Liceul

Tehnologic
Chisineu-Cris
REFERAT
Increngatura moluste
David Madalina
a IX-a A
Molu tele sunt animale nevertebrate protostomiale.
Denumirea de molu te provine din latinescul molluscus,
mollis = moale i repreint! principala caracteristic! a
corpului acestor organisme.
Morfologie extern
Capul, este bine devoltat i distinct la
repreentan ii clasei "asteropoda #gasteropode$ i
Cephalopoda #ce%alopode$, redus la am%ineurieni i
sca%opode.
Capul la clasa Lamellibranchia #lamelibranhiate$ a
regresat p&n! la dispari ie.
Melcii,limacsii,sepia,caracatita,nautilul au capul
bine di%erentiat la scoici#'I(AL(IA$care duc un mod
de viata bentonic acesta s-a redus pina la disparitie.
Piciorul
)ste un organ muscular situat in partea ventrala a
corpului.La ce%alopode picioarele sint aran*ate in
regiunea capului.
Masa visceral
Masa visceral! are %orm! de sac,unde sunt
localiate organele interne ce realieaa %unctii de
relatie de nutritie si de reproduere.
+n a%ara de cap, picior i de masa visceral!, ma*oritatea
molu telor mai au manta i cochilie. Mantaua i cochilia
sunt organe caracteristice molu telor
Mantaua

Aspectul mantalei este de membran!. )a mai poart!
i denumirea de pallium, i este %ormat! din unul sau
dou! pliuri care provin din peretele corpului. ,unc iile
mantalei sunt di%erite. Ast%el ea prote*ea! corpul #-n
special masa visceral!$, secret! cochilia, iar la unele
molu te serve te ca organ respirator. +ntre manta i
peretele corpului se g!se te un spa iu numit cavitate
paleala.
Aceasta cavitate mai poart! i denumirea de
cavitatea mantalei. +n cavitatea paleal! sunt ad!postite
branhiile i alte organe.
Cochilia
Cochilia, ca i cavitatea paleal! este caracteristic!
molu telor. Cochilia poart! popular denumirea de
scoic!. )a este o %orma iune dur!, calcaroas!.
.rincipalul rol al cochiliei este de protec ie. )a
prote*ea! -n -ntregime animalul i -nspecial masa
visceral!. Mai are i rol de schelet e/tern. .e cochilie
se %i/ea! o parte din musculatura corpului. ,orma
cochiliei di%er! de la un grup de molu te la altul.
Deasemenea di%er! i gradul ei de devoltare. )a
poate %i %ormat! din una, dou! sau mai multe buc! i.
La unele molu te cochilia a regresat p&n! la
dispari ie.
Organiare interna
Epi!erma este ciliata si glandulara, mucusul
secretat servind la alunecarea pe substrat.
Teaca musculo"cutanata se constituie ventral
intr-un picior, primitiv cu aspect de talpa pentru
tarare si specialiat in cursul evolutiei la di%eritele
moduri de viata. .reenta cochiliei determina
di%erentierea muschilor retractori, ras%irati in
picior si %i/ati pe cochilie, servind la retragerea
piciorului si a capului in interiorul acesteia.
Muschii sunt constituiti din %ibre netede cu
dispoitie helicoidala, dand aparenta unei
striatiuni.
#istemul nervos este repreentat de un ple/
subepitelial legat de teaca musculo-cutanata, unul
pro%und, al organelor si de un sistem nervos
central. 0ltimul, la %ormele primitive, este
constituit dintr-un inel perieso%agian #comisura
cerebroida evolueaa in ganglionii cerebroii$ si
doua perechi de trunchiuri longitudinale1 una
mediana #cordoanele pedioase$ in grosimea
piciorului pe care il inerveaa, alta laterala si
dorsala %ata de prima #cordoanele pleuro-
viscerale$, inervand mantaua si organele interne.
)le pleaca de la ganglionii cerebroii si sunt
legate prin comisuri si conective transversale. La
%ormele mai evaluate, trunchiurile nervoase se
condenseaa, %ormand ganglionii pediosi, pleurali
si viscerali, individualiati sau contopiti intr-un
creier.
Organele !e simt sunt repreentate prin 2-3
perechi de tentacule ce%alice #absente la
poliplaco%ore si la solenogastre$, ochi, statocisti,
osiradii, organul subradular, #preent la
poliplaco%ore, sca%opode, unele gasteropode
primitive$ si estete. 4chii variaa ca structura si
sunt situati pe cap, la Lepidochitone dorsal pe
corp, iar la unele bivalve pe marginea mantalei.
