Drept Civil.

Obliga ii
Presta ia :
- Are ntotdeauna o valoare patrimonial
- Din ea reiese obliga ia
Obliga ia de a face - debitorul este inut s presteze (de facto; ex.: contractul de munc
Obliga ii ad rem - c!nd obliga iile de a face se refer la lucruri
Obliga ii scriptae in rem - specie a obliga iilor ad rem" cu specificatia ca executarea lor poate fi
cerut si unei alte persoane dec!t debitorului ini ial. Aceste obliga ii fiind legate de lucru"
insotesc bunul care c#iar daca isi sc#imba stp!nul" acesta din urma poate fi inut sa execute
aceea i prestatie la care era inut si antecesorul sau
Obliga ii propter rem - sunt sarcini reale" accesorii $uridice impuse celor care stapanesc un bun
Obliga iile de mijloc - debitorul este inut s foloseasc toate mi$loacele necesare pentru
atingerea rezultatului promis
Obliga iile de rezultat - debitorul este inut s procure creditorului rezultatul promis
%tilitate practica a distinctiei:
&arcina probei neexecutrii obliga iei cade pe umerii creditorului doar in cazul obliga iilor de
mi$loace (trebuie sa demonstreze ca debitorul nu a folosit toate mi$loacele adecvate de care
dispunea pentru a se a$unge la atingerea rezultatului

Obliga ia de a nu face - restric ii concrete pe care debitorul i le asum fa de creditor
(abdicri de la o libertate a debitorului. De regula nu sunt generice
- Obliga ia de bun credin nume te o crean (obliga ie" este o ndatorire
Obliga ia de a da - transmite drepturi reale (sunt reduse la numrul drepturilor reale
- Drepturile reale sunt imobile" obliga iile le confer dinamism (transmisiune
Obliga ile naturale:
- 'e lipse te sanc iunea
- &unt obliga ii civile care nu s-au nscut perfect
- Odat pltite" nu se mai poate cere restituirea
- (reditorului nu are ac iune
- )x.: $oc" pariu

