Linia element de limbaj plastic i element decorativ

Dreapt sau curb, plan sau spaial, linia dispune de un arsenal extins de elemente
de expresivitate plastic, stnd la baza unei gramatici fundamentale a imaginii plastice. (Z.
Dumitrescu Structuri geometrice, structuri plastice, Bucureti, 1984, Ed. Meridian, pag. 77)
a) Linia element de limbaj plastic
n desenul artistic, alturi de punct, form i culoare, se folosete ca element de limbaj
plastic. Tratat n acest mod, linia ia natere dintr-un punct care pleac la plimbare. Este deci
un punct n deplasare i devine mijloc de comunicare a afectivitii i gndirii umane. Ea
sugereaz ideea de form i spaiu prin valoare (intensitatea culorii sau a liniei de la intens la
transparent), modulare (de la subire la gros) i micare. Redarea volumului i a masei se poate
realiza prin valoraie alb-negru, prin modulare cromatic sau prin haurare. Sugerarea volumului
prin linii imaginare, trasate de form. Dimensiunea spaiului, direciile liniare i micrile de
direcie difer datorit faptului c obiectele i formele sunt diferite. Linia capat neles i grai
atunci cnd o privim din toate punctele de vedere: form, orientare, grosime i chiar culoare.
Numai discutat din toate aceste aspecte capt expresivitate i sensuri.
Din punct de vedere semantic, linia ca i punctul, se prezint n diverse ipostaze: linia de
orizont, linie de ochire, linie de tramvai, linie de cale ferat, linie aerian, etc.
n scriere, n geometrie, n desen tehnic sau alte reprezentri grafice, linia are aspect
diferit, specific fiecrui domeniu i rol de semn grafic cu neles clar, precis, delimitat.
Micarea unui punct sub aciunea unei fore genereaz o linie.
Dup forma lor , liniile pot fi drepte, curbe i frnte.
Liniile drepte nu exist direct n natur, dar ele pot fi extrase din structuri cristaline,
amorfe, care dau senzaia de rigid, drept, distant. Sunt folosite ca elemente de construcie sau
decorative, sugernd linitea, mplinirea i desctuarea, creaz impresia de spaiu deschis, rece.
Liniile curbe oarecare sau arc de cerc, exprim cutarea, nelinitea, tensiunea. Cnd
curbele sunt nchise dau natere formei, volumului, spaiului tridimensional. Linia curb are un
caracter feminin, cald, lipsit de asprime. Ea creaz sensibilitate i emotivitate, red ritmul
regnului viu, fiindc sugereaz creterea, dezvoltarea, formele de relief care au luat natere prin
micare.
Liniile frnte sunt att de dinamice nct uneori devin agresive exprimnd caractere
dure, puternice dar i nelinitea, zbucium sufletesc.

Dup orientare liniile pot fi : orizontale, verticale, oblice.
Liniile orizontale sugereaz indiferent de form linitea, sigurana, cu ct sunt mai
apropiate de linia dreapt cu att sunt mai linitite. mbogite cu expresiviti de culoare i
form, construiesc suprafee de odihn.
Liniile verticale ascendente caut nlimile ctre care tind s se nale. Exprim ideea de
aspiraie spre nalt.
Liniile oblice exprim dezorientarea i nesigurana, agitaia i confruntarea de fore. Ele
rup echilibrul, care poate fi restabilit prin folosirea altor linii oblice n sens opus.
Dup grosime liniile pot subiri i groase. Expresivitatea sporete atunci cnd nu este
uniform, adic este modulat, cu diferite ngrori. Aceasta n raport cu poriunile subiri d
volum i umbre.
PAUL KLEE DESEN (LINII SUBTIRI SI
LINII GROASE)
Folosirea liniilor de un singur tip sau de mai multe tipuri d un anume ritm compoziiei.
Oricare ar fi forma, orientarea sau lungimea lor, fiecare capt expresivitate cnd este n raport
cu altele pe aceeai suprafa, ntr-un ansamblu de linii.
a) Linia- element decorativ

ntr-o compoziie decorativ dou sau mai multe linii drepte pot avea poziiile: orizontale,
verticale, oblice; pot avea lungimi i grosimi egale sau s se afle n diferite contraste : subire
groas, lung scurt, sus jos, etc.. Gruparea i multiplicarea liniilor, raporturile de poziie ale
dreptelor ntre ele sunt procedee ce se folosesc n rezolvarea problemelor de ornamentaie n care
linia este element de baz.
Linia are un rol important n obinerea chenarelor, ea putnd uni, separa, susine dou
elemente decorative. Poate fi folosit n paraleleism, cu repetare, simetrie, alternan sau
mbinri cu elemente geometrice diferite.

