaa devoltarea tubilor seminiferi ai testiculelor si spermatogenea.
- /o"mon$* *$teini)ant 1LE3 care determina la femei ovulatia si aparitia corpului
galben de sarcina, iar la barbati stimuleaa secretia hormonilor androgeni.
)ecretia este controlata prin mecanism nervos de catre hipotalamus, prin
hormonul eliberator de gonadotropine si prin mecanism umoral de feed-bacP negativ
declansat de concentratii crescute ale hormonilor sexuali asupra adenohipofiei.
Eo"mon$* *$teot"o& 1LTE3 a$ &"o*a!tina stimuleaa la femei secretia corpului
galben si secretia lactata, iar la barbati nu se cunoaste actiunea lui. )ecretia este
controlata de hipotalamus prin 0 neurohormoni$ unul cu rol stimulator si unul cu rol
inhibitor. Alti factori stimulatori sunt$ efotul fiic, stresul, somnul, graviditatea.
,. Lo0$* mi7*o!i$
,obul mi(lociu al hipofiei secreta /o"mon$* me*ano!itotim$*ant 1M-E3 care
stimuleaa sintea de melanina in melanocite, cu rol in procesele de pigmentare a pielii.
C0
?. Lo0$* &ote"io"
,obul posterior este constituit din axoni ai neuronilor din nuclei hipotalamici
anteriori si celule gliale. *eurohipofia constituie un depoit de hormoni produsi de
hipotalamusul anterior. Eormonii neurohipofiari sunt$ vasopresina si ocitocina.
a. Eo"mon$* antidi$"eti! 1ADE3 a$ 'ao&"eina contribuie la mentinerea
volumului normal al lichidelor extracelulare in organism, prin stimularea
absorbtiei de apa la nivel renal. Are efect antidiuretic, prin reducerea cantitatii de
urina eliminate. )ecretat in doe mari determina vasoconstrictie si hipertensiune
arteriala, dar are efecte metabolice. )timuleaa peristaltismul intestinal.
b. O!ito!ina favorieaa nasterea, prin stimularea contractiilor musculaturii netede a
uterului gravid, si alaptarea, prin stimularea contractiei celulelor mioepiteliale ale
canalelor galactofore din glandele mamare.
III.,. TIROIDA
Tiroida este cea mai mare glanda cu secretie interna din organism, avand o
greutate de circa 2? g. +ste situata in partea anterioara a gatului, in dreptul cartila(ului
laringian al carui nume il poarta. Tiroida este formata din lobi laterali uniti intre ei prin
istmul tiroidian. )tructural, preinta un parenchim glandular format din celule epiteliale
grupate in foliculi. Acesti foliculi contin la interior un coloid, tireoglobulina, care este
forma de depoitare a hormonilor tiroidieni. Tiroida este bogat vasculariata si inervata.
3nervatia vegetativa are numai functii vasomotorii.
Eo"monii ti"oidieni, derivati iodati ai ti"o)inei aflata in structura tireoglobulinei,
sunt ti"o8ina i t"iiodoti"onina. Acesti hormoni au efecte identice, dar mai rapide si mai
puternice in caul triiodotironinei.
Actiunea lor in organism este complexa$
- au efect calorigen, manifestat prin cresterea metabolismului baal, a consumului
de oxigen si a oxidarilor celulare.
- controleaa, impreuna cu hormonul somatotrop, cresterea si diferentierea celulara.
- intensifica eliminarile de aot din organism, catabolismul proteic.
- reduce depoitele lipidice prin activarea lipoliei.
- intensifica absorbtia intestinala de glucoa si catabolismul glucidic, determinand
hiperglicemie.
- stimuleaa activitatea gonadelor.
- impreuna cu prolactina mentin secretia lactata.
Ei&o($n!tia ti"oidiana determina efecte variate in functie de varsta. La !o&ii
determina nanim$* ti"oidian %cretinism gusogen&, caracteriat prin talie redusa,
intariere mintala, toate structurile corpului sunt afectate, senatie permanenta de frig,
piele uscata si ingrosata %ca sa nu piarda prin transpiratie din energia care si asa este
insuficienta&, gusa. La ad$*t, din caua energiei insuficiente, reulta scaderea capacitatii
de invatare, senatie permanenta de frig, anemie, caderea parului, piele uscata si
ingrosata. Deoarece, substantele se descompun deficitar %arderile fiind slabe&, organismul
devine obe, iar tesuturile sunt imbibate cu edem mucos producand mi8edem %M edem M-
acumulare de lichid la nivelul unui tesut&.
C2
,a populatiile din onele montane, cu ape sarace in iod, apare +$a endemi!a,
manifestata prin crestera in volum a glandei. #ombaterea se face prin administrarea de
tablete de iod sau sare iodata.
Ei&e"($n!tia ti"oidiana determina 0oa*a *$i >aedoF, frecventa mai ales la
femei, caracteriata prin$ cresterea metabolismului baal, hiperfagie, scadere in greutate,
piele calda si umeda, tremuraturi ale mainilor, gusa exoftalmica %cresterea in volum a
glandei&, globi oculari mariti %exoftalmie&, nervoitate.
III.?. GLANDELE PARATIROIDE
-aratiroidele sunt patru glande mici %aproximativ K? g&, situate in partea
posterioara a tiroidei. Eormonii secretati au rol in mentinerea echilibrului fosfocalcic al
organismului. +i sunt$ parathormonul si calcitonina.
'. Pa"at/o"mon$* 1PTE3 are ca actiune principala cresterea calcemiei %concentratia
de #a in sange& si scaderea fosfatemiei %concentratia de fosfati din sange& prin
eliminarea pe cale renala a fosforului. Astfel, se produce demineraliarea osoasa,
prin stimularea activitatii osteoclastelor %celule osoase, gigantice, multinucleate,
cu rol in modelarea osoasa&. Ei&e"e!"etia &"od$!e 0oa*a Re!H*in+/a$en,
caracteriata prin decalcifiere osoasa urmata de deformari si fracturi spontane,
depuneri fosfocalcice in tesuturile moi si formare de calculi urinari. Ei&oe!"etia
la copii determina devoltare defectuoasa a dintilor, intariere mintala, iar la
adulti produce tetanie %cresterea excitabilitatii neuromusculare si aparitia
spasmelor musculaturii striate si netede&, slabiciune musculara si calcifiere
interna.
)ecretia de -TE este reglata in principal in functie de concentratia sangvina a #a,
atat printr-un mecanism nervos cat si printr-un mecanism umoral, si secundar, in
functie de concentratia sangvina a fosfatilor. )caderea concentratiei sangvine a
#a0F stimuleaa secretia de -TE %apare hipercalcemia&, iar scaderea concentratiei
de #a0F inhiba secretia de -TE %apare hipocalcemia&.
0. Ca*!itonina, secretata si de tiroida, are actiune antagonica parathormonului, prin
scaderea calcemiei si cresterea fosfatemiei, determinand mineraliarea normala a
oaselor.
+xtirparea paratiroidelor duce la grave tulburari metabolice, datorate lipsei
calciului din organism, cunoscute sub numele de tetanie. -rincipalele manifestari ale
tetaniei sunt$
- tulburari motorii - contractii convulsive necontrolate ale musculaturii
scheletice.
- tulburari sensitive - sensibilitate sporita la frig.
- tulburari nervoase - irascibilitate, confuii mintale, halucinatii.
- tulburari trofice - caderea parului si a dintilor, unghii friabile.
- tulburari viscerale - spasme ale musculaturii digestive si ale laringelui.
C7
III.@. TIMU-UL
Timusul este in principal un organ limfoid %organ in care se formeaa limfocite&
situat inapoia sternului. =unctioneaa in copilarie si isi diminuiaa activitatea la 'K-0?
ani. +ste invelit intr-o capsula con(unctiva din care pleaca septuri care il impart in lobuli.
=iecare lobul este format din foliculi. =oliculul timic preinta doua one$ una corticala si
una medulara. Vona corticala este formata din timo!ite, care provin din celulele
primordiale hematopoietice din maduva osoasa. Timocitele migreaa din timus in
organele limfoide periferice. Vona medulara contine corpusculi Eassal, formati din celule
turtite, dispuse ca foitele de ceapa.
Timusul indeplineste doua functii importante$
limfopoiea- formarea limfocitelor T, cu rol in imunitate.
organ endocrin, prin secretia de timo!"e!ina, care intervine in metabolismul
calciului, in controlul cresterii scheletului si in devoltarea organelor
sexuale.Timocrescina are actiune antagonica hormonilor sexuali, ceea ce explica
degenerarea timusului in perioada postpuberala.
III.A. EPI;IZA
+pifia, numita si +*anda &inea*a datorita formei sale asemanatoare cu un con de
pin, este un organ al diencefalului cu functie endocrina. +pifia este localiata in partea
posterioara a diencefalului %epitalamus&. =unctia epifiei este incomplet cunoscuta.
Eormonul sau principal, me*atonina, are actiune inhibitoare asupra glandelor sexuale ce
explica involutia epifiei dupa pubertate. De asemenea, actioneaa si asupra axului
hipotalamo-hipofio-corticosuprarenalian. Delatonina are si efect hipoglicemiant. +pifia
are legaturi functionale cu retina globului ocular, stimulii luminosi determinand, prin
intermediul nervilor simpatici, scaderea sinteei de melatonina.
III.I. PANCREA-UL ENDOCRIN
Alaturi de functiile sale digestive, pancreasul este si o glanda endocrina.
Iepreinta '-0 N din masa intregului pancreas. -ancreasul endocrin este repreentat de
insulele lui ,angerhans, aseate intre acinii glandulari ai pancreasului exocrin. Aceste
insule sunt formate din trei tipuri de celule$
- celule alfa % 0? N & care secreta +*$!a+on$*B
- celule beta % J9 N & care secreta in$*inaB
- celule delta % 9 N & care secreta omatotatina.
In$*ina este principalul hormon hipoglicemiant al organismului. 3nsulina
actioneaa in directia cresterii gradului de utiliare a glucoei in celule, al depunerii
glucoei sub forma de glicogen si al transformarii glucidelor in lipide. )timuleaa sintea
de proteine.
C9
Ei&oe!"etia de in$*ina &"od$!e dia0et$* )a/a"at, afectiune caracteriata prin$
- hiperglicemie %cresterea cantitatii de glucoa in sange&.
- glicourie %eliminarea glucoei prin urina&.
- poliurie %eliminarea unei cantitati mari de urina&.
- polifagie %consum mare de hrana, de alimente&.
- polidipsie %consum exagerat de lichide&.
- scadere in greutate.
-
3n stadiile avansate ale bolii, acumularea de corpi cetonici in organism, ca urmare
a tulburarilor metabolice, duce la coma diabetica si chiar la moarte, in lipsa unui
tratament adecvat. Tratamentul consta in administrarea de insulina.
Ei&e"e!"etia de insulina produce hipoglicemie insotita de slabirea fortei fiice,
de tulburari ale activitatii nerboase si chiar coma.
Ieglarea secretiei de insulina se face prin doua mecanisme$
$mo"a*- se realieaa prin feed-bacP$ cresterea concentratiei de glucoa sangvina
mareste secretia de insulina, iar insulina determina transportul glucoei in ficat,
muschi si diverse celule. 3n consecinta, concentratia sangvina a glucoei scade, iar
secretia de insulina este inhibata. -entru producerea energiei sunt utiliate
lipidele.
ne"'o- este declansat de variatii ale glicemiei care stimuleaa chemoreceptorii
din sistemul vascular. Acestia transmit impulsuri la centrii glicoreglarii din
hipotalamus, de unde pleaca spre centrii parasimpatici ce stimuleaa secretia de
insulina. )ecretia de insulina este reglata si prin intermediul altor hormoni$
adrenalina si noradrenalina o inhiba, iar secretina, colecistoPinina, gastrina si
glucagonul o stimuleaa.
G*$!a+on$*, secretat si de duoden, are efecte opuse insulinei, determinand
hiperglicemie prin glicogenolia hepatica %nu si musculara&, intensificarea
gluconeogeneei din aminoacii si scaderea utiliarii celulare a glucoei, cu accentuarea
lipoliei. 3mpreuna cu hormonii medulosuprarenalieni, glucagonul este unul din
principalii hormoni hiperglicemianti ai organismului. Ieglarea secretiei de glucagon se
face prin doua mecanisme$
$mo"a*, prin feed-bacP declansat de concentratia glucoei sangvine.
ne"'o, comandat de hipotalamus, ce actioneaa asupra centrilor nervosi
vegetativi$ simpaticul stimuleaa secretia de glucagon, iar parasimpaticul o
inhiba.
CC
III.M. GLANDELE -UPRARENALE
>landele suprarenale sunt o pereche de glande situate la polii superiori ai
rinichilor. =iecare glanda are o ona corticala, !o"ti!o$&"a"ena*a, dispusa la periferie
%K? N din masa glandei&, care incon(oara complet ona medulara, medo*$$&"a"ena*a
%0? N&. #ele doua one difera din punct de vedere embriologic, anatomic si functional.
Co"ti!o$&"a"ena*a - secreta trei categorii de hormoni, pe baa de colesterol$
Mine"a*o!o"ti!oi)ii- au ca repreentant principal, a*dote"on$*, cu rol in
reglarea metabolismului mineral. Determina reabsorbtia *aF % si retentie
de apa & si eliminarea XF la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronilor.
)e mentine echilibrul acido-baic si presiunea osmotica normala a
mediului intern. Ei&e"e!"etia dete"mina 0oa*a *$i Conn, caracteriata
prin cresterea masei sangelui circulant si hipertensiune arteriala.
G*$!o!o"ti!oi)ii, repreentati de !o"ti)o*, intervin in metabolismul
intermediar al glucidelor. Au efecte$
- metabolice- cresc eliminarile de aot, produc hiperglicemie, cresc lipemia
si stimuleaa catabolismul proteic.
- sangvine - cresc numarul de elemente figurate.
- digestive - scad absorbtia lipidelor, cresc secretia de E#l si pepsinogen.
- renale - scad permeabilitatea tubilor distali pentru apa, stimuland
eliminarea excesului de apa, cresc filtrarea glomerulara.
- nervoase - cresc sensibilitatea la stimuli olfactivi si gustative, induc
modificari ale ++> si iritabilitate, scad puterea de concentrare.
E8!e$* de +*$!o!o"ti!oi)i &"o'oa!a 0oa*a *$i C$/in+ caracteriata prin
obeitate, hiperglicemie, hipertensiune arteriala.
Eo"monii e8oi)i 1 e8ote"oi)i & sunt secretati in cantitati foarte mici si
au actiuni asemanatoare cu cei secretati de gonade. 3mpreuna cu acestia
contribuie la aparitia si devoltarea caracterelor sexuale secundare la
pubertate. De asemenea, stimuleaa anabolismul proteic.
E8!e$* de /o"moni e8oi)i, dete"mina ind"om$* and"o+enita*,
caracteriat la femei, prin M masculiniare M, iar la copii prin stoparea
cresterii si aparitia unei pubertati precoce.
Ei&oe!"etia de /o"moni ai !o"ti!o$&"a"ena*ei, dete"mina 0oa*a *$i Adion
care se manifesta prin melanodermie %colorarea pielii in brun&, astenie, scaderea eficientei
neuromusculare, tulburari gastrointestinale si cardiovasculare, scadere in greutate,
diminuarea functiei imunitare.
Ieglarea secretiei se realieaa prin mecanisme neurohormonale de tip feed-bacP.
Bn ca aparte il repreinta reglarea secretiei de aldosteron in care intervin, pe langa
sistemul hipotalamo-hipofiar, variatiile volumului sangvin si ale concentratiei X din
sange si din lichidul interstitial.
CJ
Med$*o$&"a"ena*a este considerata un ganglion simpatic de dimensiui mari,
deoarece contine neuroni postganglionari simpatici care si-au pierdut axonii si
secreta hormoni$ ad"ena*ina 1e&ine("ina3 i no"ad"ena*ina 1no"e&ine("ina3.
Acesti hormoni au efecte similare cu ale stimularii simpaticului, dar in timp ce
adrenalina stimuleaa in special metabolismul energetic, noradrenalina are actiuni
vasculare mai intense. #ei doi hormoni au efecte multiple in organism.
Mod de a!ti$ne Ad"ena*ina No"ad"ena*ina
la nivelul sistemului nervos - stimuleaa sistemul reticulat activator
ascendent, determinand o stare de
alerta corticala.
- determina anxietete si frica.
- aceleasi efecte, dar mai
reduse.
la nivelul sistemului
cardiovascular
- creste forta de contractie a
miocardului, frecventa cardiaca si
vitea de conducere.
- produce vasodilatatia vaselor
coronare, pulmonare si a celor din
muschii scheletici.
- produce vasodilatatie usoara a
vaselor gastrointestinale.
- efecte similare, dar mai
reduse
- vasoconstrictie usoara.
- vasoconstrictie.
- vasoconstrictie foarte usoara
a vaselor din creier.
la nivelul musculaturii
netede si viscerale
- relaxeaa musculatura tractului
digestiv, a bronhiilor si a veicii
urinare.
- produce contractia sfincterelor
digestive, a splinei, a muschilor
erectori ai firelor de par, a muschilor
dilatatori ai pupilei.
- aceleasi efecte, dar mai
reduse.
- aceleasi efecte, dar mai
atenuate.
in metabolism - hiperglicemie, glicogenolia hepatica
si musculara.
- stimuleaa metabolismul lipidic prin
mobiliarea aciilor grasi din depoite.
- aceleasi efecte, dar atenuate.
Ieglarea se face exclusiv pe cale nervoasa. in conditii care necesita o adaptare
rapida %hipoglicemie, frica, frig, hipotensiune, durere, efort fiic& se secreta cantitati mari
de hormoni si se modifica raportul dintre cei doi hormoni$ in stress emotional predomina
noradrenalina in timp ce in situatii neobisnuite predomina adrenalina. 3n timpul somnului,
secretia celor doi hormoni este redusa.
CK
III.J. O5ARUL ENDOCRIN
=unctia endocrina a ovarului este realiata de celulele interne a (o*i!$*i*o"
o'a"ieni si de celulele !o"&$*$i +a*0en .=oliculii ovarieni secreta, in prima etapa a
ciclului ovarian, /o"monii et"o+eni 1et"ona, et"adio*$*, et"io*$*, !$no!$ti $0
n$me*e de (o*i!$*ina3. Co"&$* +a*0en e!"eta, in a doua etapa a ciclului ovarian, dupa
ovulatie, &"o+ete"on$* i in/i0ina.
Et"o+enii6
determina scaderea secretiei de =)E, urmata de cresterea in dimensiuni a
adenohipofiei.
influenteaa centrii hipotalamici responsabili de reglarea activitatii sexuale.
la fete, in perioada pubertatii, determina cresterea glandelor mamare si pigmentarea
areolei mamare, precum si aparitia caracterelor sexuale secundare.
la femei, determina proliferarea mucoasei uterine si a glandelor acesteia, stimuleaa
devoltarea stromei si a vaselor uterului, proliferarea musculaturii si a epiteliilor
trompelor uterine.
au efecte metabolice$ scad concentratia glucoei in sange, stimuleaa sintea proteica,
favorieaa retentia apei si sodiului in organism si depunerea calciului in oase.
P"o+ete"on$*6
pregateste tractul genital feminin pentru nidatia ovulului fecundat si mentinerea
sarcinii.
In/i0ina6
- inhiba secretia de =)E si ,E.
Ieglarea secretiei de hormoni ovarieni este realiata de catre adenohipofia,
hipotalamus si sistemul limbic. =)E initiaa si continua maturatia foliculilor ovarieni, iar
,E determina formarea corpului galben. )ecretia =)E si ,E este controlata de
hipotalamus prin feed-bacP. Aproximativ la fiecare 0K de ile, =)E si ,E determina
inceputul maturarii foliculilor ovarieni, dintre care doar unul singur ovuleaa %ovulatia
repreinta procesul de eliberare a folicului matur, care devine ovul fecundabil& in a '7-a
i a ciclului ovarian. Dupa ovulatie, celulele secretorii ale foliculului se transforma in
corp galben, care secreta cantitati mari de foliculina si progesteron. Dupa circa 0
saptamani, corpul galben degenereaa, secretia de foliculina si progesteron scade mult si
se instaleaa menstra. Brmea apoi un nou ciclu ovarian. Asociat productiei ciclice de
foliculina si de progesteron este si !i!*$* endomet"ia*, cu urmatoarele fae$
(a)a &"o*i(e"ati'a - sub influenta unor cantitati mari de estrogeni, are loc proliferarea
endometrului %mucoasa uterului&.
(a)a e!"eto"ie- se finalieaa cu aparitia unor depoite considerabile de substante
nutritive la nivelul endometrului, depoite necesare pentru implantarea si
devoltarea oului.
(a)a ment"$a*a- are loc daca ovulul nu a fost fecundat.
CL
III.N. TE-TICULUL ENDOCRIN
=unctia endocrina a testiculului este indeplinita de !e*$*e*e inte"titia*e LeLdi+,
situate in tesutul con(unctiv dintre tubii seminiferi contorti si care secreta tetote"on. -e
langa testosteron, care este un steroid, testiculul secreta si cantitati mici de /o"moni
et"o+eni, asa cum ovarul endocrin secreta cantitati mici de testosteron.
Tetote"on$*6
- produce devoltarea organelor genitale masculine.
- determina aparitia caracterelor sexuale primare si secundare.
- impreuna cu )TE are o actiune anabolianta asupra metabolismului proteic,
stimuland devoltarea musculaturii, a oseinei si depunerea de calciu in oase.
Ei&oe!"etia e mani(eta &"in e$n$!oidim, tulburare care se poate instala
inainte de pubertate, provocand o pubertate tardiva si incompleta, sau dupa pubertate,
determinand regresia caracterelor sexuale secundare.
Ieglarea secretie de testosteron este realiata de adenohipofia prin ,E si 3#)E
%hormonal luteinostimulant al interstitiului endocrine testicular& care au rol stimulator
asupra acesteia . -rintr-un mecanism feed-bacP, testosteronul inhiba secretia de ,E.
Acest mecanism este controlat de hipotalamus.

J?
I5. APARATUL LOCOMOTOR
Aparatul locomotor este alctuit din sistemele care particip pe de o parte la
susinerea corpului, iar pe de alt parte la locomoie sau la deplasarea diferitelor segmente
ale acestuia.
Aparatul locomotor este format din sistemul osos i sistemul muscular.
I5.1. -I-TEMUL O-O-
)istemul osos este format din totalitatea oaselor legate prin articulaii.
8asele sunt piese dure, solide, reistente, formate din esut osos compact i
spongios, av!nd inervaie i vasculariaie proprie.
OA-ELE Onde&*ine! $"m2toa"e*e "o*$"i ($n!%iona*e6
- "o* de &."+/ii a*e a&a"at$*$i *o!omoto"$ asupra lor acionea muchii, asigur!nd
susinerea i locomoia corpului.
- "o* de &"ote!%ie a $no" o"+ane 'ita*e $ exemplu$ cutia cranian adpostete creierul,
cutia toracic adpostete inima i plm!nii, bainul pentru organele pelviene, canalul
vertebral pentru mduva spinrii.
- dete"min2 (o"ma !o"&$*$i, iar "mpreun cu articulaiile dintre ele asigur suportul
prilor moi.
- "o* de edi$ &"in!i&a* a* o"+ane*o" /emato&oieti!e$ la copii toate oasele, iar la
adult, oasele late conin mduv roie hematogen.
- de&o)it de $0tan%e (o(o!a*!i!e pe care organismul le poate mobilia la nevoie.
D$&2 (o"ma *o", oae*e e Om&a"t On6
- oae *$n+i$ predomin lungimea, ex. femur, tibie, fibul, humerus, radius, ulna.
- oae *ate$ predomin limea i "nlimea, ex. coxal, omoplat, parietal, frontal,
occipital, stern.
- oae !$"te$ cele trei dimensiuni sunt egale, ex. carpiene, tarsiene.
- oae ne"e+$*ate$ vertebre, etmoid, mandibula.
- oae &ne$mati!e$ conin caviti cu aer, ex. frontal, maxilar, etmoid, sfenoid.
+xist i oase, cum ar fi "ot$*a, care se gsesc "n grosimea unui tendon %tendonul
cvadricepsului femural&. Aceste oase se numesc oae eamoide. +xist oase alungite,
cum ar fi coastele i clavicula, la care predomin lungimea, dar care nu peint diafi i
epifie, aa cum au oasele lungi.
8sul lung este format din dia(i)2 #i e&i(i)e. 1ntre fiecare dintre epifie i diafi
se afl c!te un cartila( de cretere. Dafia este strbtut de canalul medular i este
acoperit la exterior de &e"iot, membran con(unctiv vasculariat, este format din
esut osos compact. +pifiele conin esut osos compact la periferie i esut osos spongios
J'
la interior. )unt acoperite de periost, "n poriunea care nu particip la formarea
articulaiilor, i de cartila( articular hialin, la capetele care intr "n alctuirea articulaiilor.
Mo"(o*o+ia oae*o"
)uprafaa extern deine o mare semnificaie descriptiv, preent!nd o serie de
repere cu rol "n determinarea oaselor, "n identificarea poiiei anatomice i a raporturilor.
-e suprafaa oaselor se afl dou tipuri de repere$ proeminene i caviti.
P"oeminen%e*e sunt de 0 tipuri$
articulare sunt acoperite de cartila( articular %fiind astfel netede i lucioase&,
contribuind la realiarea unor articulaii.
nearticulare nu preint cartila( articular servind la inseria unor muchi. )unt de
mai multe tipuri$ apofie, tuberoiti, eminene, tuberculi, spin, creast.
