Rusia

Caraba Dragos
Ion Stefan
Munteanu Bogdan
Petrea Andreea
RUSIA
Denumirea oficial : Federaia Rus
Surafaa : !"#$"%#&$$ 'm
Poulaia : !&(#"$&#)$$ locuitori
Densitatea oulaiei : * locuitori+'m,
Caitala :Mosco-a.(#*/"#$$$ locuitori
0imba oficial : rusa
Moneda : rubla
Religia : ortodo1ism 23n ma4oritate56islamism.catolicism.rotestantism etc# 2circa
&$ de culte5
Forma de gu-ernm7t : reublic
8iua naional : !, iunie
Cea mai mare ar din lume.Rusia a fcut arte din Uniunea So-ietic 7n 3n
anul !**!.c7nd aceasta s9a destrmat#
Poulatie si :rase
Poulaia total a Rusiei. otri-it di-erselor estimri. este de aro1imati-
!)&#$$$#$$$ de oameni#
;n ciuda numrului ridicat de cet eni. Rusia are o densitate a oula iei
foarte sc<ut. 3n rimul r7nd datorit uria elor sale dimensiuni# Densitatea
oula iei este mai ridicat 3n <ona euroean a rii. 3n <ona Mun ilor Ural#
Partea de sud9est a Siberiei. e rmul Pacificului. 2a a9numitul :rient
;ndertat Rus5. este slab oulat. numrul locuitorilor cresc7nd u or ctre sud#
=atalitatea sc<ut. culat cu alcoolismul i deficien ele sistemului sanitar. au
dus la situa a c 3n Rusia oula ia scade cu %$$#$$$ de locuitori 3n fiecare an#
Federa ia Rus este cminul a este !/$ de gruuri etnice diferite i ooare
indigene#
Ma4oritatea oulaiei a Rusiei 2((>5. aarine ooarelor familiei de limbi
indo9euroene. 3n secial gruului su sla-on# Ru?ii constituie (!> din
oulaia total a Rusiei. 3nc &> le re-in la ucraineni ?i belaru?i#
Dintre rere<entanii celorlalte gruuri de familii indo9euroene. cei mai
numero?i sunt osetinii ?i germanii. 3ns numrul lor a sc<ut considerabil 3n
comaraie cu anul !*(% 3n urma emigrrii lor 3n @ermania#
Urmtoarea familie de limbi 3n ceea ce ine de numr este cea altaic
2aro1imati- !, milioane de ersoane5. 3n rincial. acestea sunt gruuri de
ooare turcice 2!!., milioane de ersoane5# Cel mai mare oor rus. du ru?i.
sunt ttarii 2%.% milioane de ersoane5. dintre care doar 3n Aatarstan locuiesc
aro1imati- !.( milioane de ersoane. 3n regiunea -ecin Ba?'ortostan 9 !.! mil#
de ersoane. iar restul sunt 3mr?tiai e 3ntreg teritoriul Uralului. Po-ol4iei.
Siberiei#
Urmtoarele du numr sunt ooarele turcice 9 ciu-a?ii 2!.( milioane de
ersoane5 ?i ba?'irii 2!.) milioane de ersoane5. reonderent cu re?edina 3n
reublicile lor 2*$( mii de ciu-a?i ?i (/& mii de ba?'iri5# Astfel. cele mai mari
ooare turcice sunt concentrate 3n regiunea Ural9Po-ol4ie#
Alte ooare turcice sunt stabilite 3n sudul Siberiei 2altaici. ?or. Baca?i.
tu-ini5. 7n la :rientul ;ndertat 2iacui5#
Aoi urmea< ooarele din Cauca<ul de =ord: 'um3ci. nogai. 'araceai.
bal'ari#
De9a lungul frontierei cu Ca<aBstanul. 3n <onele din sudul Siberiei. Ural ?i
Po-ol4ie. sunt stabilii 'a<aBii#
Pooarele familiei uralo9iu'agBire. 3n secial cele ale gruului fino9ugric.
triesc reonderent 3n regiunea Ural9Po-ol4ie ?i 3n nordul Rusiei euroene# Cel
mai mare dintre aceste ooare este cel mordo-in. aro1imati- ! milion de
oameni. dintre care doar !+) locuiesc 3n cadrul reublicii sale. iar restul 9 e
teritoriul altor regiuni ale Ural9Po-ol4ie#
Pooarele din familia =ord9cauca<ian sunt stabilite 3ntr9un areal mai comact.
mai ales e teritoriul reublicilor Cauca<ului de =ord#
Cele mai mari ora e din Rusia
Loc Oras Nume in rusa Populatie
! Mosco-a DEFGHI !!#($$#**,
, San't Petersburg JIKGL9MNLNOPQOR %#!$$#%,$
) =o-osibirs' SEHEFTPTOFG !#)*"#!*!
& U'aterinburg VGILNOTKPQOR !#)),#,/&
% =i4ni =o-gorod STWKTX SEHREOEY !#,",#%,"
/ Samara JIZIOI !#!/&#*$$
" Ca<an [I\IK] !#!&)#/$$
( :ms' ^ZFG !#!,*#!,$
* Celiabins' _N`aPTKFG !#$*)#/**
!$ Rosto-9e9Don bEFLEH9KI9cEKQ !#$&(#**!
!! Ufa deI !#$,&#(&,
!, folgograd gE`REROIY !#$,!#,$$
!) Crasnoiars' [OIFKEaOFG **$#/$!
!& Perm MNOZ] *(%#"*&
!% forone4 gEOEKNW (&)#&*/
!/ Sarato- JIOILEH ()$#*%)
!" Aoliatti hE`]aLLT ",$#)&/
!( Crasnodar [OIFKEYIO "!$#/(/
!* I4e-s' iWNHFG /!!#$&)
,$ Iarosla-l jOEF`IH`] /$/#))/
Moscova

