Sunteți pe pagina 1din 52

Capitolul 1: Diagnosticarea viabilitatii economice si

manageriale
1.1 Documentare preliminara
1.1.1 Caracteristici tipologice ale firmei
Denumirea firmei : SC BRODONA PRODUCT SRL.
S.C. Brodona Product SRL cu sediul in localitatea Bucuresti, cod fiscal
R8!8!8, s"a constituit in #a$a Le%ii Societatilor Comerciale &'('))*
re+u#licata cu modificarile si com+letarile ulterioare si a fost inre%istrata la
Re%istrul Comertului su# nr. ,-*(--.&(&*.*.'))/.
Adresa :Sediul social : Str.Carol 0na++e nr..', sector ', Bucuresti.
Punct de lucru : 1nt.Tudor Stefan nr.'/, sector', Bucuresti.
Telefon:!!-.-..**,fa2 : !!-.!!.'3 email : #rodona4eas5net.ro
Ti+ul acti6itatii +rinci+ale ( cod CA7N : BROD7R17 7L7CTRON1CA
1NDUSTR1ALA"'.-89a#ricarea altor articole te2tile8.
Acti6itati la momentul infiintarii :efecti6 desfasurate;:
< Restaurant :acti6itate e2clusi6a '))/"!***, acti6itate secundara !***"
+re$ent;3
< Broderie industriala : acti6itate de #a$a din !*** +ana in +re$ent.
Acti6itati curente Anul si luna ince+erii CA7N
BROD7R17 1NDUSTR1ALA '*(!*** '.-
R7STAURANT *.('))/ '
O#iectul de acti6itate il constiuie:
Societatea comerciala are urmatorul o#iect de acti6itate desfasurat in nume
+ro+riu sau +rin intermediar:
" rece+tia si de+o$itarea +ieselor de #rodat3
" ela#orarea fisei te=nice +entru fiecare model3
" +roiectarea modelului si reali$area softului3
" termocolarea +ieselor si marcarea re+erelor de #rodat conform ti+ar3
" #rodarea +ro+riu"$isa3
" curatarea, finisarea +ieselor #rodate3
" 6erificarea calitati6a si cantitati6a a re+erelor, am#alarea lor +entru
li6rare3
" fa#ricarea de articole de im#racaminte si len>erie din materiale te2tile3
" fa#ricarea altor articole de im#racaminte :e2clusi6 len>erie de cor+;3
'
" fa#ricarea de articole confectionate din te2tile :cu e2ce+tia
im#racamintei si len>eriei de cor+;3
" fa#ricarea articolelor de im#racaminte din +iele si inlocuitori de +iele
:cu e2ce+tia celor din #lana;3
" fa#ricarea de articole de im#racaminte +entru lucru3
" fa#ricarea altor articole si accesorii3
" fa#ricarea articolelor de len>erie de cor+3
" comert cu ridicata al +roduselor te2tile, cu im+ort"e2+ort al acestora3
Durata de functionare a societatii este nelimitata.
SC Brodona Product SRL este +ersoana >uridica romana a6and forma
de societate cu ras+undere limitata.
Ca+italul social su#scris de societate este in 6aloare de !.***.*** lei,
numerar, inte%ral 6arsat la data constituirii societatii.
Ca+italul social su#scris este di6i$at in !* de +arti sociale a cate
'**.*** lei fiecare.
?a>orarea se +oate face +rin cu+rinderea de asociati, includerea de
re$er6e, cu e2ce+tia re$er6elor le%ale sau #eneficii cu6enite asociatilor.
Diferentele fa6ora#ile din ree6aluarea +atrimoniului social 6or fi
incluse in re$er6e si utili$ate deasemenea +entru ma>orarea ca+italului
social.
?a>orarea se +oate face +artial sau total in natura, deci$ia Adunarii
@enerale a Asociatilor, +e #a$a e6aluarii efectuate de e2+erti autori$ati.
Conducerea si administrarea societatii este asi%urata de:
" Adunarea @enerala a Asociatilor
" Consiliul de Administratie
" Administratorul societatii
" Sefii de com+artimente
" ?aistrii.
Administratorii sunt o#li%ati sa ia +arte la toate adunarile societatii si la
consiliul de administratie si sunt solidari ras+un$atori fata de societate
conform +re6ederii art. .& al. ' din Le%ea nr. &'('))* A re+u#licata.
Ti+ul +roductiei este +entru unele +roduse de serie mica si mi>locie
:fa#ricarea de articole de im#racaminte +entru lucru si articole de
im#racaminte din +iele;, de serie mare :articole de im#racaminte si len>erie
din materiale te2tile;.
!
SCURT 1STOR1C
1nfiintata in anul '))/ societatea a acti6at e2clusi6 in domeniul
alimentatiei +u#lice +ana in anul !*** cand #roderia electronica industriala a
de6enit acti6itatea +rinci+ala, restaurantul fiind +ana in +re$ent acti6itate
secundara.
1nce+and cu anul !*** %ratie creditului furni$or acordat de firma
%ermana ?OUNT70 T7BT1L?ASCC1N7N @?BC au fost ac=i$itionate
in mai multe eta+e 8 masini de #rodat electronice in 6aloare totala de
&)&./.. 7UR, ac=itate in intre%ime inca din !**-.
Ba$andu"se +e o strate%ie orientata s+re in6estitii ca su+ort al cresterii
+e termen lun%, fa6ori$ata con>unctural de a6antul industriei usoare #a$at +e
contractele de 1o=n cu +iata e2terna +recum si de facilitatile fiscale constand
in cota redusa de im+o$it +e +rofit si scutirea de TDA +entru acti6itatea de
e2+ort, societatea s"a de$6oltat constant.
1.1.2 Situatia economico-financiara
Pentru a anali$a situatia economico A financiara a firmei, se iau in
considerare situatiile informationale cu +ri6ire la +erformantele economico A
financiare ale or%ani$atiei intr"un inter6al de tim+ de minimum ! ani in
6ederea formularii unor conclu$ii su# forma +unctelor forte, a +unctelor
sla#e si a recomandarilor. 1n ceea ce +ri6este societatea anali$ata, dinamica
situatiei economico A financiare inre%istrata +e un inter6al de tim+ de ! ani
este e6identiata de +re$entarea unor indicatori economici du+a cum
urmea$a:
1ndicatori E Ni6el anul t"' Ni6el anul t
'. Cifra de afaceri :mii U?; '/-,
!
!.8/./8* -.!.8!
!. Productia marfa fa#ricata
:mii U?;
'/-,
!
!.8/./8* -.!.8!
&. Numar de salariati :+ers.; )!,& / /*
-. Producti6itatea muncii
:mii U?(sal.;
'/-,
!
&)..),*8 /.-.*,-)
. 9ond de salarii :mii U?; !*!,
!
'.!/!.8&* !...-).
/. Salariul mediu :mii
U?(sal.;
!*!,
!
'.)-!.8' &.)&-./'*
.. ?i>loace fi2e :mii U?; '/8,8 '.'''.-8* '.8./.&8
&
!
8. Acti6e circulante :mii
U?;
''),'
)
'.!-/.&.8 '.-)&.*).
). Stocuri :mii U?; " " "
'*. 9acturi neincasate :mii
U?;
/8 '.*'-.&*8 /8)..&*
''. Profit #rut :mii U?; &),&! )&*.!) &//.&!&
'!. C=eltuieli totale :mii
U?;
!&/,&
-
'..)!../& -.!&..'')
'&. Ca+ital social :mii U?; '** !.*** !.***
'-. Ca+ital +ro+riu :mii
U?;
'&,8
.
&/.)8- 8!/.!.&
'. Ca+ital +ermanent :mii
U?;
'&,8
.
&/.)8- 8!/.!.&
'/. Numar actiuni '** !* !*
'.. Datorii totale :mii U?;,
din care:
'&),/
.
'.8!*.8.- !.-&.!*)
'..' Datorii +e termen scurt '8!,'
&
8!*.8.- '.**.&*-
'8. Rata renta#ilitatii
costurilor :E;
'/,/. ',8) 8,/
'). Rata renta#ilitatii
acti6elor totale :E;
'*',*
.
-,8' ,'
!*. Rata renta#ilitatii
6eniturilor :E;
!&,'. &,)/ 8,/*
!'. Rata renta#ilitatii
economice :E;
!,) '.&,!& --,&&
!!. Lic=iditatea +atrimoniala /,'& ',! *,))
!&. Lic=iditatea imediata 8&,.! *,-& *,&/
!-. Sol6a#ilitatea
+atrimoniala
/,'& ',! *,))
!. Tre$oreria " "/*.8)) "*)..&.
!/. Dite$a de rotatie a
stocurilor de facturi
neincasate :$ile;
-',&- '-','/ 8,&
1.1.3 Sistemul de management si componentele sale
a) Subsistemul metodologic-managerial
-
Alcatuit din instrumentarul mana%erial, res+ecti6 sistemele, metodele
si te=nicile de mana%ement si a functiilor acestora si elementele
metodolo%ice de +roiectare si intretinere a celorlalte com+onente
mana%eriale A su#sistemele deci$ional, informational si or%ani$atoric,

com+onenta metodolo%ica re+re$entand +artea cea mai formali$ata, mai


al%oritmi$ata si dinamica a mana%ementului. La ni6elul SC Brodona Product
SRL su#sistemul metodolo%ic e6identia$a urmatoarele as+ecte mai
im+ortante:
Sisteme de management utilizate +artial, in formule metodolo%ice
sim+lificate fara fundamentarea lor de catre +ersonalul de mana%ement,
astfel: a; managementul prin bugete, re%asit doar +rin ela#orarea
reali$area si urmarirea #u%etului de 6enituri si c=eltuieli3
#; managementul participativ constand in im+licarea or%anismelor
+artici+ati6e de mana%ement A Adunarea @enerala a Asociatilor si
Consiluil de Administratie in ado+tarea celor mai im+ortante deci$ii
+entru +re$entul si 6iitorul firmei mana%ementul +rin o#iecti6e
concreti$at doar +rin determinarea o#iecti6elor fundamentale.
Metode si tenici de management utilizate:
a;sedinta, metoda folosita nu numai la ni6elul or%anismelor +artici+ati6e
de mana%ement, ci si la alte esaloane or%ani$atorice, su# forma unor
sedinte ad"=oc3
#; tabloul de bord su# forma unor situatii informationale de sistem,
6alorificate de mana%erii de ni6el mediu si su+erior3
c; delegarea, utili$ata in doua i+osta$e: cand #u%etul de tim+ al
mana%erului este foarte a%lomerat si atunci cand mana%erul recrutea$a
din randul +ersoanelor su#ordonate +osi#ili 6iitori mana%eri testandu"le
ca+acitatea +rofesionala si mana%eriala3
d; Metode de calcula!ie a costurilor - se ilustrea$F articolele de
calculaGie la ni6el de +rodus Hi +roducGie3
e; Diagnosticarea - "ntIlnitF su# forma anali$elor reali$ate de mana%erii
de ni6el su+erior sau su# forma ra+ortului de %estiune al Consiliului de
AdministraGie, ce JnsoGeHte #ilanGul conta#il3
7lementele metodolo%ice folosite Jn conce+erea Hi funcGionarea
mana%ementului sau ale unor com+onente ale sale Hi +entru a+licarea unor
metode, te=nici, nu cores+und cerinGelor mana%ementului HtiinGific. AceastF
afirmaGie deri6F din tendinGa o#ser6atF la mana%erii de +e diferite ni6ele
ierar=ice din cadrul SC Brodona Product SRL de a le 6alorifica fFrF o #unF
cunoaHtere Hi res+ectare a demersului metodolo%ic, fa+t ce afectea$F
nefa6ora#il eficienGa Hi eficacitatea mana%ementului.
b) Subsistemul decizional
Sistemul deci$ional este com+onenta sistemului mana%erial, calitatea
acestuia fiind deose#it de im+ortanta in acti6itatea de ansam#lu a unei firme.
/
Sistemul deci$ional re+re$intF in esenGa totalitatea deci$iilor ce sunt luate
intr"o unitate.
Deci$iile sunt de o mare 6arietate, ele de+in$Ind in mod s+ecial de +o$iGia
+e care o ocu+a decidentul in firma.
1ata cate6a din deci$iile care sunt luate de catre Adunarea %enerala a
asociatilor si Consiliul de administratie:
#dunarea generala a asociatilor:
'. Ado+tarea #ilantului conta#il si a ra+ortului de %estiune, aferente anului !**!3
!. A+ro#area #u%etului de 6enituri si c=eltuieli +entru anul !**&3
&. A+ro#area strate%iei societatii comerciale +entru +erioada !**!3 !**/.
Consiliul de administratie:
'. A+ro#area structurii or%ani$atorice +entru anul !**&3
!. A+ro#area numarului si structurii socio"+rofesionale a +ersonalului +entru anul
!**&3
&. 1m#unatatirea acti6itatii sectiilor si atelierelor de +roductie +entru reali$area
eficienta a +ro%ramului de fa#ricatie3
-. A+ro#area masurilor de +erfectionare a +re%atirii +rofesionale a +ersonalului3
. A+ro#area rete=nolo%i$arii unor ateliere3
/. A+ro#area noilor criterii de salari$are3
.. Se =otaraste infiintarea unei comisii +entru anali$a cau$elor care au %enerat
unele intreru+eri in +rocesul de +roductie.