Ca'it2%i*e sunt de 0 tipuri$
articulare rspund unor proeminene articulare invers conformate, preent!nd
cartila( articular.
neaticulare$ canale i guri. #analele adpostesc diferite elemente anatomice
%tendoane&. >urile repreint perforaii ale osului. )unt proprii osului anume
guri nutritive %pe unde intr "n os vasele de s!nge care "l hrnesc& i guri de
trecere %orificiile nervilor cranieni&.
-!/e*et$* corpului uman este format din circa 0?K oase i este "mprit "n raport
cu regiunile corpului "n$ scheletul capului, scheletul trunchiului i scheletul membrelor.
J0
1. -!/e*et$* !a&$*$i
+ste format din 00 de oase i este "mprit "n$
1.a. Ne$"o!"ani$1!$tia !"aniana3$ format din K oase$
oae &e"e!/e6
o oasele temporale
o oasele parietale$ sunt situate pe prile laterale ale bolii craniene.
oae ne&e"e!/e6
o osul frontal$ "n partea anterioar a neurocraniului, particip la formarea
bolii i baei craniului.
o osul occipital$ particip la formarea baei craniului i a bolii craniene.
o osul etmoid$ "napoia osului frontal, aparine baei craniului, particip la
formarea orbitelor i a foselor naale.
o osul sfenoid$ "napoia etmoidului i anterior de poriunea bailar a
occipitalului.
1.0. 5i!e"o!"ani$1oae*e (etei3$ format din '7 oase$
J2
, oae ne&e"e!/e6
o vomerul$ os unic, situate sub lama perpendicular a osului etmoid.
o mandi#ula$ este singurul os mobil, datorit articulaiei cu osul temporal.
I oae &e"e!/e6
o oasele ma"ilare$ prin sudare formea maxilla, ocup centrul
viscerocraniului.
o oasele palatine$ situate posterior de oasele maxilare.
o oasele nazale$ sunt situate "naintea apofiei frontale a osului maxilar.
o oasele lacrimale$ "napoia apofiei frontale a osului maxilar.
o oasele zigomatice$ proemin sub pielea obra(ilor, formand pomeii
obra(ilor.
o cornetele nazale inferioare$ pe peretele lateral al foselor naale.
J7
,. -!/e*et$* t"$n!/i$*$i
+ste format din coloana vertebral, stern, coaste i bain.
,.a. Co*oana 'e"te0"a*2 are un rol triplu$
- axul de susinere al corpului.
- prote(ea mduva spinrii.
- particip la executarea diferitelor micri ale trunchiului i capului.
#oloana vertebral este format din ??4?@ 'e"te0"e articulate prin discurile
intervertebrale, form!nd 9 regiuni$
- "e+i$nea !e"'i!a*2$ format din M 'e"te0"e, din care primele dou au denumiri
specifice C
1
at*a #i C
,
a8i.
- "e+i$nea to"a!a*2$ format din 1, 'e"te0"e.
- "e+i$nea *om0a"2$ format din A 'e"te0"e.
- "e+i$nea a!"a*26 format din A 'e"te0"e $date "ntre ele form!nd o$* a!"$.
8sul sacru este un os median, nepereche, de form triunghiular, cu baa "n sus.
=aa sa anterioar este uor concav i preint patru linii transverse, care
corespund locului de unire al celor 9 vertebre sacrale. ,a extremitile celor patru
linii transverse se afl orificiile sacrale anterioare, c!te patru, de fiecare parte, prin
care ies ramurile anterioare ale nervilor sacrali.
- regiunea coccigian$ format din @4A 'e"te0"e $date "ntre ele form!nd o$*
!o!!i.
Alcatuirea unei vertebre$
- !o"&$* 'e"te0"ei$ este o mas osoas dispus anterior.
- a"!$* 'e"te0"ei$ dispus posterior i sudat de corpul acesteia.
- +a$"a 'e"te0"a*2$ situat "ntre corpul i arcul vertebrei. -rin suprapunerea
gurilor vertebrale se formea canalul vertebral care conine mduva spinrii.
- a&o(i)e*e t"an'e"e$ prelungiri laterale ale arcului vertebral, care servesc
inseriilor musculare.
- a&o(i)a &inoa2$ prelungirea posterioar i median a arcului vertebral.
#oloana vertebral preint curburi fiiologice$ !e"'i!a*2, to"a!i!2, *om0a"2 #i
a!"a*2, al cror rol este comparabil cu cel al arcurilor de amortiare ale unei maini.
#ele din plan sagital se numesc *o"do)e, !e"'i!a*2 #i *om0a"2 #i !i(o)e, to"a!i!2 #i
J9
a!"a*2. #ele din plan frontal se numesc !o*io)e, au convexitatea la st!nga sau la
dreapta.

JC
,.0. -te"n$*6
- os lat, situat anterior pe linia median a toracelui.
- este format din man$0"i$, !o"& #i a&endi!e 8i(oid care rm!ne cartilaginos p!n
"n (urul v!rstei de 7? ani.
- la locul de unire a manubriului cu corpul sternului se afl unghiul sternal, "n
dreptul cruia se afl cartila(ul coastei 33, reper folosit pentru numrarea coastelor
prin palpare.
- se articulea "n partea superioar cu claviculele, iar "n prile laterale cu coastele.
,.!. Coate*e6
- sunt arcuri osteocartilaginoase, preint o poriune osoas i una cartilaginoas.
- sunt situate "n partea lateral a toracelui.
- sunt "n numr de '0 perechi.
- &"ime*e M &e"e!/i de !oate $nt !oate ade'2"ate, cartilagiul lor articul!ndu-se
cu sternul.
JJ
- !oate*e 5III, I:, : $nt !oate (a*e, deoarece se articulea cu sternul prin
intermediul cartilagiului coastei ;33.
- &e"e!/i*e :I, :II, nu au cartila( i nu a(ung la stern, se termin liber "n peretele
abdominal i e n$me! !oate (*otante.
#oastele "mpreun cu coloana vertebral si cu sternul formea !$tia to"a!i!2.
?. -!/e*et$* mem0"e*o"
?.a. -!/e*et$* mem0"e*o" $&e"ioa"e6 este format din$
!ent$"a !a&$*a"26
o clavicul, os lung pereche, de forma literei ), situat "n partea antero-
superioar a toracelui i
o omoplat sau scapul, os lat, de form triunghiular, cu baa "n sus,
situat "n partea posterioar a toracelui.
!/e*et$* mem0"$*$i $&e"io" &"o&"i$4)i6
o !/e*et$* 0"a%$*$i6 humerusB
o !/e*et$* ante0"a%$*$i6 radius, osul mobil i lateral al antebraului i
ulna sau cu#itus, osul fix i intern al scheletului antebraului.
o !/e*et$* m.inii6 carpiene %K oase scurte dispuse pe dou r!nduri$ "n
r!ndul proximal, se afl oasele$ scafoid, semilunar, piramidal,
pisiform. "n r!ndul distal, se afl oasele$ trapez, trapezoid, osul mare,
osul c$rlig&, metacarpiene %sunt "n numr de 9, numerotate de la 3 la
;, dinspre lateral spre medial&, falange %degetele 33-; au c!te trei
falange, proximal, medie, distal. degetul 3, police are 0 falange,
falanga distal corespunde unghiilor&.
?.0. -!/e*et$* mem0"e*o" in(e"ioa"e$ este format din$
!ent$"a &e*'ian2$ este format din ' oase co"ale, care se articulea anterior,
"ntre ele form!nd im(i)a &$0ian2, i posterior cu osul sacrum, form!nd
0a)in$*. 8sul coxal este format din 2 oase$ ileonul, "n partea superioar,
pu#ele, anterior i ischionul, posterior.
!/e*et$* mem0"$*$i in(e"io" &"o&"i$4)i6
- !/e*et$* !oa&ei6 femurB
- !/e*et$* +am0ei6 ti#ia i fi#ula sau peroneulB
4 !/e*et$* &i!io"$*$i6 tarsiene %J oase dispuse "n dou r!nduri$ r!ndul
posterior este format din dou oase$ talusul #i calcaneul. r!ndul anterior este format
din 9 oase$ cu#oidul, navicularul #i ( cuneiforme&, metatarsiene %sunt numerotate de
la 3 la ;&, (a*an+e %degetele sunt numerotate de la 3 la ;. primul deget se numete
haluce i are 0 falange, iar degetele 33-; au c!te trei falange&.
JK
JL
ARTICULA=IILE
A"ti!$*a%ii*e $nt *e+2t$"i*e dint"e oae #i "e&"e)int2 edi$* mi#!2"i*o".
Dup gradul de mobilitate, articulaiile se impart "n6 ina"t"o)e i dia"t"o)e.
'. -ina"t"o)e*e sunt a"ti!$*a%ii (i8e, mobile, care nu au cavitate articular. Dup
tipul de legtur dintre oase, sinartroele sunt$
o -indesmoze 4 se leag prin esut fibros moale. se caracterieaa prin preenta
unor formatiuni fibroase care se interpun intre capetele osoase articulare,
unindu-le si asigurand astfel o miscare ale acestora prin intermediul tesutului
fibros mai mult sau mai putin elastic. +x.$ la articulatiile sacro-iliace, intre
epifiele distale ale tibiei si fibulei.
o -incondroze - se leag prin esut cartilaginos. au ca mi(loc de unire intre
capetele osoase diferite tipuri de cartilagiu si permit miscari mai reduse,
K?
elastice la acest nivel. +x.$ lama perpendiculara a etmoidului cu vomerul,
articulatia dintre prima coasta si stern etc.
o -inostoze - este o articulatie fixa, care se leag prin esut osos. Iepreinta
imbinari ale oaselor care au fost la inceput membranoase sau cartilaginoase si
care apoi s-au sudat osos. +x.$
0. Dia"t"o)e*e sunt articulaii care posed un grad variabil de mobilitate %sunt
semimobile&. )e impart "n $
o %mfiartroze - articulaii semimobile, au suprafee articulare plane sau uor
concave, se "nt!lnesc "ntre corpurile vertebrelor i se realiea prin
interpunerea discurilor intervertebrale.
o %rtrodiile - articulaii cu mobilitate mare, cel mai des intalnite in organism. )e
mai numesc articulaii sinoviale.

8 articulaie preint urmtoarele !om&onente$
'. !a&$*a a"ti!$*a"2 - manon fibros care se inser pe oasele ce se
articulea. este cptuit la interior de mem0"ane ino'ia*2, iar la
exterior este "ntrit de ligamemte.
0. *i+amente - formaiuni fibroase care se prind pe oasele articulaiei.
2. mem0"ana ino'ia*2 - formea stratul intern al capsulei articulare,
este bogat vasculariat, inervat.
7. !a'itatea a"ti!$*a"2 - spaiul din interiorul articulaiei care conine o
lam fin de lichid sinovial.
A"ti!$*a%ii*e (i8e se gsesc la nivelul oaselor cutiei craniene i aceste articulaii se
mai numesc $t$"i !"aniene.
K'
I5.,. -I-TEMUL MU-CULAR
)istemul muscular repreint totalitatea muchilor din organism. Duchii sunt
organe active ale micrii, datorit proprietii lor de a se contracta.
Din punct de vedere histologic i funcional, exist 2 categorii de muchi$
1. m$#!/i t"ia%i$ se mai numesc i muchi scheletici, deoarece ma(oritatea acestora se
prind de oase. Iepreint 7? N din greutatea corpului i particip la$ realiarea
micrilor, meninerea "n contact a oaselor unei articulaii, deoarece capetele
muchiului se fixea pe oasele vecine ce formea articulaia, d forma general a
corpului.
,. m$#!/i nete)i$ intr "n alctuirea viscerelor sau organelor interne, a vaselor sanguine
i a pielii.
?. m$#!/i t"iat de ti& !a"dia!$ mio!a"d$*.
Duchii au forme variate$
4 muchi fusiformi$ biceps, triceps.
4 muchi triunghiulari$ piramidal al abdomenului.
4 muchi de form patrulater$ marele drpt abdominal i marele dorsal.
4 muchi "n form de cupol$ diafragma.
4 muchi "n form de trape$ muchiul trape.
4 muchi circulari$ orbicularul buelor i cel al pleoapelor, sfincterele-
sfincterul extern al anusului i cel al uretrei.
#lasificare dup numrul capetelor care se prind pe os, muchii pot fi$
K0
4 cu un singur capt pe os, cellalt capt inser!ndu-se pe piele- muchii
pieloi.
4 cu dou capete$ muchiul biceps.
4 cu trei capete$ muchiul triceps.
4 cu patru capete$ muchiul cvadriceps.
P"in!i&a*e*e +"$&e de m$#!/i t"ia%i6
'. Duchii capului $ dup rolul pe care "l au se grupea "n$
1. m$#!/ii mimi!ii care prin contracia lor determin diferite expresii ale feei, sunt
grupai "n (urul orificiilor orbitale, auditive, naale, bucal %frontal, spr!ncenos,
orbicular al pleoapelor, constrictori i dilatatori ai narinelor, orbicular al gurii,
igomatic, buccinator, mental la nivelul brbiei&.
,. m$#!/ii mati!ato"i, care intervin "n realiarea actului masticaiei %temporali,
maseteri, pterigoidieni, suprahioidieni&.
0. Duchii g!tului$
?. m$#!/i$* sternocleidomastoidian.
@. m$#!/ii &ie*o#i, muschi situai imediat "n apropierea pielii, ex. platisma.
A. m$#!/ii /ioidieni$ suprahioidieni i su#hioidieni 1o$* /ioid - os nepereche
situate "n partea antero-superioar a g!tului, deasupra laringelui, face parte din
scheletul osteofibros al limbii&.
K2
2. Duchii trunchiului$ sunt grupai "n$
I. m$#!/ii &ate*$i #i !e(ei$ muchiul trapez, marele dorsal, muchii anurilor
verte#rale!
M. m$#!/ii to"a!e*$i$ muchii pectorali, muschii dinai, muchii intercostali.
7. Duchii abdomenului$ sunt muchi lai, prin contraciile lor, mresc presiunea din
interiorul abdomenului, permi!nd declanarea unor procese fiiologice$ expiraia,
defecaia, miciunea, etc.
J. m$#!/ii d"e&%i a0domina*iB
N. m$#!/ii o0*i!i e8te"niB
1P. m$#!/ii o0*i!i inte"ni6
K7
9. Duchii membrelor superioare$
11. m$#!/ii !ent$"ii !a&$*a"e$ muchiul deltoid, la nivelul umrului.
1,. m$#!/ii mem0"$*$i $&e"io" *i0e"$
muchiul braului$ #icepsul %anterior& i tricepsul %posterior&.
muchii antebraului$ flexori i extensori ai degetelor, pronatori i
supinatori.
muchii m!inii$ la nivelul palmei se gsesc muchi numai pe faa
anterioar i "ntre oase. muchii lipsesc pe dosul palmei.
-$&ina%ia este micarea de rsucire a m!inii cu faa palmei spre "nainte.
P"ona%ia este micarea de rsucire a m!inii cu dosul palmei spre "nainte
K9
C. Duchii membrelor inferioare$
1?. m$#!/ii !ent$"ii &e*'iene$ muchii fesieri.
1@. m$#!/ii mem0"$*$i in(e"io" *i0e"$
m$#!/ii !oa&ei$ anterior, muchiul croitor i cvadricepsul
femural, "n profunime muchii adductori, posterior, muchiul
#iceps femural.
m$#!/ii +am0ei$ muchiul gastrocnemian, muchiul solear, care
formea o unitate funcional numit triceps sural, se continu cu
tendon$* *$i A!/i*e, care se inser pe calcaneu. flexori i extensori
ai gambei, flexori i extensori ai degetelor. pronatori i supinatori
ai piciorului
m$#!/ii &i!io"$*$i$ planta, faa prin care piciorul se spi(in pe sol,
preint muchi flexori i extensori ai degetelor
KC
P"o&"iet2%i*e m$#!/i*o"6
'. Cont"a!ti*itatea6 este proprietatea muchilor de a devolta o tensiune asupra
punctelor de fixare pe oase.
0. E8!ita0i*itatea $ este proprietatea muchilor de a rspunde printr-o contracie
c!nd sunt stimulai adecvat.
2. E*ati!itatea6 este proprietatea muchilor de a se deforma sub aciunea unei fore
i de a-i reveni la forma iniial c!nd fora "ncetea s mai acionee.
7. P*ati!itatea6 este proprietatea muchilor de a se "ntinde fr creterea tensiunii
interne. )e "nt!lnete la muchii netei din pereii organelor cavitare i permite
umplerea acestor organe.
9. Ton$$* m$!$*a"6 este starea permanent de uoar contracie a unui muchi
aflat "n repaus. Denine forma muchiului i expresia feei.
;i)io*o+ia m$#!/i*o" !/e*eti!i
Duchii scheletici prin contracii pun "n micare oasele, asigurnd scimbarea
poiiei corpului sau schimbarea poiiei unei anumite pri din corp.
C*ai(i!a"ea !ont"a!%ii*o" m$!$*a"e6 "n funcie de modificarea dimensiunilor i
a tensiunii interne, contraciile pot fi$
4 i)omet"i!e$ lungimea muchiului se menine constant, dar crete
tensiunea intern. acest tip de contracie nu realiea lucru mecanic.
4 i)otoni!e6 lungimea muchiului se se modific, dar tensiunea intern se
menine. acest tip de contracii realiaea lucrul mecanic.
4 a$8otoni!e$ sunt contracii "n care se modific at!t tensiunea intern c!t i
lungimea muchiului.
#ontraciile din timpul activitii obinuite sunt contracii auxotonice.
Mani(et2"i*e !ont"a!%iei m$!$*a"e6
1. mani(et2"i e*e!t"i!e$ constau "n apariia unor cureni electrici "n muchi, "n timpul
contraciei acestora. Aceti cureni sunt numii poteniali de aciune i se deplasea
"n lungul fibrelor musculare cu o vite de 2? m4s. Activitatea electric a unui muchi
poate fi "nregistrat obin!ndu-se e*e!t"omio+"ama.
,. mani(et2"i !/imi!e6 procesele chimice din muchi asigur energia necesar
proceselor mecanice. Detabolismul muscular este anaerob, fr oxigen, "n primele
79-L? s a unui efort moderat sau intens, timp necesar aparatului vascular s reglee
aportul de oxigen. Dup primele 0 minute de efort, necesitile energetice sunt
satisfcute "n cea mai mare parte aerob, cu oxigen.
?. mani(et2"i me!ani!e$ se studia cu a(utorul mio+"a($*$i. )unt repreentate de
contraciile propri-ise ale muchiului. Aplicarea unui stimul unic cu valoare prag
determin o contracie muscular unic numit e!$2.
;a)e*e e!$ei6
4 &e"ioada de *aten%26 P,P1, repreint intervalul de timp cuprins "ntre aplicarea
stimulului i apariia contraciei.
KJ
4 &e"ioada de !ont"a!%ie6 P,P@, muchiul se scurtea.
4 &e"ioada de "e*a8a"e6 P,PA, muchiul revine la starea de repaus.
Tetano$"i*e6 sunt contracii complexe care apar prin aplicarea mai multor stimuli pe
muchi. -ot fi$ tetanos complet i tetanos incomplete.
a. Tetano$"i*e in!om&*ete$ frecvena stimulilor este mic %'?-0? stimuli4s&.
Aceast frecven fiind mic "ntre 0 stimuli, muchiul "ncepe s se relaxee, dar
urmtorul stimul cade pe muchi "nainte de terminarea relaxrii acestuia. Datorit
acestui fapt, miograful "nscrie un platou dinat. Aceste tetanosuri incomplete este
o "nsumare parial a secuselor.
b. Tetano$"i*e !om&*ete$ stimulul urmtor cade pe perioada de contracie a
stimulului anterior, astfel c "ntre stimuli nu mai exist perioade de relaxare. 1n
acest ca, miograful "nscrie un platou drept.
Toate contraciile voluntare ale muchilor din organism sunt tetanosuri i nu
secuse pentru c comanda voluntar se transmite la muchi prin impulsuri cu frecven
mare.
+xist "ns "n organism i situaii "n care contracia este o secus. De ex. frisonul,
sistola cardiac, contracia obinut "n urma reflexului.
@. mani(et2"i te"mi!e$ se datorea fenomenelor biochimice din fibra muscular.
Iandamentul contraciilor musculare este doar de 2? N, ceea ce "nseamn c J? N
din energia produs "n timpul contraciei musculare se pierde sub form de cldur.
KK
;UNCTIA DE NUTRITIE

I. -I-TEMUL CIRCULATOR
#omponentele sistemului circulator sunt$
I.1. item$* !a"dio'a!$*a" (o"mat din inima i 'ae de an+eB
I.,. item$* *im(ati! (o"mat din 'ae *im(ati!e, +an+*ioni *im(ati!i i o"+ane *im(oide
1&*ina, tim$$*, ami+da*e3.
-rin intermediul sangelui si al limfei, sistemul circulator, indeplineste trei functii
esentiale$
- de transport %al substantelor necesare organismului&.
- de reglare %in termoreglare&.
- de protectie %in imunitate&.
I.1. -I-TEMUL CARDIO5A-CULAR
A. INIMA
3nima este un organ musculos, cavitar, situat in cutia toracica, intre cei doi
plamani, intr-o regiune numita mediastin. Are forma conica si este orientata cu varful
%apexul& spre diafragm. >reutatea inimii este de 09?-2?? g, iar volumul este asemanator
pumnului drept. 3nvelisul inimii este constituit din &e"i!a"d, cu rol de protectie mecanica
a inimii. -eretele cardiac este alcatuit din trei straturi$
-t"at Ca"a!te"iti!i ;$n!tii
E&i!a"d - membrana seroasa, in care se gasesc
capilare sangvine, limfatice si nervi.
- invelis extern, ce repreinta
foita viscerala a pericardului
seros.
Mio!a"d - tesut muscular cardiac.
- tesut nodal.
- contine capilare sangvine, limfatice si
nervi.
- asigura, prin contractiile sale,
pomparea sangelui din inima in
vasele sangvine.
Endo!a"d - membrana endoteliala si un strat
subendotelial gros alcatuit din fibre de
colagen, de elastina si de reticulina,
printre care se afla numeroase
terminatii nervoase senitive.
- invelis intern protector.
KL
3nima este diviata in &at"$ !ame"e6 do$a at"ii si do$a 'ent"i!$*e. Acestea
comunica intre ele, pe fiecare parte, prin o"i(i!ii*e at"io'ent"i!$*a"e prevaute cu
valvule unidirectionale. #ele doua (umatati ale inimii sunt separate prin e&t$*
at"io'ent"i!$*a".
At"i$* d"e&t %Ad& comunica cu 'ent"i!$*$* d"e&t %;d& prin o"i(i!i$*
at"io'ent"i!$*a" d"e&t prevaut cu 'a*'$*a t"i!$&ida. At"i$* tan+ %As& comunica cu
'ent"i!$*$* tan+ %;s& prin o"i(i!i$* at"io'ent"i!$*a" tan+ prevaut cu 'a*'$*a
0i!$&ida 1mit"a*a3. Atriile sunt separate intre ele prin e&t$* inte"at"ia*. ,a nivelul
acestuia, in viata intrauterina, exista orificiul Rotallo, prin care cele doua atrii comunica
intre ele. Dupa nastere, acest orificiu se inchide. ;entriculele sunt separate intre ele prin
e&t$* inte"'ent"i!$*a". Atriile si ventriculele sunt separate prin e&t$*
at"io'ent"i!$*a".
Atriile sunt situate in partea superioara a inimii si prin contractie pompeaa
simultan sangele in ventricule prin orificiile atrio-ventriculare, prevaute cu valve atrio-
ventriculare. In at"i$* d"e&t se deschide 'ena !a'a in(e"ioa"a care colecteaa sangele
venos din (umatatea inferioara a corpului. #and atriul se contracta, sangele trece in
ventriculul drept prin orificiul atrioventricular drept, prevaut cu valvula tricuspida.
#uspidele valvei sunt orientate spre ventricul, datorita unor cori tendinoase, fixate pe
peretele ventricular prin muschii papilari, de forma conica. Aceste structuri impiedica
valvele sa se deschida spre atrii, atunci cand ventriculele se contracta. #ontractiile
ventriculare inchid valvula tricuspida si imping sangele prin trunchiul pulmonar catre
arterele pulmonare. ,a baa trunchiului pulmonar se afla 'a*'$*a emi*$na"a
&$*mona"a, care impiedica sangele sa se intoarca spre ventricul. In at"i$* tan+ se
deschid &at"$ 'ene &$*mona"e, care aduc sange oxigenat de la plamani. -rin contractia
atriului, sangele trece in ventriculul stang prin orificiul atrioventricular stang prevaut cu
valvula bicuspida %mitrala&. #and ventriculul se contracta, valvula se inchide si sangele
oxigenat trece prin 'a*'$*a emi*$na"a in portiunea ascendenta a aortei.
)tratul de tesut con(unctiv dens, situat intre atrii si ventricule constituie !/e*et$*
(i0"o al inimii. =asciculele de fibre miocardice atriale, se ataseaa de fata superioara a
acestui schelet fibros, iar fasciculele de fibre miocardice ventriculare se ataseaa de fata
inferioara a scheletului fibros. 3ntrucat, miocardul atrial este separat structural si
L?
functional de miocardul ventricular si pentru a transmite potentialele de actiune de la atrii
catre ventricule, este necesara interventia unui tesut conducator specialiat numit te$t
noda*.