Sankt Petersburg Novosibirsk
Ekaterinburg Nijni Novgorod

Samara Kazan
RUSURSU0U =AAURA0U

Federaia Rus.3n ansamblul ei.oate fi considerat ara cu cele mai -ariate ?i
bogate resurse naturale de e glob#
Princialele resurse naturale sunt:
9 etrol 2<ona folga9Ural. Ckmia Precasick ?i Ckmia Siberiei :ccidentale
9 ga<e naturale
9 ckrbuni 2ba<inele Peciora. 0ena ?i Unisei
9 minereuri de fier 2Ural. Podi?ul faldai5
9 minereuri neferoase 2Ural ?i Siberia5
9 diamante .aur ?i uraniu 2Podi?ul Siberiei Centrale. Munii Altari5

Industria
Producia actualk de petrol lasea<k Federaia Rusk e o<iia a treia e
glob# Princiala regiune rkm7n7nd C7mia Siberiei :ccidentale#
Industria de<-oltatk rioritar in anii uterii so-ietice . este dominatk de
subramurile industriei grele 9 siderurgia . constructoare de masini . cBimia . s#a#
9care contribuie cu )+& la roductia industrialk . dar randamentele
3ntrerinderilor sunt 3n mare arte dearte de reali<krile tkrilor de<-oltate #
Siderurgia este re<entk 3n Ural . regiunea Mosco-ei . ba<inul carbonifer
Cu<net' . dar si 3n centre i<olate 2 e1emlu : Costomu'sa si Cereo-et in =f 5 .
metalurgia neferoask in Ural si l7ngk Bidrocentralele din Siberia Centralk .
constructoare de masini in Ural si in artea euroeank . mai ales 2 Mosco-a . St#
Petersburg . =i4ni =o-gorod . Aarit7n . s#a#5. industria cBimick 3n Ural .
Peninsula Cola . orasele imortante din artea euroeank si din sudul Siberiei
2 :ms' . Aoms' . Crasnoiars' . Ir'uts' . s#a# 5 # Industria te1tilk este concentratk
3n <ona centralk a krtii euroene #
azele naturale lasea<k Federaia Rusk e rimul loc 3n lume'. dein7nd
aroae !+) din re<er-ele mondiale ale aceatei resurse energetice#
C!rbunii se aflk e locul trei 3n lume. roduia s9a diminuat coresun<ktor
cererii.dar e1loatarea clrbunilor energetici s9a strat la un ni-el constant.
datorit utili<rii lor 3n termoenergie#
;n roducia de energie electric.Federaia Rus ocu locul doi e glob. du
S#U#A.cu o structur care are roorii comarabile#
Federaia Rus disune de un numr mare de Bidrocentrale construite e
folga.:bi.Unisei ?i afluieni ai acestora#
Industria siderurgic este legat de crbunii cocsificabili.de minereuri de
fier#Industria metalurgiei neferoase este de<-oltat 3ndeosebi 3n <ona Muni?or
Ural#
Industria construciilor de ma?ini roduce o gam -ariat ?i larg de
sortimente. dar se afl 3n re<ent 3ntr9un roces de transformare
structural#Centre imortante sunt:Mosco-a.San't Petersburg. =i4ni.
=o-ogorod. U'aterinburg.Ufa#
"R#C$L%$R" se ractick e mari 3ntinderi 3n 4umktatea sudick a krtii
euroene si e <one mai restr7nse in sudul Siberiei # Se culti-a grau . secara . or<
. orumb . sfecla de <aBar . cartofi. in entru fuior 6 -iticultura si omicultura au
onderi restr7nse # Se cresc o-ine. bo-ine si orcine . iar 3n e1tremul nordic
reni # f7nktoarea este o acti-itate imortantk in Siberia 2 animale cu blknuri
scume 5 . iar escuitul este de<-oltat 2 orturi mai imortante Murmans' .
ArBangBels' . =aBod'a . :Bots'5 #
COMER&$L e'terior re(lect) un element sintetic*dar (oarte
ilustrativ+ponderea relativ redus) a ,edera-iei Ruse .n
comer-ul mondial/care a sc)zut sub 01*.n condi-iile .n care
aceast) -ar) este cea mai .ntins) 2i dispune de mari resurse
naturale3
%R"NSPOR%$R#LE se reali<ea< rin toate sistemele cunoscute:
9transorturi fero-iare
9rutiere
9flu-iale
9aeriene
9maritime
9transortul rin conducte#
;n Federaia Rus e<ist cel mai lung traseu fero-iar din lume. denumit
..Aransiberianulmm.3ntre Mosco-a ?i fladi-osto'#

