Sunteți pe pagina 1din 6

0 | P a g e

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II


qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz



Victimele violenei domestice din Centrul
de consiliere Casa Blu

Victimologie

1/2/2014
Drenea-Soare Alexandra-Iulia



1 | P a g e

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II
Tema cercetarii
Victimele violenei domestice din Centrul de consiliere Casa Blu.

Justificarea si obiectivele temei
Subiectul violentei in familie a inceput sa fie dezbatut si discutat incepand cu anii 90. Astfel
ca din subiect considerat in perioada comunista ca fiind tabu, violenta domestica s-a transformat
intr-o actiune blamata de societate. Abia din 2003 avem o lege explicita cu privire la prevenirea si
combaterea violentei in familie, lege intarita si de alte articole din Codul Penal (Constructia
sistemului de protectie impotriva violentei domestice in Romania forme fara fond - Diana Neaga
2010 - http://www.feminism-romania.ro/presa/editoriale/98-constructia-sistemului-de-protectie-
impotiva-violentei-domestice-in-romania-forme-fara-fond.html).
In ziua de astazi notiunea de familie si-a pierdut insemnatatea pe care o avea inainte. Daca in
trecut familia era vazuta ca fiind calea prin care un individ se desavarsea in societate si se putea
bucura de implinire si stabilitate, in zilele noastre concubinajul este cel care i-a luat locul, in acest fel
eliberand sau scutind partenerii de anumite responsabilitati si obligatii pe care s-ar presupune sa le ai
intr-o casnicie. Din aceasta cauza, daca inainte rufele murdare se spalau in familie si membrii familiei
respective isi rezolvau problemele si intelegeau ca pentru a convietui ca si familie erau necesare
diverse compromisuri, in societatea zilelor noastre, femeia are intr-adevar alte principii de viata, fata
de principiile dupa care se ghidau mama respectiv bunica ei. Totusi, printre aceste principii din
pacate nu s-a putut strecura si cel al evitarii violentei domestice sau al abuzului emotional.
Majoritatea femeilor nu pot recunoaste simptomele violentei domestice decat atunci cand este deja
prea tarziu. Insa datorita faptului ca nu au primit informatii si o educatie asupra acestui tip de
comportament si a reactionarii in aceste situatii, acestea raman in domiciliul conjugal si foarte putine
chiar au curajul sa faca ceva in aceasta privinta. Aproximativ 800 de persoane au murit din cauza
violentei domestice, intre 2004 si 2011, potrivit Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
(MMFPS).
Aducand fenomenul de violenta domestica asupra femeii in prim-plan am observat ca fata de
anul 2004 cand in Bucuresti functionau doar 2 centre de ajutor in cazul acestui tip de violenta, acum
in anul 2014 in fiecare judet din tara exista cel putin un centru de consiliere sau protectie a femeii si
copiilor supusi abuzurilor. Majoritatea centrelor ofera asistenta in ceea ce priveste consilierea
juridica, sociala, psihologica si in unele cazuri pot ajuta si prin primirea in limita numarului de locuri
disponibile in centru ( in medie 15 locuri per centru) pentru a locui pentru o perioada de 6 luni de
2 | P a g e

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II
zile. Exista si centre care ajuta femeile sa isi recupereze sau sa faca rost de documente, sa isi gaseasca
un loc de munca si o locuinta stabila.
In decizia elaborarii acestei lucrari ne-am bazat pe faptul ca in momentul de fata, conform
statisticilor, la fiecare doua minute o femeie primeste o palma, pumn, sau i se aduce vreun tip de
injuriu. Aceste informatii ne-au convins sa tragem un semnal de alarma in aceasta privinta si am
apelat astfel la persoane care deja au trecut prin aceasta experienta, dar care prin consilierea primita
si prin ajutorul oferit in centrele de asistenta au reusit sa isi duca mai departe viata departe de
tortionarul lor.
In realizarea acestei lucrari am dori sa aflam ce anume duce la aparitia violentei domestice,
cum poate fi evitata aceasta si prin ce metoda ar trebui facuta o educatie tuturor femeilor din
Romania cu privire la acest fenomen. Speram ca in acest fel sa atragem atentia asupra acestor
victime si poate chiar sa incercam schimbarea mentalitatii traditionaliste ( cum ca barbatul hotaraste
ce este bine sau rau) cu una moderna care sa se alinieze societatii in care traim, aceea a egalitatii
drepturilor la libertate si decizie.
Universul cercetarii
Grupul tinta al acestei cercetari este reprezentat de catre femeile aflate in centrul de asistenta Casa
Blu, un centru infiintat si sustinut de catre Fundatia Sensiblu. Astfel acestia au dorit sa ajute femeile
care au parte de abuzuri in familie, locul unde o femeie, in mod normal, ar trebuie sa fie cel mai in
siguranta. Ajutorul oferit consta in cazarea acestora in centru pe o perioada de maxim 6 luni,
consiliere juridica, consiliere juridica, psihologica si sociala, reprezentare juridica n instanta, grup de
support, suport financiar, sprijin n obtinerea actelor de identitate sau de stare civila, certificate
medico-legale, nscriere la medicul de familie, sprijin n gasirea unei locuinte si a unui loc de munca,
medierea relatiilor cu alte institutii. Ca persoana de contact o avem pe doamna Cristina Horia,
directorul executiv al acestui centru.

