5.

TEORIA RAIONAL EMOTIV (RET)

Albert Ellis (n.1913)
Albert Ellis s-a nscut n 1913 n Pittsburg i a fost crescut n New York. A avut o coi!rie
"ifici!# "eoarece rin$ii si au "ivor$at c%n" e! avea "oar 1& ani# eveni'ent care !-a fcut s fie
foarte interesat n a-i n$e!ege e cei!a!$i.
(n ti'u! gi'na)iu!ui i-a rous s "evin un *'are ro'ancier a'erican+ i# entru a-i
n"e!ini acest sco 're$# a ,otr%t s stu"ie)e contabi!itatea n ti'u! !iceu!ui i facu!t$ii# s
c%tige suficien$i bani entru a se ensiona !a 3- "e ani# iar restu! vie$ii s se "e"ice scrisu!ui#
fr a resi'$i resiunea nevoi!or financiare.
A ter'inat facu!tatea n 193. cu o "i!o' n a"'inistra$ia afaceri!or i i-a "esc,is o afacere
'reun cu frate!e su# n "o'eniu! croitoriei ("e anta!oni). /a0oritatea ti'u!ui !iber i-!
consacra srisu!ui. 1cria ovestiri scurte# iese "e teatru# nuve!e# oe)ie co'ic i eseuri. 2a
v%rsta "e &3 "e ani avea o 'u!$i'e "e 'anuscrise neub!icate. Atunci i-a "at sea'a c viitoru!
su nu consta n a scrie ro'ane "e fic$iune i i-a n"retat aten$ia sre via$a rea!# ro'ov%n"
ceea ce e! nu'ea *revo!u$ia se4ua! a fa'i!iei+.
A nceut s a"une 'ateria!e entru un tratat e care ! nu'ea *P!e"oarie entru !ibertatea
se4ua!+. (n acest ti' rietenii au nceut s-! consi"ere un fe! "e e4ert n "o'eniu i au
nceut s-i cear sfaturi. Atunci 5!!is a "escoerit c i !ace foarte 'u!t s-i consi!ie)e e a!$ii.
Astfe! c# n 19.& s-a ntors !a coa!# ur'%n" un 'aster n si,o!ogie c!inic !a 6o!u'bia
7niversit8. (n anu! ur'tor a nceut s !ucre)e rivat# cu 0u'tate "e nor'# n consi!iere "e
fa'i!ie i se4ua!.
(n 19.9 i-a !uat "octoratu! !a aceeai universitate i a a0uns !a conc!u)ia c si,ana!i)a este
for'a "e teraie cea 'ai rofun" i cea 'ai eficient. Aa c s-a for'at ca si,ana!ist i i-a
ob$inut "i!o'a "e si,oteraeut.
(n scurt ti' a a0uns s re"ea si,o!ogie !a 7niversitatea "in New York# a !ucrat ca si,o!og
c!inician !a 6!inica "e :gien /inta! "in New ;erse8 i a fost si,o!og ef a! 6entru!ui "e
<iagnostic "in New ;erse8.
<ar foarte cur%n" ncre"erea !ui 5!!is n si,ana!i) a nceut s se risieasc. 5! a "escoerit c
atunci c%n" se nt%!nea cu c!ien$ii o singur "at e st'%n sau c,iar o "at !a "ou
st'%ni# acetia evo!uau !a fe! "e bine ca atunci c%n" i ve"ea n fiecare )i.
Aa c a nceut s !ucre)e 'ai "irectiv# strecur%n" secven$e "e sfat i interretri "irecte n
teraia c!ien$i!or si# re)u!tate!e fiin" 'u!t 'ai bune.
(n 19== 5!!is renun$ase "efinitiv !a si,ana!i) i era reocuat "e sc,i'barea
co'orta'entu!ui oa'eni!or rin confruntarea !or cu rorii!e cre"in$e ira$iona!e i
"eter'in%n"u-i astfe! s a"ote cre"in$e 'u!t 'ai ra$iona!e.
5!!is sunea> *atunci c%n" a' "evenit ra$iona!-e'otiv# roria 'ea ersona!itate a nceut s
vibre)e+.
:n 19== e! co'bina e!e'ente aartinan" si,oterii!or u'aniste# fi!osofice si co'orta'enta!e
si for'ea)a teraia rationa!-e'otiva (?5@).