5tatocistii, absenti la poliplaco%ore si
solenogastre, repreinta invaginari ectodermice,
care comunica sau nu cu e/teriorul. 5unt inervati
de ganglionii cerebroii. 4siradiile, totdeauna
posterioare, localiate pe membrana a%erenta a
branhiilor, au rol chemoreceptor si tactil,
controland suspensiile a*unse in cavitatea paleala
odata cu apa.
#istemul !igestiv este boltit dorsal, stomacul si
derivatele sala ocupand var%ul curburii. Lungimea
intestinului si numarul anselor depind de regimul
de hrana, iar la gasteropode de rasucirea
asimetrica a masei viscerale. "landele ane/e #3
perechi$ au origine di%erita1 cea stomodeala,
ectodermica, se deschide in cavitatea bucala sau
in eso%ag6 cea stomacala, endodermica, repreinta
glanda digestiva. "ura, subterminala si ventrala,
conduce in cavitatea bucala captusita cu cuticula
si cu o invaginare posterioara, sacul radular, in
care se a%la aparatul radular6 acesta lipseste la
bivalve, corelativ cu regimul micro%ag, muco-
ciliar. Aparatul radular este constituit dintr-o baa
cartilaginoasa, odonto%orul si o placa
cuticulariata, care aluneca pe odonto%or 7 radula
7 cu numerosi dinti recurbati, dispusi in siruri
longitudinale. 8adula este secretata de epiteliul
laturii ventrale a sacului radular, in care sta
rasucita cu dintii spre interior. 4donto%orul este
actionat de muschi retractori si protractori, %i/ati
pe el si pe radula. Cand odonto%orul este tras in
cavitatea bucala, dintii radulei rauie substratul.
8adula are o crestere continua. Anterior dintii ei
se tocesc prin %unctionare. La unele moluste,
lungimea radulei poate depasi lungimea corpului.
5tructura radulei depinde de regimul alimentar. In
peretele dorsal si anterior al cavitatii bucale se
deschid glandele salivare #stomodeale$, care
secreta mucus pentru ungerea radulei. )so%agul
tubular, cu epiteliu glandular secretor de mucus,
conduce in stomac, care are o regiune anterioara,
scutul gastric, cu cuticula si rol in triturarea
alimentelor si una posterioara, glandulara,
producatoare de mucus.
$igestia are loc in stomac, a carui aciditate
scade vascoitatea mucusului si elibereaa
particulele alimentare. Aici se deschid conductele
glandei digestive, producatoare de %ermenti.
Digestia este cavitara in stomac si intracelulara in
celulele distale ale cecumurilor glandei digestive.
8egiunea posterioara, ciliata, triaa particulele
nedigerate si le impinge, prin miscarea cililor, in
doua santuri ciliate 7 ti%losolis 7 spre intestin. La
iesirea din stomac, un cecum producator de
mucus, slab delimitat de intestin la %ormele
primitive, imprima cordonului alimentar, prin
bataia cililor sai, o miscare de rotatie. Aglutinarea
%ecalelor intr-un cordon mucos asigura
salubritatea cavitatii paleale #respiratorie$, prin
care %ecalele obligatoriu trec, anusul %iind situat
aici.
Respiratia este branhiala. 'ranhia, primitiv
ctenidie bipectinata, este alcatuita din lamele
triunghiulare transversale, ciliate si dispuse
alternativ pe laturile unui a/ lung, numit sept
a/ial, care contine vase de sange, muschi si nervi.
'ranhia este %i/ata de pla%onul cavitatii paleale
printr-o membrana scurta si de peretii laterali ai
acesteia printr-o membrana ventrala mai lunga.
Cavitatea paleala este impartita ast%el in doua
eta*e1 unul ventral, inhalant, in care se a%la
os%radiul si altul dorsal, e/halant, unde se gaseste
glanda hipobranhiala. 5ecretia mucoasa a glandei
hipobranhiale sedimenteaa impuritatile, care
sunt conduse apoi spre e/terior de curentul de
apa, intretinut de bataia cililor cavitatii paleale si
a epiteliului branhial. 'ranhia, os%radiul si glanda
hipobranhiala %ormeaa o unitate %unctionala.
Conditia primitiva este de o pereche posterioara
de branhii. )/ista reduceri #pulmonate,
sca%opode$ si multiplicari secundare
#poliplaco%ore$ ale branhiilor.
#istemul circulator este deschis. 5angele
o/igenat de la branhii a*unge la inima care la
9opilina #monoplaco%or$ si in stadiile
ontogenetice, este scurta si para #conditie
primitiva$. La celelalte clase, cele doua ventricole
%uioneaa, iar venele branhiale se dilata in
auricule, in numar corespunator branhiilor si
rinichilor. (entricolul pompeaa sangele prin
artere la organe. Intre sistemul arterial si cel
venos nu se %ormeaa capilare, lichidul sanguin
a*ungand in lacunele care scalda organele.
