SMBTA DE JOS I SMBTA DE SUS

Profesori ndrumtori: Student:

Conf.univ.dr. Creu Romeo Tudoran Ovidiu
Asist. Stefan Petrica Grupa 8312
ISTORIC
Din registrul conscripiunii organizate n Ardeal, n anul 1733, la
cererea episcopului unit Inoceniu Micu-Klein, aflm c n Smbta
de Jos a anului 1733 au fost recenzate 80 de familii, adic vreo 400
de persoane. Din registrul aceleiai conscripiuni mai aflm i
numele preoilor din satul Smbta de Jos din perioada
conscripiunii: Alexandru, Iuon i Iuon 2, toi greco-catolici (unii).
n Smbta de Jos era o biseric greco-catolic. Denumirea
localitii era redat n limba maghiar: Als-Szombatfalva.
Rezultatele recensmntului urmau s fie remise unei comisii
formate din neromni, n majoritate maghiari.


Satul Smbta de Sus apare menionat documentar la 20 ianuarie
1437. La 3 aprilie 2003, satul Smbta de Sus a devenit reedina
noii comune Smbta de Sus, care s-a separat de comuna Voila.

RESURSELE AGROTURISTICE NATURALE ALE
LOCALITII:
Vegetatie

Pajitile alpine se afla in zona superioar a munilor
cuprinse intre 1600-2500m. In cadrul
pajitilor o suprafa insemnat este ocupat de puni.
Punile sunt cel mai mult supuse
procesului de degradare in mod special prin activiti
antropice (punatul intensiv i pe tot
parcursul anului) dar i a deficitultui de apa in sol.
RELIEF
Relieful se ncadreaz n ntregime n zona de orogen
carpatic format prin cutarea stratelor sedimentare
mezozoice si neozoice, mpreuna cu fundamentul
cristalin mai vechi paleozoic si precambrian.

MONUMENTE ALE NATURII

Padurile din Sambata adapostesc monumente ale naturii,
precum floarea-de-colt, capra neagra si cocosul de
munte.

FAUNA





Padurea Sambetei este plina de animale salbatice, printre care
ursi, cerbi, caprioare, lupi, vulpi, rasi si jderi.

RESURSELE AGROTURISTICE ANTROPICE ALE
LOCALITII:
Monumente istorice

Manastirea Brancoveanu
Aflata pe valea rului Smbta, la poalele Munilor
Fagaras, mnstirea este renumita ca loc de reculegere,
mngiere si ntrire sufleteasca pentru credincioii si
vizitatorii ce se roag ori poposesc in acest sfint locas.

Castelul Brukenthal
Se afl la circa 15 km de oraul Fgra, n localitatea Smbta
de Jos, judeul Braov, la 300 m de intersecia dintre DN1 i
drumul care duce spre Smbta de Sus i Mnstirea
Brncoveanu.
Pe terenul aferent castelului se afl una dintre cele mai
renumite hergelii de cai de la noi din ar, singura unde se
crete rasa de cai lipiani, considerat cea mai veche ras
modern de cai din Europa.

Palatul Brancovenesc
Palatul se afl la cca 20 km de oraul Fgras, n localitatea
Smbta de Sus, judeul Braov. La jumtatea secolului al XVII-lea
vornicul Preda Brncoveanu primete de la principele maghiar,
Francisc Rakoczi, o moie n Smbta de Sus, drept garanie pentru
o sum de bani pe care i-o mprumutase. Cel mai probabil,
principele nu i-a mai napoiat banii, drept urmare, moia a intrat n
posesia boierului muntean care a construit aici un conac i la circa
10 km n amonte pe valea prului Smbta, o biseric din lemn.
Herghelia Smbta de Jos
Herghelia de la Smbta de Jos este singura herghelie din
Romnia unde rasa pur snge de Lipitani - renumita att n
tara ct si n strintate - este crescut si ngrijit de peste un
secol.

Sediul central al hergheliei se afla pe terenul castelului
Bruckental, ce a fost ridicat n 1760, n timpul mprtesei
Mria Tereza. Herghelia de la Smbta de Jos s-a nfiinat n
1874. Punile alpine de la poalele Munilor Fagaras, cu
condiiile climaterice favorabile si parametrii de sol
asemntori cu cei din Carst, din zona Lipizza, au fcut sa se
aleag aceasta zona. La aceasta se adaug asemnarea dintre
rasa veche transilvnean si rasa Lipitan.

OCUPAII I METEUGURI
Locuitorii din Valea Sambetei au dus o lupta permanenta cu
pmntul, ocupndu-se de agricultura din primvara pana
toamna trziu.

