Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina

Terorismul religios - Fundamentalismul

Ghiorghiu Sabina

Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
Cuprins :
1.Definitie.Organizare
2. Mijloace de combatere la niel interna!ional a actelor de terorism
".Terorismul religios Fundamentalismul
#.Fundamentalismul islamic
$ibliografie
Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
1.Definitie.Organizare
Termenul de terorism vine din limba latina, de la cuvintele terror-terroris, si are
conotaie militara. Terorismul era folosit de legiunile romane pentru a impune legea lor,
nspimntnd populaia si oblignd!o astfel la supunere.
" definiie a terorismului, unanim acceptata de speciali#tii din domeniul
politologiei, sociologiei sau al celui militar, nu e$ista inca. Singura %ona unde ace#tia se
neleg oarecum este cea in care se accepta tipurile general!repre%entative de terorism,
respectiv distingerea clara intre terorismul de stat & e$ercitat de agenii speciali%ate, care
dein monopolul coerciiei & si terorismul politic & e$ercitat de 'actori vremelnici(,
practicat la nceputurile sale la nivel intern, apoi la nivel internaional si intercontinental.
)cesta din urma are ca autori indivi%i sau grupuri bine pregtite si puternic motivate
etnic, religios, politic.
Terorismul in sine folose#te deliberat si sistematic mi*loace violente ori ameninri
care trebuie sa aib ca re%ultat provocarea de nencredere, teama, panica, nesigurana,
ignornd orice norme umanitare. Scopul acestuia este de a afecta grav att structura sociala
cit si individul, luat separat, prin distorsionarea cadrului de percepie a imaginii societarii
de care membrii acesteia depind si in care isi pun toata ncrederea. +a actul terorist sa fie cit
mai perturbant, el trebuie sa se remarce printr!o aciune masiva de groa%a, care sa produc
rapid o mare ruptura psihologica si afectiva intre conducerea societatii si membrii ei, sa
genere%e o e$plo%ie de comentarii in mass!media cu un impact social parali%ant si
destabili%ator.
-otivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronunat simt al frustrrii, al
unei nedreptati sau in*ustiii sociale ori politice. .l blamea% de fiecare data o instana sau o
autoritate politica, considernd ca in*ustiia nu poate fi nlturata dect printr!o metoda
violenta. Din aceasta cau%a, fenomenul s!a si autodefinit ca fiind 'tactica ultimei soluii

Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
/itler avea si el o atitudine e$trem de favorabila fata de terorism. 0nul din
principiile dup care se ghida si pe care!l enuna n '-ein 1ampf2 era acela potrivit cruia
singurul mijloc de a ctiga cu uurina mpotriva raiunii l reprezint teroarea s i
fora. 3rimele ncercri de definire a terorismului din punct de vedere *uridic au aprut n
timpul '+onferinelor Internaionale pentru 0nificarea 4egii 3enale(, prin intermediul lui
5uintilliano Saladana, care a introdus, n 6789, n cadrul )cademiei de la /aga, conceptul
de 'crima internaionala( :ce includea n sfera sa de definire crimele mpotriva drepturilor
omului si crimele comise mpotriva #efilor statelor strine sau a repre%entanilor diplomatici
ai acestora;. Datorita inabilitii statelor de a cdea de acord asupra definirii 'crimei
politice( sau a determinrii e$acte a ceea ce constituie un act terorist, patru conferine
internaionale au e#uat n ncercarea de a defini terorismul.
In cadrul conferinei de la +openhaga din anul 67<9 se a*unge la definirea *uridica
a terorismului ca act voluntar comis mpotriva vieii, integritii fizice, sanataii sau
libertii oficialitailor orice act care primejduiete o comunitate, creeaz o stare de
teroare n vederea sc!imbrii autoritati publice sau mpiedicarea aciunilor acesteia, sau
care urmrete deranjarea relaiilor internaionale ".
3rima '+onferina a 4igii =aiunilor pentru prevenirea si pedepsirea terorismului(
a avut loc ntre anii 67<9!67<>, in cadrul acesteia adoptndu!se definirea actelor teroriste ca
actele criminale ndreptate mpotriva unui stat, astfel gndite si concepute sa creeze
teroare n minile persoanelor particulare, a grupurilor sociale sau a opiniei publice ".
In 67?8, administraia americana a naintat, n cadrul celei de!a #asea )dunare
Generale a "=0, memoriul #ropunerea $%& privind legiferarea conveniei pentru
prevenirea si pedepsirea anumitor acte de terorism internaional", finali%ata cu deci%ia
"=0 de a stabili un '+omitet )d /oc pentru terorismul internaional(. 4a 7 decembrie
67@9, "=0 a adoptat pentru prima data o re%oluie de condamnare a actelor teroriste,
definindu!le ca acte criminale".

Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
)nali%nd organi%area structurii teroriste , observam ca ea are o structura
piramidala. In vrf se afla liderul sau conductorul organi%aiei. )cesta este un individ
puternic motivat politic, fcnd parte, in general, din clasa de mi*loc, posedat pn la
obsesie de ideea nedrepttii, cu o educaie foarte buna :de obicei, in cadrul unor
universitati de elita din statele foarte de%voltate;. .ste un tip charismatic si comunicativ,
bun specialist in strategii militare, in anali%a si prelucrarea informaiilor. .l este cel care
define#te politica organi%aiei si!i stabile#te direciile de aciuni.
0rmtorul strat este ocupat de cadrele active si e$ecutanii, barbati si femei,
care participa la antrenarea celorlali, dar si la e$ecutarea atacurilor. )ce#tia sunt recrutai
la o vrsta frageda, pentru a putea fi ndoctrinai, sunt posedai de un fanatism e$trem,
devotai pina la sacrificiul suprem cau%ei pentru care lupta, foarte bine pregtii in
mnuirea armelor, in culegerea, anali%a si utili%area informaiilor, in criptarea, decriptarea
si interpretarea semnelor si comunicatelor. In acest strat se regsesc si profesioni#ti care
nu au ca 'motor( o motivaie ideologica.
)l treilea strat este ocupat de susintorii activi. De#i nu se considera membri ai
organi%aiei, ei spri*in material si financiar aciunile celor din stratul doi, asigura
asistenta tehnica, logistica si pot 'interpreta( uneori si roluri de mica importanta in
desf#urarea unor aciuni.
In ultimul strat se afla susintorii pasivi sau complicii. .i #tiu despre ce este
vorba, dar se fac ca nu vad, nu aud, nu cunosc si nu!i interesea% fenomenul, care apare si
se de%volta, dup cum putem constata, in state stpnite de credine ori ideologii
e$clusiviste, in tari care neaga libertile fundamentale ale omului si care propaga crima
si violenta ca metode de convingere si de impunere in lume a doctrinei politice sau
religioase proprii.
Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
)ctele de terorism repre%int diferite aciuni de violenta, prin care persoane sau
grupuri de persoaneA atentea% la viata si la integritatea corporala sau bunurile unor
demnitari, personalitati politice, a membrilor de familie ai acestora, savarsesc asemenea
acte, mpotriva unor grupri politice, organi%aii sociale, instituii, grupuri de persoane
reunite, in mod organi%at sau aflate, in mod intamplator, in locuri sau localuri publice sau
private . Daca asemenea acte sunt ndreptate contra ordinii internaionale, atunci ele pun
in pericol relaiile internaionale, constituie o ameninare directa mpotriva pcii, pot crea
tensiuni si inrautati relaiile dintre state, produc instabilitate intr!o anumita %ona
geografica ori situaii de confruntri si!n orice ca%, pre*udicia% climatul internaional.
Scopul urmrit, prin aceste acte, este sa atrag atenia lumii asupra e$istentei terori#tilor
si obiectivelor lor ori sa trag foloase materiale :asasinate si rpiri de persoane in vederea
rascumpararii, incendieri si distrugeri

2.Mijloace de combatere la niel interna!ional a actelor de terorism
-i*locul principal de combatere, la nivel internaional, a terorismului l constituie
numeroasele convenii ncheiate si documente adoptate in acest scop.
3rin 'onvenia pentru prevenirea si reprimarea terorismului :Geneva, 67<?,
adoptata in urma atentatului uciga# de la, -arsilia;, statele s!au anga*at sa pedepseasc
persoanele vinovate pentruA atentatele mpotriva #efilor de stat si a altor persoane care
ocupa funcii in stat, faptele care pun in pericol mai multe viei omene#ti, acte
diversioniste asupra bunurilor private si de stat, pstrarea sau aprovi%ionarea cu arme si
alte mi*loace teroriste, falsificarea si introducerea de pa#apoarte si alte documente false,
pregtirea de acte teroriste s.a.
Dup cel de al doilea r%boi mondial, terorismul a cunoscut o e$tindere si o
agravare, mai ales, din cau%a tentei politice care i s!a dat si a implicrii unor state in
asemenea aciuni. Drept urmare, au fost adoptate un numr de convenii, dintre care unele
se refera la combaterea terorismului practicat contra #efilor de stat si a altor persoane
oficiale, altele pentru a asigura securitatea in domeniul navigaiei aeriene si a navigaiei
maritime.

Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
In acest sensA

-'onvenia asupra prevenirii si pedepsirii crimelor mpotriva persoanelor protejate pe
plan internaional, inclusiv agenii diplomatici :adoptata de )dunarea generala ".=.0.,
in 67?<;. Statele!pari sunt inute sa incrimine%e, in dreptul lor intern, comiterea, cu
intenie, a urmtoarelor fapteA uciderea, rpirea sau alt act asupra persoanei sau libertii
unei persoane prote*ate pe plan internaional, un atac violent asupra sediului oficial,
locuinei private sau mi*loacelor de transport ale unei persoane prote*ate pe plan
internaional, de natura sa pun in pericol persoana sau libertatea sa
s.a.
-'onvenia mpotriva lurii de ostatici (adoptata la ).*.%. in 67?7; prevede ca, cel care
sechestrea% o persoana sau o retine si o amenina sa o omoare, o va rni sau continua sa
o retina pentru a constrnge un stat, o organi%aie internaionala, o persoana fi%ica sau
morala, sa ndeplineasc un act ori sa se abin de la acesta, ca o condiie a punerii in
libertate a ostaticului, comite infraciunea de luare de ostatici :art. 6;. Statele sunt obligate
sa pedepseasc asemenea infraciuni, corespun%tor gravitaii lor. Statul, pe teritoriul
cruia, se afla pre%umtivul infractor, l va retine si va lua masuri pentru urmrirea si
finali%area procedurilor penale mpotriva lui, daca nu!6 e$trdea%, este obligat sa!6
supun urmririi penale si sa!6 *udece, ca pentru o infraciune cu caracter grav
:art.@;.
! 'onvenia internaionala mpotriva recrutrii, folosirii, finanrii si instruirii de
mercenari :adoptata in cadrul ".=.0., in 67@7; define#te infraciunea ca, fiind fapta de a
recruta, folosi, finana sau instrui mercenari care participa direct la ostilitatea sau la acte
plnuite de violenta. Statele vor sanciona asemenea infraciuni si vor coopera intre ele,
pentru prevenirea si pedepsirea lor.

Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
! 'onvenia privind securitatea personalului *aiunilor %nite si a celui asociat :=eB
CorD, 677E; a fost adoptata din cau%a atacurilor deliberate mpotriva personalului si din
preocuparea statelor de a asigura securitatea personalului =aiunilor 0nite si a celui
asociat. In conformitate cu prevederile acestei convenii, statele pari vor lua toate
masurile necesare, pentru a asigura securitatea personalului =aiunilor 0nite si a celui
asociat, vor adopta masurile necesare pentru a!l prote*a, in ca%ul in care acesta se va afla
desf#urat pe teritoriul lor, mpotriva urmtoarelor infraciuni, comise in mod intenionatA
crima, rpire sau orice atac asupra persoanei sau libertii vreunui membru al
personalului =aiunilor 0nite sau al personalului asociat, atac violent asupra localurilor
oficiale, re#edinei personale sau mi*loacelor de transport ale unui membru al acestora, de
natura a!i periclita persoana, sau libertatea sa, ameninarea cu efectuarea unui astfel de
atac, pentru a constrnge o persoana fi%ica sau *uridica de a reali%a,sau de a se abine de
la reali%area unui act oarecare, ncercarea de a comite un astfel de atac, precum si
participarea in calitate de complice, organi%area sau ordonarea comiterii unui asemenea
atac.
)semenea aciune este considerata, de ctre fiecare stat parte, ca o infraciune in
raport cu propria sa legislaie interna, fiecare stat pedepsind, in mod adecvat, aceste
infraciuni, cu luarea in considerare a gravitaii lor :art. 7;. Sunt prev%ute si regulile,
dup care fiecare isi determina competentele sale asupra acestor infraciuni :art. 6F;,
precum si masuri pentru asigurarea urmririi penale sau a e$tradurii autorilor pre%umtivi
:art. 6<!69;.
Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
".Terorismul religios Fundamentalismul