$ncadrarea tipologica a deciziilor
%r.
crt
Decizia C1 C2 C3 C& C'
Certa $ncer-
ta
(isc Stra-
tegica
)acti
ca
Cure
-nta
*ni-
crit
Multi-
crit
*ni-
ca
#lea-
toare
+eri
odica
#vizata $nte-
grala
1 Decizia1 , , , , ,
2 Decizia2 , , , , ,
3 Decizia3 , , , , ,
& Decizia& , , , , ,
' Decizia' , , , , ,
- Decizia- , , , , ,
. Decizia. , , , , ,
/ Decizia/ , , , , ,
0 Decizia0 , , , , ,
.
11 Decizia11 , , , , ,
)2)#345) -1 &1 - 21 /1 - - 111 - /1 21 - 111
$ncadrarea deciziilor pe functii ale managementului si functiuni
ale firmei
Decizia functii ale
managementului
functiuni ale firmei 2bs
+v 2 Co # C67 +M
C-D + C +s 86C SC
Decizia1 , ,
Decizia2 , ,
Decizia3 , ,
Decizia& , ,
Decizia' , ,
Decizia- , ,
Decizia. , ,
Decizia/ , ,
Decizia0 , ,
Decizia11 , ,
)2)#345) 21 '1 21 21 11 31 &1
+arametrii calitativi ai deciziilor
Decizia Cerinte de rationalitate
C1 C2 C3 C& C'
Decizia1 , , , , ,
Decizia2 , , , ,
Decizia3 , ,
Decizia& , ,
Decizia' , , , , ,
Decizia- , ,
Decizia. , , ,
Decizia/ , , ,
Decizia0 , , ,
Decizia11, , , , ,
)otal45) -1 111 111 '1 21
8
c) Subsistemul informa!ional
Kn +re$entarea acestui su#sistem se au Jn 6edere +rinci+alele
cate%orii de informaGii, flu2uri Hi circuite informaGionale, +recum Hi
documentele s+ecifice utili$ate dar Hi caracteri$area mi>loacelor de
caracteri$are a informaGiilor.
Ca e2em+lu, se +re$intF acti6itFGile financiar"conata#ile su# forma
documentelor ela#orate de com+artimentele financiar"conata#ilitate Hi lista
documentelor care se Jndosaria$F Jn com+artimentele financiar"conta#ilitate:
Nr.
Crt.
Denumirea documentului ela#orat Ti+ul documentului
ti+i$at(neti+i$at
' Ordin de +latF Ti+i$at
! A6i$ de e2+ediGie Ti+i$at
& Bon de consum Ti+i$at
- BalanGa de 6erificare Ti+i$at
BilanGul Ti+i$at
/ Comanda Ti+i$at
Lista documentelor care se Jndosaria$F Jn com+artimentele
financiar"conta#ilitate:
Nr.
Crt.
Denumire document ela#orat Ti+ul documentului
Ti+i$at(neti+i$at
' 9actura ti+i$at
! C=itanGa ti+i$at
& 72trasul de cont ti+i$at
- Nota de intrare"rece+Gie ti+i$at
Stat de +latF ti+i$at
/ Re%istrul de casF ti+i$at
. Lista de a6ans ti+i$at
Kn 6ederea reali$Frii o#iecti6elor +e care Hi le +ro+une acest studiu, se
im+une reali$area su# forma unor dia%rame ori$ontale a circuitelor
informaGionale ma>ore. Se 6a reali$a re+re$entarea %raficF a urmFtoarelor
documente: state de +latF, ordine de +latF, re%istrul de casF.
2rdinul de plat9 se JntocmeHte Jn trei e2em+lare de cFtre financiar cu
oca$ia unui ordin dat #Fncii +entru decontare.
)
CirculF la financiar Hi la #ancF. Cotorul rFmIne la financiar +entru
Jntocmirea >urnalului de casF, celelalte douF e2em+lare mer% la #ancF +entru
e2ecutarea ordinului.
(egistrul de cas9 se JntocmeHte $ilnic +entru e6idenGierea numerarului.
Se JntocmeHte Jn douF e2em+lare de casierie.
CirculF la:
- casierie unde se ar=i6ea$F cotorul3
- financiar"conta#ilitate +entru Jntocmirea notelor de
conta#ilitate3
- la staGia de calcul +entru reali$area centrali$atoarelor.
Se ar=i6ea$F la financiar.
Citan!a A se JntocmeHte cu oca$ia unei decontFri #FneHti de cFtre
casierie, Jn trei e2em+lare.
CirculF la casierie Hi la +lFtitor. Un e2em+lar rFmJne la casierie,
ori%inalul rFmIne la +lFtitor, iar al treilea e2em+lar mer%e la financiar +entru
Jntocmirea re%istrului de casF.
Se ar=i6ea$F la financiar.
d) Subsistemul organizatoric
Su#sistemul or%ani$atoric se %aseste su# forma com+onentelor
+rocesuale si structurale.
La ni6el de com+artimente nu sunt delimitate suficient atri#utiile,
res+onsa#ilitatile si com+etentele, in tim+ ce +osturile dis+un, in linii
%enerale, de sarcini, res+onsa#ilitatii si com+etente, c=iar daca definirea lor
este uneori am#i%ua.
Or%ani$area structurala este e6identiata in documentele de formali$are
a structurii or%ani$atorice, res+ecti6 re%ulamentul de or%ani$are si
functionare, or%ani%rama si fisele de +ost.
Re%ulamentul de or%ani$are si functionare este reali$at du+a un model
mai 6ec=i si este incom+let.
9isele de +ost sunt ela#orate, atat +entru mana%eri, cat si +entru
e2ecutanti, du+a modelul clasic:
Postul:
Po$itia :marca;:
Com+artimentul:
Cerinte:
" studii
" alte cerinte s+ecifice
'*
Relatii:
" ierar=ice
" functionale
" de cola#orare
" de re+re$entare
Atri#utii, lucrari, sarcini
Limite de com+etenta
Res+onsa#ilitati
La aceste cate%orii de documente, se adau%a si Statutul si Contractul
de Societate care e6identia$a anumite as+ecte ale or%ani$arii +rocesuale si
structurale, in +rinci+al +entru Leta>ul8 su+erior al confi%uratiei structurale a
firmei.
Nr.
Crt.
Personal Numar
' Total +ersonal, din care: /*
! " +ersonal de mana%ement -
& " +ersonal de e2ecutie /
- " muncitori
" direct +roducti6i
" indirect +roducti6i
*
-

1.2 $dentificarea si interpretarea simptomelor semnificative


1.2.1 #naliza viabilitatii economice
1.2.1.1 #naliza poten!ialului intern
7ficienGa economicF a unei Jntre+rinderi de+inde Jn mare mFsurF de
6olumul, structura Hi eficienGa utili$Frii resurselor materiale, financiare Hi
umane. Kn continuare anali$Fm 6olumul, structura Hi eficenGa utili$Frii
resurselor umane ale Jntre+rinderii.
Kn inter6alul de tim+ anali$at, numFrul de +ersonal a Jnre%istrat o
scFdere de +ersoane :de la / la /* salariaGi;. ScFderea numFrului de
+ersonal s"a datorat restrIn%erii 6olumului de acti6itate al Jntre+rinderii, care
la rIndul sFu a fost influenGatF de restricGiile mediului concurential.
''
Structural num9rul mediu de personal a Jnre%istrat urmFtoarea
situaGie:
Ta#elul '.! Structura numFrului mediu de +ersonal
Nr.
Crt.
Cate%orii de +ersonal
Reali$Fri
!**! !**&
' ?uncitori direct +roducti6i -. -
!
?uncitori indirect
Producti6i
8
& Total muncitori :'M!; *
- Personal T7SA '* '*
Total +ersonal / /*
Din +unct de 6edere cantitati6, se constatF modificFri nesemnificati6e
de +ersonal, reducerea numFrului acestuia cu +ersoane, de la / la /*3
situaGia fiind >ustificatF de menGinerea relati6 constantF a 6olumului
+roducGiei.
Din +unct de 6edere structural, +onderea cea mai ridicatF o au
muncitorii :8-,/'E Jn !**! si 8&,&&E Jn !**&;, iar Jn cadrul acestora
muncitorii direct +roducti6i. Personalul T7SA are o e6olutie usor
crescatoare de la ',&8E in !**! la '/,//E in !**&, mentinandu"se totusi la
un ni6el acce+ta#il +entru firma.
Din punct de vedere al eficien!ei utiliz9rii resurselor umane, cel
mai im+ortant indicator este +roducti6itatea muncii, aceasta fiind anali$atF
mai nuanGat, datoritF com+le2itFGii sale, factorii ce o influenGea$F Hi
im+licaGiile deose#ite asu+ra stFrii Hi dinamicii economice a Jntre+rinderii.
DacF se ia Jn considerare formula clasicF de determinare a
+roducti6itFGii, res+ecti6 NOCa(Ns, +ot fi identificaGi di6erHi factori ce
concurF la modificarea ni6elului acesteia.
Pf
Ca
?f
Pf
Ns
?f
Ns
Ca
N x x = =
unde:
" Ca A cifra de afaceri3
" Ns A numFrul de salariaGi3
" ?f A mi>loace fi2e3
" Pf A +roducGia marfF fa#ricatF3
" ?
f
(N
s
A %radul de Jn$estrare te=nicF a muncii3
'!
" P
f
(?
f
A randamentul mi>loacelor fi2e :+roducGia marfF o#GinutF la '
leu mi>loace fi2e;3
" C
a
(P
f
A %radul de 6alorificare :de 6In$are; a +roducGiei fa#ricate.
Pentru uHurarea calculelor se 6a folosi ta#elul urmFtor:
Ta#elul '.& SituaGia indicatorilor economici
Nr.
Crt.
1ndicatori Reali$Fri
!**! !**&
' Cifra de afaceri :mii lei; !.8/./8* -.!.8!
! NumFr de +ersonal / /*
& ?i>loace fi2e :mii lei; '.'''.-8* '.8./.&
-
ProducGia marfF fa#ricatF :mii
lei;
!.8/./8* -.!.8!

@radul de Jn$estrare te=nicF a


muncii :lei(sal.;
'..*)*,/) &'.!.!,8
/ Randamentul mi>loacelor fi2e !,&& !,!.
.
@radul de 6alorificare a
+roducGiei
' '
8 Producti6itatea muncii :lei(sal.; &)..),*8 .*.)!/,&.
QN
!**&(!**!
ON
!**&
A N
!**!
O.*.)!/,&. A &)..),*8O &'.'&',!) lei(sal.
DiferenGele s"au datorat:
a; modificFrii %radului de Jn$estrare te=nicF a muncii:
Q
Ns
Mf
!**&(!**!
O
=

!**!
!**!
!**!
!**!
!**!
!**!
!**&
!**&
Qf
Ca
x
Mf
Qf
x
Ns
Mf
Ns
Mf
O:&'.!.!,8 A '..*)*,/);R !,&&R'O M&&.*-&,8* lei
#; modificFrii randamentului mi>loacelor fi2e:
Q
Mf
Qf
!**&(!**!
O
=

!**!
!**!
!**!
!**!
!**&
!**&
!**&
!**&
Qf
Ca
x
Mf
Qf
Mf
Qf
x
Ns
Mf
O&'.!.!,8R:!,!. A !,&&;R'O "'.8./,& lei
c; modificFrii %radului de 6alorificare a +roducGiei fa#ricate:
Q
Qf
Ca
!**&(!**!
O
=

!**!
!**!
!**&
!**&
!**&
!**&
!**&
!**&
Qf
Ca
Qf
Ca
x
Mf
Qf
x
Ns
Mf
O&'.!.!,8R!,!.R:'"';O * lei
'&
Din anali$a efectuatF mai sus re$ultF cF, in anul !**& fata de anul
!**!, factorii au influentat in sensuri diferite +roducti6itatea muncii.
Astfel %radul de in$estrare te=nica a muncii a a6ut o influenta +o$iti6a
asu+ra +roducti6itatii muncii ducand la cresterea acesteia cu &&.*-&,8* lei,
situatie e2+licata +rin reducerea numarului de salariati, dar si +rin cresterea
mi>loacelor fi2e din dotarea intre+rinderii.
Randamentul mi>loacelor fi2e a a6ut o influenta ne%ati6a deoarece
mi>loacele fi2e au crescut mai re+ede decat +roductia marfa fa#ricata. Acest
lucru se +oate datora ac=i$itionarii de utila>e noi in anul res+ecti6 si acestea
nu au a>uns la ca+acitatea ma2ima +ro%ramata imediat si(sau nici nu au fost
+use in functiune de la ince+utul anului.
