Bulgarii Munteni din Romania

Muntenia (i Oltenia), n zonele de cmpie, unde sunt denumii "srbi". Aa-ziii "srbi"
din sudul Romniei sunt de apt bul!ari. "i nu beneiciaz# de n$##mnt sau litur!%ie n
limba matern# i sunt din aceast# cauz# ntr-un puternic proces de asimilare. &%iar dac#
recens#mintele nu $orbesc dect de cte$a mii de bul!ari, num#rul lor se poate ridica la
circa '((.((( persoane, ns# datorit# lipsei contiinei naionale se declar# de cele mai
multe ori drept "romni". Aceti bul!ari sunt descendenii bul!arilor care s-au reu!iat de
oprelitea otoman# ncepnd cu secolul )* pn# n secolul )+). ,n prima -um#tate a sec.
)) li s-au mai ad#u!at bul!arii $enii aici din moti$e sociale i economice.
Izvoarele este o localitate n -udeul .eleorman, /ocalitatea s-a numit n trecut
"0auriciu" i este populat# de bul!ari. 1ul!arii din satul 0auriciu, -ud. .eleorman.
de Ro2ana +oana Ancuta 3Ale2andru 1oariu-456'(64((7
"8ubruturu9", adica, "1una dimineata9" - asa se saluta locuitorii din 0auriciu, o mica
asezare pierduta unde$a prin &ampia 1urnasului, numita azi +z$oarele. /ocalnicii se
declara oicial romani, desi spun ca la ori!ine sunt bul!ari. +n ar%i$ele $remii se spune
insa ca ei ar i de apt sarbi9
Am a-uns in 0auriciu intr-o zi superba de toamna, $enind dinspre 8unare, de la
:imnicea. ;atul este asezat ca intr-o oala, mar!inita de dealuri strapunse de multe iz$oare
(de aici si noul nume - +z$oarele), pe care satenii le-au captat pentru iri!area culturilor,
indeosebi le!ume. 8e baza sunt culturile de arpa!ic si cele de pepeni.
"ASA NU SE MAI POATE!" &iuminie $ra (8ealul ciumatilor), &ran!ata (<adurea de
salcami), .omuta$a ciusma (&ismeaua lui .omi) - iata numai cate$a din denumirile
locurilor din 0auriciu, comuna cu circa 5.((( de locuitori, dintre care cei mai multi
$orbesc "bul!ara $ec%e", o limba ciudata, presarata cu multe cu$inte sarbesti si
romanesti. "8iot$as=" (>nde te duci=). ">t$an dara-a na arpa!ic." ("Ma duc sa sap
arpa!icul"). Asa $orbesc cei din 0auriciu. /a mamali!a ii spun "caceamac", "leap"
inseamna paine. Multe nume au ost in timp romanizate. ;tean .udor, om in etate, si
sotia sa, ;imioana, sunt bul!ari, dar $orbesc si romaneste. ";unt bul!ar si asa $reau sa
mor" - spune nea ;tean. " oarte neca-it, insa, ca nu are cu ce sa-si lucreze pamantul, ca
autoritatile nu ac nimic. Aland ca suntem "de la ziar" se ridica de pe scaunul de la
poarta si zice cu $oce tare? "*reau sa declar in clar? asa nu se mai poate9 Asa sa scrieti9".
+n sat s-a creat o mare discrepanta. &ei tineri mai pleaca la lucru prin ;pania, stran! bani
si isi cumpara tractoare cu care-si lucreaza pamantul. &ei in $arsta insa nu au cu ce plati
nici macar aratul unui po!on. Mult pamant manos a ramas parloa!a si in acest an.
BULGARI SAU SARBI 1atranii din 0auriciu stiu ca primii bul!ari care au $enit pe
aceste melea!uri s-au asezat pe un deal numit si azi &iuminie *ra (8ealul &iumatului).