2ucrarea sa ##?eason an" 5'otion in Psic,ot,era8+ (##?atiune si e'otie in si,oteraie+) "in
19A& inc!u"e artico!e "esre ?5@ ub!icate incean" cu 19=A si rere)inta o !ucrare "e ba)a
entru 'iscarea cognitiva sau rationa!a in si,oteraie.
5!!is este cunoscut "ret tat! ?5@ si bunicu! teraiei cognitiv-co'orta'enta!e.
Pri'a carte "esre teroria ra$iona!-e'otiv a ub!icat-o n 19=9 i se nu'ea *6u' s trieti cu
un nevrotic+. <oi ani 'ai t%r)iu a nfiin$at :nstitutu! entru via$ ra$iona!# cu scou! "e a for'a
a!$i teraeu$i n teoria sa.
Pri'a sa carte "e succes a arut n 19A- i se nu'ea *Arta i tiin$a "ragostei+. P%n n re)ent
a scris este =. "e cr$i i A-- "e artico!e "esre ?5@# se4 i cstorie.
1
Institutul de Terapie RationalE!oti"a
:n 19=9# 5!!is infiintea)a :nstitutu! "e @eraie ?ationa!-5'otiva ca o fun"atie e"ucationa!a
nonrofit cu scou! "e a for'a secia!isti in ?5@ si "e a rasan"i i"ei!e si 'aniera "e !ucru
secifice ?5@ ub!icu!ui !arg. <esi !a inceut a fost e "e!in i'!icat in ractica rivata#
incean" cu 19A-# "evine "irector e4ecutiv a! istitutu!ui.
Profitu! rovenit "in sesiuni!e in"ivi"ua!e sau "e gru# "in carti!e# a'f!ete!e si casete!e sa!e#
recu' si "in re!egeri!e si work-s,o-uri!e rea!i)ate este uti!i)at in tota!itate entru a sustine
activitati!e stiintifice si e"ucationa!e a!e institutu!ui.
Acu' este ree"inte!e :nstitutu!ui "e @eraie ?a$iona!-5'otiv "in New York# care este n
ace!ai ti' o c!inic si,o!ogic i o coa! "e si,oteraie.
5!!is este o ersoana e4tre' "e energica si "e ro"uctiva si oate fi consi"erat e buna "retate
ca unu! "intre cei 'ai ro!ifici autori "in "o'eniu! si,oteraiei si consi!ierii.
:n ca"ru! ocuatei sa!e vieti rofesiona!e# e! se inta!neste cu 3- "e c!ienti e sata'ana in
se"inte!e in"ivi"ua!e# con"uce A sesiuni "e si,oteraie "e gru sata'ana! si rea!i)ea)a
aro4i'ativ &-- "e re!egeri si work-s,o-uri e an entru secia!isti si ub!icu! !arg. A
ub!icat este .= "e carti si 'ai 'u!t "e =-- "e artico!e# ce!e 'ai 'u!te referitore !a teoria si
a!icatii!e ?5@.
P%na !a un anu'it unct# 5!!is si-a "e)vo!tat abor"area ca o 'eto"a entru a se confrunta cu
rob!e'e!e e care !e-a avut in ti'u! tineretii sa!e. <e e4e'!u# intr-o anu'ita erioa"a "in
viata# 'anifesta o tea'a e4agerata "e a vorbi in ub!ic. Prin a!icarea 'eto"e!or cognitv-
co'orat'enta!e# e! a reusit sa-si invinga une!e "intre ce!e 'ai uternice in,ibitii. /ai 'u!t# a
invatat sa se bucure cu a"evarat "e aaritii!e in fata ub!icu!ui recu' si "e a!te activitati in
ca"ru! carora era foarte an4ios.
1e oate afir'a cu a"evarat ca 5!!is isi ##traieste+ teoria !a fe! cu' o o si re"a.
<ua un interviu !uat !ui 5!!is# Beinrac, (193-) reci)a ca !-a erceut "ret un o' sc!iitor#
sensibi!# ercetiv# a'u)ant si sti'u!ativ si co'enta> ##C"ata ce a' renuntat !a nevoia 'ea
irationa!a "e a-i obtine arobarea ca si !a nevoia irationa!a ca e! sa se oarte asa cu' i'i "oresc
eu# a' "evenit caabi! sa 'a bucur cu a"evarat "e ti'u! e care !-a' etrecut i'reuna...5!!is
este intruc,iarea teoriei sa!e. 5! se co'orta cu a"evarat ca si cu' nu este "een"ent "e
arobarea ce!or!a!ti.+
TEORIA
6oncetia !ui 5!!is referitoare !a natura u'ana se ba)ea)a e asu'tia confor' careia oa'enii
"isun "e un otentia! innascut care se e4ri'a atat in caacitatea !or "e a gan"i rationa!# corect
cat si in ten"inta catre un sti! irationa! si eronat "e gan"ire.