@radul de 6alorificare a +roductiei nu a a6ut nici o influenta asu+ra
+roducti6itatii muncii deoarece +roductie marfa fa#ricata a fost 6anduta in
intre%ine, nee2istand stocuri.
Pentru e6idenGierea eficienGei utili$Frii resurselor umane Hi a eficienGei
Jntre+rinderii, Jn %eneral, se +ot folosi unele corela!ii "ntre principalii
indicatori.
DouF dintre acestea sunt de ordin cantitati6:
1
Ca
S1
9s
3
1
9s
S1
Ns
3
unde: 1
Ca
A indicele cifrei de afaceri3
1
9s
A indicele fondului de salarii3
1
Ns
A indicele numFrului de salariaGi.
A treia corelaGie este de ordin calitati6 Hi e2+rimF ra+orturile dintre doi
im+ortanGi indicatori de eficienGF A +roducti6itatea muncii Hi salariul mediu:
1
N
S1
S
3
unde: 1
N
A indicele +roducti6itFGii muncii3
1
S
A indicele salariului mediu.
Kn ta#elul urmFtor +re$entFm indicii res+ecti6i:
Ta#elul '.- 1ndici de eficienGF
Nr.
Crt.
1ndici
!**&(!**!
:E;
' 1ndicele cifrei de afaceri '/-,!
! 1ndicele fondului de salarii !*!,!
& 1ndicele numFrului de salariaGi )!,&
- 1ndicele +roducti6itFGii muncii '/-,!
1ndicele salariului mediu !*!,!
'-
Du+F cum se +oate o#ser6a din Ta#elul '.- nu se res+ectF decIt +arGial
corelaGiile:
" indicele cifrei de afaceri este mai mic decIt indicele fondului de
salarii :1
Ca
T1
9s
, corelaGie neres+ectatF;3
" indicele fondului de salarii este mai mare decIt indicele numFrului
de salariaGi :1
9s
S1
Ns
, corelaGie res+ectatF;3
" indicele +roducti6itFGii muncii este mai mic decIt indicele
salariului mediu :1
N
T1
S
, corelaGie neres+ectatF;.
CreHterea salariului mediu Jntr"un ritm mai ra+id decIt +roducti6itatea
muncii re+re$intF un as+ect nefa6ora#il, situaGia Jn cau$F determinF creHterea
c=eltuielilor cu salariile, fFrF ca aceasta sF fie corelatF Jn totalitate cu ni6elul
+roducti6itFGii muncii, ceea ce conduce la scFderea +rofitului din e2+loatare.
CreHterea +roducti6itFGii muncii in acelasi ritm cu cifra de afaceri
:1
N
O'/-,!E, 1
Ca
O'/-,!E; atestF cF Jntre%ul s+or de cifrF de afaceri s"a
o#Ginut +e cale intensi6F :+e seama +roducti6itFGii muncii;.
#%#3$:# +2)7%;$#3*3*$ M#)7($#3 necesitF anali$a
eficienGei celor douF cate%orii de acti6e A fi2e Hi circulante.
7ficien!a mi<loacelor fi=e se determinF, Jn +rinci+al, +rin indicatorii:
" cifra de afaceri la '*** lei mi>loace fi2e3
" +rofitul la '*** lei mi>loace fi2e.
Ni6elul acestor indicatori Jn inter6alul anali$at este:
Ta#elul '. Anali$a eficienGei mi>loacelor fi2e
Nr.
Crt.
1ndicatori Reali$at
!**! !**&
'
Cifra de afaceri la '*** lei mi>loace
fi2e
!.&!.,!- !.!/.,).
! Profitul la '*** lei mi>loace fi2e 8&/,)/ '),!&
&
1ndicele %radului de Jn$estrare te=nicF
a muncii
" '8!,)8
- 1ndicele +roducti6itFGii muncii " '/-,!
Utili$area eficientF a mi>loacelor fi2e im+une, de asemenea,
res+ectarea urmFtoarei corelaGii: 1
N
U1
@1
, du+F cum se +oate 6edea aceastF
corelaGie nu este res+ectatF, ceea ce denotF ineficienGa utili$Frii mi>loacelor
fi2e.
'
Cifra de afaceri la '*** lei mi>loace fi2e are o tendinGF descendentF, Jn
tim+ ce +rofitul la '*** lei mi>loace fi2e +re$intF aceeasi e6oluGie
descendenta.
#naliza activelor circulante se a2ea$F Jn s+ecial +e anali$a stocurilor
Hi eficienGa utili$Frii acestora cu a>utorul 6ite$ei de rotaGie Hi durata
recu+erFrii creanGelor.
Kn cate%oria stocurilor de acti6e circulante se includ:
" stocuri de materii +rime Hi materiale3
" stocuri de +roduse Jn curs de reali$are3
" stocuri de +roduse finite Hi semifa#ricate.
76oluGia acestora Jn +erioada anali$atF se +re$intF Jn ta#elul urmFtor:
Ta#elul './ Stocuri de acti6e circulante
Nr.
Crt.
1ndicator Ni6el Jnre%istrat
!**! !**&
'
Stocuri materii +rime Hi materiale
:mii lei;
" "
!
Stocuri +roduse Jn curs de reali$are
:mii lei;
" "
&
Stocuri +roduse finite Hi semifa#ricate
:mii lei;
" ..-/8
TOTAL " ..-/8
Du+a cum se +oate o#ser6a firma nu inre%istrea$a stocuri decat in
situatii deose#ite, deoarece firma lucrea$a +e #a$a de comen$i.
Anali$a eficienGei acti6elor circulante se reali$ea$F Jn +rinci+al +rin
intermediul urmFtorilor indicatori:
" rotaGia stocurilor :numFr de rotaGii; A Nr3
" durata unei rotaGii A D3
" durata recu+erFrii creanGelor A Drc.
1ndicatorii se 6or calcula cu a>utorul urmFtoarelor formule:
Ac
Ca
Nr =
Ca
Ac
D
R &/*
=
Ca
Creante
Drc
R &/*
=
'/
unde: Ca A cifra de afaceri3
Ac A acti6e circulante.
Ta#elul urmFtor +re$intF 6aloarea acestor indicatori Jnre%istratF Jn
+erioada de anali$F:
Ta#elul '.. 1ndicatorii eficienGei utili$Frii acti6elor circulante
Nr.
Crt.
1ndicatori U?
Reali$Fri
!**! !**&
' NumFr de rotaGii Nr. !,./ !,8
! Durata unei rotaGii Vile '.& '!/
& Durata recu+erFrii creanGelor Vile '! 8'
1nteresul oricFrei Jntre+rinderi este de a a6ea o rotaGie a stocurilor cIt
mai ra+idF +osi#il, se +oate a+recia cF la SC Brodona Product SRL a6em o
situaGie nefa6ora#ilF deoarece numFrul de $ile Jn care stocurile reali$ea$F o
rotaGie com+letF este de +este '** de $ile.
Kn ceea ce +ri6eHte recu+erarea creanGelor 6alorile sunt +este cele
considerate normale :Jntre * Hi &* de $ile;, la SC Brodona Product SRL
acestea Jnre%istrInd 6alorile de '! $ile in !**! si 8' $ile in !**&.
Reducerea numarului de $ile in care sunt recu+erate creantele re+re$inta un
as+ect fa6ora#il, +remisa a im#unatatirii acti6itatii firmei, ca urmare a
creHterii mai ra+ide a cifrei de afaceri fata de creante.
1.2.1.2 #naliza celtuielilor
Un as+ect im+ortant al eficienGei Jntre+rinderii, a#ordatF +rin +risma
indicatorilor de eforturi, Jl constituie costurile. Anali$a 6olumului, structurii
Hi dinamicii c=eltuielilor re+re$intF o +arte a anali$ei"dia%nostic, fFrF de care
nu se +oate trece mai de+arte, la anali$a re$ultatelor Hi +erformanGelor
Jntre+rinderii.
'.
Kn ta#elul urmFtor +re$entFm e6oluGia costurilor Jn +erioada anali$at:
Ta#elul '.8 Princi+alele cate%orii de c=eltuieli
Nr.
Crt.
Cate%orii de c=eltuieli
U?
Reali$Fri
!**! !**&
' C=eltuieli materiale ?ii lei !!8.*/* .-.&&&
! C=eltuieli cu +ersonalul ?ii lei '.!/!.8&* !...-).
&
C=eltuieli cu amorti$Fri, reclamF
Hi +ro6i$ioane
?ii lei /'../ '--.!.
-
1m+o$ite, ta2e Hi 6FrsFminte
asimilate
?ii lei -&.'/& ''.)'.

TOTAL CC7LTU17L1 D7
7BPLOATAR7
?ii lei '...).8' -.!*)..*
/ CC7LTU17L1 91NANC1AR7 ?ii lei '!.)'! !..-'-
.
CC7LTU17L1
7BC7PW1ONAL7
?ii lei " "
8 TOTAL CC7LTU17L1 ?ii lei '..)!../& -.!&..'')
Pe ansam#lul Jntre+rinderii se constatF o tendinGF de creHtere a
c=eltuielilor totale :!&/,&E Jn +erioada !**!"!**&;.
Anali$a structuralF a c=eltuielilor totale rele6F urmFtoarele as+ecte:
" Ponderea c=eltuielilor de e2+loatare Jn total c=eltuieli a Jnre%istrat o
usoara crestere Jn anul !**& faGF de !**! :de la )),!8E Jn !**! la )),&E Jn
!**&;. Kn cadrul acestei cate%orii +onderea cea mai mare o au c=eltuielile cu
+ersonalul de6ansand c=eltuielile materiale fiind s+ecific firmelor de
confectii, +onderea c=eltuielilor cu +ersonalul in total c=eltuieli de
e2+loatare a inre%istrat o scadere de la .*,)E, in !**!, la /*,.E, in !**&.
Acest fa+t s"a datorat reducerii de +ersonal3
" C=eltuielile financiare au Jnre%istrat o scFdere Jn totalul c=eltuielilor
:*,.!E Jn !**!, *,/E Jn !**&;. Ceea ce denotF +olitica Jntre+rinderii de a
e6ita Jm+rumuturile, in6estiGiile reali$Indu"se din fondurile +ro+rii.
Un interes deose#it Jl +re$intF ratele de eficienGF a c=eltuielilor. Kn
ta#elul '.) sunt +re$entate 6alorile acestor rate.
Ratele de eficienGF a c=eltuielilor se calculea$F du+F formula:
'*** x
Ca
Ch
R
i
Ch =
unde: R
C=
A c=eltuielile la '*** lei cifrF de afaceri3
'8
C=
i
A c=eltuielile materiale, cu +ersonalul sau totale3
Ca A cifra de afaceri.
Ta#elul '.) Ratele de eficienGF a c=eltuielilor
Nr.
Crt.
1ndicatori
U?
Reali$Fri
!**! !**&
'
Rata c=eltuielilor materiale la
'*** lei cifrF de afaceri
Lei 88,'. '&-,)/
!
Rata c=eltuielilor cu +ersonalul la
'*** lei cifrF de afaceri
Lei -88,!' /**,).
&
Rata c=eltuielilor totale la '*** lei
cifrF de afaceri
Lei /)&,*. )),//
Se o#ser6F o JnrFutFGire a ni6elului c=eltuielilor la '*** lei cifrF de
afaceri, situaGie %eneratF, Jn +rinci+al, de creHterea mai ra+idF a c=eltuielilor
faGF de cifra de afaceri.
SituaGia +oate fi a+reciatF ca normalF, Jn sensul cF +ermite o#Ginerea
de +rofit Jn fiecare din anii anali$aGi :ratele se situea$F su# cifra de '*** lei,
+este aceastF 6aloare Jnre%istrIndu"se +ierderi;. Dinamica acestor indicatori
reflectF mutaGiile +roduse Jn situaGia economico"financiarF a firmei Hi Jn
mediul am#iant Jn care aceasta acGionea$F.
Un indicator im+ortant +entru anali$a eficienGei c=eltuielilor corelate
cu cifra de afaceri Jl re+re$intF coeficientul +Ir%=iei de e2+loatare, calculat
cu formula:
*
*
'
(
(
Ca Ca
P P
K

=
unde: 0
'
A coeficientul +Ir%=iei de e2+loatare3
P
*
A +rofitul Jn anul de #a$F3
QP A modificarea +rofitului :P' A P*;3
Ca
*
, QCa A cifra de afaceri Jn +erioada de #a$F, res+ecti6,
modificarea cifrei de afaceri :Ca' A Ca*;.
Pentru inter6alul de tim+ anali$at, situaGia este urmFtoarea:
)&8 , *
/8* . 8/ . !
)*! . //8 . '
!) . )&*
)&/ . /&
!**! ( !**& =

= K
')
Kn +erioada !**! A !**& creHterea cifrei de afaceri cu 'E a determinat
reducerea +rofitului cu "*,)&8E, situaGie nefa6ora#ilF din +unct de 6edere
economic.
1.2.1.3 #naliza rentabilit9!ii
Anali$a renta#ilitFGii se reali$ea$F cu a>utorul ratelor renta#ilitFGii,
im+ortanGi indicatori de eficienGF economicF :indicatori calitati6i;.