Alcatuirea tesutului nodal din$
nod$*$* inoat"ia* - situat in peretele atriului drept, in apropierea orificiului de
varsare a venei cave superioara.
nod$*$* at"io'ent"i!$*a" - situat in septul interatrial.
(a!i!$*$* at"io'ent"i!$*a" 1Ei3 - situat in septul interventricular.
"etea$a P$"Hin7e - reulta din ramificatiile fasciculului Eiss in peretii ventriculari.
Tesutul nodal asigura contractiile inimii chiar si atunci cand este scoasa din corp
%automatismul cardiac&.
5a!$*a"i)atia inimii este asigurata de !i"!$*atia !o"ona"a, alcatuita din vasele
ce asigura irigarea inimii$
, a"te"e !o"ona"e - se desprind din aorta, imediat la iesirea din ventricul. in caul
blocarii circulatiei pe una din ramuri, datorita unui cheag de sange sau a unui spasm
arterial % contractie brusca, exagerata a musculaturii &, teritoriul nevasculariat se
necroeaa si se produce in(a"!t$* mio!a"di!.
!a&i*a"e, 'ene !o"ona"e - se deschid intr-un sinus coronar, iar de aici sangele trece in
atriul drept.
Ine"'atia inimii este asigurata de plexul cardiac. )impaticul are efect
cardioaccelerator si vasodilatator coronarian. -arasimpaticul are efect cardioinhibitor si
actioneaa in special asupra nodulilor sinoatrial si atrioventricular.
P"o&"ietati*e mio!a"d$*$i
1. E8!ita0i*itatea este proprietatea miocardului de a raspunde maximal la stimuli
care egaleaa sau depasesc valoarea prag. Aceasta repreinta legea M tot sau nimic M.
3nima este excitabila numai in faa de relaxare %diastola&, iar in sistola se afla in stare
refractara absoluta si nu raspunde la stimuli. Aceasta repreinta M legea neexcitabilitatii
periodice a inimii M.
,. A$tomatim$* repreinta proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic.
Decanismul se baeaa pe modificari ciclice de depolariare si repolariare ale
membranelor celulare acestuia. Iitmul cardiac, J?-K? batai4minut, este determinat de
nodulul sinoatrial si poate fi modificat de factori externi. #aldura, influentele simpatice,
adrenalina, noradrenalina determina ta/i!a"die %accelerarea functiei cardiace&. =rigul,
influentele parasimpatice si acetilcolina determina 0"adi!a"die %rarirea ritmului cardiac&.
?. Cond$!ti0i*itatea este proprietatea miocardului de a propaga excitatia in toate
fibrele sale. 3mpulsurile generate automat si ritmic de nodulul sinoatrial se propaga in
peretii atriilor, a(ung in nodulul atrioventricular si prin fasciculul Eiss si reteaua -urPin(e,
la tesutul miocardic ventricular. Tesutul nodal genereaa si conduce impulsurile, iar
tesutul miocardic adult raspunde la contractii.
@. Cont"a!ti*itatea este proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui
stimul prin modificari ale dimensiunilor si tensiunii. 3n camerele inimii se produce o
presiune asupra continutului sangvin si are loc expularea acestuia. =orta de contractie
L'
este mai mare in ventricule decat in atrii, iar cea mai mare este in ventriculul stang.
Cont"a!tii*e mio!a"d$*$i e n$me! ito*e, ia" "e*a8a"i*e e n$me! diato*e.
Ci!*$* !a"dia! este format dintr-o sistola si o diastola. ,a un ritm de J9
batai4minut, ciclul cardiac dureaa ?,K s. 3ntre sistola atriala si cea ventriculara este o
diferenta de ?,'s datorita intarierii propagarii impulsului de la nodulul sinoatrial la cel
atrioventricular.
5a*o"i ma$"a0i*e in !i!*$* !a"dia!$
- de0it$* ito*i!- vlumul de sange expulat de inima intr-o sistola, aproximativ J9 ml.
- de0it$* !a"dia!- volumul de sange trimis in organism4minutA debitul sistolic x
frecventa cardiaca J9 x J9 A 9,9 l4min.
- t"a'a*i$* !a"dia!- lucrul mecanic al inimii in sistola A volumul sistolic x presiunea
arteriala medie A J9 ml x '?? mmEg.
#iclul cardiac este insotit de manifestari acustice, mecanice si electrice a caror
cunoastere permite aprecierea starii de sanatate a organismului, a functionarii normale a
inimii.
Mani(eta"i*e a!$ti!e sunt repreentate de cele doua gomote cardiace$
- )+omot$* ito*i! 1 I 3 4 produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si de sistola
ventriculara, este mai lung si de tonalitate (oasa.
- )+omot$* diato*i! 1 II 3 - produs de inchiderea valvulelor semilunare ale arterei
aorte si ale arterei pulmonare, este scurt si ascutit.
Mani(eta"i*e me!ani!e sunt$
- o!$* a&e8ian- care se petrece ca o M lovitura Ma varfului inimii in spatial ;
intercostal stang, in sistola.
- &$*$* a"te"ia*- unda de distensie a peretelui arterial, provocata de variatiile ritmice
ale presiunii sangvine, determinate de contractiile cardiace. este masurabil in orice
punct unde o artera poate fi compresata pe un plan osos.
Mani(eta"i*e e*e!t"i!e - se inregistreaa sub forma electrocardiogramei % +X> &.
Dispoitivul de inregistrare a electrocardiogramei se numeste e*e!t"o!a"dio+"a(. Acesta
consta in doi electroi care masoara diferenta de potential intre bratul stang si bratul
drept, intre bratul drept si piciorul stang si intre bratul stang si piciorul stang. =iecare
ciclu cardiac produce t"ei $nde, numite P, QR- i T.
- P repreinta propagarea depolariarii prin miocardul atrial,
- QR- repreinta propagarea depolariarii prin miocardul ventricular,
- T repreinta repolariarea ventriculelor. Iepolariarea atriilor are loc simultan cu
ZI), dar este mascata de amplitudinea depolariarii ventriculare. ;ono+"ama
repreinta inscrierea grafica a oscilatiilor sonore determinate de activitatea mecanica
a inimii.
>. 5A-ELE DE -ANGE
;asele de sange alcatuiesc o retea prin care sangele circula de la inima catre toate
organele corpului 1a"te"e3 si de aici inapoi, la inima 1'ene3. )angele care pleaca de la
inima se numeste an+e a"te"ia*, este de culoare rosu aprins ca urmare a concentratiei
mari de oxihemoglobina din eritrocite. )angele care se intoarce la inima se numeste
L0
an+e 'eno, este de culoare rosu inchis ca urmare a concentratiei mari de
carbohemoglobina din eritrocite.
1. A"te"e*e$
- preinta un strat muscular gros, ce le permite propulsarea sub presiune mare a
sangelui de la inima.
- valoarea medie a presiunii intraarteriale este de '?? mm Eg.
- peretele aortei si al arterelor mari cuprinde numeroase fibre de elastina printre
celulele musculare netede, conferind elasticitate vaselor respective. astfel, se asigura
un flux continuu al sangelui. arterele mici si arteriolele sunt mai putin elastice si au
stratul muscular mai gros in raport cu diametrul lumenului. aceste vase opun
reistenta curgerii sangelui, deoarece se destind foarte putin.
,. 5ene*e6
- preinta un strat muscular subtire, ce le permite sa se largeasca suficient pentru a se
adapta cresterilor de volum sangvin.
- venele situate sub nivelul inimii preinta valve pe peretele intern, dispuse astfel incat
sangele sa curga intr-un singur sens.
- valoarea medie a presiunii intravenoase este de 0 mm Eg.
- din caua presiunii scaute, venele nu pot propulsa sangele spre inima, astfel ca ele
sunt aseate printre muschii scheletici, care le comprima atunci cand sunt actionati.
respiratia contribuie la propulsarea sangelui din venele abdominale in cele toracice. in
inspiratie, diafragmul se contracta % coboara &, determinand cresterea presiunii
intraabdominale, comprimarea venelor si scaderea presiunii in cavitatea toracica.
?. Ca&i*a"e*e6 vase sangvine de dimensiuni mici, desprinse din arteriole. fac
legatura cu venulele sau se anastomoeaa in retele. -eretele capilarelor are o structura
extrem de simpla, fiind alcatuit dintr-un singur strat de celule. Astfel, schimburile
nutritive, plastice si gaoase dintre sange si tesuturi se fac prin pinocitoa, difuiune si
filtrare. #antitatea de sange care intra intr-o retea de capilare este reglata de sfincterele
precapilare.
L2
L7
3n arborele vascular, sangele circula prin doua sectoare distincte, unite doar la
nivelul inimii. Acestea constituie !i"!$*atia itemi!a 1!i"!$*atia ma"e3 si !i"!$*atia
&$*mona"a 1!i"!$*atia mi!a3.
Ci"!$*atia itemi!a cuprinde$ sistemul aortic, ce asigura transportul 8
0
si al
substantelor nutritive la tesuturi, sistemul capilar, ce asigura schimburile nutritive si
gaoase la nivel tisular, si sistemul venos, prin care sangele cu #8
0
se intoarce la inima.
)istemul aortic este alcatuit din artera aorta si ramurile ei, care iriga organele corpului.
Artera aorta preinta urmatoarele portiuni$ aorta ascendenta, crosa aortica si aorta
descendenta toracica si abdominala. De la nivelul ei se desprind principalele artere ale
corpului. )istemul capilar face legatura intre sistemele arterial si venos. )istemul venos
este repreentat de cele doua vene mari$ vena cava superioara si vena cava inferioara,
care aduc la inima sangele neoxigenat din corp. ,a nivelul membrelor exista un sistem
venos profund, cu vase situate in muschi, si un sistem venos superficial subcutanat, care
directioneaa circulatia sangelui spre inima.
Ci"!$*atia &$*mona"a asigura transportul sangelui incarcat cu #8
0
de la inima la
plamani, prin artera pulmonara, cu ramurile ei, dreapta si stanga, si reintoarcerea sangelui
oxigenat de la plamani %in urma schimbului de gae respiratorii& la inima, prin cele patru
vene pulmonare.
P"ei$nea an+'ina repreinta presiunea sub care circula sangele in artere.
;aloarea scade in timpul diastolei si creste in timpul sistolei. Arteriolele, datorita
peretelui muscular foarte gros, opun reistenta curgerii sangelui, fenomen numit
"e)itenta &e"i(e"i!a. #a urmare, presiunea sangelui la acest nivel, precum si in capilare
scade foarte mult. Diametrul arteriolar poate varia prin vasoconstrictie sau vasodilatatie,
influentand fluxul sangvin din capilare. #resterea reistentei periferice in urma
L9
vasoconstrictiei arteriolelor poate determina marirea presiunii sangvine. ;aloarea
presiunii sangvine este influentata de trei factori$
- frecventa cardiaca.
- debitul sangvin.
- reistenta periferica totala.
#resterea oricaruia dintre parametrii enumerati poate determina cresterea presiunii
sangvine.
Ma$"a"ea &"ei$nii an+'ine e (a!e !$ a7$to"$* teniomet"$*$i. Acesta este
alcatuit dintr-un manson pneumatic, in care se pompeaa aer cu o para de cauciuc.
)tetoscopul, plasat la nivelul incheieturii brat-antebrat, permite ascultarea arterei
comprimate. -resiunea sangvina se citeste cu a(utorul unui manometru.
P$*$* an+'in - la fiecare sistola ventriculara, inima impinge de(a existent in
vasele sangvine. #a urmare, se produce o dilatare brusca a peretilor aortei. Aceasta
dilatare se propaga cu o vitea de '? ori mai mare ca cea a fluxului sangvin si repreinta
pulsul sangvin.
>o*i a*e inimii$
o endo!a"dite - inflamarea endocardului si a valvelor inimii.
o mio!a"dite - inflamatii ale miocardului.
o &e"i!a"dite - inflamatii ale pericardului.
o in$(i!ienta !a"dia!a - inima nu mai poate asigura o circulatie normala a
sangelui. factorii favorianti sunt$ bolile valvelor inimii, efortul fiic mare,
infectiile, anemiile, lipsa unor hormoni, a unor saruri minerale, deformatii
toracice, boli pulmonare si renale, hipertensiune arterial, ateroscleroa.
o !a"dio&atia i!/emi!a - apare ca o consecinta a ateroscleroei coronariene, ceea
ce are ca efect oxigenarea insuficienta a inimii. este acompaniata de an+ina
&e!to"a*a, care se manifesta prin durere interna, localiata in dreptul inimii, dar
care se extinde de-a lungul mainii stangi pana la nivelul degetului mic si este
insotita de senatia de moarte iminenta. cardiopatia ischemica duce, in final la
in(a"!t$* mio!a"di!, care apare datorita astuparii complete si definitive a unei
artere coronare si duce la necroarea teritoriului de muschi cardiac hranit de artera
coronara respectiva.
>o*i a*e 'ae*o" de an+e$
o ate"o!*e"o)a - consta in ingrosarea arterelor datorita depunerilor de ate"oame
%placi lipidice& in peretele vascular, ceea ce duce la diminuarea lumenului arterial.
uneori lumenul este astupat complet, intrerupandu-se alimentarea cu sange a unui
organ. procesul incepe prin deteriorarea endoteliului vascular ca urmare a
fumatului, hipertensiunii, concentratiei mari de colesterol in sange sau a
diabetului.
o a"te"ite*e 4 inflamatii ale arterelor, netratate duc la cangrena.
o (*e0ite - inflamatia venelor.
o t"om0o(*e0ite - inflamatii ale venelor si formarea de cheaguri de sange in vene.
o 'a"i!e*e - dilatarea venelor, tulburari circulatorii care pot duce la atrofii
musculare, ulceratii ale gambelor, edeme cronice masive.
LC
I.,. -I-TEMUL LIM;ATIC
)istemul limfatic repreinta o parte a sistemului circulator, fiind constituit din
'ae *im(ati!e , +an+*ioni *im(ati!i i o"+ane *im(oide. -rincipalele sale functii sunt$
- redarea lichidului interstitial circuitului sangvin.
- transportul lipidelor absorbite din intestin catre sange.
- protectia organismului impotriva agentilor patogeni %imunitatea& prin intermediul
limfocitelor, produse in maduva osoasa, organe si tesuturi limfoide.
1. 5ae*e *im(ati!e
a. Ca&i*a"e*e *im(ati!e, cele mai mici vase ale sistemului limfatic, sunt inchise la
capete si formeaa retele vaste in ma(oritatea tesuturilor. -eretele lor este un endoteliu
caracteristic, poros, care permita accesul lichidelor interstitiale, a proteinelor,
microorganismelor si lipidelor absorbite din intestinul subtire.
0. D$!t$"i*e *im(ati!e colecteaa limfa din capilarele limfatice. -eretele lor este
asemanator peretelui venos, fiind alcatuit din trei straturi, cel intern prevaut cu valve.
,imfa este propulsata de-a lungul ducturilor limfatice datorita acceleratiei gravitationale
%cand circula de sus in (os& sau prin presiunea exercitata de contractile musculare si alte
miscari ale corpului %cand circula in sens antigravitational&. Ducturile limfatice dreneaa
limfa din corp in do$a 'ae *im(ati!e ma"i$ d$!t$* to"a!i! %dreneaa limfa din
extremitatile inferioare, abdomen, regiunea toracica stanga, partea stanga a capului si
gatului. in ona abdominala preinta o dilatare numita !ite"na !/i*i. ductul toracic se
varsa in 'ena $0!*a'i!$*a"a tan+a3 i d$!t$* *im(ati! d"e&t 1dreneaa limfa din
extremitatile superioare, ona toracica dreapta si partea dreapta a capului si a gatului. se
varsa in 'ena $0!*a'i!$*a"a d"ea&ta&.
,. Gan+*ionii *im(ati!i
Au forma unor boabe de fasole si sunt situati pe traiectul vaselor limfatice. )unt
inchisi in capsule de tesut con(unctiv fibros, din care pornesc spre interior septuri de tesut
con(unctiv numite t"a0e!$*e. -reinta doua one$ !o"ti!a*a, la exterior, sub capsula
con(unctiva, si med$*a"a, la interior. Vona medulara este formata din tesut reticular ce
contine !e*$*e (a+o!ita"e, al caror rol consta in purificarea lichidului ce a(unge la acest
nivel. 3n tesutul reticular se gasesc si !ent"ii +e"minati'i, unde se produc limfocitele,
care au rol in raspunsul imun. ,imfa intra in ganglion prin mai multe 'ae *im(ati!e
a(e"ente si il paraseste prin 'ae e(e"ente, ce pornesc de la nivelul /i*$*$i %o depresiune
de pe fata concava a nodulului&.
>anglionii limfatici se gasesc grupati in mai multe regiuni ale corpului.
-rincipalele grupe sunt$
- +an+*ionii &o&*itea*i i in+/ina*i %pentru regiunea inferioara a corpului&.
- +an+*ionii *om0a"i %pentru regiunea pelviana&.
- +an+*ionii !$0ita*i i a8i*a"i %pentru regiunea superioara&.
- +an+*ionii to"a!a*i %in ona pieptului&.
- +an+*ionii !e"'i!a*i %in ona gatului&.
- in peretele intestinului subtire se gasesc numerosi ganglioni limfatici si agregate de
tesut limfatic numite (o*i!$*i *im(ati!i a$ PeLe".
LJ
?. O"+ane*e *im(oide
a. -&*ina este situata in cavitatea abdominala, posterior si lateral fata de stomac,
acoperita de peritoneu. 3ndeplineste roluri esentiale$ producerea de limfocite si hematii,
filtrarea sangelui si distrugerea hematiilor batrane. -reinta o portiune rosie %pulpa rosie&,
pentru stocarea eritrocitelor batrane si o portiune alba %pulpa alba&, ce contine centrii
germinativi pentru producerea limfocitelor .
0. Tim$$* %vei M >landele endocrine M&.
!. Ami+da*e*e, in numar de trei perechi %palatine, faringiene si linguale&, se
gasesc in ona faringelui. rolul lor consta in apararea contra agentilor patogeni ce patrund
in gat, in nas si in urechi.
8rganele limfoide au functii specifice in im$nitate6
- im$nitatea ne&e!i(i!a 1inna!$ta&, realiata prin mecanisme ca fagocitoa, febra si
eliberarea de interferon.
- im$nitatea &e!i(i!a 1do0andita3, care implica interventia limfocitelor si este
directionata catre anumite molecule sau catre parti ale anumitor molecule numite
antigene.
-item$* im$n are doua componente$
- item$* im$n $mo"a*, care implica diverse tipuri de proteine numite anti!o"&i, care
circula prin sange si plasma, lichide numite generic M umori M. acest sistem actioneaa
asupra agentilor patogeni preenti in fluidele corpului.
- item$* im$n mediat !e*$*a", se desfasoara prin actiunea unor celule speciale care
circula prin sange si limfa. actioneaa asupra agentilor patogeni care au patruns de(a
in celulele gada.
)istemul imun intra in actiune atunci cand detecteaa preenta unor substante
straine in organism 1anti+ene&. Acestea pot proveni de la bacterii, de la virusuri, dar si de
la tesuturi sau organe transplantate de la o alta persoana. #apacitatea de a distinge
substantele proprii de cele straine repreinta una ditre cele mai importante caracteristici
ale sistemului imun. 8 alta trasatura remarcabila a sistemului imun este capacitatea de a-
si M aminti M structura biochimica a antigenelor si de a reactiona prompt la un nou contact.
Termenul de imunitate se refera la protectia conferita de organism in urma unei
expuneri anterioare la agenti patogeni, cand a sintetiat anti!o"&i %proteine care
anihileaa antigenele&. Astfel se explica imunitatea dobandita dupa o boala ca varsatul de
vant sau ru(eola$ contractata in copilarie, confera imunitate la noi contacte cu virusul care
o provoaca. )istemul imun raspunde la un anumit antigen sintetiand anticorpi specifici.
Anticorpii constituie o clasa de proteine numite im$no+*o0$*ine. 3munitatea
poate fi dobandita prin vaccinare, cand sistemul imun este adus in contact cu forme
attenuate ale agentilor patogeni. Acestea nu pot provoca boala, dar seamana cu agentii
care o provoaca.
+xista doua tipuri de imunitate$
- a!ti'a$ cand agentii patogeni patrund in organism pe cale naturala sau artificiala.
LK
- &ai'a$ dobandita in urma unui transfer de anticorpi, nu este de durata, deoarece
sistemul imun nu a fost stimulat, iar anticorpii respectivi circula prin sange doar
cateva saptamani sau luni %de exemplu, anticorpii care trec prin placenta de la mama
la fat&.
Lim(o!ite*e mediaa raspunsul imun in caul ambelor sisteme imunitare. +xista
doua tipuri de limfocite$
- *im(o!ite >$ produc anticorpi si mediaa imunitatea umorala.
- *im(o!ite T$ mediaa imunitatea celulara.
Ambele tipuri de celule reulta prin diviiuni succesive ale unor celule initiale
%stem& din ficat %la embrion& si din maduva osoasa %la adult&. #elulele initiale destinate sa
devina limfocite migreaa in timus, transformandu-se in limfocite T, sau raman in
maduva osoasa devenind limfocite R. ,imfocitele tinere migreaa apoi in organele
limfoide, unde se matureaa. ,imfocitele mature intra in circulatia sangvina si limfatica.
>o*i a*e item$*$i im$n6
o a"t"ita "e$matoida$ inflamarea articulatiilor, deoarece unii anticorpi ataca
si distrug alti anticorpi, aflati in acelasi organism.
o 0oa*a *$i Ea/imoto$ producerea de autoanticorpi care ataca tiroida.
o t"om0o!ito&enia$ autodistrugerea trombocitelor proprii la contactul cu
anumite medicamente.
o /e&atiata >$ formarea complexului antigen-anticorp viral duce la
&e"ia"t"ite %inflamarea peretilor arterelor si arteriolelor&.
o *$&$$* e"itemato$ producerea de anticorpi impotriva propriului AD*.
o a*e"+ii*e$ reactii exagerate la antigene specifice. nu se cunoaste
mecanismul acestui raspuns care pare inutil, dar care poate fi foarte
periculos. reactiile alergice sunt extrem de rapide si pot fi provocate de
cantitati infime de alergene. pot fi produse in cavitatea naala si in bronhii,
in tractul gastrointestinal sau la nivelul pielii. Anticorpii declanseaa
reactia alergica prin legarea la celule speciale din tesutul con(unctiv. 3n
momentul legarii, celulele respective elibereaa /itamina, raspunatoare
de simptomele alergiei$ stranut, iritatie naala, mancarimi ale pielii,
lacrimare. Bneori la contactul sistemului imun cu un alergen cum ar fi
veninul de albine, se poate declansa o!$* ana(i*a!ti!, care se traduce prin
scaderea brusca a presiunii sangvine ca urmare a eliberarii unei cantitati
mari de histamine, ceea ce poate duce la moarte rapida.


LL
II. -I-TEMUL DIGE-TI5
A. ANATOMIA -I-TEMULUI DIGE-TI5
)istemul digestiv cuprinde totalitatea organelor "n care se realiea digestia
alimentelor i absorbia nutrimentelor. 1n tubul digestiv are loc prelucrarea mecanic,
fiic i chimic a alimentelor, absorbia lor i eliminarea resturilor nedigerate. >landele
anexe contribuie prin secreiile lor la procesele de digestie.
-item$* di+eti' ete (o"mat din6 t$0 di+eti' i +*ande ane8e.
II. 1. TU>UL DIGE-TI5
-eretele tubului digestiv este format din patru tunici$
T$ni!i TIP DE TE-UT LOCALIZARE
M$!oaa - epiteliu pavimentos pluristratificat
necheratiniat.
- epiteliu cilindric unistratificat.
- cavitatea bucal, faringe,
esofag.
- "n restul tubului digestiv.
-$0m$!oaa - esut con(unctiv lax. - "n tot tubul digestiv.
M$!$*a"a - esut muscular striat.
- esut muscular neted, cu doua straturi$
intern %fibre circulare& i extern %fibre
longitudinale&.
- cavitatea bucal, faringe, '42
superioar a esofagului.
- "n restul tubului digestiv, cu
urmatoarele particulariti$
H la stomac 2 straturi$ "n plus
unul cu fibre oblice.
H la colon, stratul extern
formeaa 0-2 beni %tenii&.
H "ntre segmentele tubului
digestiv exist sfinctere.
E8te"n2
1ad'enti!ea 3
- esut con(unctiv lax.
- esut con(unctiv dens.
- faringe, esofag i poriunea
terminal a rectului.
- "n restul tubului digestiv,
acoperit de peritoneu.
'??
1. Ca'itatea 0$!a*a
#avitatea bucal este primul segment al tubului digestiv, este desparit de
arcadele alveolo-gingivo-dentare "n dou pri6 'eti0$*$* #i !a'itatea 0$!a*2 &"o&"i$4
)i2.
.esti#ulul #ucal este un spaiu "n form de potcoav, limitat "ntre arcade, pe de
o parte, bue i obra(i, pe de alt parte. ;estibulul comunic cu cavitatea bucal propriu-
is prin spaiile interdentare i prin spaiul retromolar. 1n vestibulul superior se deschide
canalul )tenon %canalul excretor al glandei parotide&, "n dreptul molarului 33 superior.