8upa o epidemie, ei s-au mutat mai -os, intr-o zona buna pentru !radinarit, unde traiesc si
azi. +n $ec%ile %risoa$e, 0auriciu este amintit pentru prima oara la '@ aprilie 'ABB, cand
*lad *intila intareste mai multe sate din zona. /a '@'C, in condicile mosiei ;mardoasa,
$anduta de ;tolnicul <aras%i$ lui &renea <opo$ici se $orbeste de doua sate? ;mardoasa si
;arbii Otcismea (sarbii de lan!a cismea). +n '@4B, &ernea <opo$ici noteaza in
testamentul lui ca a adus @4 de amilii de sarbi si i-a asezat pe un cadru de loc din mosia
;mardoasa, care se $a numi 0auriciu". 8eci amilii de sarbi, si nu de bul!ari.
!ON"U#IE$ Atunci, de unde ori!inea bul!areasca= <oate inainte de aducerea celor @4
de amilii de sarbi, pe aceste locuri sa se i asezat bul!ari, atrasi de pamantul prielnic
pentru !radinarit. A urmat o contopire a celor doua !rupuri, a$orizata si de radacinile
sla$e ale celor doua limbi. O alta e2plicatie ar putea i aceea ca, pur si simplu, cel care a
scris testamentul lui &ernea <opo$ici a comis o !reseala, scriind sarbi in loc de bul!ari.
&ert este ca locuitorii din 0auriciu se considera bul!ari, de rit crestin-ortodo2.
OBI!EI$ #ARE#ANUL
8espre obiceiurile din 0auriciu alam de la directorul ansamblului "+z$orasul",
Ale2andru .rian. +n iecare an, la ' ebruarie, locuitorii din 0auriciu sarbatoresc
":arezanul", o maniestare dedicata $iei si $inului. 8upa slu-ba reli!ioasa oiciata in
biserica, preotul impreuna cu barbatii din sat urca in $ia celui mai bun !ospodar, unde are
loc ru!aciunea ;atului .rion :arezanul - protectorul $iilor. <reotul rosteste blestemul
;antului .rion? "*a blestem pe $oi, iarele cele de multe eluri, $iermii, omizile,
!andacii, lacustele, soarecii, cartitele si puricii si tot elul de muste, urnici, $iespi si
urec%elnite si tot elul de -i!anii ce se tarasc pe pamant si pasari ce coboara, care aduc
stricaciuni si pa!ube %oldelor, $iilor, pomilor si !radinilor (...) ci duceti-$a in muntii cei
pustii, in copacii cei neroditori in care $-a daruit $oua 8umnezeu %rana cea de toate
zilele9". >rmeaza un ritual, in care, printre altele, se taie cate$a corzi de $ita-de-$ie si se
stropesc cu $in, "pentru ca sa primeasca $ia semn de $in bun", dupa care, tot satul
sarbatoreste cum se cu$ine.
!omunitatea %ulgar& din Bu'ure(ti
<rezena unei populaii bul!#reti n 1ucureti are o $ec%ime de mai multe secole,
e2istnd nc# din sec. )*++-lea, cnd nite c#lu!#ri catolici ranciscani bul!ari ridicaser#
pe locul actualei biserici 1#r#ia o biseric# din lemn. Ma-oritatea bul!arilor din 1ucureti
sunt ortodoci, iind reunii din 'DA5 pn# n aprilie 4((D n biserica ortodo2#
bul!areasc# ";. prooroc +lie" (actualmente ";. +lie-Eanul &olei", preluat# de 1iserica
Ortodo2# Romn#, prin Ar%iepiscopia 1ucuretilor - protopopiatul +++ &apital#).
<recluare acestei biserici este considerat# abuzi$# de comunitatea bul!#reasc# i de
1oserica Ortodo2# 1ul!ar# , pe cnd 1iserica Ortodo2# Romn# pri$ete acest !est ca
iind le!itim.
F'BG
8e asemenea, se ntlnesc i bul!ari catolici, reprezentai de 1iserica
;nta H#sc#toare de 8umnezeu. Moti$ele pentru care bul!arii au sosit n 1ucureti sunt
di$erse? ie politice (se reu!iau din cale orpelitii otomane nainte de '@C@), ie socio-
ecomonice (pentru a a$ea un trai mai bun - mai ales n prima -um#tate a sec. ))).