Pentru a ilustra tendinGele Jnre%istrate de SC Brodona Product SRL Jn
domeniul eficienGei :renta#ilitFGii; +re$entFm urmFtorul ta#el:
Ta#elul '.'* 1ndicatori de renta#ilitate
" E "
Nr.
Crt.
1ndicatori Reali$Fri
!**! !**&
' Rata renta#ilitFGii costurilor :Rc; ',8) 8,/
! Rata renta#ilitFGii 6eniturilor :R6; &,)/ 8,/*
& Rata renta#ilitFGii fondurilor a6ansate :Ra; -,8' ,'
- Rata renta#ilitFGii economice :Re; '.&,!& --,&&
Rata renta#ilitFGii financiare :Rf; '/,/& &,*'
Pentru calcularea ratelor de renta#ilitate s"au folosit urmFtoarele
formule:
'**
+roductie de Costuri
#rut Profit
Rc x =
'**
afaceri de Cifra
#rut Profit
R6 x =
'**
totale Acti6e
#rut Profit
Ra x =
'**
+ermanent Ca+ital
#rut Profit
Re x =
'**
+ro+rii Ca+italuri
net Profit
Rf x =
1nformaGiile din ta#elul '.'* atestF o situaGie +o$iti6F din +unct de
6edere economic, Jn sensul cF Jntre+rinderea a Jnre%istrat +rofit Jn fiecare din
anii inter6alului de tim+ in6esti%at.
Ratele de renta#ilitate e2+rimF diferit interesele economice ale
+rinci+alilor staXe=olderi. 1n6estitorii :statul, #Fncile, c=iar unele
Jntre+rinderi; urmFresc Jn mod s+ecial ratele renta#ilitFGii e2+rimate Jn
funcGie de ca+italul a6ansat sau ocu+at, Jn tim+ ce mana%erii, acGionarii Hi
sindicatele urmFresc Jn mod s+ecial ratele renta#ilitFGii fondurilor
consumate.
!*
Kntre+rinderea JHi demonstrea$F +otenGialul de 6ia#ilitate economicF
o#GinInd +rofit Hi Jnre%istrInd o dinamicF +o$iti6F.
1.2.1.& #naliza patrimonial9
Anali$a +atrimoniului Jntre+rinderii necesitF atIt anali$a structurii
acestuia, cIt Hi anali$a funcGionalF a situaGiei financiar"+atrimoniale.
Deoarece anali$a funcGionalF a situaGiei financiar"+atrimoniale are im+licaGii
mult mai directe asu+ra eficienGei Jntre+rinderii ne 6om referi Jn continuare
la acest as+ect.
Anali$a funcGionalF a situaGiei +atrimoniale este centratF +e fondul de
rulment Hi necesarul de fond de rulment.
9ondul de rulment se calculea$F du+F urmFtoarea formulF:
e imo#ili$at Acti6e " +ermanent Ca+ital 9R =
Ne6oia de fond de rulment se calculea$F Hi ea du+F formula:
ciclice le o+eratiuni de %enerate Resursele " finantare de Ne6oile N9R =
Pentru anali$a fondului de rulment Hi a necesarului de fond de rulment
se 6a utili$a ta#elul urmFtor:
Ta#elul '.'' 1ndicatori +ri6ind fondul de rulment
"mii lei"
Nr.
Crt.
1ndicatori t"' t
' Ca+ital +ermanent &/.)8- 8!/.!.&
! Acti6e imo#ili$ate '.'''.-8* '.8./.&8
& 9ond de rulment ".-.-)/ "'.**.''!
- Ne6oia de fond de rulment ./.-*& "-*.&.
-.' Acti6e circulante :fara
dis+oni#ilitati;, din care se scad:
8)..!!. )).)!)
a Pro6i$ioane +entru riscuri si
c=eltuieli
" "
# Datorii +e termen scurt 8!*.8.- '.**.&*-
Tre$oreria neta "/*.8)) "*)..&.
9ondul de rulment ne%ati6 +e Jntrea%a +erioadF anali$atF re+re$intF un
deficit de lic=iditFGi.
Din ta#elul '.'' re$ultF cF, Jntre+rinderea a Jnre%istrat o situaGie
nefa6ora#ilF +e ansam#lul +erioadei de anali$F, Jnre%istrIndu"se o tre$orerie
!'
netF ne%ati6a. Tre$oreria netF ne%ati6a re+re$intF un deficit monetar al
e2erciGiului financiar, fiind inre%istrat ca urmare a unei acti6itFGi mai +utin
renta#ile.
Deoarece fondul de rulment se utili$ea$F +entru aco+erirea +arGialF a
acti6elor circulante :Jn s+ecial stocurile;, 6om calcula urmFtoarele douF rate
calculate astfel:
'**
circulante Acti6e
rulment de 9ondul
circulant i ca+italulu a finantare de Rata x =
'**
Stocuri
rulment de 9ondul
stocurilor a aco+erire de Rata x =
Pre$entFm Jn ta#elul urmFtor 6alorile Jnre%istrate de aceste douF rate:
Ta#elul '.'! 1ndicatori financiari
" E "
Nr.
Crt.
1ndicatori
!**! !**&
'
Rata de finanGare a ca+italului
circulant
"-/,*) ".*,&&
! Rata de aco+erire a stocurilor " "
Deoarece firma isi desfasoara acti6itatea in domeniul confectiilor,
neinre%istrand stocuri, nu are sens calcularea ratei de aco+erire a stocurilor
in +erioada anali$ata.
Deoarece firma lucrea$a in mare +arte in sistem lo=n, este normal
inre%istrarea unei rate de finantare a ca+italului circulant ne%ati6a, deoarece
se lucrea$a cu materii +rime furni$ate de clienti.
Sol6a#ilitatea Hi ca+acitatea de +latF a Jntre+rinderii re+re$intF
+ro+rietatea ca+italului de a se transforma Jn #ani. Kn acest sens se +ot utili$a
urmFtorii indicatori:
a; lic=iditatea +atrimonialF este su+raunitarF in anul !**!, ceea ce
+ermite Jntre+rinderii sF se situe$e Jntr"un %rad cores+un$Ftor de si%uranGF
+entru acordarea de noi credite, iar in anul !**& se inre%istrea$a o lic=iditate
+atrimoniala su#unitara, fa+t ce denota o inrautatire a acti6itatii firmei din
+unct de 6edere al lic=iditatilor dis+oni#ile +entru in6estitii3
#; sol6a#ilitatea +atrimonialF +re$intF 6alori mai mari de *E :'!E
Jn !**! si ))E Jn !**&;, situaGie a+reciatF ca fiind normalF din +unct de
6edere economic3
!!
c; %radul de asi%urare a Jntre+rinderii cu dis+oni#ilitFGi #FneHti,
calculat ca ra+ort Jntre dis+oni#ilitFGile #FneHti Hi acti6ele circulante totale,
+re$intF urmFtoarele 6alori: Jn !**! de !8,*'E si &,.*E Jn !**&. O situaGie
normalF se Jnre%istrea$F atunci cInd indicatorul are 6alori cu+rinse Jntre &E
Hi E, asi%urIndu"se astfel necesarul $ilnic curent de +lFGi normale,
imediate, ale Jntre+rinderii. Ni6elul mai ridicat de E Jnre%istrat nu tre#uie
sF im+unF ado+tarea unor mFsuri de corecGie. Un ni6el mai scF$ut re+re$intF
un semnal de alarmF Jn ceea ce +ri6eHte ritmul JncasFrilor :Jn sensul
accelerFrii acestora;.
1.2.2 #naliza viabilitatii manageriale
1.2.2.1 Sistemul metodologic
La ni6elul SC Brodona Product SRL Hi al com+onentelor structurale
ale acesteia se folosesc inte%ral sau +arGial unele metode Hi te=nici
mana%eriale, care facilitea$F +rocesele de mana%ement.
Anali$Ind instrumentarul mana%erial folosit reies cIte6a as+ecte
im+ortante, du+F cum urmea$F:
a; Utili$area unui numFr redus de metode Hi te=nici de mana%ement Jn
+ractica cotidianF, cele mai utili$ate fiind:
" metoda >edin!ei, lar% rFs+InditF Jn cadrul Jntre+rinderii, su# forma
deci$iilor de informare, deci$ionale sau etero%ene, ma>oritatea deci$iilor
luIndu"se Jn cadrul HedinGelor3
" metoda deleg9rii, folositF de mana%erii situaGi +e diferite ni6eluri
ierar=ice, utili$atF +entru re$ol6area unor +ro#leme de ser6iciu3
" metoda diagnostic9rii, su# forma anali$elor economico"financiare
reali$ate la solicitarea directorului %eneral, a directorilor e2ecuti6i sau a
Consiliului de AdministraGie3
" lista de obiective3
" tabloul de bord, su# forma unor indicatori, +reci$Indu"se ni6elul
+re6i$ionat, reali$at Hi diferenGele constatate3
" managementul prin obiective >i managementul prin bugete
concreti$ate Jn o#iecti6e deri6ate din +ro%ramul de +roducGie, res+ecti6 +rin
#u%etul de 6enituri Hi c=eltuieli ela#orat la ni6el de Jntre+rindere, dar Hi
#u%ete ela#orate la ni6elul +rinci+alelor su#di6i$iuni or%ani$atorice.
#; ?etodele Hi te=nicile mana%eriale folosite Jn cadrul Jntre+rinderii nu
sunt structurate Jn eta+e Hi fa$e, fiecare cu un conGinut s+ecific, +re6F$ut de
HtiinGa mana%ementului, acest lucru diminuInd efectele o#Ginute +rin
!&
a+licarea instrumentarului mana%erial. 72ce+Gie fFcInd mana%ementul +rin
#u%ete Hi ta#loul de #ord, acestea cores+und cerinGelor HtiinGei
mana%ementului.
Cau$ele care +ro6oacF aceastF situaGie sunt atIt de ordin o#iecti6
:insta#ilitatea mediului am#iant, li+sa unei strate%ii clare Jn domeniu, cri$a
economicF Hi financiarF cu care se confruntF economia romIneascF;, cIt Hi
de ordin su#iecti6 :mentalitatea conform cFreia re$ol6area unor +ro#leme
necesitF a+elarea unui conducFtor de ni6el su+erior, insuficienta utili$are a
instrumentarului mana%erial;.
1.2.2.2 Sistemul decizional
Deci$iile ado+tate de Adunarea @eneralF a Asociatilor Hi Consiliului
de administraGie se referF la ma>oritatea com+onentelor +rocesuale Hi
structurale ale firmei.
Deci$iile sunt orientate cu +redilecGie +entru o +o$iGionare mai #unF a
Jntre+rinderii Jn mediul concurenGial.
Caracteri$Ind deci$iile din +unct de 6edere ti+olo%ic, re$ultF e2istenGa
unei +onderi ridicate a deci$iilor:
a; dup9 orizont de timp >i implica!ii asupra firmei:
" tactice, ori$ontul de tim+ nu de+FHeHte decIt oca$ional un an,
ma>oritatea deci$iilor3
" strate%ice, foarte +uGine deci$ii.
#; dup9 natura variabilelor implicate:
" certe, ma>oritatea deci$iilor3
" incerte, un numFr mai redus.
c; dup9 num9rul de criterii decizionale:
" deci$iile sunt Jn e2clusi6itate multicriteriale deoarece +ro#lemele
deci$ionale sunt a#ordate Jn conte2tul mediului am#iant naGional.
d; dup9 frecven!a adopt9rii:
" aleatorii, ma>oritatea deci$iilor :+entru eHalonul su+erior;3
" +eriodice, un numFr mai restrIns :+entru eHalonul su+erior;.
e; dup9 amploarea decidentului:
" de %ru+, +entru toate deci$iile anali$ate.
Deci$iile anali$ate au fost:
a; Pentru #dunarea ?eneral9 a #sociatilor:
" Ado+tarea #ilanGului conta#il Hi a contului de +rofit Hi +ierderi3
" A+ro#area #u%etului de 6enituri Hi c=eltuieli3
" A+ro#area strate%iei societFGii comerciale3
" A+ro#area reali$Frii de alianGe strate%ice.
!-
#; Pentru Consiliul de #dministra!ie:
" A+ro#F structura or%ani$atoricF3
" A+ro#F numFrul Hi structura +ersonalului3
" A+ro#F modificarea salariilor3
" A+ro#F rete=nolo%i$area secGiei de +om+e Hi armFturi.
Deci$iile anali$ate res+ectF din +unct de 6edere calitati6 cerinGele de
fundamentare HtiinGificF :6alorificF informaGii rele6ante, transmise o+erati6
Hi Jn cantitatea solicitatF de decident;, LJm+uternicirea8 deci$iei :deci$ia este
ado+tatF de cFtre +ersoana sau %ru+ul cFruia Ji este circumscrisF com+etenGa
necesarF;, inte%rarea deci$iei Jn ansam#lul deci$iilor microeconomice
:deci$iile contri#uie la reali$area o#iecti6elor din strate%ia Hi #u%etul de
6enituri Hi c=eltuieli al Jntre+rinderii;, o+ortunitatea deci$iei :deci$iile sunt
luate Jn inter6alul de tim+ o+tim;, formularea cores+un$Ftoare a deci$iei.