Teritoriul satului este n general mprit n hotare, unde
ranii cultiva porumb, gru (dar si alte paioase), cartofi. O
parte din terenul agricol este constituit din fnete si pasuni.

In ciuda lucrrilor pretenioase pe care le presupunea, cultura vitei de
vie a constituit o ocupaie foarte veche in zona. Viile btrne au fost
nlocuite treptat de viile cu hibrizi, paralel cu soiurile de vita nobila,
n numr mic. Aproape fiecare gospodrie are astzi cteva fire de
vita de vie ntinse peste curte sau peste casa si fiecare taran si
prepara vinul singur. Pe vremuri, nefiind prea multe teascuri, acestea
circulau pe rnd la fiecare. Mustul se depoziteaz n butoaie de stejar,
iar trasul vinului dintr-un vas n altul se face prin Ianuarie si Mai.

Creterea animalelor a fost
ocupaia de baza a stenilor.
Cultura plantelor era astfel
orientata nct surplusul sa
fie folosit la hrana
animalelor, rareori se
comercializa.
Animalele erau scoase la
pasunat: ciurda de vaci, boi
si bivoli, cai, turmele de oi
sau crduri de porci.
Efectivele de animale s-au
redus, dar stenii au
continuat sa creasc cte 1-2
vaci, bivolie si porci.
IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE I
GRADUL LOR DE CLASIFICARE
Cabana de Vanatoare
Cabana de Vanatoare, Sambata de Sus
Cabana de vanatoare se afla in mijlocul
unei frumoase paduri de brad, la Sambata
de Sus, undeva in spatele manastirii
Brancoveanu. Departe de orice zgomot
cotidian, dar aproape de fosnetul padurii,
de ciripitul pasarilor, si de susurul unui
parau de munte. Aici atmosfera este
linistita, iar timpul parca sta pe loc.

PENSIUNEA CABANA EDEN
Pensiunea Cabana Eden, Sambata de
Sus
Cabana Eden iti ofera coltul de rai pe
care il visezi.
Pensiunea este situata la poalele
muntilor Fagaras, pe malul paraului
Sambata,in statiunea climaterica
Sambata de Sus.
Locuri pitoresti, in mijlocul naturii,
te face sa te gandesti ca la un mic
colt de rai.

Pensiunea dispune de curte
interioara, terasa, loc de parcare in
interiorul proprietatii, iluminat
exterior.

STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN
LOCALITATE
ANALIZA SWOT A POTENIALULUI AGROTURISTIC DIN LOCALITATE
(PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITI, RISCURI)

PUNCTE TARI
- se situeaza in centru-sudul
Transilvaniei, strabatuta de la est la
vest de catre DN1
- diversitate de relief (munte- Muntii
Fagarasului, campie-podis, dealuri, ape
curgatoare Raul Olt, raurile de munte,
lacuri, paduri)
- spectaculozitatea i diversitatea
potenialului turistic natural
- diversitate floristica si faunistica in toate
zonele, atat in paduri cat si in ape;
pajisti valoroase
- situri Natura 2000 relevante pentru
Romania, care incep sa fie administrate
rational
- perspectiva unei autostrazi

PUNCTE SLABE
- lipsa unor rezerve minerale relevante (in
afara de materiale de constructii
nisip, pietris).
- intarzieri mari in instalarea
administratorilor de zone protejate
- neglijarea magistralei feroviare Brasov-
Sibiu ca axa de transport principala
- intarzierea constructiei autostrazii
Transilvania

OPORTUNITI
- valorificarea potentialului in
special prin turism: montan,
cultural si agro-turism pe
fonduri europene
- exploatarea rationala a resurselor
zonei in prin proiecte care sa
impuna dezvoltarea durabila

AMENINRI
Sufocarea unor zone si ape
curgatoare in lipsa unor sisteme
ecologice adecvate si a lipsei de
educatie

CONCLUZII I RECOMANDRI
Localitile Smbta de Jos i Smbta de Sus sunt o destinaie turistic
interesant ,oferind o multitudine de activiti de recreere cum ar fii
drumeiile pe trasee bine marcate , n siguran i de neuitat.Accesul se
face uor pe DN1 ,infrastructura i unitile de cazare fiind satisfctoare
pentru un sejur de weekend.
Se recomand vizita n timpul verii deoarece fauna i flora se pot observa
mai bine,existnd multe specii de plante,flori i fructe de padure.
Dac se va reui implementarea proiectelor europene, aceast zon va fi
mult mai bine promovat i dezvoltat din punct de vedere economic i
turistic.