Autorit#ile comuniste au nc%is /iceul bul!#resc, ns# n toamna anului 'DDD, la
1ucureti a ost redesc%is#, in paralel cu /iceul romn din ;oia, $ec%ea Icoala bul!ar#
cu B clase i un num#r de @5 de ele$i, cu predare n limba bul!ar#. >nele cartiere din
1ucureti continu# s# aib# o populaie numeroas# de bul!ari? 0iuleti-;rbi, 8udeti-
&ioplea (n bun# parte catolici). 1ul!ari tr#iesc i n cartiere din unele sate alate n
prea-ma &apitalei (n 1r#neti, 1ra!adiru, 0lina, 8obroeti, <antelimon, &%ia-na, Rou
sau bul!ari catolici pa$lic%eni n <opeti-/eordeni).
Puntea de Gre'i este o localitate n -udeul 8mbo$ia, Muntenia, Romnia,datata de pe
la anul '@A(, cand, un !rup de bul!ari, s-au stabilit pe malul stan! al raului Hea-lo$,
pentru a practica !radinaritul. +n randul etniei bul!are din -udetul 8ambo$ita, localitatea
era cunoscuta sub numele de J no$oto selo K, adica " noul sat ". <ana in anul 'D5( au ost
pastrate portul si obiceiurile traditionale. 8upa anul 'DCA s-au inmultit casatoriile mi2te?
bul!ari -romani, limba de bastina iind in pericol de disparitie. Ocupatia de baza a
locuitorilor ramane cea traditionala - le!umicultura.
Tiat n dou de autostrada Bucureti Piteti, dar bine ncorsetat ntre rurile Arge
i Neajlov, comuna Petreti are n componen ase sate !oada "#vorului, Petreti,
$reci, $%erg%eti, "oneti i Puntea de $reci& 'ucrurile par destul de complicate,tipic
balcanic, bulgari crora li se spune srbi i locuiesc n Puntea de $reci, sat din
(omnia& Bulgarii din Puntea de $reci, mai romni dect muli romni, sat a)lat pe
malul Neajlovului, ru care trece i prin *orteni& $rdinari, ca orice bulgari care se
respect, locuitorii din Puntea s+au stabilit n #on acum aproape ,-. de ani& /n toat
aceast perioad au reuit s ctige antipatia vecinilor, care le spun 0srbi1, prin
produciile record de gogoari, conopid i var#, care au adus dup ele i ctiguri
substaniale&
!artierul %ulgare(' al Targovi(tei
- Mirela &+.&+R+0A
8ecembrie 'D, 4((7
8e$ansand ziua minoritatilor luni, '@ decembrie, duminica, in incinta &aminului
&ultural, din cartierul Matei *oie$od, a a$ut loc lansarea cartii L&artierul bul!aresc al
.ar!o$isteiM, autor Maria .ueanu? LHu m-am !andit la o lansare mare. ;tand de $orba,
atent, cu oamenii din cartierul bul!aresc, parcur!and lucrari de specialitate, consultand
documente din ar%i$e si mer!and de iecare data, din nou in cartier, nu de putine ori am
primit intrebari de !enul de unde $in, cat am parcurs din drum= Hu stiu. ;tiu doar ca a
sosit $remea raspunsurilor si a ade$aratului dialo!. Aceasta lucrare se $rea a i o prima
$arianta de raspuns.
LAu ost in$itate aproape '(( de persoane, printre care? 8umitru 1arbu $iceprimar de la
<rimaria .ar!o$iste, ;animir <etNo$ consilier de la Ambasada 1ul!ariei, Mi%aela 8eslin
presedinte al comunitatii L1ratst$oM a 1ul!arilor din Romania si <arintele .ate$ de la
1iserica 1ul!ara ;antu +lie din 1ucuresti. 1ul!arii din <untea de 0reci au ost
reprezentati de domnul 0%eor!%e 0%eor!%ita, Erisula &ristescu, presedinte al
&omunitatii "lene, 0%eor!%i *asilsNi reporter la Radio Hational ;oia. Acti$itatea s-a
desasurat cu spri-inul direct al Asociatiei &ulturale :aldno a 1ul!arilor din .ar!o$iste si
al &asei de &ultura L+. 0%. *asiliuM a Municipiului .ar!o$iste, director /ucian &odreanu.