1.2.2.3 Sistemul informa!ional
Sistemul informaGional asi%urF informaGiile necesare fundamentFrii
deci$iilor, dar Hi fundamentarea acGiunilor necesare +entru a+licarea
deci$iilor.
Anali$a sistemului informaGional cu+rinde:
a) informa!iile veiculate "n sistem
1nformaGiile care circulF +rin flu2urile Hi circuitele informaGionale sunt
di6erse Hi foarte 6ariate, acest lucru necesitInd o mulGime de documente
informaGionale. Nu toate informaGiile sunt 6alorificate Jn +rocese deci$ionale
Hi acGionale, ceea ce im+licF a+ariGia unor deficienGe cum ar fi redundanGa sau
su+raJncFrcarea circuitelor informaGionale.
b) flu=urile >i ciruitele informa!ionale
Traseul +e care circulF documentele informaGionale este reflectat Jn
circuitele Hi flu2urile informaGionale. Acestea nu sunt conturate +e
com+artimente, ci la ni6el de document.
9lu2urile Hi circuitele informaGionale se re%Fsesc Jn Re%ulamentul de
Or%ani$are Hi 9uncGionare al Jntre+rinderii.
c) procedurile informa!ionale
Acestea sunt +reci$ate Jn cadrul Re%ulamentului de Or%ani$are Hi
9uncGionare su# forma unor +roceduri de cule%ere, Jnre%istrare, transmitere
Hi +relucrare a informaGiilor.
!
d) mi<loacele de tratare a informa!iilor.
Acestea sunt atIt manuale, dar Hi automati$ate, cele din urmF tind sF
ai#F o +ondere din ce Jn ce mai mare, facilitInd transmiterea informaGiilor
cFtre decidenGi sau e2ecutanGi Jn tim+ util.
Kn +re$ent e2istF a+licaGii informatice +entru +roducGie, a+ro6i$ionare"
stocuri, conta#ilitate Hi salari$are. Sistemele informatice +entru +roducGie,
a+ro6i$ionare"stocuri Hi conta#ilitate sunt conectate Jntre ele +rintr"o reGea
1B?, acest lucru determinInd creHterea eficienGei sistemului informaGional.
Preocu+area mana%ementului su+erior +entru informati$area
acti6itFGilor Jntre+rinderii Hi dotarea acestora cu te=nicF de calcul de ultimF
orF este eloc6entF. Kn +re$ent Jn cadrul Jntre+rinderii e2istF un numFr de
a+ro2imati6 '* de PC"uri +erformante, dotate cu +ro%rame de ultimF
%eneraGie :?icrosoft NindoYsBP, ?icrosoft OfficeBP, etc;.
1.2.2.& Sistemul organizatoric
Kn cadrul sistemului or%ani$atoric ne 6om referi la or%ani$area
+rocesualF Hi or%ani$area structuralF a Jntre+rinderii.
Referitor la organizarea procesual9 tre#uie s+ecificat fa+tul cF Jn
cadrul Jntre+rinderii nu e2istF cele cinci funcGiuni de #a$F :cercetare"
de$6oltare, +roducGie, comercialF, +ersonal Hi financiar"conta#ilF;, ci doar
functiunile de +roductie, comerciala si financiar"conta#ila.
La ni6elul +osturilor sarcinile, com+etenGele Hi res+onsa#ilitFGile sunt
delimitate destul de clar.
2rganizarea structural9 actualF +ermite Jntre+rinderii reali$area
o#iecti6elor fundamentale Hi deri6ate sta#ilite. Princi+alele documente de
formali$are a structurii or%ani$atorice sunt: Re%ulamentul de Or%ani$are Hi
9uncGionare, Or%ani%rama Hi fiHele de +ost.
(egulamentul de 2rganizare >i 8unc!ionare :RO9; este structurat
destul de #ine, Jn cadrul sFu re%Fsindu"se ma>oritatea com+onentele unui
Re%ulament de Or%ani$are Hi 9uncGionare ce cores+unde cerinGelor
mana%ementului HtiinGific, el fiind actuali$at ori de cIte ori este ne6oie cu
toate modificFrile ulterioare din cadrul societFGii.
2rganigrama cores+unde cerinGelor mana%ementului HtiinGific, ea
fiind conce+utF Hi reali$atF +lecIndu"se de la ti+ul de structurF
or%ani$atoricF ierar=ic"funcGionalF, Hi cu+rinde toate elementele structurii
or%ani$atorice: +osturi, funcGii, ni6eluri ierar=ice, +onderi ierar=ice,
com+artimente Hi relaGii or%ani$atorice.
8i>ele de post sunt ela#orate du+F un model nou ce cores+unde HtiinGei
mana%ementului HtiinGific :au la #a$F res+ectarea triun%=iului de aur al
!/
or%ani$Frii sarcini A com+etenGe A res+onsa#ilitFGi;, +re$entInd totuHi o
li+sF, Jn ceea ce +ri6eHte li+sa o#iecti6elor indi6iduale dimensionate la ni6el
de +ost.
Kn ceea ce +ri6eHte anali$a JncadrFrii cu +ersonal, situaGia +oate fi
consideratF normalF. Ponderea economiHtilor Jn +ersonalul de s+ecialitate,
cIt Hi Jn +ersonalul cu studii su+erioare este consideratF ca fiind normalF.
#naliza conceperii >i func!ion9rii principalelor componente
primare ale structurii organizatorice.
Posturile de mana%ement Hi de e2ecuGie sunt definite destul de ri%uros,
elementele de caracteri$are a acestora sunt delimitate Hi dimensionate
suficient de #ine, Jn ceea ce +ri6eHte sarcinile, com+etenGele Hi
res+onsa#ilitFGile. TotuHi li+sa o#iecti6elor indi6iduale la ni6el de +ost
%enerea$F am#i%uitFGi Hi confu$ie, im+licit %reutFGi Jn soluGionarea
+ro#lemelor cu care se confruntF firma.
Ni6elurile ierar=ice dimensionate Jn funcGie de mFrimea firmei Hi de
ti+ul de structurF or%ani$atoricF e2istent, considerFm cF numFrul acestora
este nomal.
Ponderile ierar=ice re+re$intF numFrul de +ersoane alfate Jn
su#ordinea mana%erilor, au dimensiuni 6aria#ile, Jn funcGie de +o$iGia
ierar=icF a conducFtorilor.
Com+artimentele sunt dimensionate +e #a$a e2+erienGei anterioare, iar
relaGiile or%ani$atorice sunt cele de autoritate, de ti+ ierar=ic.
1.3 +uncte forte economice si manageriale
Nr.
Crt.
Puncte forte Termen de
com+araGie
Cau$e 1m+licaGii
' SituaGie
economico"
financiarF de
ansam#lu
fa6ora#ilF
:Jnre%istrarea de
+rofit Jn cei doi ani
anali$ati;
Reali$Frile celor
doi ani
" Asi%urarea unei
calitFGi
cores+un$Ftoare
e2i%enGelor
clienGilor3
" 76oluGia inflaGiei3
" Promo6area unui
mana%ement
dinamic.
" Km#unFtFGirea
ima%inii +e
+iaGa internF3
" Crearea
+remiselor
+entru
constituirea
fondului de
de$6oltare3
" CreHterea
economicF Hi
comercialF a
Jntre+rinderii.
!.
! CreHterea
+roducti6itFGii
muncii cu /-,!E
Jn !**& faGF de
!**!
Ni6elul reali$at
Jn anul
+recedent
" CreHterea
6olumului
+roducGiei3
" 76oluGia inflaGiei3
" Accentul +us +e
calitatea +roceselor
de muncF3
" ?enGinerea
numFrului de
salariaGi la un ni6el
acce+ta#il
:a+ro2imati6 /*
+ersoane;.
" Asi%urarea
+remiselor
+entru creHterea
+rofitului.
& Renta#ilitatea
ridicatF a
Jntre+rinderii
:6alori de +este
'*E a ratelor
renta#ilitFGii;
Reali$Frile
anilor anali$aGi
Hi situaGia
normalF dintr"o
Jntre+rindere
LsFnFtoasF8
" Knre%istrarea de
+rofit Jn +erioada
anali$atF3
" Orientarea
mana%ementului
s+re noi +ieGe Hi o
structurF care sF
cores+undF cel mai
#ine e2i%enGelor
acestora3
" Dinamica mai
ra+idF a +rofitului
com+arati6 cu
dinamica
c=eltuielilor, a cifrei
de afaceri Hi a
ca+italului3
" 76oluGia inflaGiei.
" CreHterea
cotei de +iaGF a
Jntre+rinderii3
" 76itarea
conflictelor
sociale.
- Lic=iditatea Hi
sol6a#ilitatea
+atrimonialF Jn
limite normale
:lic=iditate
su+raunitarF Hi
sol6a#ilitate de
+este *E;
Ni6elul
Jnre%istrat de
indicatori Jn
+erioada
anali$atF.
" 76oluGia +o$iti6F a
unor indicatori
economici :+rofit
etc.;
" Asi%urarea
ca+acitFGii de
+latF a
Jntre+rinderii.
9olosirea adec6atF CerinGele " 1m+licarea " Utili$area mai
!8
a unor metode Hi
te=nici mana%eriale
:?ana%ementul
+rin #u%ete,
Ta#loul de #ord;
mana%ementul
HtiinGific
mana%ementului
su+erior Jn
+romo6area Hi
folosirea de
instrumente
mana%eriale
e6oluate.
#unF a tim+ului
mana%erilor3
" CreHterea
%radului de
fundamentare a
deci$iilor3
" Crearea
+remiselor
mana%eriale
+entru
consolidarea
economicF a
Jntre+rinderii.
/ @radul ridicat de
informati$are
CerinGele
mana%ementului
HtiinGific
" Dotarea te=nicF Jn
domeniu destul de
#unF3
" 1nteresul
mana%ementului
su+erior +entru
informati$area
acti6itFGii firmei.
" CreHterea
fundamentFrii
deci$iilor3
" 1nformarea
o+erati6F a
mana%erilor3
" CreHterea
+rofita#ilitFGii
Jntre+rinderii.
. Re%Fsirea
ma>oritFGii
acti6itFGilor
necesare reali$Frii
o#iecti6elor
CerinGele
im+use de
funcGionarea
Jntre+rinderii Jn
condiGiile
economiei de
+iaGF.
" 1ntensificarea
concurenGei3
" Orientarea
mana%ementului
s+re +erformanGF.
" Asi%urarea
ordinii Hi
disci+linei Jn
cadrul
Jntre+rinderii3
" Premise
fa6ora#ile
+entru
+romo6are unor
sisteme
or%ani$atorice
fle2i#ile.
8 Preocu+area
mana%ementului
+entru
Jm#unFtFGirea
calitFGii +roduselor,
concreti$atF Jn
CerinGele
economiei de
+iaGF Hi
re%lementFrile
le%ale Jn
domeniu.
" Asi%urarea cu
+ersonal cu
+re%Ftire adec6atF3
" 1n6estiGii Jn
te=nolo%ii Hi utila>e
noi.
" Km#unFtFGirea
ima%inii
Jntre+rinderii
+e +iaGa internF
Hi e2ternF3
" Posi#ilitatea
!)
calitatea
+roduselor, ce le
fac com+etiti6e +e
+iaGa internF Hi
internaGionalF.
intrFrii +e noi
+ieGe3
" CreHterea
+rofita#ilitFGii
Jntre+rinderii.
1.& +uncte slabe economice si manageriale
Nr.
Crt.
Puncte sla#e Termen de
com+araGie
Cau$e 1m+licaGii
' Scaderea
eficienGei
utili$Frii
mi>loacelor fi2e
Ni6elul reali$at
Jn anul
+recedent de
cifra de afaceri
Hi +rofitul #rut
la '*** lei
mi>loace fi2e.
" Cresterea
mi>loacelor fi2e
:in6estiGii in utila>e
noi;3
" 76oluGia inflaGiei3
" Dinamica
ascendentF a cifrei
de afaceri.
" Scaderea
renta#ilitatii
intre+rinderii.
! Neres+ectarea
unor corelaGii
+rinci+ale Jntre
o#iecti6e,
res+ecti6
re$ultate, Jn
+erioada anali$atF
:indicele cifrei de
afaceri mai mic
decIt indicele
fondului de
salarii, Hi indicele
+roducti6itFGii
muncii mai mic
decIt indicele
salariului mediu;.
Dinamica
Jnre%istratF de
cifra de afaceri,
fondul de salarii
Hi
+roducti6itatea
muncii.
" CreHterea mai
ra+idF a salariilor
decIt
+roducti6itatea
muncii.
" Diminuarea
+rofita#ilitFGii Hi
renta#ilitFGii
Jntre+rinderii.