Gundamentalismul nu este numai o mi#care e$tremista, el este o filosofie, o credina
si se ba%ea% pe un sistem selectiv de valori. Selectarea acestora este nsa o trecere la limita
si se reali%ea% nu doar prin 'decuparea2 unor valori dintre alte valori, ci prin afirmarea
e$clusiva si agresiva a celor selectate si negarea violenta a celor neselectate. .l are ca
e$presie directa terorismul islamic si este menit sa aduc islamismul, prin orice fel de
mi*loc, la conducerea planetei, deoarece numai aceasta religie & se crede ! este adevrata si
importanta, numai ea are o misiune mesianica. .l vi%ea% lumea ntreaga, dar mai ales
civili%at ia occidentala, cu leagnul ei european si configuraia ei actuala de influenta
americana.
'Terorismul islamic care vi%ea% .uropa a evoluat de la un terorism de stat de
orientare strategica, promovat mai ales de Iran si care!si recruta adepii ndeosebi din
mediul #iit sau apropiat de #iism, la un terorism marginal, fara ori%ont strategic, care!si
recrutea% adepii dintre elementele periferice :cartiere ru famate, periferice, studeni
marginali%ai;, gata sa asimile%e toate H*ihadurileI n curs de desf#urare.
)cest terorism este greu de reperat :pentru ca actorii sunt adesea de naionalitate
europeana si pot sa adopte H*ihadulI fara sa aib vreun raport cu tara lor de origine;. .ste
uneori apropiat de simplul banditism si se nutre#te dintr!o frustrare mpotriva societatii.
)m putea spune ca, din punct de vedere al aciunilor e$treme, fundamentalismul
religios a fost una din caracteristicile principale ale secolului al JJ!lea. Religia s!a
constituit deopotriv ntr!un suport al revigorrii unor tensiuni vechi, dar si ntr!un
instrument folosit cu abilitate si, adesea, cu brutalitate de anumii conductori politici
pentru legitimarea publica a unor aciuni. 3rocesul de mondiali%are forata, efectele
colaterale ale acesteia, cre#terea srciei si a gradului de insecuritate, concomitent cu
mrirea enorma a decala*elor ntre bogatie si srcie, ntre lumea bogata si lumea sraca si
cu e$plo%ia demografica au determinat populaia sa!si pun speranele n miracolul
credinei.
Iar cea mai afectata populaie a planetei de pe urma procesului de mondiali%are,
ndeosebi din lupta pentru resurse, a fost si este cea care traieste n lumea islamica. Kn plus,
modul de viata islamic, valorile strvechi, infle$ibile, respingerea acestei lumi de ctre
Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
civili%at ia occidentala, care o prive#te ca un fel de re%ervaie, s!au constituit n factori de
consolidare a islamismului n dimensiunea sa fundamentalista , e$clusivista, punitiva ,
agresiva.
Gundamentalismul religios, n lumea islamica, tine loc de naionalism. .l este
deasupra naiunilor, ntruct considera ca toata lumea islamica repre%int o entitate
religioasa si etno!culturala. De aceea, n numele legii islamice, gruprile fundamentaliste
au declan#at r%boiul sfnt +,-&.%/. )cest r%boi, care este foarte comple$ are doua
componenteA
6. Reali%area si meninerea cu orice pre a unitatii religioase si etno!culturale a lumii
islamice, n acest sens principalele aciuni fiind ndreptate mpotriva 'liderilor arabi
corupi( si pentru impunerea regulilor, legilor si obiceiurilor islamice,
8. "rgani%area si desf#urarea unor ample si diversificate aciuni mpotriva Israelului
si a S0), tari pe care fundamentalismul islamic le considera rspun%toare pentru situat ia
statelor arabe. "rgani%aiile si gruprile fundamentaliste islamice declara ca menirea lor
este sa duca la reali%area acestor obiective, iar legea lor unica este +oranul. )devrul este
ca, uneori, *ocul de interese a fost mai presus dect +oranul.
Kn lumea musulmana, $!aria ! legea islamica ! este considerata o e$presie a voinei
lui )llah. )plicarea acesteia se ba%ea% pe un set de ndatoriri a cror respectare i face pe