/ucrarea a ost sustinuta inanciar de &onsiliul /ocal si <rimaria .ar!o$iste, care
totodata $or acorda, anumitor institutii si or!anizatii, !ratuit lucrarea doamnei Maria
.ueanu. <asionata de olclor, autoarea considera ca? L>na dintre cele mai ascinante si
mai comple2e zone ale cercetarii etnomuzicolo!ice si antropolo!ice este, cu si!uranta,
cea a minoritatilor etnice. Oiecare !rup etnic isi construieste propria po$este ara sarsit
printr-o permanenta recuperare a traditiei.
Dup libera declaraie a persoanelor recenzate privind apartenena la o
anumit etnie, structura populaiei dup etnie la recensmntul din anul 2002 in
judeul Dmbovia se prezint astfel: romni = 5234 !",# $%, rromi = &"'23
!3 $%, bulgari = 705 (0,13 %), ma()iari = 435 !0,0* $%, ru+i,lipoveni = #,
(ermani = #2, (reci = 50, srbi = 34, polonezi = 2, turci = 2", armeni = 22,
ucrainieni = 2&, alte etnii = *4 +i nedeclarat = &3'
333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
- )n Muntenia P localit#ile Atrnai, 1utculeti, 1#leni-;rbi, +z$oarele, &alomireti,
/icurici, &orabia, &rn!eni, ;p#t#rei, >deni-;rbi, <untea de 0reci, .r!o$ite, Aumai,
1ila, &opaciu, +epureti, *#r#ti, *alea 8ra!ului, Eer#ti, &%iseleu, ;pano$, &eacu,
&ioc#neti, <l#t#reti, M#n#stirea, Eotarele, 8udeti-&ioplea, <opeti-/eordeni,
8obroieti, 1r#neti, &%ia-na, Ho$i-;li$en, 0alai, 1r#ilaQ
"OTOREPORTA* Bulgarii din (udul
!a+italei
Aura &lara Marinescu, +oana *oc%in
'4CD ai#ri
/uni 44 mar 4('(
bucureti
Ana lu, -.ld/'u 0i Magdalena lu, P/nda' (tau la ta'lale
(ear& de (ear& +e trotuar
<e $remea lui ;imeon +, bul!arilor catolici care nu $oiau s# se con$erteasc# la
ortodo2ism li se t#ia nasul, spune le!enda. Aa c# u!eau peste 8un#re. 1#trnii din
oraul ilo$ean <opeti /eordeni, Rbul!arii cu capul mareL, spun ns# c# str#bunicii lor au
a-uns aici ca s# munceasc# p#mnturile boierilor.
/a sud de 1ucureti, drumul parcurs n ma2i-ta2i te poart# ci$a Nilometri printre
blocurile cenuii. /a cap#tul celor zece minute parcurse apar casele a$ute i r#sirate de la
intrarea n ora. <entru un $enetic nimic nu e amiliar? blocuri pestrie, str#zi cu %rtoape
i ma!azine la iecare cap#t de strad#. /a r#scrucea din centrul oraului e orot# mare.
Mainile zb#rnie din toate direciile, iar or#enii tra$erseaz# care pe unde apuc#. /a
prim#rie, pe la ora ''.((, an!a-aii se oiesc pe %oluri. >nul stri!#? R H#zdra$9L (1un#
ziua9).
Acum @( de ani, pe locuitorii din <opeti /eordeni i $edeai cum mer!eau n papuci de
lemn la *iscoil (unde se #cea $scoza, n.r.), pe cnd acum, nu mai $ezi pe drum dect
maini de mii de euro i tineri cu pantoi branduii.
Pl&'int& de dovlea' 'u zeam& de varz&
R<e la '@(( au $enit primii bul!ari aici. Acum doi ani, am s#rb#torit '@( de ani de la
stabilirea lor. 8e ce au $enit n <opeti= <entru c# era aproape de lunc# unde ineau
!r#diniL, ne spune +oan *oc%in, consilier n <rim#rie. Al#m c# la sud de &apital# tr#iesc
n -ur de 4.((( de amilii cu ori!ini bul!#reti. RMai toi b#trnii de pe aici au n$#at
limba romn# n coal#, pentru c# la ei n curte $orbeau bul!ara. Mama e de ori!ine
bul!ar#, aa c# i eu am n$#atL, mai spune *oc%in.