Ca'enii 'anifesta re"iso)itii atat catre auto-conservare (se!f-reservation)# fericire# gan"ire
si verba!i)are# "ragoste# co'uniune cu cei!a!ti# crestere si auto-actua!i)are "ar si catre auto-
"istrugere# evitare a gan"irii# reetare nesfarsita a grese!i!or# erfectionis' si auto-b!a'are#
evitare a actua!i)arii otentia!u!ui "e crestere.
Pornin" "e !a i"eea otrivit careia oa'enii sunt fai!ibi!i (i'erfecti# suusi grese!i!or)# ?5@
incearca sa a0ute oa'enii sa se accete e sine ca fiinte care vor continua sa faca grese!i "ar in
ace!asi ti' sa invete sa traiasca 'u!t 'ai i'acati cu sine.
&
:n 1999# 5!!is enu'era cateva "intre i"ei!e "e ba)a a!e ?5@>
Ca'enii 'ai "egraba se autocon"itione)a catre a se si'ti tu!burati "ecat sa fie con"itionati "e
factorii e4teriori.
Ca'enii "isun "e ten"ita bio!ogica si cu!tura!a "e a gan"i eronat si "e a se auto-tu!bura fara
rost.
Ca'enii sunt unici rin aceea ca inventea)a convingeri "isfunctiona!e e care !e astrea)a si !e
intretin.
Ca'enii au caacitatea "e a-si 'o"ifica rocese!e cognitive# e'otiona!e si co'orta'enta!eD ei
ot a!ege sa reactione)e "iferit co'arativ cu atternuri!e u)ua!e# ot refu)a sa "evina nefericiti
si ot sa se e"uce e sine in "irectia unei vieti 'ai utin tu!burate.
5!!is accentue)a# "e ase'enea# caacitatea oa'eni!or "e a se auto-eva!ua si "e a se auto-sustine.
5! arata ca oa'enii "e)vo!ta anu'ite tu!burari e'otiona!e si co'orta'enta!e atunci can"#
ornin" "e !a si'!e referinte ("orinta "e iubire# arobare# succes) fac gresea!a sa !e consi"ere
"ret nevoi esentia!e.
5!!is afir'a in ace!asi ti' ca oa'enii "isun "e ten"inte innascute catre crestere si actua!i)are#
insa a"esea isi sabotea)a roria 'iscare sre crestere "atorita unei a!te ten"inte innascute#
ten"inta catre a gan"i eronat recu' si "atorita attern-uri!or "e auto-aarare invatate.
:n ca"ru! !ucrari!or sa!e ub!icate in 19A9# 5!!is arata ca atat abor"area si,ana!itica freu"iana
cat si abor"area e4istentia!a ornesc "e !a o serie "e i"ei gresite referitoare !a natura u'ana si ca
atare si 'eto"o!ogii!e ba)ate e aceste siste'e si,oteraeutice sunt ineficiente si ina"ecvate.
:n vi)iunea !ui 5!!is# concetia freu"iana asura naturii u'ane este fa!sa# intrucat in"ivi"u! nu
este un ani'a! bio!ogic "eter'inat# con"us "e catre instincte ci# 'ai "egraba oa'enii sunt unici
si au uterea "e a-si inte!ege !i'ite!e# "e a sc,i'ba concetii!e si va!ori!e ri'are e care !e
introiectea)a necritic in coi!arie si "e a abor"a ten"inte!e auto-"istrugatoare.
Ca'enii "isun "e caacitatea "e a-si confrunta siste'u! ersona! "e va!ori si "e a re!ua
cre"inte# i"ei si va!ori "iferite. 6a un re)u!tat# co'orta'entu! !or re)ent va fi# intr-o oarecare
'asura# "iferit "e co'orta'entu! trecutD aceasta sc,i'bare este osibi!a "atorita fatu!ui ca
oa'enii nu sunt victi'e asive a!e con"itionari!or trecute ci ot rea!'ente sa intervina in viata
!or si sa rea!i)e)e 'o"ificari.