Cavitatea #ucal propriu-zis este delimitat "nainte i pe laturi de arcadele
alveolo-gingivo-dentare, "n sus de bolta palatin, care o separ de fosele naale, "n (os de
planeul bucal pe care se afl corpul limbii i glanda sublingual. -osterior, cavitatea
bucal comunic cu faringele prin istmul g!tului,circumscris superior de vlul palatin, pe
margini de pilierii anteriori %arcurile anterioare&, iar "n (os de limb. Rolta palatin este
format "n partea anterioar de palatul dur. )cheletul palatului dur este acoperit de
mucoasa palatin i este format "n dou treimi anterioare de procesele palatine ale osului
maxilar, iar "n treimea posterioar de lamele oriontale ale osului palatin. ;lul palatin
%palatul moale&, continu "napoi palatul dur i se preint ca o membran musculo-
membranoas mobil, care are doua fee i dou margini.Bna din fee este anterioar,
concav, acoperit de un epiteliu pluristratificat pavimentos moale, cea de a doua fa
este posterioar, convex, acoperit de un epiteliu cilindric simplu. Dintre cele dou
margini, una este anterioar i ader la palatul dur, cea de-a doua este liber. Darginea
liber preint central o proeminen, numit *$eta 1om$#o"$*3, iar lateral se prelungete
cu dou arcuri$ unul anterior, prin care coboar muchiul palatoglos, cellalt posterior,
prin care coboar muchiul palato-faringian. 1ntre cele dou arcuri se afl ami+da*a
&a*atin2, formaiune cu rol "n aprarea organismului "mpotriva infeciilor.
-laneul bucal este format din cei doi muchi milohioidieni, "ntini "ntre linia
milohioidiana a mandibulei i osul hioid. )ub muchiul milohioidian se afl" muchiul
digastric. -e planeul bucal se afl glandele sublinguale i corpul limbii. -ereii cavitii
bucale sunt vasculariai de ramuri provenite din artera carotid extern. )!ngele venos
a(unge "n vena (ugular intern. ,imfaticele cavitii bucale a(ung "n ganglionii cervicali
situai "n (urul venei (ugulare interne. 3nervaia senitiv este asigurat de ramuri din
nervul trigemen.
/im#a este un organ musculo-membranos mobil, care, pe l!nga rol "n masticaie
i deglutiie, mai are rol i "n vorbirea articulat, "n supt i ca organ de sim, datorit
preenei, la nivelul limbii, a papilelor gustative. ,imba preint un corp situat "n
cavitatea bucal i o rdcin , spre faringe. Idcina limbii este fixat de hioid prin
membrana hioglosian i de baa epiglotei prin trei ligamente gloso-epiglotice. 1ntre
aceste ligamente, care ridic repliuri, se afl dou ad!ncituri numite 'a*e!$*e. 1ntre corpul
i radacina limbii se afla anul terminal, anterior de care se dispun &a&i*e*e !a*i!i(o"me,
sub forma literei 5. =ata inferioara a corpului limbii este legata de mucoasa planeului
bucal prin (".$* *im0ii. De o parte i de alta a fr!ului limbii se afl o proeminen, numit
!a"$n!$*a $0*in+$a*2, "n care se deschid canalul glandei submandibulare i canalul
'?'
glandei sublinguale. -e rdcina limbii %faa ei posterioar& se afl ami+da*a *in+$a*2. 1n
structura limbii se descriu un !/e*et oteo(i0"o, m$#!/i t"iati #i o m$!oa2.
- -!/e*et$* oteo(i0"o este format din osul hioid i dou membrane fibroase$
septul limbii i membrana hioglosiana "ntins de la hioid spre limb.
- M$#!/ii *im0ii sunt$ intrinseci, proprii limbii %muchiul transvers, muchiul
vertical, muchiul lingual longitudinal superior, muchiul lingual longitudinal
inferior, st!ng i drept& i extrinseci %stiloglos, hioglos, genioglos&, cu un capt
prins pe oase sau muchii palatoglos sau amigdaloglos, i cu cellalt pe palatul
moale sau amigadala palatin.
- ,a exterior, limba este acoperit de m$!oaa *in+$a*2, care se continu cu
mucoasa bucal, av!nd "n structura sa un epiteliu pluristratificat, pavimentos,
necheratiniat. -e faa dorsal a limbii i pe marginile ei se gsesc papilele
linguale, care ofer limbii un aspect catifelat.
o Pa&i*e*e !i"!$m'a*ate 1!a*i!i(o"me3 (o"mea)a 54$* *i+$a* cu
deschiderea spre "nainte i sunt in numar de J-''. =iecare dintre aceste
papile preint, "n centru, o ridictur central, "ncon(urat de un an
circular "n care se gsesc numeroi m$+$"i +$tati'i.
o Pa&i*e*e (o*iate sunt localiate de-a lungul poriunilor posterioare ale
marginilor limbii. Au forma unor foi de carte, preent!nd K-'? pliuri
mucoase, dispuse perpendicular.
o Pa&i*e*e ($n+i(o"me au forma asemanatoare unor ciuperci i sunt mai
rsp!ndite "naintea M ; M-ului lingual.
Toate aceste trei categorii de papile au "n structur m$+$"i +$tati'i. ,a nivelul
limbii, se mai descriu i &a&i*e (i*i(o"me, formaiuni conice, cu v!rful ramificat. +le sunt
situate pe faa dorsal a limbii i pe marginile ei. au rol mecanic, deoarece nu au muguri
gustativi.
5a!$*a"i)a%ia *im0ii este asigurat de artera lingual. )!ngele venos a(unge "n
vena (ugular intern. ,imfaticele a(ung "n ganglionii submandibulari i cervicali.
3nervaia muchilor limbii este asigurat de nervul hipoglos i de nervul
glosofaringian, inervaia senorial gustativ prin nervii ;33. 3Y, Y, ;.
0inii sunt organe dure ale aparatului masticator, av!nd rol i "n vorbirea
articulat. ,a om, exist do$2 ti&$"i de denti%ii$
- tem&o"a"2 1de *a&te3 formata din 0? dini. apare dupa C-K luni i este complet "n
(urul v!rstei de 0-2 ani.
- &e"manent2 1de(initi'2& format din 20 dinti. apare "ntre C-'2 ani, %except!nd
molarul 333 maseaua de minte& care apare mai t!riu %'K-0? ani& sau deloc.
Toi dintii, preint
!o"oan2, de culoare alb, depete alveola dentar, fiind viibil "n cavitatea bucal.
!o* este regiunea mai ingusta, situata intre radacina si coroana, la nivelul lui se afla
ine*$* +in+i'a* %mi(loc de fixare al dintelui&.
"ada!in2. este inclusa in alveola si poate fi unica %incisivi, canini, premolari&, dubla
%molari& sau tripla %molari&.
3n coroana dintelui se afla !ame"a &$*&a"a, care la nivelul radacinii se continua cu
!ana*$* denta". #avitatea si canalul dentar contin &$*&a dinte*$i, care are in structura sa
'?0
tesut con(unctiv, vase si nervi ce patrund prin orificiul dentar de la nivelul radacinii. 3n
afara camerei pulpare si a canalului dentar, dintele este format dintr-un tesut calcificat,
numit dentina 1i'o"i$3, de culoare alba. ,a nivelul coroanei, dentina este dublata de un
tesut dur, ma*t$*, iar la nivelul radacinei de !ement. -ma*t$* este cea mai dura structura
a dintelui si are in compoitia sa fosfat de calciu, de magneiu, floruri de *a si X.
Cement$* dur este de natura osoasa si face parte din mi(loacele de sustinere ale dintelui.
5a!$*a"i)atia dinti*o" este asigurata de arterele alveolare, ramuri din artera
maxilara interna. )angele venos a(unge in vena maxilara. ,imfaticele dintilor a(ung in
final in ganglionii submandibulari si cervicali.
3nervatia dintilor este asigurata de nervul trigemen.
,. ;a"in+e*e
=aringele este un conduct musculo-membranos, dispus de la baa craniului pana
in dreptul vertebrei #C unde se continua cu esofagul. Are forma unui (gheab deschis
anterior, care se ingusteaa de sus in (os, cu lungimea de '9 cm. =ata posterioara a
faringelui delimiteaa, impreuna cu coloana vertebrala tapetata de muschii prevertebrali,
spatial retrofaringian. =etele laterale ale faringelui, la nivelul capului, vin in raport cu
spatiul mandibulo-faringian cuprins intre mandibula si faringe, iar la nivelul gatului cu
lobii laterali ai glandei tiroide, cu artera carotida comuna, vena (ugulara interna si nervul
vag situate intre cele doua formatiuni vasculare.
#avitatea faringelui este diviata in t"ei eta7e$
nao(a"in+e*e
1"ino(a"in+e*e3
0$!o(a"in+e*e
1o"o(a"in+e*e3
*a"in+o(a"in+e*e
peretele
superior
- baa craniului. la acest
nivel se afla amigdala
faringiana.
- valul palatin. - corespunde planului
oriontal care trece prin
hioid si comunica cu
bucofaringele.
peretele
inferior
- valul palatin. - plan oriontal dus prin
osul hioid. comunica cu
laringofaringele.
- se continua cu
esofagul.
peretii
laterali
- preinta orificiul
trompei lui +ustachio,
incon(urat de amigdala
tubara.
- corespund celor doua
arcuri %anterior si
posterior& ale valului
palatin, intre care se afla
amigdala palatine.
- corespund santurilor
laringofaringiene.
peretele
anterior
- comunica cu fosele
naale prin doua orificii,
numite coane.
- comunica cu cavitatea
bucala prin istmul gatului.
- comunica cu laringele
prin aditus larigis
%intrarea in laringe&.
peretele
posterior
- corespunde coloanei
vertebrale.
-corespunde coloanei
vertebrale.
- corespunde coloanei
vertebrale.
3n structura faringelui se afla o aponevroa intrafarigiana, muschi si o mucoasa.
,a exterior este acoperit de adventitia faringelui formata din tesut con(unctiv lax.
'?2
A&one'"o)a int"a(a"in+iana se gaseste la nivelul peretilor laterali si posterior ai
faringelui si se insera superior pe baa craniului. are o structura fibroasa si este reistenta.
M$!/ii (a"in+e*$i sunt striati, grupati in m$!/i !ont"i!to"i %prin contractia lor
micsoreaa diametrul antero-posterior si transversal al faringelui& si ridicatori %prin
contractia lor ridica faringele in timpul deglutitiei &.
,a interior, faringele este captusit de o mucoasa care are in structura sa un epiteliu
cilindric ciliat la nivelul rinofaringelui si un epiteliu pluristratificat pavimentos
necheratiniat la nivelul bucofaringelui si laringofaringelui. ,a exterior, faringele este
acoperit de adventitia faringelui, care se continua cu adventitia esofagului.
5a!$*a"i)atia (a"in+e*$i este realiata de ramuri din artera carotida externa.
)angele venos este drenat in vena (ugulara interna. ,imfaticele a(ung in ganglionii
cervicali.
Ine"'atia en)iti'a i moto"ie este asigurata de nervul glosofaringian, dar si de
nervul vag.
?. Eo(a+$*
+sofagul este un canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din
faringe spre stomac. ,imita lui superioara corespunde vertebrei #C, iar cea inferioara
orificiului cardia prin care esofagul se deschide in stomac. 3n traiectul sau, esofagul
strabate regiunea cervicala, toracala, diafragma si a(unge in abdomen, terminandu-se in
stomac. +sofagul are o lugime de 09 cm.
3n regiunea cervicala, esofagul vine in raport anterior cu traheea, posterior cu
coloana vertebrala, iar lateral cu lobii laterali ai glandei tiroide si cu manunchiul vasculo-
nervos al gatului %artera carotida comuna, vena (ugulara interna si nervul vag&. 3n
regiunea toracala, deasupra vertebrei T7 %locul de bifurcare al treheei in cele doua
bronhii& vine in raport cu traheea, iar sub T7 cu pericardul. ,ateral, esofagul toracic vine
in raport cu plamanii, iar posterior cu coloana vertebrala. 3n abdomen vine in raport, la
stanga, cu fundul stomacului, la dreapta si anterior cu ficatul, iar posterior cu aorta. 3n
traiectul sau, esofagul are raporturi cu aorta descendenta, care initial este la stanga, iar in
partea inferioara se aseaa posterior de el.
Arterele esofagului provin din arterele tiroidiene, aorta, arterele diafragmatice si
artera gastrica stanga. )angele venos al esofagului abdominal se varsa in vena porta, a
esofagului toracic in sistemul aWgos, iar a esofagului cervical in vena (ugulara.
,imfaticele esofagului cervical a(ung in ganglionii cervicali, ai esofagului toracic in
ganglionii traheo-bronhici si mediastinali posteriori, iar ai esofagului abdominal in
ganglionii gastrici.
@. -toma!$*
)tomacul este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv, fiind situat in eta(ul
suprameocolic al cavitatii abdominale, intre splina si ficat. 3n stare de umplere are 09
cm, iar gol 'K cm. #apacitatea lui este de '2??-'9?? cm2. )tomacul are forma literei M
[, cu o portiune verticala mai lunga si cu una oriontala mai scurta. -toma!$* a"e do$a
'?7
(ete 1ante"ioa"a, &ote"ioa"a3, do$a ma"+ini, den$mite !$"0$"i 1!$"0$"a ma"e i
!$"0$"a mi!a3 i do$a o"i(i!ii 1!a"dia i &i*o"$*3. #ele doua fete ale stomacului sunt
acoperite de peritoneu, care a(uns la nivelul curburilor, se reflect ape organele vecine,
formand ligamente.
De pe mica curbura, prin reflexia peritoneului, se formeaa micul e&i&*oon
%ligamentul gastro-duodeno-hepatic& care leaga mica curbura de fata inferioara a
ficatului. De pe marea curbura, prin reflectarea peritoneului, se formeaa ligamentele$
gastro-diafragmatic, care leaga marea curbura de diafragm, ligamentul gastro-splenic,
intre marea curbura si splina, si ligamentul gastro-colic, intre marea curbura si colonul
transvers, ce se leaga de marele epiploon.
=ata anterioara a stomacului preinta o portiune superioara, care corespunde
peretelui toracic, si una inferioara, care corespunde peretelui abdominal. -ortiunea
toracala vine in raport cu diafragma si cu coastele 9-L din partea stanga. 3n portiunea
abdominala, fata anterioara a stomacului vine in raport cu lobul stang al ficatului, iar mai
lateral cu peretele muscular al abdomenului.
=ata posterioara a stomacului, vine in raport cu rinichiul stang, suprarenala
stanga, corpul si coada pancreasului, splina si artera splenica.
#urbura mare este convexa, la nivelul ei se sfla arcul vascular al marii curburi,
format din artera gastro-epiploica dreapta si din artera gastro-epiploica stanga, precum si
ligamentele gastro-diafragmatic, gastro-frenic si gastro-colic.
#urbura mica este concava, la nivelul ei se gaseste arcul vascular al micii curburi
format din artera gastrica stanga din trunchiul celiac si artera gastrica dreapta, din artera
hepatica proprie, cat si micul epiploon care leaga stomacul de ficat.
O"i(i!i$* !a"dia, &"in !a"e toma!$* !om$ni!a !$ eo(a+$*, este pe flancul
stang al vertebrei T''. O"i(i!i$* &i*o", &"in !a"e toma!$* !om$ni!a !$ d$oden$*, se
afla in dreptul flancului drept al vertebrei ,'. +ste prevaut cu sfincterul piloric. #and
stomacul este umplut, pilorul coboara si se deplaseaa spre stanga. )fincterul piloric are
consistenta dura la palpare.
'?9
'?C
Structura stomacului$ '. esofag. 0. cardia. 2. corpul stomacului. 7. curbura mica. 9.
duoden. C. fundul stomacului. J. tunica seroasa. K. musculatura longitudinala. L. muscu-
latura circulara. '?. musculatura oblica. ''. curbura mare. '0. pliuri ale mucoasei. '2.
antrul piloric. '7. pilor.
-$0im&a"ti"ea toma!$*$i$ trecand un plan prin inciura gastrica situata la
nivelul micii curburi, unde aceasta isi schimba directia, impartim stomacul in doua
portiuni$ portiunea verticala, situate deasupra planului, si portiunea oriontala, sub acest
plan. Po"ti$nea 'e"ti!a*a are doua parti$ ($nd$* toma!$*$i, care contine punga cu aer a
stomacului, si !o"&$* toma!$*$i. Po"ti$nea o"i)onta*a are si ea o ona mai dilatata,
care contine !o"&$* toma!$*$i 1ant"$* &i*o"i!&, si alta care se continua cu duodenul,
numita !ana* &i*o"i!.
5a!$*a"i)atia toma!$*$i este asigurata de toate cele trei ramuri ale
trunchiului celiac$ artera hepatica, gastrica stanga si splenica. Artera splenica iriga marea
curbura a stomacului prin artera gastroepiploica stanga care primeste si ramuri din artera
gastro-duodenala, provenita din artera hepatica comuna. Artera gastrica stanga iriga mica
curbura a stomacului impreuna cu artera gastrica dreapta din artera hepatica proprie.
)angele venos a(unge in vena porta.
Ine"'atia toma!$*$i este asigurata de plexul gastric, format din fibre simpatice
si parasimpatice. -rovine din plexul celiac. =ibrele nervoase formeaa in peretele
stomacului plexul mienteric si plexul submucos.
@. Intetin$* $0ti"e
3ntestinul subtire este portiunea din tubul digestiv cuprinsa intre stomac si
intestinul gros. 3n functie de mobilitatea sa, are o prima &o"ti$ne (i8a, numita d$oden, si
'?J
o a doua, mai *$n+a i mo0i*a, numita 7e7$no4i*eon. ,ungimea intestinului subtire este
de 7-C m, iar calibrul de 7 cm la nivelul duodenului si de 0-2 cm la nivelul (e(uno-
ileonului.
@.1. D$oden$*
Duodenul este prima portiune a intestinului subtire si are forma de potcoava, cu
concavitatea in sus, in care se afla !a&$* &an!"ea$*$i. Are o lungime de 09 cm. 3ncepe
la nivelul pilorului si se indreapta spre veica biliara, unde coteste, devenind descendent.
,a acest cot se formeaa flexura duodenala superioara. A(uns la polul inferior al
rinichiului drept, coteste din nou, formand flexura duodenala inferioara. Trece anterior de
coloana vertebrala, vena cava inferioara si aorta, dupa care coteste a treia oara, devenind
ascendent, si urca pe flancul stang al coloanei pana la ,0, unde se termina la nivelul
flexurii duodeno-(e(unale.
3 se descriu patru &o"ti$ni$
- &o"ti$nea $&e"ioa"a, intre pilor si veica biliara, vine in raport superior si
anterior cu ficatul si veicula biliara, posterior cu canalul coledoc si vena porta,
iar inferior cu capul pancreasului.
- &o"ti$nea de!endenta, intre veica biliara si polul inferior al rinichiului drept,
vine in raport anterior cu colonul transvers, posterior cu rinichiul drept, medial cu
capul pancreasului si lateral cu colonul ascendent.
- &o"ti$nea t"an'e"a, tine de la polul inferior al rinichiului drept pana la flancul
stang al coloanei vertebrale. -osterior vine in raport cu vena cava inferioara,
coloana vertebrala si aorta, iar anterior cu meenterul si cu artera si vena
meenterica superioara aflate intre cele doua foite ale meenterului.
- &o"ti$nea a!endenta, continua portiunea precedenta si sfarseste la flexura
duodeno-(e(unala. vine in raport medial cu aorta si lateral cu rinichiul stang.
5a!$*a"i)atia d$oden$*$i este data de ramuri duodeno-pancreatice din artera
gastro-duodenala, ramura a arterei hepatice comune, si din artera meenterica superioara.
)angele venos a(unge in vena porta. ,imfaticele a(ung in ganglionii hepatici si in
ganglionii celiaci, situati in (urul trunchiului celiac.
Ine"'atia este asigurata de fibre simpatico si parasimpatice, provenite din plexul
celiac.
@.,. Re7$no4i*eon$*
[e(uno-ileonul este portiunea libera a intestinului subtire si se intinde intre
flexura duodeno-(e(unala si orificiul ileo-cecal. +ste legat de peretele posterior al
abdomenului prin meenter, de unde si numele de intestin meenterial. [e(uno-ileonul
descrie '7-'C flexuoitati in forma de M B M, numite ane intetina*e. [e(uno-ileonul este
leagat de peretele posterior al abdomenului printr-un lung meou peritoneal, numit
me)ente". Acesta preinta doua fete$ una dreapta %anterioara&, alta stanga %posterioara& si
'?K
doua margini$ una libera spre intestine si alta aderenta, spre peretele posterior al
abdomenului, numita radacina. 3ntre cle doua foite ale meenterului se gasesc$ artera
meenterica superioara cu ramurile sale, vena meenterica superioara, vase limfatice si
ganglionii limfatici meenterici, plexul nervos vegetative mesenteric si grasime.
5a!$*a"i)atia este asigurata de ramuri care provin din artera meenterica
superioara. )angele venos este colectat de vena meenterica superioara. ,imfa este
colectata in ganglionii meenterici superiori.
Ine"'atia este vegetative, asigurata de plexul mesenteric superior desprins din
plexul celiac.
A. Intetin$* +"o
3ntestinul gros are o lungime de ',9? cm, continua (e(uno-ileonul si se deschide la
exterior prin orificiul anal. 3ntestinul gros se deosebeste de intestinul subtire prin
urmatoarele !a"a!te"iti!i$
- este mai scurt si mai voluminos decat intestinul subtire.
- se numeste si !ad"$ !o*i!, deoarece se dispune sub forma de cadru.
- este parcurs de beni musculare, numite tenii*e !o*on$*$i.
- preinta doua umflaturi, numite /a$t"e, separate intre ele prin santuri transverse
care proemina in lumenul intestinului sub forma de plici semilunare ale colonului.
- preinta ciucuri de culoare galbuie, numiti apendici epiploici, in (urul teniilor
musculare.
A*!at$i"e6 3ntestinul gros este subimpartit in$
cec
colon la randul sau preinta mai multe segmente$ colonel ascendent, transvers,
descendent si sigmoid
rect.
A.1. Ce!$* i a&endi!e*e 'e"mi(o"m
este prima portiune a intestinului gros, are forma unui sac.
ocupa fosa iliaca dreapta.
fata anterioara vine in raport cu peretele posterior al abdomenului, fata posterioara
vine in raport cu fosa iliaca, muschiul psoas-iliac, nervul femural, fata laterala
este in raport in (os cu fosa iliaca, iar mai sus cu peretele lateral al abdomenului,
fata mediala vine in raport cu ansele intestinale. -e aceasta fata se afla orificiul
ileo-cecal, prin care ileonul se deschide in cec. ,a nivelul acestui orificiu se afla
valvula ileo-cecala, cu rol de supapa intre intestinul subtire si gros. ,a 0-2 cm sub
orificiul ileo-cecal se afla un orificiu oval, numit orificiul apendiculo-cecal, prin
care apendicale se deschide in cec.
'?L
apendicele vermiform este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat
in organ limfoid, are lungime de J-K cm si un calibru de 9-K mm. forma lui este a
unui tub cilindric. se deschide pe fata mediala a cecului prin orificiul apendiculo-
cecal.
a"te"e*e !e!$*$i i a&endi!e*$i provin din artera meenterica superioara. sangele
venos este colectat de vena meenterica superioara. limfaticele a(ung in ganglionii
meenterici superiori.
ine"'atia este vegetativa, asigurata de ramuri din plexul meenteric superior.
A.,. Co*on$*
- incepe la nivelul valvulei ileo-cecale si se termina in dreptul vertebrei )2.
!o*on$* a!endent - masoara K-'9 cm lungime, tine de la fosa iliaca dreapta pana
la flexura colica dreapta. posterior vine in raport cu peretele dorsal al cavitatii
abdominale si cu rinichiul drept. anterior si medial vine in raport cu ansele
intestinului subtire, iar anterior si lateral si cu peretele antero-lateral al
abdomenului.
!o*on$* t"an'e" - masoara 7?-C? cm, este cuprins intre cele doua flexuri ale
colonului. anterior vine in raport cu peretele ventral al abdomenului, posterior cu
duodenul descendent, capul si corpul pancreasului, in sus vine in raport cu fata
viscerala a ficatului, cu stomacul si cu splina, iar in (os cu ansele (e(uno-ileale.
!o*on$* de!endent - masoara '7-0? cm, tine de la flexura colica stanga pana la
fosa iliaca stanga, are aceleasi raporturi ca si colonel ascendent, fiind mai profund
fata de acesta.
!o*on$* i+moid - masoara 7?-9? cm, tine de la fosa iliaca stanga pana la )2.
preinta doua segmente, unul iliac si altul pelvin. segmentul iliac ocupa fosa iliaca
si vine in raport posterior cu fosa iliaca, muschiul ileopsoas si cu nervul femural.
anterior, medial si lateral este acoperit de anse intestinale. segmentul pelvian vine
in raport, in (os si inainte, cu veica urinara la barbat, iar la femeie cu uterul si
anexele, posterior vine in raport cu ampula rectala, iar in sus cu ansele intestinului
subtire.
'a!$*a"i)atia !o*on$*$i este asigurata de artera meenterica superioara si de
catre artera meenterica inferioara. ;enele colonului sunt tributare venei porte.
,imfaticele a(ung in ganglionii meenterici superiori si inferiori.
ine"'atia 'e+etati'a este asigurata de fibre vegetative din plexul meenteric.
A.?. Re!t$*
incepe la nivelul vertebrei )2 si se sfarseste la nivelul orificiului anal.
preinta doua segmente$ unul superior situat in cavitatea pelviana, mai dilatat,
numit am&$*a "e!ta*a %'?-'0 cm lungime si 9-C cm calibru&, si altul inferior, care
strabate perineul, numit !ana* ana* %2 cm lungime&.