1ul!arii catolici, c#ci aa sunt cunoscui n zon#, i-au p#strat obiceiurile. RMi-aduc
aminte c# n copil#rie a$eam o cutie de tabl# n care puneam cenu# i pe care o
n$rteam. &opil iind stri!am c# o nc#lzim pe 1abS Marta, JJ0reize 1abS MartaKK, n
bul!ar#. ;e ntmpla la nceput de martie, de s#rb#toarea 1abelorL, po$estete consilierul.
8ac# tinerii i mai p#streaz# nc# -ocurile n amintiri, b#trnele bul!#roaice nu mai coc
ca pe $remuri azima (pine) n cuptoare de p#mnt. Acum, dac# treci prin <opeti
/eordeni i nu m#nnci orez cu $arz#, se spune c# ai $enit de!eaba. <l#cinta cu brnz#
(mzn#, n limba bul!ar#) este o specialitate a comunit#ii, dar i cea cu do$leac, care se
m#nnc# cu zeam# de $arz#.
<e B' decembrie, cete de tineri colindau pe $remuri tot <opetiul mbr#cai n port
popular, cu plu!ul tras de cal. R"rau emei care spuneau? JJ1a!# plu!ul i tra!e-m# o
dat#, ca s#-mi mear!# bineKKL, zice +oan &ristescu, al luS <rizonieru, dup# porecla lui.
Gr&dinari 0i +avatori
1#rbaii bul!ari erau cei mai renumii !r#dinari i pa$atori din zon#. ;tadionul Olimpic
din Munc%en a ost ridicat cu braele unora dintre ei. Iutru, >n!ureanu, .rancio$eanu,
+$an, <a$el i &eamuru sunt nume bul!#reti, dar cei care le poart# nu se cunosc dup# ele.
RAici, dac# nu ai porecl#, nu te tie nimeniL, spune un localnic. Al luS &eanciu, al
luS<rsp#caru sau .#nase M#celaru sunt cei mai cunoscui. RMie mi se spune al luSO!ar.
.ata era pa$ator i aa l tiau $eciniiL, spune +oan *oc%in, n timp ce d# un teleon.
RM#i, 1abS 0%izela mai tr#iete= Hu-i aa c# e cea mai b#trn#= A%, s-a retras9L, stri!#
prin aparat b#rbatul.
Nu a v&zut Bulgaria ni'iodat&
8e la <rim#rie, dac# apuci pe strada ' Mai, prima pa$at# cu piatr# cubic#, $ezi case
mndre, !ospod#rii n!ri-ite i cte o b#trn# cu basma n poart#. ;e uit# dup# trec#tori cu
oc%ii mari i stri!# cnd nu te atepi la $ecina de peste drum? RTa Nu pra$#, m#r#=L (&e
aci, bre=, n.r.).
1abS Maria (Maria +spas) are @7 de ani i n copil#rie a muncit pe p#mnturile boierului
&ostaoru. ,n!ri-ea de iepurai. A prins i R#zboiul i a crescut cinci copii. 8oar unul mai
st# ln!# ea, +onel, ceilali s-au mpr#tiat prin lume. Hu a $#zut 1ul!aria niciodat#, dar
copiii au ost. R&um $edei casele astea din a#, erau tancuri i mitraliere. A ost pr#p#d
aiciL, spune ea i r#mne cu pri$irea int# unde$a n amintiri. <#streaz# din str#buni
cntece bisericeti. R,mi place s# mai cnt la slu-b# cte un cntec de-al nostruL, spune
zmbind.
1iale'tul +avli'2ian
1ul!#roaicele n etate nu lipsesc nicio zi de la slu-ba p#rintelui ;olomon, de la 1iserica
&atolic#. R/imba pe care o $orbesc enoriaii cu ori!ini bul!#reti este dialectul
pa$lic%ian, pe care-l mai olosesc doar cei n $rst#. /a tineri s-a pierdut !raiulL, spune
p#rintele.