5!!is nu acceta e "e!in concetia e4istentia!a referitoare !a ten"inta catre auto-actua!i)are
intrucat oa'enii "isun "e ten"inte instinctua!e uternice "e a se co'orta intr-o anu'ita
'aniera. C"ata ce oa'enii sunt con"itionati sa gan"easca si sa si'ta intr-un nu'it 'o"# ei tin"
sa continue sa se co'orte in acea 'aniera c,iar "aca rea!i)ea)a ca ace! co'orta'ent este
"isturbant.
5!!is cre"e ca este incorect sa resuune' ca o inta!nire e4istentia!a cu un teraeut er'isiv#
accetant# autentic este suficienta entru a "e)ra"acina attern-uri!e rofun"e a!e
co'orta'entu!ui auto-erturbator.
#on$eptia re%eritoare la perturbarile e!otionale
Nevro)a# "efnita ca ##o 'aniera irationa!a "e gan"ire si "e co'orta'entEE (6ore8# F.# 1939#
.&1&)# rere)inta o stare u'ana natura!a care se inta!neste !a fiecare "intre noi# in gra"e
"iferite. Aceasta stare are ra"acini a"anci si "atorita fatu!ui ca sunte' fiinte u'ane si trai'
a!aturi "e a!te fiinte u'ane in societate.
Psi,oato!ogia are !a ba)a invatarea in ti'u! coi!ariei a unor cre"inte irationa!e "e !a
ersoane!e se'nificative# ca si inventarea "e catre coiii insisi a unor "og'e si suerstitii
irationa!e. 5!!is arata ca atitu"ini!e "isfunctiona!e ra'an active si oerative in interioru! nostru
3
'ai "egraba "atorita fatu!ui ca noi reeta'# e arcursu! vietii# "in rorie initiativa si 'ai
utin "atorita reetitiei venite "in artea arinti!or# aceste gan"uri irationa!e ti'uriu
interiori)ate.
5'otii!e sunt interretate ca fiin" ro"use a!e gan"irii u'ane. Atunci can" ne gandim ca ceva
este rau# atunci ne simtim rau in re!atie cu ace! obiect. 5!!is sustine ca ##in esenta# tu!burarea
e'otiona!a consta "in roo)itii sau afir'atii gresite# i!ogice# care nu sunt va!i"e# in care
in"ivi"u! cre"e intr-un 'o" "og'atic si "e neco'batut si e ba)a carora si'te si actione)a insa
i'otriva sa+ (6ore8# F.# 1939# .&1&). 6a atare# acest roces "e invinovatire rere)inta# in
vi)iunea ?5@ esenta tu!burari!or e'otiona!e.
Pentru ca o nevro)a sau o si,o)a sa se vin"ece se i'une stoarea invinovatirii roriei
ersoane sau a ce!or "in 0ur. 1e accentuea)a astfe! i'ortanta accetarii roriei ersoane in
ciu"a i'erfectiuni!or acesteia. An4ietatea aare "e obicei ca un re)u!tat a! reetarii interioare a
roo)itiei> ##Nu-'i !ace roriu! 'eu co'orta'ent si as vrea sa i! sc,i'b+ ca si a
roo)itiei ##<atorita co'orta'entu!ui 'eu gresit sunt o ersoana "etestabi!a# nefericitaD
nu'ai eu sunt "e vina si 'erit sa sufar+.
Potrivit ?5@# aceasta an4ietate nu este necesara. C ersoana oate fi a0utata sa va"a ca aceste
afir'atii iratioan!e sunt fa!se.
?5@ afir'a ca# "esi asa ar fi "e)irabi!# oa'enii nu au neaarata nevoie sa fie accetati si iubiti.
<esi ?5@ incura0ea)a oa'enii sa e4eri'ente)e tristetea "e a nu fi accetati# in genera! isi
roune sa ii a0ute sa "escoere 'o"uri "e a "easi stari!e "eresive# senti'ente!e "e ranire# "e
ier"ere a sti'ei "e sine# "e ura.