Ipotezele cercetarii
1. Riscul violentei domestice creste cu atat cu cat nivelul de trai al familiei este mai scazut.
2. Riscul violentei domestice creste cu cat nivelul de educatie al partenerilor este mai
scazut.
3. Posibilitatea reducerii violentei domestice creste pe masura ce exista campanii de
informare si educare cu privire la acest tip de actiune.
3 | P a g e

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II

Operationalizarea ipotezelor care ne-au ndrumat n analiza calitativa au fost:
1. Evaluandu-se prin metode de cercetare nivelul de trai al familiilor, acelea cu un nivel de
trai mai scazut vor dezvolta conflicte si episoade de violenta domestica.
2. Evaluandu-se prin metode de cercetare nivelul de educatie al partenerilor, acela cu un
nivel de educatie mai scazut va dezvolta comportamente violente.
3. Evaluandu-se prin metode de cercetare impactul pe care campaniile de informare si
educare cu privire la violenta in familie, femeile cu aceste informatii vor putea evita
violenta domestica.

Metode i tehnici de cercetare
In vederea atingerii obiectivului propus mi-am propus sa utilizez in aceasta cercetare o
metoda de tip calitativ: Interviul. Informatiile au fost culese si mai apoi centralizate si interpretate.
Interviul:
Metoda interviului presupune o interactiune prelungita in care intervievatorul, in acest caz,
cercetatorul sau poata colecta in mod direct informatia de la respondent.
Interviul semistructurat:
Presupune un ghid de interviu cu ntrebri predefinite, dar care permite intervievatorului s
devieze de la plan ca s pun ntrebri specifice.
Intervievatorul introduce tema, apoi ghideaz discuia punnd ntrebri specifice.
Lotul intervievat a fost compus din 30 de persoane de sex feminin, actuale rezidente ale
centrului de consiliere Casa Blu si victime ale violentei domestice pe o perioada de cel putin 3 ani,
cu varste cuprinse intre 27-50 de ani.
In vederea aplicarii interviurilor, acest proces s-a derulat timp de o saptamana in perioada
09.12.2013- 15.12.2013). Fiecare interviu a fost individual si inregistrat audio cu accordul tuturor
participantelor.


4 | P a g e

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II
Ghid de interviu semi- structurat
Scopul interviului este aflarea unor informaii despre un anumit grup de victime ale violentei
domestice care au fost ajutate de Fundatia Sensiblu si ce putem face in vederea evitarii acestui tip de
comportament violent pe viitor. Interlocutorii vor fi persoane care au fost victime ale violentei
domestice.
Numele interlocutorului _____________________________________
Funcia ___________________________
Data _____________________________
Bun ziua, numele meu este ____________.
Scopul acestui interviu este s aflm prerea dumneavoastr despre cum putem sa invingem violenta
domestica in Romania si ce putem sa facem mai exact pentru a ne asigura ca vom eradica acest tip de
comportament. Sunt interesata n special de problemele pe care le-ai ntmpinat i de
recomandrile pe care le avei. Dac suntei de acord, voi nregistra aceast convorbire, pentru a
putea evita orice denaturare a conversaiei noastre. Tot ce vom vorbi aici rmne confidenial, doar
un rezumat al prerilor tuturor persoanelor implicate n program, fr referin la numele acestora,
dar studiul va fi fcut public.
1. Cat de des se declansau in familia dumneavoastra episoadele de violenta domestica?
2. Care credeti ca erau factorii care declansau aceste episoade?
3. Care erau metodele prin care erai pedepsita? Erau doar de natura fizica sau si psihica?
4. Agresorul s-a cenzurat vreodata in fata copiilor in legatura cu aceste evenimente sau din
contra si-a extins abuzul violent si catre ei?
5. Ati incercat vreodata sa apelati la ajutor atat din interior cat si din exterior pentru a preveni
aceste episoade sau pentru a opri persoana respectiva in incercarea de a va vatama inainte
de a apela la acest centru de consiliere? Daca da, puteti dezvolta, va rog?
6. Daca raspunsul de mai sus la prima intrebare adresata este NU, atunci imi puteti spune va
rog care este motivul care v-a facut sa nu apelati la ajutor in acea situatie?
7. Cum ati aflat despre centrul de consiliere Casa Blu? Care erau metodele prin care
dumneavoastra accesati informatia in perioada respectiva?
8. De ce fel de ajutor ati avut nevoie atunci cand ati apelat la aceasta fundatie? (ex. certificate
medico-legale, ajutor financiar, consiliere psihologica, juridica, etc)
5 | P a g e

Drenea-Soare Alexandra-Iulia - Master Devianta Sociala si Criminalitate Anul II
9. Ati fost multumita de ajutorul primit? A se specifica, in functie de raspunsul pozitiv sau
negativ oferit.
10. Cunoasteti si alte ogranizatii similare care pot ajuta si alte femei in situatia dumneavoastra?
Daca cunoasteti, le puteti enumera si explica de ce ati ales pana la urma aceasta fundatie si
nu ati ramas la acele organizatii?
11. Credeti ca o campanie masiva contra violentei domestice poate ajuta femeile sa se desprinda
de tortionarul lor?
12. Sunteti de parere ca trebuie facuta inca din scoala o educatie pentru tinerele fete in vederea
identificarii si evitarii situatiilor premergatoare violentei domestice?
13. Ce solutie propuneti dumneavoastra pentru incercarea diminuarii acestui fenomen?


Informaie despre respondent
O vrsta________
O starea civila(casatorita, necasatorita, locuiete n concubinaj)
O componena familiei _____ (numarul copiilor, eventual daca locuiete cu parinii, socrii, frai,
surori, cumnai...)
O locul de reedina __________ (rural, urban, capitala)
O nivelul de educaie al respondentului (coala medie, studii medii, studii superioare)
O sursele din care se informeaza de obicei (TV, radio,ziare, reviste, cunoscui,prieteni)

S-ar putea să vă placă și