Azi-diminea#, dup# slu-ba de la ora C.B(, cetele de enoriae bul!#roaice din ora se
mpr#tiau pe drum, !#l#!ioase, !esticulnd i bolborosind cu$inte numai de ele tiute.
<uneau la cale ziua i se pre!#teau de prima caea.
3333333333333333333333333333333333333333333333333333
Oraul <opeti-/eordeni, alat la D Nm de centrul &apitalei, este ormat din trei sate, a
c#ror toponimie $ine de la numele boierilor care au tr#it prin aceste locuri cu secole n
urm#? <opeti-&onduratu sau <a$lic%eni, <opeti-Romni i /eordeni.
&it despre dierenta intre <opesti si /eordeni e pur si simplu !eo!raica, pe $reumuri erau
B localitati? 4 <opesti (<a$lic%eni si Romani - sunt destul bul!ari in oras, iar ca reli!ie
ma-oritara sunt catolici si romanii, si bul!arii) si /eordeni. 8upa aia au ost unite in
acelasi sat, care acu e oras, dar inca e c%iar distanta izica intre ele, e un cimp care incepe
sa se acopere de case.
"ste tiut aptul c# n aceast# localitate e2ist# o comunitate de bul!ari, catolici.
&atolicizarea le-a adus numeroase necazuri. Aa se ace c# n secolul al )*+-lea au ost
considerai eretici, moti$ pentru care otomanii au pornit n '7@@ un masacru odios al
bul!arilor catolici. ,n astel de condiii, muli au plecat n e2od peste 8un#re, n *ala%ia.
"<a$liNenii" - bul!ari catolici din satele de pe malul 8unarii, dintre ;$isto$ si Hicopole.
8in 1elene, au plecat o bun# parte din catolicii bul!ari pa$lic%eni la nceputul anilor
'@((, i2ndu-i reedina n &ioplea i <opeti-/eordeni.
Momentul e2act cnd au $enit aici in <opeti-/eordeni bulgarii de conesiune romano-
catolic#, se pierde n ne!ura $remii.
;. /itur!%ie de mulumire din cadrul ani$ers#rii a '@( de ani de la aezarea primilor
bul!ari catolici n localitatea <opeti /eordeni, 'A noiembrie 4((@.
.anti Maria nu este de acord cu ade$#rul istoric i spune? R&ei care mai sunt azi, bul!ari
cum le zice, sunt bul!ari doar cu numele. ;-au corcit. Hu tiu dac# sunt ei c%iar bul!ari
ade$#rai. Muli dintre ei au ost adui de pe clisura (n.r. sector de $ale n!ust# n deileul
8un#rii, de tip c%eie) 8un#rii. "i s-au obinuit repede aici, pentru c# au !#sit p#mnt bun
pentru culturile de le!ume. Muli au de$enit romni, romni.L
3333333333333333333333333333333333333333333333333
<rimele aparitii ale bul!arilor n zona dunareana se dateaza din secolul al *-lea.
;tabilirea lor deiniti$a n acest spatiu, nceputurile ormarii unui stat $ast a nceput n
secolul al *++-lea. +mperiul 1ul!ar al secolului +) acoperea aproape ntrea!a supraata a
Romniei actuale. ;ub atacurile popoarelor mi!ratoare, imperiul s-a destramat treptat.
8upa ormarea principatelor romne, doar 8obro!ea mai apartinea de 1ul!aria.
&u trecerea timpului, sla$o-%ulgarii au ost asimilati, contopindu-se cu populatia daco-
romana, dar au transmis nu numai cultura lor bo!ata, ci si bo!atia limbi lor, iar mai apoi
si a scrierii.