Aransiberianul
Uconomia Rusiei
0a mai mult de un deceniu de la rbu irea Uniunii So-ietice din !**!. Rusia
3ncearc. 3n continuare. s edifice o economie de ia func ional i s ating o
cre tere economic mai ridicat#
Du di<ol-area URSS9ului. rimele semne ale refacerii economice au arut
3n Rusia. 3n !**". art7nd influen ele economiei de ia # Aotu i. 3n acel an.
cri<a financiar asiatic a culminat 3n august. 3n Rusia. cu derecierea rublei# Au
urmat cre terea datoriei ublice i scderea ni-elului de trai entru cea mai
mare arte a oula iei# ;n anul urmtor. !**(. recesiunea a continuat
;n !***. economia a 3nceut s se refac# Aceast refacere a fost fa-ori<at de
o rubl slab. care a scumit imorturile i a stimulat e1orturile# ;n !***9,$$%.
cre terea rodusului intern brut a fost de aro1imati- /.">. 3n secial datorit
cre terii re ului etrolului. continurii oliticii rublei slabe. dar i cre terii
roduc iei industriale# ;n momentul de fa . Rusia are un e1cedent comercial
uria . datorat barierelor rotec ioniste la imorturi i coru iei locale care
3miedic intrerinderile mici i mi4locii strine s imorte roduse ruse ti fr
intermedierea firmelor locale#
De<-oltarea economic a rii a fost e1trem de inegal: regiunea Mosco-ei
contribuie cu o treime din rodusul intern brut. 3n condi iile 3n care 3n regiune
este concentrat numai o <ecime din oula ia rii#
Recenta refacere a economiei rii datorat cre terii re ului i eiului.
3mreun cu eforturile gu-ernamentale re3nnoite 3n ,$$$ i ,$$! entru ducerea
la bun sf7r it a unor reforme structurale. au crescut 3ncrederea in-estitorilor i
oamenilor de afaceri 3n ansele Rusiei 3n al doilea deceniu de tran<i ie# Rusia a
rmas rofund deendent de e1orturile de materii rime. 3n mod secial
etrol. ga<e naturale. metale i cBerestea. care asigur ($> din totalul
e1orturilor. ls7nd ara -ulnerabil la -aria ia re urilor e ia a mondial# ;n
ultimii ani. a crescut foarte mult cererea intern de bunuri de larg consum.
aro1imati- cu !,> anual 3n ,$$$9,$$%. ceea ce demonstrea< 3ntrirea ie ei
interne#
Produsul intern brut se aroie de !#,$$ miliarde n 3n ,$$&. ceea ce face ca
economia Rusiei s fie cea de9a noua economie a lumii i a cincea a Uuroei#
Dac rata anual de de<-oltare continu astfel cum este acum. este de a tetat
ca economia Rusiei s a4ung e o<i ia a doua 3n Uuroa. du cea a
@ermaniei. 3n numai c7 i-a ani#
0a ! arilie ,$$/. re<er-ele interna ionale ale Rusiei atinseser ,$/ miliarde o
i e1istau re-i<iuni entru cre terea acestei re<er-e la ,)$9,($ miliarde o 7n
la sf7r itul anului i la )$$9&$$ miliarde o la sf7r itul anului ,$$"