''?
ampula rectala vine in raport posterior cu sacrul si coccisul, anterior, la barbat,
vine in raport cu veica urinara, iar la femeie cu corpul uterului.
canalul anal strabate perineul si vine in raport anterior, la barbat, cu uretra, iar la
femeie cu vagina.
a"te"e*e "e!t$*$i sunt in numar de trei$ artera rectala superioara, artera rectala
medie si artera rectala inferioara. sangele venos din treimea superioara a rectului
a(unge in vena porta prin intermediul venei meenterice inferioare , iar din cele
doua treimi inferioare a(unge in vena iliaca interna si prin intermediul acesteia, in
vena cava inferioara. limfaticele rectului a(ung in ganglionii meenterici, in
ganglionii iliaci si ganglionii inghinali.
ine"'atia este asigurata de plexul rectal, provenit din plexul mesenteric si din
plexul hipogastric.
II.,. GLANDELE ANE:E TU>ULUI DIGE-TI5
1. G*ande*e a*i'a"e
>landele salivare secreta saliva care are rol in digestia bucala. +xista doua
categorii de glande salivare$
+*ande a*i'a"e mi!i, fara canal excretor$
+*ande*e &a*atine$ pe mucoasa palatului.
+*ande*e *a0ia*e$ pe mucoasa buelor.
+*ande*e 0$!a*e$ pe mucoasa obra(ilorB
+*ande*e *in+$a*e$ pe mucoasa limbii.
+*ande a*i'a"e ma"i, situate in afara cavitatii bucale, sunt perechi si isi varsa produsul
lor de secretie in cavitatea bucala, prin intermediul unor canale excretoare$
+*anda &a"otida$ se gaseste sub conductul auditiv extern %de unde
si numele MparaA langa. MotisA ureche& si inapoia ramurii
mandibulei. cantareste 0?-2? g. este strabatuta de ramurile nervului
facial, de artera carotida externa si de vena (ugulara externa.
produsul de secretie se varsa prin canalul lui )tenon, in vestibulul
superior, in dreptul molarului 33. este o glanda de tip
tubuloacinoasa.
+*anda $0mandi0$*a"a$ este intermediara, ca marime, intre
glanda parotida si glanda sublinguala. cantareste J-K g. se gaseste
sub planseul bucal, pe fata interna a corpului mandibulei, ocupand
lo(a submandibulara. este o glanda tubuloacinoasa sero-mucoasa.
+*anda $0*in+$a*a$ este cea mai mica %2-9g&. se afla deasupra
diafragmei bucale. este o glanda tubuloacinoasa seromucoasa.
'''
,. ;i!at$*
=icatul este cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv. +ste situat in eta(ul
suprameocolic, in partea dreapta, sub diafragma, deasupra colonului transvers si a
meocolonului, la dreapta stomacului. Are o consistenta ferma si o culoare bruna. ,a
cadavru cantareste '9?? g, iar la individul viu se adauga inca K??-'??? g cat cantareste
sangele depoitat in ficat. Are forma unui ovoid taiat oblic, avand 0K cm in sens
transversal si 'C cm in sens antero-posterior. =icatul are o fata superioara, una inferioara,
o margine inferioara si o margine posterioara, mai lata.
;ata $&e"ioa"a 1dia("a+mati!a3 ete di'i)ata in doi *o0i 1tan+ i d"e&t3 &"in
*i+ament$* (a*!i(o"m, intins de la fata superioara a ficatului la diafragma. ,obul stang
este mai mic decat cel drept. -rin intermediul diafragmei, fata superioara vine in raport cu
inima, invelita de pericard, si cu baele celor doi plamani, tapetate de pleura.
;ata in(e"ioa"a 1'i!e"a*a3 ete &a"!$"a de t"ei ant$"i, dintre care doua sunt
sagitale, iar al treilea transvers. )antul transvers repreinta /i*$* (i!at$*$i, locul de intrare
si iesire al elementelor pediculului hepatic. )antul sagital stang contine, in segmentul
anterior, *i+ament$* "ot$nd provenit prin obliterarea venei ombilicale, iar in segmentul
posterior cordonul fibros Arantius, provenit prin obliterarea ductului venos Arantius %care
la fat face legatura intre vena ombilicala si vena cava inferioara&. )antul sagital drept
preinta, in segmentul anterior, fosa cistica in care se gaseste veica biliara, iar in
segmentul posterior vena cava inferioara.
#ele trei santuri impart (ata 'i!e"a*a a (i!at$*$i in &at"$ *o0i6
*o0$* tan+ preinta impresiunea gastrica, iar inapoia acesteia impresiunea esofagiana.
*o0$* d"e&t vine in raport cu o serie de organe care lasa mai multe impresiuni $
impresiunea colica, lasata de unghiul drept al colonului, impresiunea duodenala,
lasata de flexura superioara a duodenului, impresiunea suprarenala %glanda
suprarenala dreapta& si impresiunea renala %rinichiul drept&.
*o0$* &at"at, situat anterior de hil, preinta impresiunea pilorica.
*o0$* !a$dat, situat posterior de hil, preinta doua procese$ unul spre stanga, numit
procesul papilar, si altul spre dreapta, procesul caudat.
Darginea inferioara este ascutita, preinta doua inciuri, una la stanga, numit
ligamentul rotund, cea de-a doua la dreapta, inciura cistica, ocupata de fundul veicii
biliare. Darginea posterioara apartine fetei superioare a ficatului. -e ea se afla aria nuda a
ficatului %pars afixa&, care este lipsita de peritoneu si adera intim la diafragma prin
tracturi con(unctive, corespunde vertebrelor T'0-T''.
''0
-t"$!t$"a (i!at$*$i
,a exterior, ficatul este acoperit de peritoneul visceral. De pe fata superioara a
ficatului, peritoneul se rasfrange pe diafragma, formandu-se ligamentul falciform. De pe
fata inferioara se rasfrange pe stomac, formandu-se micul epiploon. -eritoneul de pe fata
superioara si inferioara a ficatului se rasfrange pe peretele posterior al cavitatii
abdominale, formandu-se astfel ligamentul coronar. ,a cele doua extremitati, cele doua
foite ale ligamentului coronar se aproprie una de cealalta, formand ligamentele
triunghiulare stang si drept, care a(ung la diafragma.
)ub peritoneul visceral se afla capsula fibroasa a ficatului. De pe fata ei profunda
pleaca septuri con(unctivo-vasculare, care patrund in parenchimul hepatic. 3ntre aceste
septuri se delimiteaa *o0$*ii /e&ati!i, !a"e $nt $nitati anatomi!e i ($n!tiona*e a*e
(i!at$*$i. ,a intalnirea a tei lobuli exista spatial portal, care contine o artera perilobulara
%ramura a arterei hepatice&, o vena perilobulara, un canalicul biliar perilobular si vase
limfatice, toate invelite intr-o stroma con(unctiva dependenta de capsula fibroasa a
ficatului. ,obulul hepatic este format din celule hepatice, din capilare sinusoide care
provin din capilariarea venei perilobulare, din vena centrolobulara spre care converg
sinusoidele si din canaliculele biliare intralobulare.
#elulele hepatice sunt dispuse in spatiu sub forma unor placi sau lame, formate
dintr-un singur rand de celule. 3ntre lame se delimiteaa spatii in care se gasesc capilare
sinusoide. 3n grosimea unei lame, intre hepatocitele adiacente se formeaa canalicule
biliare intralobulare. #elulele hepatice, hepatocitele, sunt relative mari, de forma
poliedrica si apar pe sectiune sub aspect polWgonal. =iecare hepatocit vine in contact cu
capilarele sinusoidale %polul vascular& si cu canaliculul biliar intralobular %polul biliar&.
#elula hepatica poate sa-si verse secretia fie in canaliculele biliare, fie in sinusoide.
#analiculele biliare intralobulare nu au pereti proprii, peretii lor fiind repreentati
de insasi celulele hepatice. )pre periferia lobului capata pereti proprii si iau numele de
''2
colangiola %canalicule Eering&. Acestea converg catre canaliculele biliare perilobulare din
spatiul portal, care, la randul lor, se deschid in canaliculele biliare interlobulare. 3ntre
peretii capilarelor sinusoide si lamelele celulare hepatice exista spatii inguste, numite
spatiile Disse, cu valoare de capilare limfatice.
;ena perilobulara de la nivelul spatiului portal patrunde in lobulul hepatic si
formeaa sinusoidul hepatic. 3n capilarele sinusoide se remarca preenta unor celule
stelate, celulele litorale Xupffer, care apartin sistemului reticulo-endotelial. 3nainte de a
forma sinusoidul, ramura perilobulara a venei porte preinta un sfincter muscular, numit
sfincter de intrare. )inusoidele converg spre vena centrolobulara, situata in centrul
lobului.
3nainte de a se deschide in vena centrolobulara, sinusoiduleste prevaut cu nu
sfincter de iesire. Iamura perilobulara a arterei hepatice, patrunde si ea in lobul si se
indreapta spre sinusoidul hepatic, in care se termina. ,a locul de patrundere in sinusoid
exista un sfincter muscular arteriolar. )inusoidele lobului hepatic repreinta, locul de
(onctiune al sangelui arterial, adus de artera hepatica, cu sangele portal, adus de vena
porta. ;enele centrolubulare parasesc lobulul pe la baa lor si devin vene sublobulare.
+le se unesc si formeaa venele hepatice, care sunt tributare venei cave inferioare. +le
parasesc ficatul la nivelul marginii posterioare.
5a!$*a"i)atia (i!at$*$i
=icatul are o dubla vasculariatie$ nutritiva si functionala.
a. 5a!$*a"i)atia n$t"iti'a este repreentata de artera hepatica, ramura din
trunchiul celiac, care adduce la ficat sange incarcat cu 80. Artera hepatica urca in
pediculul hepatic si la nivelul hilului se divide intr-o ramura dreapta si una stanga.
Iamura dreapta se imparte in doua ramuri segmentare$ una pentru segmentul anterior al
lobului drept, alta pentru segmentul posterior al lobului drept. Iamura stanga a arterei
hepatice se imparte si ea in doua ramuri segmentare, una pentru segmentul medial al
lobului stang, alta pentru segmentul lateral. Din arterele segmentare se desprind ramuri
subsegmentare. Bltimile ramuri ale arterei hepatice sunt ramurile perilobulare din spatial
portal. +le patrund in lobul hepatic, terminandu-se in sinusoidul hepatic.
0. 5a!$*a"i)atia ($n!tiona*a este realiata de vena porta, care incepe prin
capilare la nivelul tubului digestive si sfarseste prin capilare la nivelul ficatului. ;ena
porta se formeaa inapoia colului pancreasului, din unirea venelor meenterica
superioara, splenica si meenterica inferioara. ;ena porta duce la ficat sange incarcat cu
substante reultate in urma absorbtiei intestinale. +a urca in pediculul hepatic, si a(unsa in
hilul ficatului, se imparte, ca si artera hepatica, intr-o ramura dreapta si o ramura stanga.
Iamura dreapta se imparte in doua ramuri segmentare$ una pentur segmentul anterior, o a
doua pentru segmentul posterior. Iamura stanga se imparte in doua ramuri segmentare$
una pentru segmentul medial, alta pentru segmentul lateral al lobului stang. Iamurile
segmentare dau, la randul lor, ramuri subsegmentare. Bltimile ramificatii ale venei porte
sunt ramurile perilobulare de la nivelul spatiului portal. Acestea patrund in lobul ficatului,
unde se capilarieaa formand sinusoidele hepatice. )angele venos al ficatului este
colectat de 0-2 vene hepatice care a(ung in vena cava inferioara. ,imfaticele ficatului
a(ung in ganglionii din hilul ficatului si de aici in ganglionii celiaci. 3nervatia ficatului
''7
este asigurata de plexul hepatic format din fibre simpatico si parasimpatice. -lexul
hepatic se desprinde din plexul celiac.
Cai*e 0i*ia"e
)unt conducte prin care bila, secretata continuu de celulele hepatice, a(unge in
duoden numai atunci cand a(ung aici produsii digestiei gastrice. #aile biliare preinta
doua parti$
!ai*e 0i*ia"e int"a/e&ati!e$ sunt canaliculele biliare intralobulare, colangiolele,
canaliculele perilobulare si interlobulare. acestea din urma formeaa doua canale
hepatice$ stang si drepr.
!ai*e 0i*ia"e e8t"a/e&ati!e$ cuprind un canal principal si un aparat diverticular
%format din veica biliara si canalul cistic&.
Cana*$* !o*edo! tine de la locul unde, in canalul hepatic comun, se deschide
canalul cistic si pana la papilla mare de la nivelul duodenului. 3n traiectul sau descrie un
arc cu concavitatea spre dreapta. Trece initial inapoia portiunii superioare a duodenului,
apoi pe dinapoia portiunii superioare a duodenului si a capului pancreasului, si in final,
strabate peretele portiunii descendente a duodenului, in care se deschide. Are o lungime
de 9-C cm si un calibru de 9-C mm. )e deschide impreuna cu canalul principal al
pancreasului in ampula hepato-pancreatica, care proemina in duodenul 33 sub forma
papilei mari. ,a nivelul ampulei hepato-pancreatice se afla un sfincter muscular,
(in!te"$* Oddi.
Cana*$* !iti! leaga calea biliara principala cu veica biliara. +l urca spre veica
biliara, avand o lungime de 2 cm si un calibru de 7 mm. #analul cistic are rolul de a
conduce bila in perioadele interdigestive spre veica biliara. 5e)i!a 0i*ia"a 1!o*e!it$*3
este un reervor in care se depoiteaa bila in perioadele interdigestive si se concentreaa
prin absorbtia de apa si secretia de mucina de catre epiteliul veicii biliare. ;eica biliara
este situata pe fata viscerala a ficatului, ocupand segmentul anterior al santului sagital
drept. ;eica biliara are forma de para, cu lungimea de K-'? cm si latimea de 7 cm.
#apacitatea ei este de 9?-C? cm
2
. -reinta un ($nd, $n !o"&, $n !o*. ;$nd$* 'e)i!ii
repreinta extremitatea anterioara a veicii si depaseste marginea inferioara a ficatului.
Co"&$* 'e)i!ii, a carui fata inferioara este acoperita de peritoneu, vine in raport superior
cu ficatul, iar inferior cu colonel transvers. Bneori, veica este invelita in intregime de
peritoneu, care-i formeaa un meou, meocist, ce o leaga de fata viscerala a ficatului. 3n
acest ca este mobila. Co*$* 'e)i!ii se continua cu canalul cistic.
?. Pan!"ea$*
-ancreasul este o glanda voluminoasa, anexata tubului digestiv, avand atat o
functie exocrina, cat si una endocrina. Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe
peretele profund al cavitatii abdominale. =orma pancreasului este de ciocan, de M[M culcat
sau de carlig. -ancreasul este situat anterior de vertebrele T'0, ,', ,0 , preentand la
acest nivel o concavitate care priveste spre coloana vertebrala. Are greutatea de K?-'?? g,
''9
lungime de '9-0? cm si grosime de 0 cm. -ancreasul este un organ friabil, se poate rupe
usor. -ancreasului i se descriu$
!a&$* &an!"ea$*$i$ portiunea latita a glandei, incon(urat de duoden. posterior de
capul pancreasului trece canalul coledoc, iar anterior trec colonul transvers si
meocolonul. circumferinta capului este in raport cu duodenul.
!o*$* &an!"ea$*$i$ are raport posterior cu originea venei porte, dar si cu vena
cava inferioara.
!o"&$* &an!"ea$*$i$ are pe sectiune aspect triunghiular, preentand trei fete$ fata
anterioara care vine in raport cu fata posterioara a stomacului. fata posterioara
care vine in raport cu aorta, rinichiul stang, glanda suprarenala stanga, artera si
vena splenica, fata inferioara care vine in raport cu colonul transvers si cu ansele
intestinale.
!oada &an!"ea$*$i$ se indreapta spre splina, de care este legata prin ligamentul
spleno-pancreatic.
-ancreasul este o glanda mixta, a carei portiune exocrina este repreentata de
a!inii &an!"eati!i, care secreta $!$* &an!"eati!. Acesta este colectat de doua canale$
Si"$n+, care se deschide in duoden, si -anto"ini, care se deschide in canalul \irsung.
-reinta aceeasi inervatie ca si ficatul.
>. ;IZIOLOGIA -I-TEMULUI DIGE-TI5
>.1.DIGE-TIA
Di+etia 0$!a*a
3n cavitatea bucala se realieaa o digestie fiica %masticatia, care consta in
triturarea, faramitarea, inmuierea alimentelor si formarea 0o*$*$i a*imenta"& si o digestie
chimica %sub actiunea salivei&.
Mati!atia declanseaa secretia glandelor salivare si stimuleaa receptorii
gustativi si olfactivi care vor declansa secretia glandelor digestive. +ste un act reflex
voluntar la adulti care se automatieaa treptat, reglat de centrii bulbo-pontini.
-a*i'a este formata din LL,9N apa si ?,9N reiduu uscat %cloruri, fosfati,
carbonate, bicarbonate de *a, X, #a, *E7, fluor, proteine, acid uric, uree, lioim,
creatinina&. Bnul dintre cele mai importante roluri ale salivei este cel digestiv, realiat de
enimele$ amilaa salivara si maltaa, care descompun amidonul in dextrina si
monoaharide.
1eglarea secretiei salivare se face prin mecanisme reflexe neconditionate si
conditionate, precum si pe cale vegetativa. Ieglarea reflex conditionata se face pe una
dintre caile sensibilitatii viuale, olfactive sau auditive, ca in care cortexul transmite
comeni centrilor salivari bulbo-pontini, care determina salivatie. )timularea simpaticului
produce o secretie de saliva vascoasa, iar stimularea parasimpaticului, o secretie
''C
abundenta de saliva apoasa. 8data format, bolul alimentar este impins printr-un ansamblu
de reflexe %deglutitia& in faringe, esofag si stomac.
Deglutitia se desfasoara in trei timpi$
tim&$* 0$!a*$ partial voluntar, realieaa trecerea bolului alimentar din gura in
faringe.
tim&$* (a"in+ian$ involuntar, realieaa trecerea bolului alimentar din faringe in
esofag.
tim&$* eo(a+ian$ involuntar, consta in deplasarea bolului alimentar de-a lungul
esofagului si trecerea lui in stomac.
Di+etia +at"i!a
Digestia gastrica repreinta ansamblul transformarilor mecanice si chimice prin
care bolul alimentar la nivelul stomacului devine !/im +at"i!. ,a realiarea acestui
process conlucreaa cele doua functii ale stomacului$ secretorie si motorie. ;$n!tia
e!"eto"ie consta in elaborarea $!$*$i +at"i!, care contine LLN apa si 'N reiduu
uscat$ substante anorganice si organice %enime si mucina&. Ducina prote(eaa mucoasa
gastrica de actiunea pepsinei si a acidului clorhidric.
-e!"etia +at"i!a este reglata prin mecanisme nervoase si umorale, este
conditionata de cantitatea si calitatea alimentelor ingerate. Aceasta reglare se realieaa
in trei etape$
(a)a !e(a*i!a$ mecanismele neconditionate sunt declansate la contactul alimentelor cu
receptorii gustativi din cavitatea bucala. 3mpulsurile a(ung la centrii gastrosecretori
bulbari si la nucleul dorsal al vagului, de unde pe cale eferenta vagala, pornesc
comeni spre glandele gastrice, declansand secretia de suc gastric. Decanismele
conditionate se declanseaa la simpla vedere, gust, miros sau chiar la gandul
consumului unui aliment dorit.
(a)a +at"i!a$ mecanismul nervos, este declansat de distensia stomacului produsa
prin ingestia alimentelor. +fectul consta in stimularea secretiei de suc gastric.
Decanismul umoral este principalul mecanism de reglare. la contactul alimentelor cu
mucoasa gastrica se elibereaa gastrina, un hormon care transportat de sange pana la
nivelul glandelor gastrice, stimuleaa secretie de suc gastric.
(a)a intetina*a$ mecanismul nervos este declansat de preenta chimului gastric in
stomac si stimuleaa secretie de suc gastric. Decanismul umoral este principalul
mecanism de reglare. ,a contactul chimului gastric cu mucoasa duodenala se
elibereaa enterogastron si gastrina, hormoni care inhiba secretia de suc gastric si
motilitatea stomacului. Alimentele stagneaa in stomac si apare indigestia.
;$n!tia moto"ie este asigurata de musculatura neteda a stomacului care executa
doua tipuri de miscari peristaltice si tonice. reultatul acestor miscari este repreentat de
amestecul alimentelor cu sucul gastric si de evacuarea gastrica.
''J
Di+etia intetina*a
Digestia intestinala consta in totalitatea transformarilor fiice si chimice pe care le
sufera alimentele in intestinal subtire, avand drept reultat !/i*$* intetina*. Acest proces
se realieaa sub actiunea
sucului pancreatic,
a bilei,
a sucului intestinal.
1. ;$n!tia e!"eto"ie consta in eliberarea $!$*$i intetina*, care este un lichid
limpede, cu pE alcalin ce contine bicarbonati, mucus si un bogat echipament enimatic.
+nimele sunt$ peptidaele, lipaele si aharidaele. 1eglarea secretiei de suc intestinal
se face prin mecanisme nervoase 'e+etati'e %declansate de stimularea mecanica si
chimica a receptorilor intestinali& si $mo"a*e %prin secretie de ente"o!"inina de catre
glandele intestinale, hormone ce stimuleaa secretia de suc intestinal&.
Bn rol important in buna desfasurare a proceselor chimice de la nivelul
intestinului subtire il au sucul pancreatic si bila.
-$!$* &an!"eati!, produsul de secretie al acinilor pancreatici, este un lichid
incolor, inodor, cu pE alcalin si care contine un echipament enimatic complex %proteae,
lipae, amilae&, ce degradeaa toate tipurile de substante alimentare. 1eglarea secretiei
de suc pancreatic se face prin intermediul a doi hormoni$ e!"etina i &an!"eo)imina,
cu rol stimulator. +xista si un mecanism nervos, secundar, prin fibre vegetative$
simpaticul are rol inhibitor, iar parasimpaticul are rol stimulator.
>i*a este produsul de secretie al hepatocitelor, este un *i!/id 'e"de 10i*a
!o*e!iti!a3 a$ +a*0en 10i*a /e&ati!a3, cu pE alcalin, contine LKN apa, pigmenti biliari
10i*i"$0ina i 0i*i'e"dina3, saruri biliare, colesterol si lecitina. Iolul sarurilor biliare
consta in reducerea tensiunii superficiale si favoriarea emulsionarii grasimilor, activarea
lipaelor si formarea de micelii cu lipidele. 3ntre mese, bila se acumuleaa in veica
biliara. 1eglarea secretiei si e"cretiei #ilei se face prin mecanisme nervoase vegetative si
umorale. )ecretia de bila este stimulate de parasimpatic prin nervul vag si este inhibata de
simpatic. Decanismul umoral consta in eliberarea de /e&ato!"inina, substanta secretata
de celulele mucoasei duodenale la contactul cu chimul gastric si care stimuleaa secretia
de bila. +vacuarea bilei este stimulata de parasimpatic prin nervul vag, care determina
contractia musculaturii veicii biliare, relaxarea sfincterului 8ddi. Decanismul umoral de
evacuare a bilei este repreentat de descarcarile de !o*e!itoHinina, substanta secretata de
celulele mucoasei duodenale la contactul cu chimul gastric si cu alimentele bogate in
grasimi.
,. ;$n!tia moto"ie este asigurata de musculature intestinului subtire, care
executa trei tipuri de miscari$ peristaltice, segmentare si pendulare. Ieultatul acestor
miscari il constituie asigurarea unui contact cat mai intim al alimentelor cu sucurile
digestive si inaintarea masei alimentare catre intestinal gros. Controlul functiei motorii a
intestinului su#tire se realieaa prin mecanisme nervoase vegetative %plexurile Deissner
si Auerbach, aflate sub controlul centrilor nervosi din maduva si encefal, nervul vag, cu
rol stimulator si nervul aplanhnic, cu rol inhibitor& si umorale %prin eliberarea de
serotonina de catre celulele mucoasei intestinale&.
''K
>.,. A>-OR>TIA INTE-TINALA
Absorbtia este un proces fiiologic complex prin care produsii de digestie, apa,
sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si a(ung in mediul intern.
L?N din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care
are adaptari structurale si functionale importante$ epiteliu unistratificat, valvule
conivente, viloitati intestinale cu irigatie sangvina si limfatica bogata, microvilii la polul
apical al celulelor.
)uprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 09? m
0
. Decanismele
prin care se realieaa absorbtia sunt active si pasive. Decanismele active sunt
mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara
impotriva gradientului de concentratie. Decanismele pasive sunt$
di($)i$nea substantelor de la o concentratie mare la concentratie mai mica.
omo)a, trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai
mare, prin membrane semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala.
&ino!ito)a, inglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa
intestinala, sub forma veiculelor de pinocitoa, spre mediul intern.
A0o"0tia &"oteine*o" se face sub forma de aminoacii in prima parte a
intestinului subtire, prin mecanisme active si selective la polul intern al celulelor
mucoasei si prin mecanisme pasive de difuiune, de la polul extern al acestora in sange.
A0o"0tia +*$!ide*o" se face sub forma de monoaharide la nivelul (e(unului,
prin mecanisme pasive si active, Absobtia glucoei necesita consum de energie provenita
din degradarea celulara a AT--lui. Transportul activ al glucoei se poate face si cu
a(utorul unui MtransportorM, sistem enimatic ce asigura transportul comun al glucoei si
*a
F
din intestine in sange. 3n final, glucoa este transportata prin vena porta la ficat.