.oponima localitatilor din .ransil$ania secolului al )+++-lea do$edeste e2istenta
bul!arilor pe acest teritoriu. 8upa ocuparea otomana a 1ul!ariei, unele !rupuri de bul!ari
au !asit reu!iu n 1anat si .ransil$ania. ,n multe centre importante traiau amilii de
bul!ari, recunoscuti ca oarte buni !radinari. +z$oare scrise conirma masi$e emi!rari
bul!are la nord de 8unare, n .ara Romneasca si Moldo$a din a doua -umatate a
secolului )+*-lea. Aici emi!rantii bul!ari se simteau ca n patria lor, preotii, boierii,
carturarii si populatia $orbeau o limba din care ei ntele!eau oarte multe cu$inte, iar
scrierea era cea c%irilica. O prima emi!rare masi$a consemnata este cea din anul 'BD7
(anul caderii 1ul!ariei, n urma ncercarii de eliberare). O -umatate de $eac mai trziu,
('555), dupa e2peditia nereusita a re!elui *ladisla$ al +++-lea, din 1ul!aria de Hord s-au
reu!iat n .ara Romneasca si Moldo$a cca '4.((( de bul!ari cu amiliile lor. Alte
emi!rari consemnate snt cele din timpul lui *lad 8racul si Radu cel Mare. ;rsitul
secolului al )+*-lea aduce o alta emi!rare masi$a cnd, ncura-ata de succesele militare
ale lui Mi%ai *iteazul, ntrea!a populatie din 1ul!aria de Hord a ost cuprinsa de o
rascoala pentru cucerirea independentei. 8upa nrn!ere, 7(.((( de bul!ari au pornit pe
drumul pribe!iei. <rocesul de reu!iere se $a repeta n $remea lui Matei 1asarab ('7B4-
'7A5), &onstantin 1rnco$eanu ('7@@-'C'5)Q tot srsitul secolului al )*+++-lea si prima
-umatatre a secolului al )+)-lea cunoaste asemenea emi!rari. Astel dupa rascoala din
&ipro$et din '7@@ alte $aluri de bul!ari (multi dintre ei romano-catolici) au emi!rat n
.ara Romneasca, 1anat si Apusul "uropei. 8upa razboiul ruso-turc ('@(7-'@'4) au
emi!rat n .ara Romneasca si Moldo$a cca @7.(((, iar n urma razboiului din '@4@-
'@B( cca '5(.((( de bul!ari. "mi!rarile au continuat si n timpul razboiului din &rimeea
('@A5-'@7').
Mai ales n apropierea marilor orase, s-au construit sate sau cartiere (ma%alele) ale
populatiei sud-dunarene, bul!aresti, numite de localnici RsrbiM. Aceasta denumire s-a
atribuit tuturor popoarelor sla$e sudice. Astel unele comunitati de bul!ari din sudul
Romniei snt numiti RsrbiM, c%iar si ei se autodenumesc RsrbiM.
&ei mai multi dintre %ulgarii stabiliti pe teritoriul Romniei s-au contopit cu populatia
ma-oritara, pierzndu-si limba si o parte din obiceiuri si traditii. O alta parte se teme sau
se -eneaza, din dierite moti$e, sa-si recunoasca apartenenta etnica, optnd pentru srbi
sau romni (a e2istat un sc%imb de populatie ntre Romnia si 1ul!aria dupa modiicarea
!ranitelor n 'D5( n urma .ratatului de la &raio$a, cnd cei care s-au declarat bul!ari cu
ocazia recensamntului din 'DB7 au ost ortati sa paraseasca Romnia). Humarul celor
care au constiinta apartenentei nationale este mai putin de '(U. "i traiesc preponderent n
1anat, iind romano-catolici.
/ocalitatile cu populatie de ori!ine bul!ara mai importante din Romnia snt?
3Banat4 - 8udestii *ec%i, 1reste, *in!a,
3Oltenia4 - 1ailesti, 1rebeni-;rbi, &oteana-;rbi, &orlatesti-;rbi, &araula, 8l!a-;rbi,
8esa, &iutura, 8e$eselu, Mrza, Maracini, <oiana Mare, ;toienesti-;rbi, ;elistioara,
>rzicuta,
Muntenia - 1uzau, Rmnicu ;arat,Atrnati, 1utculesti, 1aleni-;rbi, +z$oarele,
.eleorman, &alomiresti, /icurici, &orabia, &rn!eni, ;patarei, >deni-;rbi, <untea de
0reci, .r!o$iste, Aumati, 1ila, &opaciu, +epuresti, *arasti, *alea 8ra!ului, Eerasti,
&%iselutu, ;panto$, &eacu, &iocanesti, <lataresti, Manastirea, Eotarele, 8udesti-&ioplea,
Po+e(ti-Leordeni, 8obroiesti, 1ranesti, &%ia-na, Ho$i ;li$en.