6ateva "intre rincia!e!e i"ei irationa!e e care !e interiori)a' continuu si care aoi con"uc
inevitabi! !a tu!burare sunt>
@rebuie sa fiu iubit si arobat "e catre toti oa'enii e care ii consi"er se'nificativiD
@rebuie sa "e'onstre) ca sunt intot"eauna co'etent# a"ecvat si rea!i)atD
6an" oa'enii se oarta ne!acut si ne"ret# ei trebuie invinovatiti si trebuie con"i"erati a fi
ersoane re!e# s!abe sau "etestabi!eD
@rebuie sa interreta' !ucruri!e intr-o 'aniera catastrofica atunci can" sunte' serios frustrati#
tratati ne"ret sau resinsiD
1uferinta e'otiona!e este "eter'inata "e factorii e4terniD ave' o sca)uta caacitate "e a
contro!a sau sc,i'ba aceste senti'enteD
<aca ceva are ericu!os sau infricosator# trebuie sa fiu reocuat "e e! si sa 'anifest an4ietate
in ceea ce-! rivesteD
5ste 'u!t 'ai usor sa eviti confruntarea cu "ificu!tati!e si resonsabi!itati!e vietii "ecat sa
incerci sa e4eri'ente)i a!te for'e "e auto"isci!inaD
@recutu! nostru ra'ane foarte i'ortant si ca atare# "atorita unor eveni'ente trecute care 'i-au
inf!uentat uternic viata# trebuie sa continue sa i'i "eter'ine si senti'ente!e re)enteD
Ca'enii si !ucruri!e ar trebui sa fie 'ai buni "ecat sunt# viata trebuie rivita ca fiin" 'i)erabi!a#
ingro)itoare "aca nu gasesc ce!e 'ai bune so!utii !a rea!itati!e viatiiD
Ca'enii ot atinge un 'a4i'u' "e fericire rin inertie# inactiune sau rin a se si'ti bine intr-
un 'o" asiv si iresonsabi!.
Teoria ra&ional e!oti"' ncee cu A(#>
.
A) este "e !a e*perien&ele a$ti"atoare# cu' ar fi rob!e'e!e "e fa'i!ie# 'unca
nesatisfctoare# trau'e!e "in coi!rie i orice a!te !ucruri care ot constitui surse!e noastre "e
nefericire.
() vine "e !a $redin&e (be!iefs)# n secia! ira$iona!e# n secia! ce!e "e auto-nfr%ngere (eec)#
care sunt surse!e rea!e a!e nefericirii noastre.
#) este "e !a $onse$in&e# si'to'e!e nevrotice i e'o$ii!e negative ("eresie# anic# furie) care
vin "in cre"in$e!e 'oastre.
<ei e4erien$e!e activatoare ot fi rea!e i s cau)e)e "urere rea!# rob!e'e!e e ter'en !ung
sunt cau)ate "e cre"in$e!e noastre ira$iona!e. P!ec%n" "e !a aceast i"ee# 5!!is a"aug < i 5 !a
sc,e'a ini$ia! (AG6)>
+) teraeutu! trebuie s dis$ute cre"in$e!e ira$iona!e.
E) entru ca c!ientu! s se bucure n fina! "e e%e$tele si,o!ogice o)itive a!e cre"in$e!or
ra$iona!e.
A rere)inta e4istenta unui eveni'ent# co'orta'ent sau atitu"ine in"ivi"ua!aD reactia !a acest
eveni'ent# co'orta'ent sau atitu"ine in"ivi"ua!a oate fi otrivita sau neotrivita.
A (eveni'entu! activator) nu "eter'ina 6 (consecinta e'otiona!a).
G# care rere)inta concetia ersoanei "esre A# este ce! care "eter'ina reactia e'otiona!a.
5!!is sustine fatu! ca toc'ai cre"inte!e rivin" resingerea sau esecu! (in unctu! G) sunt ce!e
care "eter'ina "eresia (unctu! 6) si nu eveni'entu! in sine (unctu! A).
6a atare# oa'enii sunt in 'are 'asura resonsabi!i entru crearea rorii!or reactii si tu!burari
e'otiona!e.
A !e arata oa'eni!or cu' isi ot sc,i'ba cre"inte!e irationa!e care rovoaca in 'o" "irect
consecinte!e e'otiona!e rere)inta esenta ?5@.
<ua A-G-6 ur'ea)a "isutarea <. :n esenta# < rere)inta a!icarea 'eto"ei stiintifice entru a
a0uta c!ientii sa-si 'o"ifice cre"inte!e irationa!e.
:ntrucat riciii!e !ogicii ot fi invatate# aceste rinciii ot fi fo!osite entru a e!i'ina orice
iote)a nerea!ista# neverificabi!a.