supus ii musulmani sa devina inta favorurilor divine ntr!o viata viitoare. Sharia a fost
definitivata la sfr#itului secolului 7, cnd de altfel a si aprut sub forma unor manuale
elaborate de *uri#ti islamici.
Kn forma ei clasica, legea difer de sistemele *uridice normale prin faptul ca nu
repre%int doar un cod care sa reglemente%e relaiile dintre oameni, ci legiferea% si
legturile oamenilor cu divinitatea. Strict *uridic, $!aria stabile#te limitele legale ale
e$istent ei umane si are ca principale componente 'legea penala( si 'legea familiei(.
Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina
#.Fundamentalismul islamic
''oncise )0ford .icionar of curent 1nglis!( define#te fundamentalismul ca fiind
respectarea stricta a preceptelor religioase, n special n ca%ul religiei islamice. Kncercrile
de a stabili care sunt trsturile fundamentalismului islamic, si chiar folosirea acestui
termen au dus la de%bateri aprinse. )cesta se manifesta ca o ntoarcere la credina
adevrata, ntr!un Dumne%eu transcendental. 3e de alta parte, fundamentalismul apare ca o
ideologie militanta, care implica si aciuni politice. )stfel, mi#crile fundamentaliste s!au
transformat n partide politice din care s!au desprins fractiunile armate. 3o%iia acestor
grupri s!a schimbat n funcie de interesele de moment. 4iderii islamici au ndemnat
popoarele arabe sa porneasc r%boiul sfnt & JIHADUL & mpotriva Lestului, ca apoi sa
determine o reconciliere. Resping capitalismul, dar apra proprietatea privata. +ondamna
civili%aia occidentala, considernd !o un factor de destabili%are a Islamului, dar
achi%iionea% tehnica de ultima ora pentru ca statele sau gruprile islamice sa devina tot
mai puternice
. 3ornind de la aceste elemente, anali#tii considera ca e$ista doua tipuri de
fundamentali#tiA 'renastentistii(, care cred n mod sincer, si 'fanaticii sau e0tremitii(, care
se folosesc de religie n scopuri politice .Knsa obiectivul fundamentali#tilor este unul
singurA sa transforme Islamul ntr!o putere mondiala. .i considera religia islamica adevrata
religie, de aceea, Islamul este si trebuie sa ramna, potrivit concepiei lor, o putere.
Gora miscarilor islamice #i trage seva din credina adevrata n )llah. 3entru ei,
Islamul repre%int singura soluie pentru toate problemele, de la politica pn la viata
particulara a oamenilor, de la diferite aspecte ale vieii si pn la modul de organi%are a
lumii si a statelor. )ceste idei vor putea fi puse n practica numai prin crearea unor state cu
adevrat islamice, nchinate lui )llah, iar acest lucru trebuie sa fie ndeplinit prin toate
mi*loacele, inclusiv prin violenta. Reu#ita revoluiei din Iran a ncura*at tot mai mult
mi#crile islamice, aciunile acestora fiind ndreptate mpotriva att a oficialitilor, ct si a
oamenilor simpli care se opuneau ideii unui stat islamic.
Institutul Diplomatic Roman Ghiorghiu Sabina

Terorismul islamic a capatat o foarte mare atenie in urma atacurilor asupra
S0) din 66 septembrie 8FF6 si a altor atacuri ulterioare, in special cel de la 4ondra din ?
iulie 8FF9. )socierea aciunilor unor grupri teroriste ca )l 5uaeda cu islamul in general
echivalea% cu asocierea IR) :binecunoscuta grupare terorista din Irlanda de =ord care a
folosit atentate soldate cu moartea a sute de civili pentru a!si atinge scopurile politice; cu
catolicismul in general. Grupri teroriste ca )l 5uaeda susin ca sunt islamice si folosesc
islamul pentru a recruta membri, insa prin aciunile lor terori#tii incalca principiile de
ba%a ale islamului, si deci nu se pot numi musulmani.
+oranul, cea mai importanta sursa de autoritate in Islam condamna in mod clar
terorismul, spunnd ca daca cineva omora un om nevinovat, este ca si cum a omort toata
umanitatea, si cine salvea% o viata e ca si cum a salvat ntreaga umanitate :+oran 9A<8;.
De asemenea, nici in r%boi +oranul nu permite vtmarea civililor sau distrugerea
bunurilor acestora.