31o%rogea4 - &auca!ia, <ietrele, 1abada!, 8una$at, *isina, &iamurlia de Vos, &erc%ezu,
"nisala, Mila 4B, <ata!ianca,
3Moldova4- Oocsani, 0alati, 1raila Eusi, 1rlad, .ecuci, *aslui.
,n ultimul deceniu al secolului al )*+-lea, '@.((( de srbi s-au stabilit n Wara
Romneasc#. &te$a amilii au $enit n 1uz#u, construindu-i casele ntr-o zon# de ln!#
rul 1uz#u, cunoscut# pn# ast#zi sub numele de 2rbi.
>lterior, n anii 'CD4-'@B@, muli reu!iai bul!ari s-au stabilit n acelai cartier. 8atorit#
similitudinilor ntre limbile $orbite de cele dou# !rupuri etnice, localnicii au numit i pe
noii $enii tot srbi.
1ul!arilor li s-a dat p#mnt n apropierea rului, unde au niinat !r#dini de zarza$aturi.
F

Minorit#ile etnice srbe i bul!are nu i-au p#strat identitatea i limba, recens#mntul din
4((4 ar#tnd prezena a doar patru srbi i patru bul!ari n ora. Amintirea e2istenei
acestor comunit#i a r#mas, ns#, prin aptul c#, n ora, le!umicultorii sunt nc# denumii
srbi.
<loieti a lui Mi%ai ;e$astos ('DB@) reproduce o ima!ine a ediiciului pentru a ar#ta
ilustra urbea de alt#dat#. O cas# de bul!ar, sli$inean, ridicat# deci de bul!arii ori!inari
din Slivina, care s-au reu!iat aici dup# r#zboiul ruso-turc ('@4@-'@4D)Q bul!ari ce au
ridicat c%iar i o biseric# unde se predica uneori n bul!#rete, ediiciu ale c#rui ruine mai
e2ist# i ast#zi.
*ec%ia aez#re comerciala ;li$ina-Hou#, ntemeiat# de ne!u#torii bul!ari care au trecut
8un#rea dup# '@4D, este absorbita de dez$oltarea municipiului <loieti.
+n 4((4 t%ere Xere onlY '4 bul!arians li$in! in <loiesti.
.%eY must %a$e liNed t%e re!ion, and bou!%t plots or %ouses, some B Nilometres nort% o
<loiesti in an area called 1er-asNa. HaturallY t%e immi!rants named t%e settlement Ho$i
;li$en (;li$ina noua). +t %appened in '@B4. ;oon a X%ole neX toXn emer!ed. 1Y '@BB
t%e settlement %ad 4C5 %ouse%olds and 7B s%ops, and !reX steadilY.
.%e toXnZs location at a croassroad and t%e business dri$e o its residents brou!%t about
ast prosperitY. And so Ho$i ;li$en t%reatened to outstrip <loiesti itsel economicallY.
.%e rumour spread t%at t%eir landlord Xanted to turned t%em into sers. .%at enra!ed t%e
1ul!arians X%o destroYed Ho$i ;li$en almost completelY, in '@B@. AterXards t%eY
mo$ed en masse in t%e lands o t%e local notable 1oldescu at <loiestiZs outsNirts.
.%ere t%e ;li$enites built a neX [uarter, called ;erbr-asNa. .%eY %ad a c%urc%, R;$.
0eor!i Ho$iM, sc%ools liNe R;$. s$. Tiril i Metodi-M sponsored bY +$an Tasabo$, etc. 1ut
t%e pressure rom t%e surroundin! ma-oritY XeaNened t%e national identitY o t%e
1ul!arians, and You NnoX X%at %appens under similar conditions.