& CreHterea
c=eltuielilor
totale la '*** lei
cifrF de afaceri.
Ni6elul reali$at
Jn anii !**!,
!**&.
" CreHterea
+reGurilor de
a+ro6i$ionare3
" 76oluGia inflaGiei3
" CreHterea
+reGurilor de
6In$are3
" Diminuarea
+rofitului3
" Diminuarea
&*
a6anta>ului
concurenGial +e
anumite se%mente
de +iaGF.
- Li+sa unui sistem
cate%orial de
o#iecti6e Jn care
sF fie im+licate
toate
com+onentele
+rocesuale
:funcGiuni,
acti6itFGii,
atri#uGii Hi
sarcini; Hi
structurale
:com+artimente Hi
+osturi;.
CerinGele Hi
e2i%enGele
mana%ementului
HtiinGific.
" Politici
moti6aGionale ce
nu Gin cont de
%radul de reali$are
a o#iecti6elor3
" Conser6atorismul
unei +FrGi a
+ersonalului3
" 9olosirea
necores+un$Ftoare
a mana%ementului
+rin o#iecti6e.
" Li+sa
+rioritFGilor Jn
a#ordarea
deci$ionalF Hi
o+eraGionalF a
+ro#lemelor de
cFtre mana%eri3
" Dimensiune
+redominant
o+eraGionalF a
mana%ementului
Jntre+rinderii.
StructurF
deci$ionalF
orientatF s+re
funcGiile de
or%ani$are Hi
control"e6aluare
Hi funcGiunea
comercialF la
mana%erii din
eHalonul su+erior.
CerinGele
mana%ementului
HtiinGific.
" TendinGa de a
re$ol6a cu
+redilecGie
+ro#lemele
+resante ale
Jntre+rinderii3
" TendinGa unor
mana%eri de a lFsa
s+re soluGionare
unele +ro#leme de
mana%eri aflaGi +e
ni6eluri ierar=ice
su+erioare.
" CreHterea
+onderii deci$iilor
tactice3
" Am+lificarea
caracterului
o+eraGional al
mana%ementului.
/ Durata mare de
rotaGie a acti6elor
circulante :+este
'** de $ile;
?edia din
industrie.
Dalorile
Jnre%istrate de
acest indicator.
" CreHterea
acti6elor circulante
mai ra+id decat
cifra de afaceri.
" Reducerea
lic=iditFGii
Jntre+rinderii.
. 9olosirea timidF a
unor instrumente
mana%eriale
moderne +recum
CerinGele
mana%ementului
HtiinGific.
" 72istenGa altor
+rioritFGi ale
mana%erilor
firmei3
" 9undamentarea
necores+un$Ftoare
a deci$iilor3
" @reutFGi Jn
&'
mana%ementul
+rin o#iecti6e,
metode de
stimulare a
creati6itFGii etc.
" NecunoaHterea de
cFtre o +arte a
mana%erilor a
conGinutului Hi
modului de
utili$are a acestor
metode Hi te=nici
mana%eriale.
ada+tarea la
e2i%enGele +ieGei.
8 Durata
recu+erFrii
creanGelor mare
:+este 8* de $ile;,
cu tendinGF de
reducere :de la
'! de $ile Jn
!**! la 8' de $ile
Jn !**&;
Ni6elul normal
al acestui
indicator :* A &*
$ile;.
Ni6elul
indicatorului Jn
anii anali$aGi.
" Bloca>ul
financiar la ni6elul
economiei
naGionale3
" Ne%ocieri
ineficiente.
" Reducerea
lic=iditFGii
Jntre+rinderii3
" Sc=im#area
+oliticii de
creditare +entru
+Fstrarea
clientelei.
) Li+sa unor
strate%ii Hi +olitici
realiste, centrate
+e studii de +iaGF,
studii de
dia%nosticare Hi
+re6i$iune.
CerinGele
mana%ementului
strate%ic.
" AtenGia redusF
acordatF ela#orFrii
de strate%ii,
accentul fiind +us
+e creHterea
+roducGiei, +e
o#Ginerea de +rofit3
" Li+sa unui sistem
cate%orial de
o#iecti6e Jn care sF
fie im+licate toate
com+onentele
+rocesuale Hi
structurale.
" Dimensiune
+redominant
o+eraGionalF a
mana%ementului3
" Dalorificarea
insuficientF a
+otenGialului
uman Hi material3
" @reutFGi Jn
ada+tarea firmei
la condiGiile +ieGei.
&!
1.' (ecomandari strategico-tactice in vederea amplificarii
potentialului de viabilitate economica a societatii comerciale
Nr.
Crt.
Recomandare
Cau$a a6utF Jn
6edere
Resurse 7fecte
' 7la#orarea unor
strate%ii Hi +olitici
%lo#ale Hi +arGiale
realiste #a$ate +e
studii de
dia%nosticare, studii
de +iaGF Hi +ro%no$e.
7liminarea
caracterului
o+eraGional al
mana%ementului.
Premise
fa6ora#ile
creHterii eficienGei
Jntre+rinderii.
Dalorificarea
su+erioarF a
o+ortunitFGilor
mediului am#iant.
! Reducerea duratei de
rotaGie a acti6elor
circulante.
Durata mare de
rotaGie a acti6elor
circulante.
ScFderea duratei
de rotaGie a
acti6elor
circulante.
CreHterea
%radului de
lic=iditate a
Jntre+rinderii.
& 1m+lementarea Hi
utili$area unor noi
metode Hi te=nici
mana%eriale
:mana%ementul +rin
+roiecte,
mana%ementul +rin
o#iecti6e, metode de
stimulare a
creati6itFGii
+ersonalului;.
1nsuficienta
cunoaHtere a unor
metode Hi te=nici
mana%eriale
e6oluate.
CreHterea
eficienGei
Jntre+rinderii.
9undamentarea
mai #unF a
deci$iilor.
- Cresterea %radului de
autofinantare a
materiilor +rime.
Cresterea
inde+endentei
financiare a
firmei.
Pre%atirea
adec6ata a
+ersoanlului
mana%erial.
Cresterea calitatii
+roduselor.
Cresterea
renta#ilitatii
firmei.
KntFrirea controlului
asu+ra modului de
Atitudinea
neres+onsa#ilF a
Reducerea
c=eltuielilor.
&&
%estionare a
resurselor.
an%a>aGilor faGF de
+atrimoniul
Jntre+rinderii.
De+FHirea
normelor de
consum.
/ CreHterea
cuantumului
+enali$Frilor a+licate
clienGilor rFu
+latnici.
Durata mare de
recu+erare a
creanGelor
CreHterea
dis+oni#ilitFGilor.
CreHterea
lic=iditFGii
Jntre+rinderii.
. Km#unFtFGirea
structurii
deci$ionale.
Deci$ii orientate
s+re funcGiile de
or%ani$are Hi
control"e6aluare
Hi funcGiunea
comercialF la
mana%erii din
eHalonul su+erior.
Asi%urarea unei
im+ortanGe e%ale
+entru toate
funcGiunile firmei.
Capitolul 2: Strategia SC @rodona +roduct S(3
&-
2.1 8ormularea misiunii firmei
SC Brodona Product SRL are ca sco+ +rinci+al asi%urarea +ietei cu
articole de im#racaminte in cantitatea si calitatea necesare, care sa +ermita
onorarea cerintelor clientilor e2istenti si +otentiali, atat din tara cat si din
strainatate.
1ntre+rinderea reali$ea$a articole de im#racaminte, dar +e lan%a
o#iectul +rinci+al de acti6itate intre+rinderea +oate reali$a si alte +roduse
similare sau com+lementare.
Acti6itatile intre+rinderii se derulea$a astfel incat sa +ermita
armoni$area diferitilor staXe=olderi. De altfel intre+rinderea se 6a concentra
si asu+ra 6alorificarii cat mai eficient si eficace a resurselor dis+oni#ile,
financiare, umane si informationale.
1ntre+rinderea isi derulea$a acti6itatile in Romania si in strainatate,
+onderea fiind ec=ili#rata intre cele doua +iete. Princi+alii clienti sunt
re+re$entati de intre+rinderile din Romania si din strainatate.
1ntre+rinderea se a+ro6i$ionea$a atat din tara cat si din strainatate.
2.2 Stabilirea obiectivelor strategice
Pentru urmatorii trei ani intre+rinderea isi +ro+une urmatoarele
o#iecti6e strate%ice:
" cresterea +rofitului #rut cu minim !*E anual, fata de anul
+recedent3
" cresterea 6eniturilor din e2+loatare cu cel +utin 'E fata de
reali$arile anului +recedent3
" asi%urarea +e termen lun% a +rinci+alelor corelatii dintre acti6itatile
intre+rinderii :1
Ca
S1
9s
S1
Ns
si 1
N
S1
S
;3
" im#unatatirea calitatii +roduselor +rin alinierea la standardele
internationale de calitate3
" cresterea renta#ilitatii economice de la --,&&E la /E in urmatorii
trei ani.
"
2.3 +rincipalele optiuni strategice
Princi+ala o+tiune o re+re$inta crearea unei strate%ii de +ret +entru
urmatorii doi ani in corelatie cu di6ersificarea calitatii +roduselor.
&
1n anul tM' se 6a incearca o di6ersificare e6identa a calitatii +entru
unele +roduse si cresterea +returilor acestora, cautandu"se se%mente de +iata
tinta +entru aceste +roduse.
1n anul tM! cresterea +roductiei la articolele de im#racaminte de
calitate inferioara, deoarece acestea +reiau o mare +arte din costurile fi2e ale
firmei.
Pe ansam#lu se doreste cresterea renta#ilitatii firmei, +rin aceasta
strate%ie.
Pentru restructurarea intre+rinderii tre#uie sa se reali$e$e o
diversificare a productiei in functie de necesitatile clientilor. Di6ersificarea
reali$andu"se +rin asimilarea in fa#ricatie a unor noi +roduse.
O o+tiune strate%ica im+ortanta o re+re$inta remodelarea
manageriala pe baza centrelor de profit.
Aceasta se 6a reali$a +rin:
" remodelarea mana%ementului intre+rinderii si a +rinci+alelor
com+onente A metodolo%ica, deci$ionala, informationala si
or%ani$atorica A +e #a$a unui +ro%ram de im+lementare a
+roiectului de remodelare3
" +romo6area unor instrumente mana%eriale e6oluate, #a$ate +e
mana%ementul +rin o#iecti6e si mana%ementul +rin #u%ete3
" im#unatatirea +arametrilor constructi6i si functionali ai
su#sistemelor deci$ional si informational, in 6ederea o+timi$arii
ciclului informatie"deci$ie"actiune3
" asi%urarea unei structuri or%ani$atorice fle2i#ile3
" ela#orarea unor strate%ii si +olitici #a$ate +e studii de marXetin%,
studii de +iata.
$nformatizarea intreprinderii tre#uie sa se reali$e$e in urmatoarele
eta+e:
" dia%nosticarea functionarii actualului sistem informational3
" re+roiectarea sistemului informational, in conte2tul re+roiectarii
mana%eriale3
" conce+tia de ansam#lu a sistemului informatic3
" conce+tia de detaliu a sistemului informatic3
" sta#ilirea necesarului de calculatoare si a modalitatilor de utili$are
a acestora3
" reali$area #a$elor de date3
" reali$area +ro%ramelor3
" testarea sistemului informatic3
" %enerali$area sistemului informatic la ni6el de societate3
" conectarea acestuia la reteaua 1nternet.
&/
2.& Dimensionarea resurselor alocate
Resursele materiale, materii +rime, materiale, ener%ie 6or fi
dimensionate in functie de 6olumul, com+le2itatea si di6ersitatea
o#iecti6elor strate%ice.
Resursele financiare 6or fi asi%urate din dis+oni#ilitatile +ro+rii,
amorti$area acti6elor fi2e si din credite #ancare.
Resursele umane se 6or asi%ura +rin +astrarea numarului de an%a>ati,
+re6i$ionandu"se +entru sfarsitul +erioadei de +re6i$iune o cresterea a
acestuia cu '*. Structural se 6a reali$a o im#unatatire a ni6elului de +re%atire
+rofesional si mana%eriala a +eronalului, +rin cresterea +onderii +ersonalului
cu +re%atire su+erioara, din care marea ma>oritate 6or fi economisti, >uristi si
+si=olo%i.
Resursele informationale se 6or asi%ura +rin formarea si
+erfectionarea salariatilor, a+elarea la firme de consultanta economica si
mana%eriala.
2.' +recizarea termenelor
Termenele +re6a$ute +entru im+lementarea strate%iei au fost sta#ilite
in +ara%rafele +recedente.
Princi+alele termene de im+lementare a strate%iei sunt:
" sfarsitul fiecarui an :din cei trei +entru care s"a reali$at strate%ia;3
" sfarsitul semestrului 1.
2.- Stabilirea avanta<ului concurential
Pentru o#tinerea a6anta>ului com+etiti6 se recomanda sa se actione$e
in urmatoarele directii:
" im#unatatirea ra+ortului cost"+ret3
" diferentierea +roduselor fata de cele ale concurentei.