A0o"0tia *i&ide*o" se face in prima parte a intestinului subtire, sub trei forme$
- prin pinocitoa, pentru mici picaturi de grasimi nedigerate.
- prin difuiune, pasiv, pentru glicerol.
- prin complexe de micelii hidrosolubile, formate din aciii grasi insolubili si
colesterol cu sarurile biliare.
R.2. ;IZIOLOGIA INTE-TINULUI GRO-
3ntestinul gros realieaa trei functii esentiale$
a3 ($n!tia e!"eto"ie - consta in secretia mucusului, care usureaa inaintarea si
eliminarea materiilor fecale. ,a acest nivel nu au loc procese de digestie, deoarece
mucina nu contine enime. #antitati mici de alimente ramase neprelucrate sunt
supuse unor procese de fermentatie si putrefactie, sub actiunea enimelor secretate
de bacteriile din lumenul intestinal. ;e"mentatia are loc la nivelul cecului, a
colonului ascendent si (umatatii drepte a colonului transvers. Acest proces consta in
degradarea glucidelor nedigerate pana la aciii organici %acetic, lactic, butiric& si
gae %#E
7
, #8
0
, E
0
&. P$t"e(a!tia are loc in (umatatea stanga a colonului transvers,
in colonul descendent si sigmoid. #onsta in degradarea proteinelor neabsorbite pana
''L
la aminoacii si gae %E
0
) si mercaptani&. -rodusii de putrefactie sunt toxici, iar cei
care a(ung pe cale portala in ficat sunt detoxifiati si eliminate prin urina.
03 ($n!tia de a0o"0tie - consta in absorbtia apei, electrolitilor, vitaminelor si a unor
mici cantitati de glucoa si aminoacii. 3n urma acestui proces se formeaa materiile
fecale. Acestea contin apa, fosfati, saruri de #a, Dg, =e, resturi alimentare, celule
epiteliale descuamate si bacterii. -rin miscarile intestinale, materiile fecale a(ung in
rect, iar prin anus vor fi eliminate prin actul defecatiei.
!3 ($n!tia moto"ie - este asemanatoare cu cea a intestinului subtire, intestinal gros
realiand miscari peristaltice, segmentare si tonice. De(e!atia este un act reflex
complex, vegetativ neconditionat la copil de la nastere pana la '7-'9 luni si
vegetativ somatic conditionat de la varsta mentionata pe toata perioada vietii.
>o*i a*e item$*$i di+eti'
o !a"ia denta"a 4 produsa de microorganismele care patrund in dentina prin
crapaturile smaltului, produse de schimbarile bruste de temperatura, prin
traumatisme sau prin consum exagerat de substante dulci sau acide, sau de
alimente sarace in calciu.
o +"an$*om$* denta" - infectia cronica localiata la radacina dintelui.
o &a"adonto)a - retractia gingiilor, urmata de descoperirea radacinilor
dentare. este produsa de tartrul dentar, de scaderea concentratiei de
vitamina # si -- in organism, de intoxicatia cu -b sau Eg, de diabet sau
lipsa igienei.
o tomatita - inflamatia mucoasei bucale, produsa de microorganisme sau
substante toxice.
o +*oita - inflamatia limbii.
o +in+i'ita - inflamatia gingiilor, produsa de boli infecto-contagioase,
intoxicatii sau iritatii mecanice.
o +at"ita - inflamatia mucoasei gastrice, produsa de boli infectioase,
substante toxice sau de alimentatia gresita.
o $*!e"$* +at"o4d$odena* - aparitia unei ulceratii la nivelul stomacului sau
duodenului, datorate actiunii coroive a E#l.
o !an!e"$* +at"i! - aparitia unei tumori maligne la nivelul stomacului,
favoriata de tutun, alcool, alimentatie deordonata si deechilibrata,
stress.
o ente"o!o*ita - inflamatia mucoasei intestinale, produsa de toxiinfectii
alimentare sau de alta natura.
o !o*ita - inflamatia intestinului gros, produsa de abuuri alimentare, tutun,
alcool, stress.
o a&endi!ita - inflamatia apendicelui, se poate complica prin aparitia
peritonitei, datorate spargerii sau perforarii apendicelui.
o i*e$$* 4 o!*$)ia intetina*a, produsa de paraiti intestinali, cicatrici sau
tumori care produc stramtari, innodari sau rasuciri ale intestinului.
o +ia"dio)a - produsa de giardia, care paraiteaa intestinul si caile biliare.
o a!a"idio)a - produsa de limbric, care paraiteaa intestinul subtire.
o o8i$"ia)a - produsa de oxiur, care paraiteaa intestinul gros.
'0?
o t"i!/ine*o)a - produsa de trichina, care paraiteaa intestinul subtire, si ale
caror larve se inchisteaa in muschi.
o tenia)a - produsa de tenie, care paraiteaa intestinul subtire.
o /e&atita - este o boala virala a ficatului, se preinta sub trei forme$
/e&atita A %transmisa prin alimente infectate si insufficient spalate&,
/e&atita > si /e&atita C %transmise prin sange contaminat&.
o !i"o)a /e&ati!a - este o boala grava a ficatului, cu evolutie cronica
progresiva, data de devoltarea anormala a tesutului con(unctiv, urmata de
strivirea hepatocitelor, apare dupa o hepatita epidemica, tuberculoa,
sifilis, malaria, consum exagerat de alcool.
o !o*e!itita - inflamatia veicii biliare.
o *itia)a 0i*ia"a - consecinta formarii calculilor biliari in veica biliara sau
in caile biliare extrahepatice.
'0'
III. -I-TEMUL RE-PIRATOR
A. ANATOMIA -I-TEMULUI RE-PIRATOR
Activitatile fiiologice ale organismului uman necesita un consum permanent de
energie. +nergia utiliata provine din substantele organice care sunt supuse, la nivel
celular, unor procese de oxido-reducere in urma carora reulta si #8
0
care trebuie
eliminat. Totalitatea organelor care au rolul de a prelua, din aerul atmosferic, 8
0
necesar
acestor procese si de a elimina #8
0
din organism, alcatuiesc sistemul respirator.
-item$* "e&i"ato" ete (o"mat din6 !ai ae"iene i &*amani.
III.1. CAILE AERIENE
#aile respiratorii sunt conducte prin care aerul atmosferic, incarcat cu 8
0
a(unge
la plamani, iar aerul cu #8
0
de la plamani este eliminat. Cai*e "e&i"ato"ii $nt6 (oe*e
na)a*e, (a"in+e, *a"in+e, t"a/eea i 0"on/ii*e.
1. ;oe*e na)a*e 4 nasul este alcatuit dintr-o parte externa, care proemina la
suprafata fetei, si o parte interna, !a'itatea na)a*a. Aceasta este impartita in doua
(umatati 1(oe na)a*e3 prin e&t$* na)a*. =osele naale comunica anterior cu exteriorul
prin na"i si posterior cu nasofaringele prin !oane. -artea anterioara a cavitatii naale este
captusita cu tesut epitelial stratificat, iar partea posterioara cu un epiteliu cilindric
pseudostratificat. #avitatea naala indeplineste mai multe roluri$ purifica si umeeste
aerul inspirit, participa la realiarea functiilor analiatorului olfactiv, este camera de
reonanta pentru sunetele emise la nivelul laringelui.
,. ;a"in+e*e - face *e+at$"a dint"e !a'itatea 0$!a*a i eo(a+, i int"e !a'itatea
na)a*a i *a"in+e, avand atat functie digestiva cat si respiratorie. +ste constituit din t"ei
&o"ti$ni$
- naofaringe %portiunea superioara& / are functie respiratorie.
- orofaringe %portiunea mi(locie& / are functie respiratorie si digestiva.
- laringofaringe %portiunea inferioara& / se separa calea digestiva de cea
respiratorie.
=aringele contine trei perechi de amigdale$ o pereche la nivelul naofaringelui si doua
perechi la nivelul orofaringelui %palatine si linguale&.
?. La"in+e*e - este principalul organ al fonatiei si conduce aerul catre plamani.
+ste format din N !a"ti*a7e hialine si elastice, dintre care ? $nt ne&e"e!/e 1e&i+*ota,
!a"ti*a7$* ti"oid, !a"ti*a7$* !"i!oid3, iar I $nt &e"e!/e 1a"itenoide, !$nei(o"me,
!o"ni!$*ate3. #el mai mare este !a"ti*a7$* ti"oid, proeminenta lui fiind cunoscuta sub
numele de ma"$* *$i Adam, mai bine devoltat la barbati, ca urmare a influentei
testosteronului asupra devoltarii laringelui in timpul pubertatii.
,aringele previne patrunderea alimentelor in caile respiratorii prin intermediul
e&i+*otei, o structura cartilaginoasa ce inchide +*ota %deschiderea laringeala& in timpul
deglutitiei. ,egatura dintre laringe si trahee se face prin cartila(ul cricoid.
'00
,aringele este captusit de mucoasa laringeala, care formeaa , &e"e!/i de !o")i
'o!a*e %false si adevarate&. vibratiile corilor vocale genereaa sunete. Duschii laringeali
au rol esential in inchiderea glotei in timpul deglutitiei, dar si in vorbire. +xista 0 tipuri de
muschi6 e8t"ine!i %ridica laringele in timpul inghitirii& si int"ine!i %actioneaa asupra
corilor vocale&.
=ig. ,aringele
@. T"a/eea - este un organ in forma de tub, care continua laringele, si se intinde
de la #C pana la T7, unde se imparte in cele doua bronhii. -reinta un segment cervical si
unul toracal. 3n segmentul cervical vine in raport posterior cu esofagul, anterior cu istmul
glandei tiroide, cu muschii infrahioidieni si pielea. ,ateral, vine in raport cu artera
carotida comuna, vena (ugulara interna, nervul vag si lobii laterali ai glandei tiroide.
-ortiunea toracica este situata in mediastinul superior. -osterior, vine in raport cu
esofagul, anterior cu arcul aortei si cu ramurile desprinse din el, cu timusul si cu sternul,
iar lateral cu plamanii, acoperiti de pleura.
-eretele traheei poseda un schelet format din '9-0? inele cartilaginoase in forma
de potcoava. -artea posterioara a inelelor, dinspre esofag, este completata cu tesut
con(unctiv. Traheea este captusita cu un epiteliu respirator pseudostratificat, format din
celule ciliate si mucoase. #ilii vibratili, cu miscare ondulatorie permanenta, imping spre
faringe surplusul de mucus si eventualele impuritati a(unse pana aici.
A. A"0o"e*e 0"oni! 4 este alcatuit din caile respiratorii extra si intrapulmonare.
#aile extrapulmonare sunt 0"on/ii*e &"ima"e, fiecare preentand inele de cartila( hialin
complete, care le mentin permanent deschise. Rronhiile sunt captusite cu un epiteliu
cilindric pseudostratificat ciliar.
'02
Rronhiile primare, prin ramificare, formeaa caile intrapulmonare, repreentate de
0"on/ii e!$nda"e, te"tia"e i 0"on/io*e. ,a nivelul bronhiolelor nu mai exista cartila(
hialin, peretii lor preentand doar musculatura neteda, care le permite sa-si dilate sau sa-
si contracte lumenul. -eretele muscular confera bronhiolelor, in sistemul respirator, rolul
pe care il au arteriolele in sistemul cardiovascular. Rronhiolele sunt captusite cu un
epiteliu cubic unistratificat.
III.,. PLAMANII
-lamanii sunt principalele organe ale respiratiei. )unt organe perechi, situate in
cavitatea toracica, deasupra diafragmei, inveliti de &*e$"a. -leura preinta o foita
parietala, care adera la peretii toracelui, si o foita viscerala, care adera la plaman. +le
delimiteaa o cavitate pleurala, in care se gaseste lichid pleural secretat de celulele
epiteliului pleural. Acest lichid are rol in mecanica respiratiei.
Au forma unei (umatati de con. #uloarea lor variaa cu varsta$ la fat$ rosu-brun. la
copil. gri-roie. la adult$ cenusiu mai mult sau mai putin inchis. >reutatea plamanilor este
de J?? g pentru plamanul drept, C?? g pentru plamanul stang. #onsistenta plamanilor este
elastica, buretoasa. =ata externa a plamanilor este convexa si vine in raport cu coastele.
-e aceasta fata se gasesc santuri adanci, numite sciuri, care impart plamanii in *o0i.
P*aman$* tan+ a"e , *o0i %superior si inferior&. P*aman$* d"e&t a"e ? *o0i %superior,
mi(lociu, inferior&. =ata interna este plana si vine in raport cu organele din mediastin. -e
aceasta fata, mai aproape de marginea posterioara a plamanilor, se afla hilul pulmonului
pe unde intra sau ies din plaman vasele, nervii si bronhia principala. Raa plamanilor este
concava si vine in raport cu diafragma. ;arful plamanului depaseste in sus prima coasta
si vine in raport cu organele de la baa gatului. Darginea anterioara, ascutita este situata
inapoia sternului, iar cea posterioara, rotun(ita vine in raport cu coloana vertebrala si
extremitatea posterioara a coastelor.
P*aman$* ete a*!at$it din do$a (o"mati$ni anatomi!e ditin!te6 a"0o"e*e
0"oni! i a*'eo*e*e &$*mona"e.
A"0o"e*e 0"oni! repreinta totalitatea bronhiilor intrapulmonare, care reulta din
ramificarea bronhiilor principale. >"on/ii*e &"in!i&a*e se ramifica in$ 0"on/ii*e *o0a"e,
care se distribuie la *o0ii &$*mona"i. 0"on/ii*e e+menta"e, care se distribuie la
e+mente*e &$*mona"eB 0"on/io*e*e *o0$*a"e, care deservesc *o0$*ii &$*mona"i.
0"on/io*e*e te"mina*eB 0"on/io*e*e "e&i"ato"ii. ductele alveolare terminate cu a*'eo*e.
Rronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele, formeaa acinii
pulmonari. A!in$* &$*mona"i ete $nitatea mo"(o($n!tiona*a a &*aman$*$i.
'07
A*'eo*e*e
&$*mona"e au forma
unor saculeti cu
pereti subtiri,
adaptati
schimburilor gaoase. +piteliul alveolar are dubla functie, fagocitara si respiratorie.
)uprafata totala a acestuia este de K?-'0? m0. 3n (urul alveolelor se gaseste o bogata retea
de capilare. -eretii capilarelor impreuna cu peretii alveolelor formeaa membrana
alveolo-capilara. ,a acet nivel au loc schimburile de gae.
5a!$*a"i)atia &*amani*o" este dubla$
- 'a!$*a"i)atia n$t"iti'a - asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei
toracice, care aduc la plamani sange oxigenat, pentru arborele bronsic si
parenchimul pulmonar. Arterele bronsice insotesc arboreal bronsic numai pana la
nivelul bronhiolelor respiratorii. De aici, se continua cu reteaua capilara din care
iau nastere venele bronsice, care aduc sangele cu #8
0
spre vena cava superioara.
- 'a!$*a"i)atia ($n!tiona*a - apartine micii circulatii. in plaman, ramurile arterei
pulmonare insotesc ramificatiile arborelui bronsic pana la alveole. aici formeaa
reteaua capilara functionala, la nivelul careia sangele cedeaa #8
0
si primeste 8
0
.
3n reteaua capilara isi au originea venele pulmonare, cate doua din fiecare plaman.
Ine"'atia &*amani*o" este vegetativa, asigurata de cele doua plexuri pulmonare$
anterior, situat inaintea bronhiei principale, si posterior, situat inapoia bronhiei principale.
fibrele vegetative parasimpatice provin din nervul vag, iar cele simpatice, din ganglionii
simpatici toracali.
>. ;IZIOLOGIA -I-TEMULUI RE-PIRATOR
1. Me!ani!a "e&i"atiei
-rocesele mecanice respiratorii sunt procesele prin care cavitatea toracica isi
modifica volumul, ceea ce permite inspiratia si expiratia pulmonara.
In&i"atia$
- act motor activ, realiat cu a(utorul muschilor respiratori.
- prin contractia muschilor, se modifica volumul cutiei toracice.
'09
- plamanii se dilata pasiv, datorita fortei de adeiune a pleurelor.
- presiunea aerului pulmonar devine mai mica decat presiunea atmosferica.
- diferenta de presiune face ca aerul atmosferic sa patrunda in plamani pasiv,
realiandu-se inspiratia.
E8&i"atia6
- proces pasiv.
- in conditii obisnuite, toracele revine la dimensiunile sale de repaus, ca urmare a
relaxarii musculaturii respiratorii.
- presiunea din interiorul plamanilor creste, iar o parte din aerul introdus in plamani
este expulat.
In!"ie"ea mi!a"i*o" "e&i"ato"ii se face cu a(utorul &ne$mo+"a($*$i,
in"e+it"a"ea +"a(i!a a mi!a"i*o" &$"tand n$me*e de &ne$mo+"ama. =recventa
miscarilor respiratorii, in stare de repaus este de 'C respiratii4minut la barbat si 'K
respiratii4minut la femeie.
Discarile respiratorii permit patrunderea si iesirea succesiva a aerului din
plamani, contribuind la realiarea 'enti*atiei &$*mona"e$
Ca&a!itate &$*mona"a tota*a
1CPT3
APPP !m?
Ca&a!itate 'ita*a
1C53
?APP !m?
5o*$m "e)id$a*
15R3
1APP !m?
4 'o*$m !$"ent 15C34 APP !m?B
inspiratie normala.
4 'o*$m in&i"ato" de "e)e"'a
15IR34 1APP !m?B inspiratie
fortata.
4 'o*$m e8&i"ato" de "e)e"'a
15ER34 1APP !m?B expiratie
fortata.
- aer care ramane in plamani.
,. -!/im0$"i*e +a)oae "e&i"ato"ii
)e desfasoara in trei etape$
1. Re&i"atia &$*mona"a$
la nivelul alveolelor pulmonare are loc schimbul de gae intre aerul alveolar si
sangele venos din capilarele alveolare.
acest schimb se realieaa pe baa unor legi fiice, a unor mecanisme fiiologice si a
unor structuri si proprietati specifice ale membranelor alveolo-capilare.
'0C
oxigenarea sangelui la nivelul capilarelor alveolare se numeste /emato)a
&$*mona"a. structura prin care se face acest schimb este membrana alveolo-capilara.
,. T"an&o"t$* o8i+en$*$i i dio8id$*$i de !a"0on &"in an+e$
oxigenul este transportat diolvat in plasma si combinat cu hemoglobina
%oxihemoglobina& in cantitate mult mai mare decat forma diolvata.
dioxidul de carbon este transportat sub forma diolvata, de bicarbonati de *a si X, de
carbonati si sub borma de carbamati %carbohemoglobina&.
oxihemoglobina formata la nivel pulmonar se disociaa in tesuturi unde concentratia
si presiunea partiala a 8
0
sunt mai scaute decat in sangele arterial.
formarea si disocierea hemoglobinei depind de o serie de factori$ temperatura, ph-ul
mediului intern, preenta sau absenta unor electroliti.
forma libera a 8
0
din sange are o importanta, repreentand stadiul initial si obligatoriu
pentru intreaga cantitate de 8
0
care intai se diolva in plasma, si apoi se combina cu
hemoglobina, reultand Eb8
0
. aceasta forma libera a 8
0
mentine gradientul presional
plasma-tesuturi, in vederea schimburilor permanente dintre acestea.
combinarea 8
0
cu hemoglobina, nu este o oxidare propriu-isa, ci o oxigenare,
deoarece =e ramane tot in stare de =e
0F
.
in plasma si in eritrocite, sub influenta anhidraei carbonice, #8
0
se hidrateaa,
reultand E
0
#8
2
. acesta se disociaa, eliberand E#8
2
, care se combina cu X
F
in
eritrocite si cu *a
F
in plasma.
?. Re&i"atia !e*$*a"a 1ti$*a"a3, se desfasoara in etape$
degradarea anaeroba a glucoei in citoplasma si oxidarea aciilor grasi din
mitocondrii.
decarboxilarea si oxidarea produsilor intermediari reultati in ciclul Xrebs din
mitocondrii, cu eliberare de #8
0
, E
0
8, electroni si E
F
.
transferul E
F
si a electronilor in lantul transportor de electroni pana la 8
0
molecular,
urmat de eliberarea unor cantitati de energie.
stocarea unei parti din energia produsa in legaturile macroergice ale AT-, ca urmare a
fosforilarii AD-, cuplate cu transportul de electroni.
Re+*a"ea mi!a"i*o" "e&i"ato"ii se realieaa prin mecanisme nervoase si
umorale.
Re+*a"ea ne"'oaa are doua componente$
1. "e+*a"ea a$tomata, care este realiata de structuri nervoase din formatiunea
reticulata bulbo-pontina. Acestea imprima ritmul respiratiilor si sunt formate din
neuroni inspiratori si neuroni expiratori. *euronii inspiratori trimit fibre catre
motoneuronii spinali care inerveaa muschii respiratori. +xpiratia este un proces
pasiv, care are loc atunci cand neuronii inspiratori sunt inhibati de activitatea
neuronilor expiratori. *euronii inspiratori si cei expiratori intra in actiune succesiv,
ceea ce imprima un caracter ritmic respiratiei. #iclul inspiratie-expiratie este
consecinta activitatii neuronilor bulbari. Activitatea centrilor bulbari este influentata
de centrii respiratori pontini. #ercetarile experimentale au demonstrat existenta unui
'0J
!ent"$ a&ne$ti! &ontin, care stimuleaa inspiratia prin stimularea neuronilor
inspiratori din bulb, si a unui !ent"$ &ne$mota8i! &ontin, cu actiune antagonica
centrului apneustic, si care inhiba inspiratia. ,a reglarea automata a respiratiei
contribuie si impulsurile de la chemoreceptorii sangvini, care raspund variariilor
presiunilor partiale ale gaelor din sange si ale valorilor ph. Acesti chemoreceptori
controleaa respiratia prin intermediul nervilor cranieni glosofaringian si vag.
,. "e+*a"ea !om&o"tamenta*a i 'o*$nta"a este realiata de la nivel cortical, respiratia
fiind una dintre cele mai corticaliate functii. Iespiratia poate fi oprita in mod
voluntar pentru un anumit timp 1a&nee3, poate fi amplificata, superficialiata,
accelerata sau incetinita. Dodificarea voluntara a ritmului respirator este importanta
in vorbire, cantatul vocal sau cu instrumente de suflat, in actiuni ce implica retinerea
respiratiei.
Re+*a"ea $mo"a*a este realiata prin intermediul presiunilor partiale ale gaelor
respiratorii. #onform legii lui Dalton, presiunea totala a unui amestec gaos repreinta
suma presiunilor partiale ale gaelor constituiente.
>o*i a*e a&a"at$*$i "e&i"ato"$
o "a!ea*a - este determinata de diverse tipuri de tulpini virale, imunitatea
dobandita dupa contactul cu una dintre ele neputand conferi protectie si
impotriva altei tulpini. se manifesta prin inflamarea acuta a mucoasei
respiratorii, febra, dureri de cap.
o in$ita - inflamarea sinusurilor.
o ami+da*ita - inflamarea amigdalelor.
o *a"in+ita - inflamarea laringelui.
o &ne$monia - inflamatia acuta a alveolelor pulmonare, putand sa cuprinda o
parte dintr-un plaman sau intreg plamanul. lobulii pulmonari devin
nefunctionali si se umplu cu mucus si puroi.
o (i0"o)a &$*mona"a - determinata de inhalarea unor particule microscopice de
siliciu, carbune sau abest. patrunderea acestora in plamani duce la formarea
de tesut con(unctiv in plamani, ceea ce afecteaa capacitatea respiratorie si
poate determina aparitia cancerului .
o t$0e"!$*o)a &$*mona"a - determinate de o bacterie %bacilul Xoch&. alveolele
pulmonare sunt distruse si inlocuite cu tesut con(unctiv lipsit de elasticitate.
portiunile de tesut pulmonar invadate de bacili se incon(ura de o capsula
protectoare. tuberculoa repreinta principala caua a mortii in secolul trecut,
dar aparitia antibioticelor a permis vindecarea ei. in ilele noastre tubercoloa
este provocata de tulpini bacteriene care s-au adaptat la tratamentul cu
antibioticele obisnuite.
o em(i)em$* - repreinta degenerarea tesutului elastic pulmonar, insotita de
destinderea exagerata a plamanilor, ca urmare a retinerii aerului, si de scadere
puterii de contractie a alveolelor. aerul retinut determina ruperea alveolelor,
suprafata pentru schimburile de gae respiratorii scade si nu mai furnieaa
suficient oxigen inimii si creierului. inima lucreaa mai mult pentru a satisface
nevoile de oxigen, ceea ce duce la imbolnavirea ei. creierul insuficient irigat
provoaca stari de depresie si iritabilitate.
'0K
o !an!e"$* &$*mona" - procat de fumat se caracterieaa prin ingrosarea
tesutului care captuseste bronhiile. celulele acestuia isi pierd cilii, astfel ca
patrunderea corpilor straini in plamani nu mai poate fi impiedicata. celulele
respective sufera si alte modificari, se inmultesc si astupa bronhiile. patrund
apoi si in tesuturile incon(uratoare %metastaa&.
o 0"onita - inflamarea bronhiilor.
I5. -I-TEMUL E:CRETOR
A. ANATOMIA -I-TEMULUI E:CRETOR
-rocesele catabolice desfurate la nivel celular dau natere, pe l!ng energie, la
produi reiduali$ #8
0
, uree, acid uric, E
0
8, amoniac, etc. Acetia se elimin parial prin
plm!ni %#8
0
i o cantitate de ap& i prin piele %apa i substane minerale& .