Linia frnt este format din ntlnirea a dou drepte oblice ; sau una vertical alta oblic;
una orizontal alta vertical cu balansuri regulate, neregulate, alungite sau restrnse. Prin diverse
combinaii ale liniei frnte, dublat, triplat, multiplicat, cu suprapuneri, contraste i mbinri cu
alte forme geometrice se pot obine frumoase compoziii decorative.


Linia curb poate fi convex, concav, compus. Poate fi restrns sau alungit, erpuit
sau arcuit, poate produce la una din extremiti o spiral. Pentru a obine efecte de bun gust ,
linia curb trebuie supus diferitelor procedee de grupare, multiplicare i armonizare. Este
folosit conform principiilor de baz ale compoziiei decorative: repetiia, alternana, simetria,
asimetria, contrastul, suprapunerea, conjugarea. Spirala este folosit n compoziia decorativ
ntr-o construcie liber, fr rigurozitate geometric, dnd un aspect foarte plcut, plin de
micare.
Linia curb a fost folosit n ornamente cosmomorfe, larg rspndite pe esturile de cas,
ceramic, sculptur n lemn.

In compozitiile decorative, liniile pot uni, separa sau sustine doua elemente decorative,
iar prin modul in care se grupeaza pot crea diverse armonii liniare.

De asemenea, liniile pot fi folosite in diferite procedee specifice compozitiei
decorative : repetitia, alternanta, simetria, asimetria etc.

Linia a fost folosita cu mult succes in gravura sub forma de hasuri, de catre
Abrecht Durer, in litografie de catre Honore Daumier, iar in desen si pictura de catre Vincent van
Gogh, Henri Matisse, Pablo Picasso, Theodor Pallady s.a. In concluzie, linia este un mijloc de
materializare a simturilor si conceptelor intelectuale ale elevilor. Ea este si mijloc de comunicare
a afectivitatii si inteligentei omului.

Linia, in diferitele ei ipostaze si de diferitele tipuri, poate fi dreapta, unghiulara,
curbata. Ea poate fi element de sine statator sau linie de contur a unor forme. Poate sa exprime
miscare, energie, spatialitate, sa prezinte forme, sa exprime dispozitii etc. Linia poate fi redata in
diferite tehnici si procedee de lucru, acestea ducand la noi expresivitati plastice care poarta
amprenta temperamentului fiecarui elev. Aceasta are potentialitatea de a sugera prin valoarea si
miscarea ei ideea de forma, de spatiu si chiar de culoare. Un ansamblu de linii poate sa exprime o
viziune cu un anumit continut de idei. Linia ca agent de expresie plastica poate fi discursiva,
intrerupta, radiala etc., diversificandu-se in functie de capacitatea de creatie a fiecarui elev.
Trecerea de le o linie greoaie inexpresiva catre o linie expresiva este indiciul unei
transformari calitative in gandirea copiilor. Aceasta se realizeaza treptat pe baza diferitelor
exercitii-joc si pe baza cercetarii unei lucrari de arta plastica. Linia in diferite ipostaze expresive
poate fi redata in diferite modalitati, fie discursiva cu rol principal in spatiul plastic, fie in
ansambluri liniare, folosindu-se monocromia, policromia, contrastele alb-negru etc
Bibliografie:
1. Z. Dumitrescu Structuri geometrice, structuri plastice, Bucureti, 1984, Ed.
Meridian
2. www.wikipedia.ro
3. http://www.scritube.com/profesor-scoala/LINIA-PUNCTUL-FORMA-SI-
CULOARE75713.php