1m#unatatirea ra+ortului cost"+ret se 6a reali$a in s+ecial +rin
orientarea s+re +rodusele care sunt cerute de +iata si care +ot fi renta#ili$ate
si a acelor +roduse care au o rata a renta#ilitatii ridicata.
Renta#ilitatea +roduselor se +oate determina calculand in +reala#il
+ra%ul de renta#ilitate al fiecaruia.
Reducerea costurilor re+re$inta de asemenea o masura e2trem de
im+ortanta deoarece duce la cresterea renta#ilitatii +roduselor.
&.
Aceasta tre#uie sa fie orientata s+re acele $one unde se +ot reduce
costurile :consumurile materiale, consumurile de mano+era etc;.
1n 6ederea im+lementarii centrelor de +rofit se recomanda urmarirea
a#aterilor ce se +roduc la +rinci+alele cate%orii de c=eltuieli cores+un$atoare
centrelor de %estiune.
Al doilea ti+ de a6anta> com+etiti6 se +oate o#tine actionand in
directia selectarii acelor +roduse care se diferentia$a de +rodusele
concurentei +rin calitate, retea de distri#utie etc.
Un alt mi>loc de o#tinerea a acestui ti+ de a6anta> com+etiti6 este
re+re$entat de im#unatatirea calitatii +roduselor, atat +rin in6estitii in utila>e
noi, moderni$ari, dar si +rin +romo6area unui sistem de asi%urare al calitatii
adec6at.
1ntre+rinderea +oate actiona in 6iitor +entru o#tinerea si unde este
ca$ul am+lificarea celor doua ti+uri de a6anta>e com+etiti6e.
2.. $mplementarea strategiei
Pentru im+lementarea strate%iei ado+tate, mana%ementul intre+rinderii
tre#uie sa urme$e urmatorii +asi:
a; Pre%atirea im+lementarii
#; Remodelarea mana%eriala
c; O+erarea sc=im#arilor strate%ice
d; 76aluarea strate%iei
Pre%atirea im+lementarii se 6a reali$a +rin +re%atirea climatului de
munca in 6ederea reducerii re$istentei la sc=im#arile +reconi$ate +rin
strate%ie. Aceasta consta in sensi#ili$area atat a mana%erilor de ni6el
su+erior, dar si a conducatorilor de com+artimente o+erationale si
functionale, si res+ecti6 a celorlalti salariati ai intre+rinderii.
Remodelarea mana%eriala se 6a insista +e +articularitatile fiecarei
com+onente mana%eriale si este +re$entata in ca+itolul urmator.
1n a treia eta+a se 6a im+lementa +ractic strate%ia ado+tata, in functie
de termenele, resursele e2istente, +reci$ate in cadrul strate%iei.
76aluarea strate%iei se 6a reali$a atat +e +arcursul im+lementarii
strate%iei, cat si la sfarsitul +erioadei +entru care a fost reali$ata strate%ia.
Reali$arile se 6or com+ara cu o#iecti6ele +re6i$ionate si se 6or ado+ta unele
corectii asu+ra strate%iei.
&8
Capitolul 3: (eproiectarea manageriala a SC @rodona +roduct
S(3 pe baza centrelor de profit
'. (eproiectarea subsistemului metodologic al managementului societatii
comerciale
Re+roiectarea sistemului mana%erial al SC Brodona Product SRL se 6a
reali$a +rin introducerea unor noi metode si te=nici mana%eriale, dar si +rin
modificarea celor e2istente +entru a se folosi in mod cores+un$ator.
Sistemul mana%erial al SC Brodona Product SRL este destul de #ine +us la
+unct, ceea ce +ermite im+lementarea mana%ementului +rin o#iecti6e si +rin
#u%ete. Aceste metode mana%eriale sunt de>a im+lementate, dar tre#uie folosite
cores+un$ator +entru a se o#tine re$ultatele aste+tate +rin strate%ie.
Pentru re+roiectarea su#sistemului metodolo%ic este necesara +arcur%erea
mai multor eta+e du+a cum urmea$a:
a; Sta#ilirea o#iecti6elor
O#iecti6e
fundamentale
O#iecti6e
deri6ate de
%radul 1
O#iecti6e deri6ate de
%radul 11
Acti6itati
necesare
O#ser6atii
Cresterea
+rofitului
#rut cu
minim !*E
anual, fata de
anul
+recedent.
Cresterea
6an$arilor,
cresterea
+roductiei.
Cresterea cifrei de
Afaceri.
Diminuarea
costurilor de
+roductie.
9a#ricatie
?arXetin%
A+ro6i$ionare
Or%ani$are
mana%eriala
Re+roiectarea
sistemului de
mana%ement.
7la#orarea unui
+roiectului de
remodelare
+ana la
mi>locul
anului tM'
1m+lementarea
recomandarilor
din studiul
efectuat
?odificarea
conditiilor de munca
astfel incat sa se
faca fata noilor
modificari.
Crearea tuturor
+remiselor
necesare
im+lementarii noului
sistem
Perfectionarea
+ersonalului
?oti6area
+ersonalului
Pre6i$ionare
Cresterea
6eniturilor
1m#unatatirea
calitatii
1m#unatatirea
acti6itatii de
Perfectionare
+ersonalului
&)
din
e2+loatare cu
cel +utin
'E fata de
reali$arile
anului
+recedent.
+roduselor
1ncor+orarea
in +rocesul
de +roductie a
unor materii
+rime mai
ieftine.
+roductie
An%a>area unui
s+ecialist in
domeniul
marXetin%ului
1m#unatatirea
acti6itatii de
marXetin%
9a#ricatie
A+ro6i$ionare
Asi%urarea
+e termen
lun% a
+rinci+alelor
corelatii
dintre
acti6itatile
intre+rinderii
:1
Ca
S1
9s
S1
Ns
si
1
N
S1
S
;3
Derularea
acti6itatilor
firmei in
conditiile
res+ectarii
corelatiilor
dintre
dinamica
cifrei de
afaceri, a
fondului de
salarii,
dinamica
+roducti6itatii,
si a salariului
mediu.
Diminuarea
relati6a a
costurilor de
+roductie.
Ridicarea
ni6elului de
com+etenta
+rofesionala si
mana%eriala a
+ersonalului
mana%erial si de
e2ecutie.
1m#unatatirea
acti6itatii de
%estionare a
resurselor e2istente.
Perfectionare
+ersonal
9inanciara
?ana%emetul +rin o#iecti6e +oate fi im+lementat in doua modalitati3 su#
forma mana%ementului +rin o#iecti6e a2at +e ec=i+a :folosindu"se o#iecti6ele
s+ecifice unor com+artimente; si mana%ementul +rin o#iecti6e #a$at +e indi6id,
o#iecti6ele fiind sta#ilite si la ni6elul +osturilor.
1n ca$ul SC Brodona Product SRL se recomanda im+lementarea celei de"a
doua 6ariante, res+ecti6 mana%ementul +rin o#iecti6e #a$at +e indi6id.
#; 7la#orarea celorlalte o#iecti6e ale mana%ementului +rin o#iecti6e, se refera
la ela#orarea unor +ro%rame de actiune, la intocmirea calendarelor de
termene, fundamentarea #u%etelor si emiterea de instructiuni.
c; Delimitarea si dimensionarea centrelor de +rofit.
-*
Tinand cont de structura or%ani$atorica e2istenta in cadrul firmei se +ot
delimita urmatoarele centre de %estiune:
" Centre de +rofit din sfera de +roductie, unde se derulea$a +rocese de
munca %eneratoare de +roduse: Atelierul de +roductie.
" Centre de %estiune au2iliare ce asi%ura +restarea de ser6icii +entru
centrele de %estiune: Ser6iciu A+ro6i$ionare, Ser6iciul ?arXetin%, Ser6iciul
Desfacere, C.9.C., C.9.1.
La ni6elul fiecarui centru de %estiune tre#uie sa se sta#ileasca
urmatoarele:
" o#iecti6ele s+ecifice3
" c=eltuielile s+ecifice3 Delimitarea c=eltuielilor se +oate face in mai multe
moduri: +e articole de calculatie :c=eltuieli directe si c=eltuieli indirecte;, +e
elemente de c=eltuieli :c=eltuieli materiale si c=eltuieli cu mano+era;, +e articole
de calculatie :c=eltuieli cu materii +rime, materiale, c=eltuieli +ro+rii de
functionare;.
"delimitarea 6eniturilor, si anume 6enituri din acti6itatea de #a$a si
6enituri din alte acti6itati.
"dimensionarea re$ultatelor financiare, +rin e6identierea +rofitului sau
+ierderilor inre%istrate.
" ela#orarea #u%etelor +entru fiecare centru de %estiuni si o#iecti6 sta#ilit.
d; Ada+tarea celorlalte com+onente ale sistemului mana%erial.
Aceasta +resu+une luarea unor masuri in 6ederea e6identierii
modificarilor care a+ar ca urmare a remodelarii su#sistemului mana%erial si
comunicarea acestora la ni6elul fiecarui com+artiment functional. 1n acest fel se
+ot lua masuri +entru ca toate celelalte su#sisteme, informational, deci$ional,
or%ani$atoric, sa fie ada+tate la noile conditii.
e; Urmarirea modului in care s"au atins o#iecti6ele sta#ilite
Urmarirea modului in care s"au reali$at o#iecti6ele sta#ilite se +oate face
cu a>utorul ta#loului de #ord, care cu+rinde informatii des+re %radul de reali$are a
o#iecti6elor, a#aterile e2istente si cau$ele care au dus la a#aterile res+ecti6e.
1n functie de a#aterile constatate se 6or lua masuri +entru im#unatatirea
acti6itatii, atat mana%eriala cat si de e2ecutie.
De asemenea aceste date +ot fi 6alorificate mai a+oi in +rocesele
deci$ionale.
f; ?oti6area diferentiata a +ersonalului societatii comerciale
La sfarsitul +rocesului de im+lementare a strate%iei, se masoara re$ultatele
o#tinute. Cum acestea nu sunt rodul acti6itatii tuturor salariatilor, JntrucIt nu toti
au contri#uit in mod e%al la reli$area o#iecti6elor, re$ultatele 6or fi im+artite,
distri#uite in conformitate cu efortul de+us de fiecare in +arte.
-'
?oti6area diferentiata este un +roces destul de com+le2 a6and in 6edere
fa+tul ca nu +oti stii cu e2actitate ce efort a de+us fiecare in +arte si in ce moment
al im+lementarii strate%iei.
Tocmai de aceea tre#uie sa se +arcur%a urmatoarele eta+e:
se sta#ilesc o#iecti6ele la fiecare ni6el ierar=ic3 la ni6el de firma :CA, +rofit,
+roducti6itatea muncii;, la ni6el de centru de %estiune :+roductia fi$ica, cifra de
afaceri;, la ni6el de +ost3
se determina in ce masura au fost reali$ate o#iecti6ele3
" la ni6el de intre+rindere +rin formula: Oi(OtR'**
" la ni6el de centru de %estiune :Oi(OtR'**
" la ni6el de +ost : Oi(OtR'**
se determina in ce masura au contri#uit salariatii la reali$area o#iecti6elor
tinand cont de urmatoarele eta+e:
'. sta#ilirea o#iecti6elor la ni6el de intre+rindere: +rofit, cifra de afaceri,
+roducti6itate3
!. se determina %radul de reali$are a o#iecti6elor3
&. se determina coeficientul a%re%at +rin insumarea +rodusului intre
coeficientul de im+ortanta la fiecarui o#iecti6 si ni6elul de reali$are al acestuia3
-. se sta#ilesc o#iecti6ele la centrul de %estiune la care lucrea$a +ersoana
res+ecti6a3
. se sta#ileste %radul de reali$are al o#iecti6ului si coeficientii de
im+ortanta, modul in care a fost reali$at fiecare o#iecti6 in +arte la ni6el indi6idual
si a+oi salariul efecti6.
2. (eproiectarea sistemului decizional
Urmatorul +as du+a ce sistemul metodolo%ic a fost re+roiectat este
re+roiectarea sistemului deci$ional. Totodata re+roiectarea sistemului metodolo%ic
a +ermis luarea unor masuri +entru re+roiectarea sistemului deci$ional.
Astfel s"au ela#orat urmatoarele deci$ii:
'. structurarea acti6itatii +e ni6eluri ierar=ice, inferior mediu si su+erior3
!. modificare ti+urilor de deci$ii ca urmare a constituirii centrelor de +rofit si
de costuri3
&. im#unatatirea calitatii deci$iilor3
-. a+elarea unor metode si te=nici deci$ionale s+ecifice.
'. Pentru structurarea ierar=ica a sistemului deci$ional tre#uie sa se
efectue$e urmatoarele acti6itati:
-!
" delimitarea autoritatilor de deci$ie in functie de +o$itia ierar=ica
detinuta. Detinatorul oricarui +ost din cadrul firmei are anumite atri#utii +ro+rii. 1n
conditiile modificarii intre%ului sistem deci$ional se im+une si atri#uire unor
com+etente detinatorilor unei anumite +o$itii din cadrul firmei si e2ercitarea
acestora in mod cores+un$ator c=iar si +rin intermediul +rocesului deci$ional.