#ea mai mare parte a produilor reiduali se elimin sub form de urin, prin
rinichi, ceea ce constituie procesul de excreie renal. =ormaiunile anatomice care
contribuie la producerea i eliminarea urinei formea sistemul excretor.
-item$* e8!"eto" ete (o"mat din "ini!/i #i !2i*e $"ina"e.
I5.1. RINICEII
Iinichii sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte i de alta a
coloanei vertebrale lombare, "n lo(ile renale. Iinichiul drept este situat puin mai (os
dec!t cel st!ng, datorit mrimii spaiului ocupat de ficat. =iecare rinichi preint un
"nveli alctuit din trei straturi$
4 inte"n - fibros %capsula renal&.
4 mi7*o!i$ - esut adipos %capsula adipoas&.
4 e8te"n - suspend rinichiul de peritoneu %membrana care acoper pereii cavitii
abdominale i organele din aceast cavitate& i de peretele abdominal %fascia renal&.
-arenchimul renal "n seciune, preint dou one$
4 )ona !o"ti!a*2 - format din glomeruli, tubi uriniferi i vase de s!nge.
4 )ona med$*a"2 - format din din K-'9 piramide renale Dalpighi, separate prin septuri
renale. =iecare piramid renal este orientat cu baa spre periferie, v!rful constituind
papila renal. -apilele renale se deschid "n calicele mici, care se unesc, form!nd
calicele mari. #alicele mari se deschid "n pelvisul renal %bainet&. Acesta se continu
cu ureterul. 8 piramida Dalpighi "mpreun cu substana cortical "ncon(uratoare,
formea un lob renal.
'0L
Ne("on$* ete $nitatea mo"(o4($n!%iona*a a "ini!/i$*$i. =iecare rinichi conine
peste un million de nefroni. Bn nefron este alctuit$
1. !o"&$!$*$* "ena* Ma*&i+/i, care cuprinde$
a. !a&$*a >oFmann- are form de cup, cu peretele din dou foie$ visceral, care
ader la glomerul, i parietal, care se continu cu tubul urinifer.
b. +*ome"$*$* "ena*- format dintr-un ghem de 09-9? de vase capilare.
1n corpusculul renal are loc filtrarea plasmei sangvine, proces favoriat at!t de
structura perforat a endoteliului capilar i a foiei viscerale a capsulei, c!t i de calittile
filtrante ale membranei baale a endoteliului.
,. t$0$* $"ini(e", cu urmtoarele poriuni$
a. t$0 !onto"t &"o8ima* - situat "n cortexul renal, drenea filtratul glomerular din
capsula glomerular. peretele tubului contort proximal este format dintr-un
epiteliu cubic unistratificat, alctuit din celule cu microvili % au rol "n mrirea
suprafeei de reabsorbie&. "n procesul reabsorbiei, srurile, ap i alte molecule
necesare organismului sunt transportate din lumenul tubului "n capilarele
peritubulare "ncon(uratoare.
'2?
b. ana Een*e - colectea fluidul din tubul contort proximal, pe care "l transport "n
ona medular prin intermediul poriunii descendente i inapoi, "n ona cortical,
prin poriunea ascendent.
c. t$0 !onto"t dita*4 ultimul segment al nefronului, este mai scurt i preint mai
puini microvili dec!t tubul contort proximal. se descarc "n t$0$* !o*e!to", care
drenea tubulii mai multor nefroni. tubul colector strbate piramida renal i
conduce urina "n calicele mici. urina trece apoi "n calicele mari, de aici "n pelvisul
renal i se vars "n veica urinar prin uretere.
*efronii dupa poiia "n rinichi i dup lungimea anselor Eenle, se clasific "n$
ne("oni 7$8tamed$*a"i - au capsula "n profunimea onei corticale renale i a cror
ans ptrunde ad!nc "n ona medular.
ne("oni !o"ti!a*i - au capsula "n ona extern a corticalei i a cror ans este mai
scurt.
5a!$*a"i)a%ia "ini!/i$*$i
)!ngele arterial a(unge la rinichi prin a"te"a "ena*2 %ramur a aortei abdominale&
care, odat ptruns "n rinichi prin /i*$* "ena*, se "mparte "n a"te"e inte"*o0a"e, care trec
printre piramidele renale. Arterele interlobare se ramific "n a"te"e a"!$ate la nivelul
onei de grani dintre ona cortical i cea medular. Din arterele arcuate se desprind
numeroase a"te"e inte"*o0$*a"e, care irig cortexul renal, i se "mpart "n a"te"io*e
a(e"ente. =iecare arteriol aferent ptrunde "ntr-un glomerul %reea de capilare unde se
produce filtratul sangvin care ptrunde "n tubulii nefronului&. )!ngele care ram!ne "n
glomerul este colectat de a"te"io*a e(e"ent2, care drenea s!ngele "n !a&i*a"e*e
&e"it$0$*a"e %alt reea tubular care "ncon(oar tubulii nefronului&. )!ngele din
capilarele peritubulare este colectat de vene dispuse "n paralel cu arterele. De la nefroni,
s!ngele trece "n 'ene*e inte"*o0$*a"e, apoi "n cele a"!$ate #i inte"*o0a"e. Acestea din
urm prsesc rinichiul prin hil sub forma 'enei "ena*e, care se vars "n 'ena !a'2
in(e"ioa"2.
Ine"'a%ia "ini!/i$*$i
3nervaia rinichiului este constituit din fibre vagale i simpatice din plexul renal.
Ambele inervea numai pereii vaselor sangvine.
I5.,. CILE URINARE
Brina format este eliminat prin cile urinare$ calice, pelvis renal, uretere, veica
urinar i uretra.
1. Ca*i!e*e mi!i - formaiuni membranoase, situate "n (urul uneia sau mai multor papile
renale.
,. Ca*i!e*e ma"i - reult prin unirea celor C-'0 calice mici.
?. Pe*'i$* "ena* - are form de p!lnie, este captuit de epiteliu de traniie, reult din
unirea calicelor mari, preint dou poriuni$ int"a"ena*2 %"n sinusul renal& i
e8t"a"ena*2 %se continu cu ureterul&.
@. U"ete"e*e - sunt conducte musculo-membranoase cptuite la interior de uroteliu, iau
natere din pelvisurile renale i se deschid "n veica urinar.
'2'
A. 5e)i!a $"ina"2 - organ cavitar, "n care se acumulea urina, este situat posterior
simfiei pubiene i anterior rectului,. la femeie, se "nvecinea cu uterul i cu vaginul.
la brbat, sub veica se gsete prostata. =orma veicii este dat de volumul de urin
pe care "l contine$ c!nd este goal are form piramidal, iar pe masur ce se umple,
devine ovoidal. -eretele veicii urinare este format din patru tunici$
m$!oaa - este format din epiteliu de traniie, care se subia pe masur ce veica
urinar se destinde. la nivelul deschiderii ureterelor "n veica urinar, mucoasa
preint nite MsupapeM care "nchid ureterele, "mpiedic!nd refularea urinii "n uretere.
$0m$!oaa - susine mucoasa.
m$!$*a"a- format din esut muscular neted.
e"oaa %ad'enti!ea& - este continuarea peritoneului, acoper suprafaa extern a
veicii urinare.
I. U"et"a - conduct prin care urina este eliminat din veica urinar la exterior. peretele
uretral este cptuit cu o membran mucoas, secretat de glandele uretrale, i este
format din fibre musculare dispuse longitudinal. preint do$2 (in!te"e$
inte"n - situat superior, format din fibre musculare netede, ce alctuiesc i
musculatura veicii urinare. nu este controlat voluntar.
e8te"n - situat inferior, alctuit din fibre musculare striate. este controlat voluntar.
>. ;IZIOLOGIA -I-TEMULUI E:CRETOR
;o"ma"ea $"inii
1. U*t"a(i*t"a"ea +*ome"$*a"2 - este procesul de trecere a plasmei sangvine % cu
excepia proteinelor & prin membrana filtrant, "n tubul urinifer, unde constituie $"ina
&"ima"2. -rocesul este determinat de presiunea manifestat la nivelul membranei
filtrante. 1n 07 de ore, prin rinichi trec '???-'9?? l de s!nge. #antitatea de urin
primar format "n 07 de ore este de 'J?-'K? l. Ieult c lichidul extracelular este "n
totalitate filtrat de '0-'C ori ilnic. Bltrafiltratul are constituia plasmei
deproteiniate. Brina primar de la nivelul capsulei Ro:mann trece "n sistemul
tubular al nefronului unde sufer procese de reabsorbie i secreie tubular.
,. Rea0o"0%ia t$0$*a"2- este procesul de trecere a unor constitueni ai urinei primare
din tubul urinifer "n capilarele sangvine, prin transport activ sau pasiv. se desfoar
la nivelul segmentelor proximal i distal i determin economisirea unor substane
utile.
?. -e!"e%ia t$0$*a"24 const "n trecerea din capilarele sangvine peritubulare "n lumenul
tubular a X
F
, a E
F
, a amoniacului, a ureei i a altor produi toxici din plasm. )e
desfoar la nivelul tubilor contori distali. Transportul prin peretele tubular este
realiat prin mecanisme enimatice, datorit gradientului de concentraie, i prin
difuiune. 1n urma proceselor de reabsorbie i secreie tubular, cantitatea de urin
scade la ',9 l407h, iar concentraia crete, reult!nd $"ina (ina*2.
'20
;$n!%ia endo!"in2 se realiea prin secreia de "enin2 la nivelul aparatului
(uxtaglomerular. Ienina este inactiv, dar activea an+iotenina II, cu efect puternic
vasoconstrictor, eliberator de aldosteron i stimulator al sistemului adrenosimpatic,
asigur!nd homeostaia circulatorie i meninerea echilibrului hidrosalin.
Mi!%i$nea este procesul de eliminare a urinei. Din canalele colectoare, urina
trece "n calice, apoi "n bainet i uretere. Transportul urinei prin uretere se desfoar prin
micri peristaltice. -eristaltismul este influenat de )*;. )impaticul inhiba motilitatea
ureterelor, iar parasimpaticul o accentuea. ,a locul de vrsare "n veica urinar se afl
c!te o valv. -!n la un coninut de 7?? cm
2
, presiunea exercitat de peretele veical
asupra coninutului rm!ne constant. #!nd cantitatea de lichid depete 7?? cm
2
,
presiunea intraveical crete. #reterea presiunii, determinat de distensie, stimulea
receptorii din peretele veical i impulsurile sunt conduse prin fibre senitive
parasimpatice la centrii nervoi medulari ai miciunii %)'-)0&, declan!nd reflex, pe cale
eferent parasimpatic %nervii pelvici&, relaxarea sfincterului veical intern i contractia
muchiului, deci mi!%i$nea reflex.
>o*i a*e item$*$i $"ina"6
o $"et"ite - infecia uretrei.
o !itita - infecia veicii urinare.
o ne("ita - inflamarea esutului renal.
o +*ome"$*one("ita - inflamaia glomerulilor, poate fi caua unor maladii renale
cronice sau a bloca(ului renal, fiind favoriat de stress, umeeal, raceal,
traumatisme.
o &ie*ita - inflamaia bainetului i a calicelor renale, ca urmare a infeciilor bacteriene
din s!nge sau din tracturile urinare.
o &ie*one("ita - inflamaia bainetului, calicelor i tubilor renali ai unuia sau ambilor
rinichi.
o o0t"$!%ii - pot avea loc "n orice regiune a tractului urinar, fiind provocate de calculi
%pietre&, lovituri, tumori sau chisturi, spasme ale ureterelor sau de anomalii
congenitale. au consecine extrem de grave, duc!nd la bloca(ul unuia sau al ambilor
rinichi.
o t$0e"!$*o)a "ena*2 - se caracteriea prin puroi i s!nge "n urina, urinat frecvent i
dureros. apare la cei care au avut tuberculo localiat "n alte organe.
o !*e"o)a "ena*2 - imbatranirea arterelor renale. favoriat de hipertensiunea arterial
i de alte boli de rinichi.
o !a*!$*i "ena*i - se formea ca urmare a difunciilor metabolice, "n urma crora
reult cantiti mari de substane anorganice i organice. prin concentrarea urinii,
aceste substane cristaliea i formea granule, care stau la originea viitorilor
calculi.
Di($n!%ii6
o di$"ia 4 1$"ina"ea d$"e"oa23, semnalea o infecie a tractului urinar sau
obstrucia uretrei.
o /emat$"ia 4 1.n+e On $"in23, este asociat cu o traum.
o 0a!te"i$"ia 4 10a!te"ii On $"in23B
'22
o &i$"ia 4 1&$"oi On $"in23, este reultatul unei infecii de durat.
o o*i+$"ia 4 1e*imina"e de !antit2%i in$(i!iente de $"in23, indic presiune
sangvin scaut sau bloca( renal.
o &o*i$"ia 4 1e*imina"ea $no" !antit2%i ma"i de $"in23B
o $"emia4 const "n acumularea in sange a unor substante care se gasesc in
urina.
o en$"e)i$* 4 1in!ontinenta $"ina"a3, consta in incapacitatea de a controla
mictiunea.
o 0*o!a7$* "ena* 4 repreinta incapacitatea rinichiului de a mai asigura echilibrul
electrolitic si de a elimina produsii de metabolism. >*o!a7$* "ena* a!$t
repreinta pierderea brusca a capacitatii rinichiului de a functiona, determinat
de soc, hemoragii sau traumatiarea fiica a rinichilor. >*o!a7$* "ena* !"oni!
este reultatul unei boli care a distrus progresiv tesutul renal. -ersoanele cu
bloca( renal cronic nu pot supravietui independent, /emodia*i)a sau
transplantul renal fiind absolut necesare. Iinichiul artificial sau aparatul de
hemodialia, permite filtrarea sangelui. )angele arterial, colectat din artera
radiala, este pompat printr-un tub intr-un dispoitiv ce contine o membrana
semipermeabila. Aceasta separa sangele de o solutie iotona ce contine
molecule de care sangele are nevoie %cum ar fi glucoa&. -rin procesul numit
dia*i)a, produsii finali de metabolism difueaa din sange prin membrana, in
timp ce moleculele necesare organismului raman in sange. Dupa curatare,
sangele este returnat in corp printr-o vena.
'27
;UNCTIA DE REPRODUCERE
REPRODUCEREA. -I-TEMUL REPRODUCATOR
-rin reproducere se asigura perpetuarea speciei umane. =iinta noua reulta prin
devoltarea ontogenetica a )i+ot$*$i. Acesta se formeaa prin fecundatia dintre cele doua
celule sexuale, numite +ameti. >ametii se formeaa in gonadele cuprinse in sistemele
genitale masculin si feminin.
I. -I-TEMUL GENITAL MA-CULIN
+ste alcatuit din o"+ane*e +enita*e inte"ne 1teti!$*e*e, !ond$!te*e e8!"etoa"e,
+*ande ane8e3 i e8te"ne 1&eni$*3.
1. Teti!$*e*e, gonadele masculine, sunt organe pereche de forma ovoida, avand pe
marginea posterioara e&ididim$*, care contine canalul de excretie a spermei.
Testiculele sunt situate in !"ot. Testiculul este acoperit de o membrana fibroasa,
a*0$+inea. Aceasta trimite spre interior e&t$"i ce impart testiculul in *o0$*i
formati din 0-2 t$0i emini(e"i, producatori de sperma, si tesut interstitial,
producator de hormoni masculini. Tubii seminiferi se unesc formand un !ana*
$ni! care, la iesirea din epididim, devine !ana* de(e"ent. #analele deferente
patrund in 0a)in, inapoia veicii urinare, si se continua cu !ana*$* e7a!$*ato",
care se uneste cu !ana*$* de e8!"etie al veiculei seminale, strabate &"otata si se
deschide in $"et"a.
5a!$*a"i)atia teti!$*$*$i este asigurata de mai multe artere. #ea mai
importanta este artera testiculara, ramura a aortei abdominale. )angele venos este colectat
de vene omonime. ,imfa este colectata de vase limfatice, care merg paralel cu venele.
Ine"'atia teti!$*$*$i este vegetativa, simpatica si parasimpatica.
,. 5e)i!$*e*e emina*e secreta un lichid care se elimina in canalul e(aculator,
servind ca transportor si ca mediu nutritiv pentru spermatooii.
?. P"otata, glanda tubulo-acinoasa este situata in (urul portiunii initiale a uretrei.
secreta un lichid laptos care intra in compoitia spermei.
@. Peni$*, organul genital extern, organul copulator masculin, este alcatuit din doi
corpi cavernosi si corpul spongios, care acopera complet uretra. este de asemanea
un organ al mictiunii.
;$n!tii*e teti!$*$*$i constau in$
- &e"mato+ene)a - producerea de gameti masculini %spermatooii&. -e membrana
baala a tubilor seminiferi se gasesc &e"mato+onii*e %celule germinative
primare&, care au setul complet de cromoomi %sunt diploide&. )permatogoniile se
divid prin mito)a, reultand &e"mato!ite de o"din I, diploide. Dupa maturare,
acestea se divid meioti!, reultand &e"mato!ite de o"din II %hapliode&.
'29
)permatocitele de ordin 33 se divid mitoti!, reultand &e"matide %haploide& care,
prin mat$"a"e, se transforma in &emato)oi)i. )permatooidul determina sexul
noului organism. +ste alcatuit din !a&, &iea inte"media"a i (*a+e*. ,a partea
anterioara preinta a!"o)om$*, un corpuscul ce contine o enima care faciliteaa
patrunderea spermatooidului in ovul in timpul fecundatiei. -iesa intermediara
contine glicogen, care furnieaa energie pentru miscarile spermatooidului.
=lagelul asigura mobilitatea spermatooidului.
- e!"etia de /o"moni and"o+eni consta in principal in secretia de testosteron de
catre celulele interstitiale ,eWdig. +fectele hormonilor androgeni sunt$ stimularea
cresterii si devoltarii genitale masculine, a maturarii spermei. stimularea
devoltarii caracterelor sexuale secundare %voce, piloitate, devoltarea
musculaturii si a scheletului, distributia depoitelor adipoase&. stimularea sinteei
de proteine in cadrul metabolismului.
Re+*a"ea e!"etiei de /o"moni and"o+eni se realieaa la nivel hipotalamo-
hipofiar. la randul sau, testosteronul regleaa cantitatea de hormon eliberator de
gonadotropina %>nIE& trimis de hipotalamus la nivelul hipofiei. >nIE determina
eliberarea de hormoni gonadotropi de catre hipofia. ,E regleaa producerea de
testosteron, iar =)E controleaa spermatogenea.
II. -I-TEMUL GENITAL ;EMININ
+ste format din o"+ane +enita*e inte"ne 1o'a"e*e, t"om&e*e $te"ine, $te"$*,
'a+in$*3 i e8te"ne 1'$*'a3.
1. O'a"e*e, gonadele feminine, sunt organe pereche situate in pelvis. Au forma
ovoida si sunt legate prin ligamente cu peretele bainului, cu uterul si cu trompele
uterine. Au invelis con(unctiv sub care se disting doua one$ )ona !o"ti!a*a, in
care se afla (o*i!$*ii o'a"ieni %formatiuni veiculare in care se formeaa cate un
ovul&, si )ona med$*a"a, tesut con(unctiv lax, in care se gasesc vase sangvine si
nervi. 3n ovul se gasesc foliculi in diferite stadii de devoltare . acestia se
maturieaa cate unul pe luna si expuleaa ovulul impreuna cu lichidul
follicular. in timpul vietii sexuale a femeii, se maturieaa circa 7?? de foliculi.
,. T"om&e*e $te"ine, conducte pereche intre ovare si uter, in forma de palnie, au
margini fran(urate spre ovar si servesc pentru captarea ovulului expulat din
folicul matur.
?. Ute"$*, organ musculos cavitar, nepereche, situate intre veica urinara si rect, are
forma de para. este format dintr-un !o"& i !o*$* $te"in, care proemina in vagin.
are o musculatura neteda cu fibre longitudinale, radiare si spiralate. cavitatea
uterului preinta o mucoasa, care sufera modificari ciclice sub influenta
hormonilor ovarieni. #iclul menstrual normal, cu o durata de 0K ile incepe la
pubertate si constituie un element principal al caracterelor sexuale feminine. ,a
femeile din +uropa incepe la varsta de ''-'9 ani si este influentat de constitutia
fiica, rasa, clima, de alti factori de mediu si de factori patogeni. +l inceteaa in
(urul varstei de 9? de ani, cand se instaleaa meno&a$)a. #uprinde trei fae$
'2C
a. (a)a ment"$a*a- cu durata de 0-2 ile, in care stratul superficial al
mucoasei uterine distruse se elimina impreuna cu o anumita cantitate de
sange.
b. (a)a &"o*i(e"ati'a- intre a 7-a si a '7-a i, caracteriata prin ingrosarea
mucoasei uterine.
c. (a)a e!"eto"ie- care dureaa de la a '9-a i pana la un nou ciclu, in caul
in care nu a avut loc fecundarea ovulului. aceste modificari ale mucoasei
uterine creeaa conditiile optime pentru grefarea ovulului fecundat.
@. 5a+in$* se gaseste in continuarea uterului, este un organ cavitar, care se deschide
la exterior in regiunea vulvei.
A. 5$*'a este organul genital extern, cuprinde labiile mari si muntele lui ;enus,
labiile mici si clitorisul, orificiul vaginal si glandele externe vaginale. orificiul
inferior al vaginului este acoperit de virgine de o membrana, himenul, de forma
semilunara sau inelara, care se rupa la primul contact sexual.
Ane8e*e item$*$i +enita* (eminin sunt glandele mamare, care au rolul de a
elabora laptele necesar hranirii copilului. glanda este formata din lobi, iar acestia din
lobuli, care au ca unitate secretorie acinul. este invelita intr-o patura de tesut adipos.
fiecare lob are un canal de excretie, care se deschide pe o proeminenta numita mamelon.
in fiecare mamelon se gasesc deschiderile a '0-0? de canale galactofore.
;$n!tii*e o'a"$*$i constau in$
- o'o+ene)a - producerea de ovule %gameti feminini&. O'o+onii*e %celule
germinative primare diploide& se divid prin mito)a, reultand o'o!ite de o"din I,
diploide. 3n timpul ovulatiei are loc prima di'i)i$ne meioti!a, reultand o'o!it$*
de o"din II %haploide&, care este expulat din ovar in trompa uterina, si &"im$*
+*o0$* &o*a". O'o!it$* de o"din II e di'ide mitoti! in trompa uterina, reultand
o'otida 1&"eo'$*$* haploid& si al doi*ea +*o0$* &o*a". P"eo'$*$* e mat$"ea)a
de'enind o'$* (e!$nda0i*.
- e!"etia de /o"moni o'a"ieni %estrogeni si progesteron& este reultatul activitatii
foliculilor ovarieni, a corpului galben si a placentei %in timpul sarcinii&. #antitati
mici de estrogeni si progesteron sunt secretate si de corticosuprarenale si testicule.
+fectele estrogenilor constau in$ proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.
devoltarea caracterelor sexuale secundare feminine. .+fectele progesteronului
constau in$ modificarea secretiei mucoasei uterine.
Ieglarea secretiei de hormoni ovarieni se realieaa de la nivel hipotalamo-
hipofiar. =)E controleaa maturatia foliculilor ovarieni si secretia de estrogeni. ,E
provoaca ovulatia, controleaa activitatea corpului galben si secretia de progesteron.
Eormonii ovarieni regleaa cantitatea de hormon eliberator de gonadotropina trimis de
hipotalamus la nivelul hipofiei.
;e!$ndatia i nidatia
3n urma actului sexual, spermatooiii se deplaseaa din vagin, datorita unui
chimiotactism poitiv specific, pana in treimea externa a trompei uterine unde intalnesc
ovulul. -rimul a(uns este spermatooidul fecundat, fecundatia fiind monospermica, 3n
caul ovulelor cu doi nuclei, fecundatia duce la o srcina gemelara monovitelina in care
gemenii sunt de acelasi sex si se aseamana bine intre ei. #and se face concomitent
'2J
fecundatia a doua ovule, se produce o sarcina gemelara bivitelina intr-o astfel de situatie
gemenii au sexe diferite sin u se aseamana intre ei. )permatooidul fecundat se
contopeste cu ovulul, fuionand nuclei, deci are loc procesul de fecundatie propri-isa
%amfimixia&. )e reface numarul de cromoomi caracteristic speciei, determinand in acet
mod si sexul viitorului individ in functie de spermatooidul fecundat$

00 Y F 00 Y A 77 YY %femela&
00 Y F 00 ] A 77 Y] %mascul&
Vigotul format incepe sa se segmentee in timp ce parcurge trompa uterina,
indreptandu-se spre uter %2 ile&. 3n cavitatea uterina, igotul isi continua segmentarea
inca 2 ile, dupa care se fixeaa pe mucoasa uterina / nidatia / in caul sarcinii uterine
normale. Din igot se formeaa embrionul, care se devolta timp de L luni in uter
%perioada normala de devoltare intrauterina&. Din luna a treia, embrionul devine fat, care
creste si se devolta pana la sfarsitul lunii a noua de sarcina. )chimburile nutritive dintre
mama si fat se realieaa la nivelul &*a!entei, organ discoidal in care vasele sangvine ale
mamei se deschid lacune sangvine. Aici plutesc formatiuni filiforme, nimite viloitati
coriale, prin care fatul primeste hrana de la mama. Bnele viloitati sunt mai lungi, se
fixeaa de peretele uterului si ancoreaa fatul in uter. ;asele ombilicale, doua artere si o
vena, incon(urate de tesut con(unctiv, strabat cordonul ombilical, care stabileste legatura
dintre placenta si corpul fatului. -lacenta este si un organ endocrin, secretand
gonadotrofine, prolactina si estrogeni. -lacenta are si rol de bariera, care impiedica
trecerea agentilor patogeni de la mama la fat.