Aceste 'eto"e !ogicoe'irice ii ot a0uta e c!ienti sa renunte !a i"eo!ogii!e auto-erturbatoare.
C tu!burare e'otiona!a se "e)vo!ta intrucat este ,ranita "e roo)itii!e i!ogice e care ersoana
si !e reeta continuu# ca "e e4e'!u ##Nu'ai eu sunt "e vina entru "ivortH+D ##1unt un ratat si
tot ceea ce fac este gresitH+D ##Nu a' nici o va!oareH+D ##/a si't singur si resins si aceasta este
o catastrofa teribi!aH+.
=
?eactii!e e'otiona!e erturbatoare# cu' sunt "eresia si an4ietatea sunt initiate si eretuate "e
un siste' auto-erturbator "e cre"inte# care se ba)ea)a e o serie "e i"ei irationa!e interiori)ate
sau inventate "e ersoana resectiva.
<esi 5!!is nu neaga fatu! ca tu!burari!e e'otiona!e ot fi e!i'inate sau 'o"ificate si rin !ucru!
"irect asura senti'ente!or ("eresie# an4ietate# ostiitate# frica etc.)# e! a"auga fatu! ca cea 'ai
rai"a# rofun"a# e!eganta si "e !unga "urata te,nica "e a-i a0uta e oa'eni sa-si 'o"ifice
rasunsuri!e irationa!e este aceea care !e er'ite sa va"a c!ar ce isi sun in !an cognitiv
referitor !a sti'u!ii care actionea)a asura !or (in G)# care este siste'u! !or "e cre"inte si care ii
invata cu' sa "isute in 'o" activ si uternic (in <) aceste cre"inte irationa!e.
<ua <# ur'ea)a 5 sau efectu! "iutarii gan"uri!or irationa!e# renuntarea !a i"eo!ogii!e auto-
erturbatoare# "oban"irea unei fi!osofii "e viata 'u!t 'ai rationa!a si 'ai rea!ista# recu' si o
'ai 'are accetare "e sine# a ce!or "in 0ur si a frustrari!or inevitabi!e a!e vietii coti"iene.
Gineinte!es ca aceasta noua fi!osofie "e viata are si o "i'ensiune ractica.
Astfe!# in !oc sa se critice si sa se e"eseasca rin "eresie in !egatura cu "ivortu!# ersoana va
a0unge !a o conc!u)ie rationa!a si e'irica> ##:'i are rau ca nu a 'ers casatoria nostra si ca a'
"ivortat. <esi as fi vrut re)o!vat i'reuna "ificu!tati!e aarute in cu!u# nu a' facut-o "ar
aceasta nu rere)inta sfarsitu! !u'ii. 5secu! casatoriei nu i'!ica fatu! ca eu sunt un ratat in
viata# este o ne"retate sa continui sa 'a invinovatesc si sa 'a consi"er singuru! resonsabi!
entru rutura.+
Potrivit teoriei ?5@# efectu! u!ti' i! rere)inta e!i'inarea senti'ente!or "e "eresie si auto-
con"a'nare.
:n conc!u)ie# restructurarea fi!osofica entru sc,i'barea e!e'ente!or "isfunctiona!e "in ersona!itatea
noastra i'!ica ur'atorii asi>
?ecunoasterea "e!ina a fatu!ui ca noi sunte' resonsabi!i entru crearea rorii!or noastre
rob!e'eD
Accetarea fatu!ui ca "isune' "e abi!itatea "e a sc,i'ba in 'o" se'nificativ aceste
"ificu!tatiD
?ecunosterea fatu!ui ca rob!e'e!e nostre e'otiona!e "eriva "in cre"inte!e irationa!e e care
!e ave'D
5vi"entierea c!ara a acestor cre"inteD
5vi"entierea va!orii "isutarii acestor cre"inte irationa!e fo!osin" 'eto"e riguroaseD
Accetarea fatu!ui ca# "aca vre' sa ne sc,i'ba'# trebuie sa actiona' entru a 'o"ifica
cre"inte!e si senti'ente!e "isfunctiona!e si actiuni!e care "eriva "e aiciD
A!icarea 'eto"e!or ?5@ in!atura aceste consecinte "isfunctiona!e.
5!!is sune c e4ist un nu'r "e erori tipi$e de ,-ndire n care se anga0ea) oa'enii>
ignorarea o)itivu!ui
e4agerarea negativu!ui
suragenera!i)area
A