5angele contine amibocite. .igmentul respirator
este hemocianina, pe baa de cupru, diolvata in
plasma, niciodata in globule. In raport cu
hemoglobina vertebratelor, molecula
hemocianinei este mare si cu dublu rol1 transporta
o/igenul si asigura presiunea coloidosmotica a
lichidului sanguin. )ste incolora, o/idata devine
albastra-pal. .utine moluste poseda hemoglobina1
Arca, in globule, .lanorbis in plasma.
Desi molustele sunt celomate, celomul lor este
redus la mici spatii incluand inima #pericard$ si
gonadele #gonocel$. Cavitatea principala a
corpului este un hemocel, prin care sangele
circula si care include ma*oritatea celorlalte
organe interne.
#istemul excretor.
8inichii #organele lui 'o*anus$ sunt metane%ridii
modi%icate, in numar de : perechi la 9eopilina, 3
perechi la 9autilus si o pereche celelalte clase.
4ri%iciul reno-pericardic corespunde palniei, iar
porul e/cretor se deschide in cavitatea paleala. la
larvele de gasteropode, e/ista rinichi larvari
#celule ale epidermei care %unctioneaa ca rinichi
tranitorii.
Cochilia care repreinta trasatura caracteristica
a molustelor, este o secretie cuticulara dorsala a
mantalei, mineraliata prin depunere de carbonat
de calciu. 5e considera primitiva cochilia unica,
turtita sau conica #monoplaco%ore, gasteropode$ si
secundara cea a poliplaco%orelor, alcatuita din
placi dispuse intr-un sir longitudinal. Cochilia
este constituita din trei straturi1
7 periostracum, e/tern si subtire, din
conchiolina #o scleroproteina$ secretata de
celulele marginii mantalei si alcatuita din doua
lame #interna si e/terna$ de provenienta di%erita6
7 ostracum, stratul principal, %ormat din prisme
calcare, imbracate intr-o matrice de conchiolina,
prin care se imbina cu patura pro%unda a
periostracului6
7 hipostracum, intern, din side%, a%lat in atingere
cu %ata e/terna a mantalei, %ormat din lame
calcare oriontale si substanta proteica mai
abundenta.
Ligamentul bivalvelor este un rest
nemineraliat al cochiliei primitive. Materialele
de constructie a cochiliei sunt aduse in stare
diolvata in sange, iar lichidul e/trapaleal, derivat
din acesta, traverseaa mantaua, permeabilitatea
variind cu anotimpul si varsta individului. La
grupele de moluste care au trecut la o viata mai
mobila si la o nutritie activa, se remarca di%erite
grade de reducere a cochiliei, pana la totala ei
disparitie #unele gasteropode, ce%alopodele
actuale$.
8eproducere si devoltare
Molustele se reproduc pe cale se/uata6 cu
e/ceptia unor gasteropode #opistobranhiate si
pulmonate$, se/ele sunt separate. ,ecundatia
e/terna, considerata cea primitiva, se intalneste la
poliplaco%ore, solenogastre, monoplaco%ore,
bivalve, speciile unor grupe de gasteropode.
,ecundatia interna, ingreunata de poitia
ori%iciilor in cavitatea paleala, determina
di%erentierea unor dispoitive pentru trans%erul
spermei1 organe copulatoare la gasteropode,
trans%ormarea unui brat in organ copulator la
ce%alopode, spermato%ori.
5egmentarea oualor se %ace in raport cu
cantitatea de vitelus din ou. Ast%el, segmentarea
poate %i totala, egala sau inegala #la ma*oritatea$,
sau partiala #discoidala, la ce%alopode$.
"astrulatia are loc prin epibolie, iar modul de
%ormare al meodermului este de tip teloblastic.
In devoltare apare o larva troco%ora6 la
gasteropode si bivalve se interpune larva veliger
#derivat al troco%orei$, cu coroana ciliara preorala
%oarte devoltata, cochilie, picior, inima, rinichi
larvari.
5istemele de clasi%icare ta/onomica incadreaa
molustele in opt clase #'ivalvia, Caudo%oveata,
Cephalopoda, "astropoda, Monoplacophora,
.ol;placophora, 5caphopoda, 5olenogastres$,
cuprinse in increngatura Mollusca. In Marea
9eagra sunt citate specii apartinad claselor
.ol;placophora, "astropoda, 'ivalvia si
5caphopoda.