Nate"ea cuprinde ansamblul fenomenelor prin care se realieaa expulsia fatului
la sfarsitul celor L luni de devoltare intrauterina. Acest act presupune coordonarea
armonioasa a trei componente$ materna, fetala si placentara.
>o*i a*e a&a"at$*$i +enita*
Roli transmitere sexuala$
o !andido)a - este provocata de o ciuperca microscopica %Candida albicans& si se
caracterieaa prin secretii vaginale albicioase si prurit vulvar.
o +ono"eea 10*eno"a+ia& este provocata de o bacterie (Neisseria gonorrhoeae& si se
caracterieaa prin durere la urinare si secretie uretrala vascoasa, veruie. infectia
netratata duce la inflamatie pelvica, ce afecteaa canalele excretoare, la barbat,
sau oviductele, la femeie. pe masura ce inflamatia se vindeca, conducturile
mentionate se umplu cu tesut cicatricial, ceea ce determina infertilitate.
o !*amido)a - este provocata de o bacterie %Chlamydia trachomatis&. cele mai
multe personae nu preinta simptom. pot aparea ca simptome, ca scurgeri genitale
si senatii de arsura in timpul urinarii. femeile pot preenta dureri abdominale, iar
barbatii , dureri testiculare. netratata poate provoca infectii dureroase ale
organelor genitale si sterilitate. poate produce infectii oculare si pneumonie la
copii nascuti din mame infectate.
o /e"&e$* +enita* - este provocat de un virus de tip herpes si se manifesta prin
aparitia de pete rosiatice si veicule in ona genitala, insotite de febra, durere la
urinare si ganglioni limfatici mariti. trece de la mama la fat si produce orbire,
surditate, retardare mintala si in final moartea nou-nascutului.
'2K
o t"i!/omonia)a - este produsa de un parait si se manifesta prin scurgeri vaginale
urat mirositoare, prurit, iritatii, disconfort in timpul contactului sexual. barbatii nu
preinta simptome.
o i(i*i$* - este provocat de o bacterie %Treponema pallidum&. boala are trei stadii$
dupa 0'-0J de ile de la contaminare apare sancrul moale,
caracteriat prin aparitia de leiuni rosiatice nedureroase cu
margini dure, la nivelul organelor genitale si a onelor
incon(uratoare. la sfarsitul stadiului primar, sancrul sifilitic dispare
chiar fara tratament, marind astfel riscul de ignorare a bolii.
stadiul secundar apare dupa C saptamani de la instalarea stadiului
primar si dureaa 0-2 ani. se caracterieaa prin inrosirea pielii
corpului, inclusiv pe palme si pe talpi.
stadiul tertiar este latent, asimptomatic. survine dupa 0-0? ani de la
aparitia stadiului primar. in acest ultimo stadium, boala afecteaa
sistemul cardiovascular si nervos, ducand la retardare mintala,
orbire, paraliie, surditate, psihoa. pe corp si pe suprafata
organelor interne apar ulceratii de dimensiuni mari. bacteria poate
traversa placenta, afectand si devoltarea fatului.
Metode de &"e'eni"e a !onta!ta"ii 0o*i*o" 'ene"i!e $nt6
- igiena intima.
- evitarea contactelor sexuale intamplatoare.
- limitarea numarului de parteneri sexuali.
- stapanirea unui minim de cunostinte despre bolile venerice, modul de transmitere
si urmarile acestora.
- constientiarea faptului ca este mai usor sa previi decat sa tratei o boala.

'2L
TEMA @
META>OL-MUL
Detabolismul este una din proprietatile fundamentale materiei vii, alaturi de de
reproducere si excitabilitate. Detabolismul consta in schimbul permanent de materie si
energie dintre organism si mediu. #uprinde toate procesele fiice si chimice de
organiare, autointretinere si de manifestare a materiei vii. 3n cadrul metabolismului se
succed doua procese care se completeaa si se conditioneaa reciproc, realiand un
echilibru dinamic perfect$
Ana0o*im$* 1aimi*atia3 - repreinta totalitatea proceselor prin care organismul
transforma nutrimentele in substante proprii si isi reface reervele energetice.
Cata0o*im$* 1de)aimi*atia3 - repreinta totalitatea proceselor prin care
organismul degradeaa diferitele substante, consumand reervele energetice.
-rocesle metabolice sunt dependente de biocataliatori %enime, vitamine,
hormoni&, a caror actiune este influentata de temperatura corpului si de pE-ul mediului
intern.
Meta0o*im$* +*$!idi!
>lucidele indeplinesc trei roluri in organism$
- energogenetic.
- structural.
- functional.
Donoaharidele absorbite din intestine sunt transportate la ficat prin vena porta.
Acestea sunt transformate in glucoa. Din ficat, glucoa poate urma mai multe cai$
- raspandirea in organism prin intermediul sangelui.
- cataboliarea anaeroba si aeroba.
- transformarea in glicogen, forma de depoitare a glucidelor in organism.
- transformarea in lipide sau aminoacii.
1. G*$!o)a an+'ina - impreuna cu cea din alte lichide ale corpului, are
concentratia de 'g4l, se mentine constanta si poarta numele de +*i!emie.
#antitatea medie totala de glucoa din organism este de aproximativ 99g.
,. Cata0o*i)a"ea +*$!o)ei 4 se desfasoara prin doua mecanisme$
- G*i!o*i)a - este procesul catabolic care consta dintr-o succesiune de reactii
cataliate enimatic, ce realieaa transformarea moleculei de glucoa in doua
molecule de acid piruvic si eliberarea a doua molecule de AT-. 3n glicolia
musculara reulta acid lactic, care este transformat in faa de refacere in acid
piruvic.
- De+"ada"ea ae"o0a 4 continua procesele oxidative anaerobe si se desfasoara in
mitocondrii. Degradarea aeroba determina transformarea acidului piruvic in acetil
coenima A. Aceasta patrunde in ciclul Xrebs, unde printr-un sir de procese
oxidoreducatoare, se realieaa oxidarea completa. Ieulta doua molecule de #8
0
'7?
pentru fiecare molecula de acetil coenima A, E
F
, care dupa ce parcurge lantul
respirator si impreuna cu 8
0
, formeaa E
0
8 si 2K molecule de AT-.
- G*i!o+eno+ene)a - repreinta procesul anabolic de polimeriare a glucoei in
glicogen, forma de depoitare a glucidelor in ficat si muschi.
- G*$!oneo+ene)a - este sintea glucoei din aminoacii sau din lipide sub
actiunea unor enime specifice. 3n conditii de inanitie, gluconeogenea este
singura sursa de glucoa a organismului.
1eglarea meta#olismului glucidic se face printr-un complex neuro-endocrino-
umoral, in care rolul principal il detine insulina. #oncentratia normala a glucoei in sange
%glicemia& este de L?-'0? mg4'?? ml sange. *ivelul glicemiei este mentinut prin
mobiliarea si depoitarea glucoei in tesutul hepatic sau muscular prin consumul
glucoei in organism, prin absorbtia ei la nivel intestinal si prin eliminarea acesteia in
anumite conditii. #a urmare, intervin doua mecanisme antagonice$ hiperglicemiant si
hipoglicemiant. =actorii hiperglicemianti sunt$ hormonii tiroidieni, glucocorticoiii,
A#TE, glucagonul, adrenalina. Dintre factorii hipoglicemianti, rolul esential revine
insulinei.
Meta0o*im$* *i&idi!
Li&ide*e indeplinesc urmatoarele roluri$
- t"$!t$"a*- intra in structura biomembranelor, asigurand permeabilitatea
selectiva.
- ($n!tiona*- prin hormonii steroii de natura lipidica.
- ene"+eti!- prin eliberarea unei mari cantitati de energie.
- meta0o*i!- prin lipogenea si lipolia.
1. T"i+*i!e"ide*e - se scindeaa in acii grasi liberi, monogliceride, digliceride si
glicerol. -este K?N dintre trigliceride trec in limfa si apoi in circulatia generala, restul
de 0?N a(ung la ficat pe cale portala. Trigliceridele sunt vehiculate de catre plasma
sub forma de lipoproteine. Trigliceridele a(unse in circulatia generala sunt depoitate
in tesuturi sub doua forme$ lipide de reerva si lipide protoplasmatice.
,. G*i!e"o*$* - trece prin urmatoarele stadii$ alfa-glicerolfosfat, dioxiacetonfosfat si
aldehida fosfoglicerica, ce va urma trei cai metabolice$
transformarea in acid piruvic si apoi in acetil-#oA care intra in ciclul Xrebs si este
degradata pana la #8
0
si E
0
8.
transformarea in glicerol, din care se vor resintetia trigliceridele si fosfolipidele.
transformarea in glucoo-',C-difosfat.
?. A!i)ii +"ai- din plasma exista sub forma de trigiceride % 09N &, esterificati cu
colesterolul % 0?N &, fosfolipide % 9?N & si liberi % 9N &, care circula legati de
albuminele plasmatice. ,a nivel celular, aciii grasi sufera urmatoarele transformari$
degradare pana la acetil-#oA, care va fi descompusa in ciclul Xrebs pana la #80
si E08, cu eliberare de energie.
transformarea in corpi cetonici care sunt degradati in ciclul Xrebs in conditii
normale, iar in conditii patologice se acumuleaa in sange si tesuturi producand
acidocetoa.
'7'
aciii grasi liberi sunt utiliati in biosintea trigliceridelor si a fosfolipidelor,
esterificarea colesterolului.
@. ;o(o*i&ide*e - se sintetieaa cu consum energetic la nivelul celulelor, din lipide
alimentare digerate si absorbite. =icatul este singurul organ, care dupa ce le
sintetieaa, le deverseaa in plasma. #atabolismul fosfolipidelor are loc numai la
nivelul tesuturilor si organelor. =osfolipidele indeplinesc doua roluri$ structural %intra
in alcatuirea membranei mitocondriale si celulare& si energetic.
A. Co*ete"o*$*- de origine endogena si exogena poate fi transformat in$
acii biliari %prin reactii enimatice la nivelul mitocondriilor&.
hormoni steroii %prin numeroase etape la care participa A#TE, acidul ascorbic si
enime&.
vitamina D
2
%sub actiunea raelor solare, la nivelul pielii&.
1eglarea meta#olismului lipidic se face prin mecanisme nervoase %coordinate de
la nivelul hipotalamusului& si endocrine %prin intermediul adenohipofiei, tiroidei,
pancreasului endocrin, glandelor sexuale, epifiei, suprarenalei&.
Meta0o*im$* &"otidi!
P"oteine*e indeplinesc in organism urmatoarele roluri$
- t"$!t$"a* - fiecare tesut si celula se caracterieaa printr-un tip structural
specific de proteina.
- &*ati! - de crestere, devoltare si reparare a celulelor uate.
- ($n!tiona* - proteine enime, proteine hormoni %fara cei sintetiati de colesterol&,
proteine de transport %/emo+*o0ina pentru gaele respiratorii, a*0$mine*e - ca
transportor sangvin, transportori ai substantelor prin membranele celulare&,
aparare antimicrobiana 1anti!o"&ii&, coagularea sangelui %(a!to"ii &*amati!i,
&"ot"om0ina, (i0"ino+en$*, &*amina&, contractia musculara 1a!tina i
mio)ina&, fotoreceptia %"odo&ina i iodo&ina&, controlul tensiunii arteriale
1"enina, an+iotenina&, controlul eritropoieei %e"it"o&oietina, !o"ti)o*$*&,
transmiterea influxului nervos 1mediato"ii !/imi!i&, controlul schimburilor
hidroelectrolitice, mentinerea echilibrului acido-baic %iteme*e tam&on
an+'ine&, memoria si invatarea %proteine neuronale&.
- ene"+eti! - se exercita in carentele alimentare, prin cataboliarea unui gram de
proteine, eliberandu-se 7,' Xcal.
Meta0o*i)a"ea aminoa!i)i*o" se desfasoara in urmatoarele etape$
t"anamina"ea - sintea unor aminoacii din alti aminoacii sub actiunea unor
enime specifice numite t"an(e"a)e. *u se pot sintetia aminoaciii esentiali,
care a(ung in organism numai prin alimentatie.
de)amina"ea 4 pierderea de catre aminoacid a gruparii amino %-*E
0
& si formarea
unui cetoacid si a amoniacului sau a unui acid gras si a amoniacului.
Cetoa!i)ii pot urma una din urmatoarele cai$
- degradare pana la acetil-#oA si intrarea in ciclul Xrebs.
- transformare in glucide prin functia gluconeogenetica a ficatului.
- transformare in corpi cetonici %la nivelul ficatului&.
- transformare in aminoacii prin transaminare.
'70
Amonia!$* este o substanta toxica si este neutraliat rapid pe urmatoarele cai$
- eliminare sub forma de saruri de amoniu.
- eliminare prin urina, sub forma de uree.
- transformarea in glutamine, la nivelul ficatului si a sistemului nervos.
de!a"0o8i*a"ea - eliminarea gruparii carboxi %-#88E& din molecula
aminoaciilor. Acest proces poate fi initiat de catre flora anaeroba si de
putrefactie la nivelul colonului descendent, reultand amine toxice, care se
elimina prin materiile fecale
1eglarea meta#olismului proteic se face printr-un mecanism neuroumoral.
)impaticul stimuleaa catabolismul, iar parasimpaticul stimuleaa anabolismul. )TE,
insulina si hormonii estrogeni au rol anabolic. >lucocorticoiii si hormonii tiroidieni au
rol catabolic.
Meta0o*im$* ene"+eti!
Detabolismul energetic repreinta totalitatea transformarilor energetice din cursul
metabolismului intermediar si a schimburilor enrgetice dintre organism si mediu. Din
intreaga cantitate de energie eliberata de substantele energetice, doar 0?-2?N este
utiliata in procesele vitale, cea mai mare parte fiind transformata in energie calorica. 8
alta parte de energie este stocata in celule sub forma de AT-, fiind utiliata sub forma de
energie mecanica, chimica, osmotica, electrica, calorica.
#antitatea de energie eliberata de organism prin catabolism este egala cu cea
eliberata prin arderea substantelor energetice in bomba calorimetrica %' g lipide-L,2 Xcal.
' g proteine-9,2 Xcal. ' g glucide-7,' Xcal&.
3ntensitatea metabolismului energetic se exprima in calorii, iar determinarea
cantitatii de caldura produsa de organism se face prin metode calorimetrice directe si
indirecte %determinarea consumului de 8
0
si a eliminarilor de #8
0
in unitatea de timp,
adica coeficientul respirator/#I&. -rin calorimetrie indirecta se poate determina
meta0o*im$* 0a)a*, care repreinta cheltuielile energetice minime necesare realiarii
functiilor vitale ale organismului pe o anumita perioada de timp.
D.R.A numar total de calorii4suprafata corpului % m
0
&
;aloriile metabolismului baal sunt influentate de$ varsta, sex, starea de activitate,
ingestia alimentelor, temperature, starea de sanatate. 8mul isi acopera cheltuielile
energetice ilnice printr-o ratie alimentara echilibrata ce va contine$ glucide, lipide,
proteine, saruri minerale, vitamine, apa, in cantitati corespunatoare varstei si activitatii
desfasurate.
;itaminele sunt biocataliatori necesari in ratia alimentara, nu au rol plastic sau
energetic, dar prin functia lor catalitica sunt indispensabili bunei desfasurari a proceselor
vitale.
Eomeota)ia
Eomeostaia este proprietatea sistemelor biologice de a-si mentine parametrii in
limitele echilibrului functional. Eomeostaia organismului uman se realieaa prin
'72
actiunile coordonate ale sistemelor nervos, endocrin, cardiovascular. Actiunile
homeostatice se desfasoara in sensul raglarii functiilor interne ale organismului si in
sensul echilibrarii acestora cu mediul ambient.
MECANI-ME DIRECTII DE ACTIUNE
Me!anime (i)i!o4!/imi!e
- mentinerea echilibrului hidroelectrolitic.
- mentinerea echilibrului acido-baic.
Me!anime +ene"a*e
- reglarea biosinteei proteice si a
diviiunilor celulare.
Me!anime ne$"o4 $mo"a*e
- reglarea functiilor senitivo- motorii.
- reglarea secretiilor endocrine.
- reglarea functiilor motorii si secretorii
digestive.
- reglarea activitatii cardiovasculare.
- reglarea respiratiei.
- reglarea proceselor de excretie.
- reglarea proceselor metabolice.
- raglarea activitatii sexuale.
Eomeostaia este un proces complex, iar din punct de vedere didactic, poate fi
privit sub mai multe aspecte$
1. Eomeota)ia +eneti!a / se realieaa la nivel individual prin biosintea proteinelor
specifice, pe baa informatiei genetice din AD* si de-a lungul generatiilor, prin
transmiterea ereditara a caracterelor speciei umane.
,. >io"itm$* / repreinta variatia cronobiologica regulat a unor functii ale
organismului, reultata din sincroniarea ritmurilor endogene cu ritmurile exogene
%ex. alternanta somn- veghe&.
?. -"e$* / pe fondul unor suprasolicitari fiice si nervoase, agresiuni asupra
organismului, apar reactii de adaptare si de aparare, care caracterieaa starea de
stres. Decanismele adaptative pot ceda in lupta cu agentii stresanti, sensibiliand
organismul si favoriand starea de boala.
@. Te"mo"e+*a"ea / temperatuara corpului este mentinuta constanta printr-un
mechanism de termoreglare ce asigura echilibrul dWnamic intre producerea de caldura
%termogenea& si pierderea de caldura %termolia&$
te"mo+ene)a / este reultatul reactiilor metabolice producatoare de
energie, iar sursa cea mai importanta de caldura este activitatea
musculaturii striate.
te"mo*i)a / este reultatul unor procese fiice de tipul radiatiei %pierderea
de caldura sub forma de radiatii infrarosii&, conductiei %transferul de
caldura intre doua solide aflate in contact direct&, convectiei %miscarea
moleculelor de aer incalit prin contactul cu pielea spre one mai reci ale
aerului din (ur&, evaporarii %apa&.
'77
Dentinerea constanta a temperaturii corpului implica modificari
metabolice, circulatorii, respiratorii, musculare, hidroelectrolitice si hormonale,
controlate de hipotalamus. -entru a participa eficient la mentinerea homeostaiei, secretia
glandelor endocrine este reglata in permanenta direct %independent de controlul hipofiei,
hipotalamusului sau a sistemului vegetativ& sau indirect
%umoral sau nervos&. #ontrolul indirect se face in functie de concentratia sangvina a
hormonului respectiv.
Me!anime de mentine"e !ontanta a &a"amet"i*o" medi$*$i inte"n
-rincipalele mecanisme implicate in pastrarea constanta a parametrilor mediului
intern se realieaa prin functiile sistemelor circulator, respirator, excretor, sub comanda
nervoasa si umorala. -entru pastrarea si evidentierea legaturii dintre structuri si functii,
aceste sisteme au fost tratate in capitolele respective.
)entinerea constanta a p2-ului sangvin$ activitatile celulare se desfasoara
optim la un pE al medilui intern de J,20- J,7?. -rodusii acii de catabolism determina
tendinta spre acidoa. +xcesul de acii este neutraliat prin secretie tubulara de EF,
reabsorbtia bicarbonatului si excretia amoniacului, orientare spre alcaloa.
)entinerea constanta a presiunii osmotice$ se realieaa prin dilutia sau
concentrarea urinii. Daca filtratul glomerular este echilibrat osmotic cu lichidul
interstitial, de-a lungul tubului urinifer, presiunea osmotica creste. Aceasta crestere este
reultatul transportului active de *a
F
, #lG, uree, etc. si al mecanismului de concentrare a
urinii la nivelul ansei Eenle.
IMUNITATEA
8rganismul este in permanenta amenintat de patrunderea din exterior a
unor Magresori biologiciM, iar aceste se opune prin doua sisteme de a&a"a"e6 &e!i(i!a i
ne&e!i(i!a.
A&a"a"ea ne&e!i(i!a$ cuprinde totalitatea factorilor ce realieaa protectia
organismului impotriva oricarui antigen, indiferent de natura sa. Aici intervin pielea si
mucoasele intacte, cu rol de bariera mecanica, dar si factorii interni care determina
"ea!tia in(*amato"ie, caracteriata prin roseata, umflare, temperatura crescuta si durere.
,earea celulelor determina atragerea, printr-un chimiotactism poitiv, a granulocitelor
neutrofile, urmate de limfocite si monocite cu actiune fagocitara. Din lupta lor, raulta
MpuroiulM, amestec de microorganisme omorate, leucocite, celule distruse si lichide
celulare.
A&a"a"ea &e!i(i!a 1im$nitatea3$ se realieaa cu a(utorul anticorpilor specifici,
formati de catre limfocite la patrunderea in organism a agentilor straini, numiti anti+eni.
Anti!o"&ii sunt substante proteice din clasa gamaglobulinelor, im$no+*o0$*ine, care
circula in plasma sanguina.
Im$nitatea "e&"e)inta !a&a!itatea de "e!$noate i de a ani/i*a a+entii t"aini
&at"$ni in o"+anim. Bn rol important il (oaca *im(o!ite*e T, prin pastrarea Mmemoriei
imunitareM la nivel celular si *im(o!ite*e >, care sintetieaa anticorpi specifici. Acestea
alcatuiesc impreuna cu ma!"o(a+e*e, item$* !e*$*a" a* im$nitatii.
'79
TIPURI DE IMUNITATE O>TINERE DURATA
Im$nitate nat$"a*a inna!$ta -comuna tuturor indiviilor. se
transmite ereditar.
-toata viata
Im$nitate nat$"a*a do0andita - individuala, obtinuta pasiv %prin
laptele matern& sau pasiv %in urma unor
boli&.
- lunga
Im$nitate a"ti(i!ia*a a!ti'a - prin vaccinare %introducerea in
organism a unor agenti patogeni
atenuati sau omorati& determinand
producerea de anticorpi specifici.
-'/J ani, necesitand
repetatrea vaccinarii
Im$nitate a"ti(i!ia*a &ai'a - prin administrare de seruri, care
contin anticorpi gata formati.
-scurta,0-2 saptamani
'7C
C$"io)otati
#orpul uman este plin de mistere. *u este exagerat dac am spune c fiecare parte a
corpului tu este un miracol i poate face lucruri nebnuite. 3at c!teva lucruri incredibile
despre corpul uman care te vor uimi.
#orpul uman poate supravieui fr un procent surprintor de mare din organele interne.
Bn om poate tri fr stomac, splin, J9N din ficat, K?N din intestine, un rinichi, un
plm!n.
De-a lungul vieii, omul produce suficient saliv pentru a umple dou baine de "not.
#ea mai mare celul din corpul uman este ovulul, iar cea mai mic este spermatooidul,
conform oddstuffmagaine.com.
#el mai puternic muchi din corpul uman este limba.
-iciorul omului are 90 de oase, repreent!nd un sfert din toate oasele corpului uman.
-iciorul are 9??.??? de glande sudoripare i poate produce mai mult de (umtate de litru
de transpiraie "ntr-o singur i.
Acidul din stomac este suficient de puternic "nc!t s poat diolva lame de ras.
Bn plm!n uman conine peste 2??.??? de milioane de vase capilare. Dac aceasta ar fi
puse cap la cap, s-ar "ntinde pe o distan de 07?? de Pilometri.
)trnutul are o vite de aproximativ 'C? de Pilometri pe or, iar tusea a(unge la LC de
Pilometri pe or.
#orpul uman dega( suficient cldur pentru a putea aduce la nivelul de fierbere 2,9 litri
de ap "n 2? de minute.
#orpul uman conine suficient fier pentru a realia un cui de 2 centimetri.
#eara produs de urechi a(ut la sntatea urechii. -rote(ea urechea de bacterii, ciuperci
i insecte.
=iecare persoan are un miros unic. +xcepie fac gemenii identici care au acelai miros.
Dinii "ncep s creasc cu ase luni "nainte de natere. De aceea unul din 0??? de copii
'7J
are de(a un dinte "n momentul "n care vine pe lume.
#apul unui bebelu este un sfert din lungimea total a corpului. ,a maturitate, este doar a
opta parte din lungimea corpului.
Rebeluii se nasc cu 2?? de oase. ,a maturitate, mai rm!n doar 0?C.
+ste imposibil s te g!dili singur deoarece tii exact momentul i modul "n care te vei
atinge.
Doi din trei oameni nu vd perfect.
*asul uman poate percepe p!n la 9?.??? de mirosuri diferite. =emeile pot detecta mai
mutle mirosuri dec!t brbaii.
#orpul uman are aproximativ '??.??? de Pilometri de vase de s!nge.
#ele mai frecvente lucruri pe care le visea o gravid la "nceputul sarcinii sunt broate,
viermi i plante "n ghiveci.
Durata de via a unui fir de pr uman este "ntre 2-J ani. 1n fiecare i, omul pierde "n
medie C?-'?? de fire de pr.
#elulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multe informaii dec!t o enciclopedie.
Dintele este singura parte din corpul uman care nu se poate regenera singur.
8chii au aceeai dimensiune din momentul "n care te nati p!n mori. *asul i urechile
sunt cele care cresc.
'7K