7ste ade6arat ca ocu+antii ni6elelor su+erioare ierar=ic sunt +ersonalul
administrati6 si mana%erial, acestia su+ra6e%=ea$a toate celelalte ni6eluri,
+recum si deci$iile luate de catre acestia.
" am+lificarea +rocesului deci$ional la ni6elul mana%ementului su+erior
dar si inferior. Aceasta masura este e6identa in conditiile descentrali$arii
mana%eriale, dar si de ansam#lu.
!. ?odificarea ti+urilor de deci$ii ado+tate.
1n %eneral aceste modificari se refera la introducerea unor noi ti+uri de
deci$ii, la eliminarea altor deci$ii care nu mai +ot fi luate datorita modificarilor
sur6enite.
La ni6elul mana%ementului su+erior se im+une modificare deci$iilor
strate%ice. 1n acest sens se +ot lua urmatoarele ti+uri de deci$ii la ni6elul
mana%ementului su+erior:
ado+tarea strate%iei %lo#ale
ado+tarea unor strate%ii +artiale
lar%irea +ietei de desfacere
remodelarea mana%eriala si %lo#ala
re$ol6area altor +ro#leme
&. 1m#unatatirea calitatii deci$iilor
1n 6ederea luarii unor deci$ii in cele mai #une conditii si +entru o#tinerea
unor re$ultate cat mai #une +osi#il se im+une luarea unor masuri de %enul:
" cresterea %radului de fundamentare a deci$iilor3 Aceasta acti6itate
+resu+une ca deci$iile sa fie luate in urma studierii a+rofundate a +ro#lemei ce
tre#uie re$ol6ata, in urma considerarii tuturor +osi#ilitatilor de re$ol6are a acesteia
si du+a ce sau sta#ilit +rinci+alele resurse necesare ducerii la #un sfarsit a
acti6itatii ce face o#iectul deci$iei res+ecti6e. Toate acestea reflecta fa+tul ca orice
deci$ie tre#uie sa ai#a la #a$a alte actiuni.
" im+uternicirea deci$iilor. Aceasta masura asi%ura s+ri>inul ni6elului
ierar=ic res+ecti6 si duce la im#unatatirea com+etentei +rofesionale si
mana%eriale.
" inte%rarea oricarei deci$ii in ansam#lul deci$iilor acti6itatii societatii.
-&
" determinarea momentului o+tim luarii unei deci$ii. Orice deci$ie tre#uie
sa fie ado+tata intr" un moment o+tim atfel incat re$ultatele o#inute +e #a$a ei sa
fie cat mai #une.
--
Acest inter6al o+tim ado+tarii unei deci$ii este determinat +rin a+elarea la
ta#lou de #ord si +rin cresterea %radului de informati$are in cadrul intre+rinderii.
-. A+elarea unor metode si te=nici deci$ionale s+ecifice
1n functie de ti+ul deci$iei, dar si in functie de acti6itatea la care se refera
deci$ia res+ecti6a e2ista mai multe metode si te=nici deci$ionale du+a cum
urmea$a:
Decident
1nstrumentar
deci$ional folosit
Adunarea %enerala a
asociatilor
?etoda 7L7CTR7
Ar#orele deci$ional
?ana%erii de ni6el
su+erior :director
%eneral si e2ecuti6i;
?etoda 7L7CTR7
Ar#orele deci$ional
Ta#loul de #ord
Simularea deci$ionala
?ana%eri de ni6el
mediu
Ta#loul de #ord
Si la ni6elul acti6itatii de +roductie se iau deci$ii insa acestea sunt de o
im+ortanta redusa sau deri6a din deci$iile luate la un ni6el ierar=ic su+erior ce au
la #a$a toate aceste metode si te=nici.
&. (eproiectarea subsistemului informational
Pentru o#tinerea ma2imului de efect din re+roiectarea sistemelor
metodolo%ic si deci$ional este necesar ca sistemul informational sa fie re6i$uit
+entru a +ermite ado+tarea masurilor +re6a$ute in strate%ia intre+rinderii. Pentru
aceasta este ne6oie sa se ia urmatoarele masuri de +erfectionare a sistemului
informational:
" @ru+area +rinci+alelor cate%orii de informatii transmise in s+ecial la ni6elul
mana%erilor si e2ecutantilor. Aceasta masura im+lica si e6identierea
caracteristicilor informatiilor +rin +re$entarea +o$itiei ierar=ice a #eneficiarilor, a
6olumului informatiei, a com+le2itatii acesteia s.a.m.d.
" @estionarea documentelor astfel incat sa se e6ite a+aritia unor deficiente
s+ecifice sistemului informational +recum redundanta, su+raincarcarea circuitelor
informationale, etc.
" @estionarea cores+un$atoare a flu2urilor informationale ale documentelor astfel
incat sa se asi%ure trans+arenta documentelor si a informatiilor detinute de
acestea.
" Preci$area +rocedurilor informationale, +rin e6identierea modalitatilor de
cule%ere, transmitere, +relucrare a informatiilor.
-
" 1nformati$area tuturor acti6itatilor in s+ecial a celor mana%eriale, a celor
reali$ate de catre economisti, astfel incat sa e2iste o #una cunoastere a tuturor
datelor necesare fundamentarii unor deci$ii.
" Ac=i$itionare unor calculatoare si softuri care sa forme$e o retea si care sa
+ermita o accesare mult mai eficienta si mai ra+ida a informatiilor.
1n cadrul intre+rinderii e2ista necesarul de calculatoare, la confi%uratia
necesara in 6ederea cresterii %radului de informati$are a intre+rinderii.
Re+roiectarea sistemului informational +resu+une reali$area unor noi
documente care sa +ermita o mai #una transmitere a informatiilor. 1n acest ca$ se
crea$a documente informationale la fiecare centru de +rofit si de %estiune cum ar fi
documentele referitoare la situatia c=eltuielilor re+arti$ate in functie de +rofit,
documentele ce +re$inta #u%etul centrelor de +rofit, #u%etul %eneral al
intre+rinderii.
Un astfel de document este +re$entat mai >os:
Nr.
crt.
S+ecificatie U.?. Ni6el
#u%etat
Ni6el
reali$at
E Cau$e
* ' ! & - /
' O#iecti6e
........
! C=eltuieli
......
& Denituri
......
- Re$ultate financiare
......
Periodicitate :anuala, lunara
7mitent:
Com+artimentul: Bu%ete, in conlucrare cu com+artimentul
?ana%ement(Strate%ii si +olitici.
-. (eproiectarea subsistemului organizatoric
1n 6ederea limitarii deficientelor e2istente la ni6elul su#sistemului
or%ani$atoric, in cadrul societatii comerciale se 6or efectua urmatoarele modificari:
dimensionarea acti6itatilor, atri#utiilor, sarcinilor, a +osturilor, functiilor si
com+artimentelor3
infiintarea, desfiintarea, comasarea unor com+artimente functionale3
asi%urarea +ersonalului cores+un$ator acestor +osturi si functii3
-/
Structurarea acti6itatii in cadrul intre+rinderi +e ni6eluri ierar=ice3
infiintarea, comasarea unor +osturi de mana%ement si e2ecutie3
ela#orarea unor documente care sa re+re$inte structura or%ani$atorica a firmei3
reali$area unor modificari la ni6elul structurii or%ani$atorice3
reali$area unor centre de %estiune in sfera +roductiei, acti6itatilor au2iliare si
functionale.
Dimensionarea componentelor procesuale si structurale.
1n cadrul SC Brodona Product SRL structura or%ani$atorica actuala este
delimitata suficient de #ine +entru a +ermite im+lementarea strate%iei ado+tate.
Totusi se 6or reali$a mici a>ustari ale sistemului or%ani$atoric +entru am+lificarea
+otentialului mana%erial al intre+rinderii.
Se recomanda infiintarea unui com+artiment L?ana%ement"Strate%ii8 care
sa se ocu+e cu ela#orarea de strate%ii si +olitici +e termen mediu si lun%, cat si de
ela#orarea, im+lementarea si controlul reali$arii #u%etelor +e centre de +rofit.
La ni6elul functiunii comerciale se 6or desfasura urmatoarele acti6itati3 de
marXetin% in cadrul com+artimentului de marXetin%, acti6itatea de 6an$ari in
com+artimentul Desfacere, acti6itatea de asi%urare a resurselor materiale in
com+artimentul A+ro6i$ionare, acti6itatea de de+o$itare in cadrul
com+artimentului A+ro6i$ionare.
9unctiunea de +ersonal are urmatoarele acti6itati: selectia, incadrarea,
e6aluare, formarea, +erfectionarea, +rotectia muncii, in cadrul com+artimentului
LResurse8.
9unctiunea de +roductie 6a cu+rinde acti6itatea de fa#ricatie, acti6itatea
de intretinere si re+aratie a ec=i+amentelor de +roductie, acti6itatea de +ro%ramare,
lansare si urmarire a +roductiei.
9unctiunea financiar conta#ila se e2ercita +rin intermediul urmatoarelor
acti6itati: acti6itatea financiara in cadrul com+artimentului L9inanciarA
Conta#ilitateL acti6itatea de conta#ilitate, acti6itatea de control financiar de
%estiune in com+artimentul de 9inanciar"Conta#il.
Modificarea unor compartimente
1n urma luarii masurilor de re+roiectare a su#sistemelor metodolo%ic,
deci$ional si informational s"a constatat ca e2ista ma>oritatea com+artimentelor
necesare im+lementarii mana%ementului +rin o#iecti6e si a mana%ementului +rin
#u%ete.
Urmarirea modului in care sunt ela#orate aceste #u%ete dar si urmarirea
acti6itatilor din cadrul com+artimentului 9inanciar conta#il 6or fi reali$ate de
catre un nou com+artiment si anume cel de control financiar de %estiune. Ceea ce
-.
+resu+une infiintarea unui nou com+artiment numit LControl financiar de
%estiune8.
-8
Noile cerinte im+use de strate%ie se refera si la de$6oltarea acti6itatii de
marXetin% in cadrul unui com+artiment cu acelasi nume, ce 6a +ermite
determinarea +osi#ilitatilor de de$6oltare a +ietei de desfacere.
Delimitarea com+artimentelor de 6an$ari si a+ro6i$ionari din su#ordinea
directorului comercial este necesara +entru a asi%ura conditiile or%ani$atorice
+rocesuale necesare +entru eficienti$area firmei.
O alta masura +entru eficienti$area structurii or%ani$atorice a intre+rinderii
este re+re$entata de redimensionarea anumitor com+artimente, diminuarea sau
marirea numarului de +ersonal din cadrul acestora in functie de ne6oiele e2istente,
dar si incadrarea +ersonalului cu +re%atirea cores+un$atoare +e +osturi.
-)
CUPR1NS
Ca+itolul 1
Diagnosticarea potentialului de viabilitate economico-financiara
si manageriala a SC BRODONA PRODUCT SR
'.' Documentarea +reliminara
'.'.' Caracteristici ti+olo%ice ale firmei
'.'.'.' 1nformatii %enerale
'.'.'.! Scurt istoric
'.'.'.& O#iectul de acti6itate
'.'.'.- Structura +roductiei
'.'.'. 9lu2ul te=nolo%ic
'.'.'./ Pro%ramul de +roductie
'.'.! Situatia economico"financiara
'.'.& Sistemul de mana%ement si com+onentele sale
'.! 1dentificarea si inter+retarea sim+tomelor semnificati6e
'.!.' Anali$a 6ia#ilitatii economice
'.!.'.' Consideratii %enerale
'.!.'.! Anali$a +otentialului intern
'.!.'.& Anali$a c=eltuielilor
'.!.'.- Anali$a renta#ilitatii
'.!.'. Anali$a +atrimoniala
'.!.! Anali$a 6ia#ilitatii mana%eriale
'.!.!.' Anali$a su#sistemului metodolo%ic
'.!.!.! Consideratii +ri6ind su#sistemul
deci$ional
'.!.!.& Anali$a sistemului informational
'.!.!.- Anali$a su#sistemului or%ani$atoric
'.& Puncte forte economice si mana%eriale
'.- Puncte sla#e economice si mana%eriale
'. Recomandari strate%ico"tactice +ri6ind am+lificarea
+otentialului de 6ia#ilitate economica a societatii
comerciale
*
Ca+itolul 11
Strategia
!.' 9ormularea misiunii firmei
!.! Sta#ilirea o#iecti6elor strate%ice
!.& Dimensionarea resurselor alocate
!.- Preci$area termenelor
!. Sta#ilirea a6anta>ului com+etiti6
!./ 7la#orarea strate%iei %lo#ale
Ca+itolul 111
Reproiectarea manageriala
&.' Re+roiectarea sistemului metodolo%ic
&.! Re+roiectarea sistemului deci$ional
&.& Re+roiectarea sistemului informational
&.- Re+roiectarea sistemului or%ani$atoric
'
!