Obliga ii simple : presupun un raport $uridic intre un singur debitor legat de un singur
creditor" cruia ii datoreaz o singura prestatie
Obliga ii complexe :
A. Obliga ii obiectiv complexe - ipoteza in care obliga ia are un obiect multiplu" acestea
fiind datorate simultan" iar debitorul nu se poate libera dec!t execut!nd toate presta iile datorate
*. Obliga ii con$unctive - raportul de obliga ie impune o aditionare de mai multe prestatii"
dintre care debitorul nu poate sa aleag doar una" el fiind inut la ndeplinirea lor cumulativ
+. Obliga ii alternative - presupune tot un raport de obliga ie cu pluralitate de obiecte"
libertatea debitorului facandu-se insa prin alegerea ndeplinirea unei singure prestatii
De regula algerea prestatie revine debitorului
- )xcep ie: alegerea poate apar ine creditorului doar in mod express" conventional sau legal
,niferent cui apar ine dreptul de alegere a prestatiei" daca partea nu si-l exercita in termenul
acordat" alegerea prestatiei va apar ine celeilalte pr i
(!nd alegerea apar ine debitorului" acesta este inut" atunci c!nd una dintre prestatii a devenit
imposibil de executat c#iar din culpa sa" sa executa una din obliga iile alternative
- Daca toate presta iile devin imposibil de executat" iar imposibilitatea cu privire la una
este din culpa debitorului" acesta este inut sa plteasc valoarea prestatiei care a devenit ultima
imposibil de executat
- Daca toate obliga iile devin imposibil de executat" fr culpa debitorului si fr ca acesta
sa fi fost pus in nt!rziere" obliga ia se va stinge
(!nd alegerea apar ine creditorului" daca una dintre prestatii a devenit imposibil de executat"
fr culpa vreunei dintre pr i" (reditorul este obligat sa i primeasc pe cealalt
- Daca imposibilitatea de executare a uneia dintre obliga ii este din culpa creditorului" a est
poate pretinde executarea altei obliga ii" fiind obligat sa l despagubeasca pe debitor pentru
pre$udiciile suferite sau sa l libereze de obliga ie
- Daca imposibilitatea de executare a uneia dintre obliga ii este din culpa debitorului"
(reditorul poate sa ceara despgubiri" fie executarea altei prestatii
- Daca din culpa debitorul devin imposibil de executat toate presta iile" (reditorul poate
cere despgubiri pentru oricare dintre acestea
-. Obliga ii facultative - are un singur obiect principal" dar debitorul se poate libera prin
executarea unei prestatii op ionale
Are o singura prestatie principala" celelalte fiind doar accesorii si op ionale
Debitorul este liberat" daca presta ia principal devine imposibil de executat fr culpa sa
Op iunea prestatiei apar ine doar debitorului si se exercita la momentul pl ii
B. Obliga ii subiectiv complexe - c!nd obliga ia are o pluralitate de subiec i (fie mai mul i
creditori care in un debitor" fie mai mul i debitori inu i de un creditor
*. Obliga ii con$uncte.divizibile - obliga ii care au fie mai mul i creditori" fie mai mul i
debitori" presta ia impartindu-se intre ace tia
/iiecare debitor poate fi obligat numai la o frac iunea din obliga ie; /iiecare creditor este
indreptatit sa primeasc numai o parte din prestatie
+. Obliga ii solidare - c!nd obliga ia exclude divizarea at!t a datoriei c!t si a crean ei intre
titularii lor
)ste o excep ie de la divizibilitatea obliga iilor
- Solidaritate activa - mai mul i creditori in la plata un singur debitor (acesta poate
plti oricrui creditor" iar ceilal i creditori solidari se vor ndrepta mpotriva accipiens-ului
pentru recuperarea crean ei
- Solidaritate pasiv - un singur creditor tine mai mul i debitori solidari (/iiecare
debitor poate fi inut separat pentru ntreaga obliga ie" iar executarea obliga iei de ctre un
debitor ii libereaza pe ceilal i fata de creditor
0rebuie sa fie prevzut express de contract sau de lege
Daca unul dintre dibitorii solidari moare" datoria lui se divide automat intre mostenitorii sai
1oartea sparge solidaritatea numai intre raporturile dintre creditor si succesorii debitorului
Obliga ia solidar se poate stinge" in afara de plata" prin exceptiile care pot fi opus de debitorii
solidari creditorului lor comun:
- Excep iile comune - pot fi invocate de oricare dintre debitorii solidari" produc!nd aceelasi
efect pentru to i (ex.: prescriptia extinctiv" nulitatea absoluta a obliga iei
- Exceptiile personale - pot fi invocate de oricare dintre debitorii solidari" dar nu profita direct
dec!t unora dintre datornici (ex.: compensa ia
- Exceptiile pur personale - nu pot fi opuse dec!t dec!t strict in raporturile dintre debitorul
care le ridica si creditor" ele neprofitand cu nimic celorlal i debitori solidari (ex.: cauze de
nulitate relativa
)fectul solidarita ii pasive:
- 2rincipal: oricare dintre debitori poate obligat de creditor la plata ntregii datorii
- &ecundar: intre debitori exista raporturi de reprezentare reciproc" pentru orice operatiune
care nu agravat soarta lor comuna (a agrava - datoria nu devine mai oneroasa dec!t ini ial
- &e refer la actele $uridice de procedura care pot fi fcute de un singur debitor in
contul tuturor celorlal i debitori (ex.: ntreruperea prescriptiei extinctive" recunoasterea de
datorie" punerea in nt!rziere
- Daca un debitor solidar a pltit ntreaga datorie" aceasta se stinge" iar debitorul solvens
se poate ntoarce mpotriva celorlal i codebitori
- 2lata sparge solidaritatea" obliga ia devine divizibil si debitorul pltite poate cere de
la ceilal i codebitori partea de datorie ce revine fiecruia dintre ei
- ,nsolvabilitatea unuia dintre debitori se divide intre codebitori
-. Obliga ii indivizibibile - presupune doua situa ii:
(!nd raportul de obliga ie are mai mul i subiec i" obliga iile indivizibile descriuno specie de
obliga ii cu pluralitate de subiec i asemntoare cu &olidaritatea
(!nd raportul de obliga ie este simplu" indivizibilitatea se refer doar la modalitatea de a face
plata" regula fiind ca aceasta nu poate fi fcut frac ionat
Obliga iile de a nu face sunt ntotdeauna indivizibile
- ndivizibilitate activa - novatia" remiterea de datorie" compensa ia sau confuziunea
consim ita fata de un creditor nu stinge obliga ia dec!t pentru parte din crean ce revine
acestuia" fata de ceilal i creditori" debitorul rm!ne obligat pentru tot
- ndivizibilitate pasiv - novatia" remiterea de datorie" compensa ia sau confuziunea
care opereaz fata de un debitor stinge obliga ia indivizibil si libereaza pe ceilal i debitori"
ace tia fiind obliga i sa plteasc debitorului solvens ec#ivalentul par ii lor
(reditorul poate sa ceara executarea intregii obliga ii de la oricare codebitor
,n cazul obliga iilor indivizibile cu pluralitate de subiec i" acestea nu se pot divide intre
creditori" intre debitori sau intre mostenitorii acestora
3u exista raporturi de reciprocitate intre solidaritate si ,ndivizibilitate (niciuna nu o presupune
pe cealalt
2unerea in nt!rziere a unuia dintr debitori nu produce efecte mpotriva celorlal i debitori
lega i indivizibil
Regimul general al obliga iilor
D!A"CA OB#$A #O%
,.0ransformarea obliga iilor:
*. 3ovatia - este un contract prin care pr ile sale se anga$eaz sa pun capt unei obliga ii
preexistente" concomitent cu generarea uneia noi
)ste ntotdeauna de natura conventionala
&ipuri:
3ovatia obiectiva - conventia prin care se modifica orice element al raportului obliga ional"
mai pu in subiec ii acestuia (sc#imbare asupra cauzei" obiectului" condi iilor de plata
3ovatia subiectiva - conventia prin care se nlocuiesc subiec ii raportului de obliga ie
Conditii:
(ondi ii referitoare la natura contractual:
- (ondi iile de fond impuse oricarei conven iei
(ondi ii specifice:
*. 2reexisten a unei obliga ii civile valide
+. ,nten ia de a nova - cauza $uridic a novatiei" prin care se pune capt vec#ii obliga ii prin
transformarea ei in una noua" diferit de cea vec#e
- 0rebuie sa fie expressa" nu se prezum
-. )lementul nou - poate purta asupra oricrui element al obliga iei
'(ecte:
&tingerea vec#ii obliga ii si apari ia simultan a unei a noi
&tingerea afecteaz toate accesoriile si garan iile vec#ii obliga ii
,n cazul codebitoriilor solidari" novatia obliga iei unuia dintre ei are efect liberatoriu si pentru
ceilal i codebitori solidari
,n cazul creditorilor solidari" novatia consimtita de un singur creditor nunproduce efecte fata de
creantele celorlal i creditori
3ovatia unui raport obliga ional indivizibil va duce inevitabil la stingerea indivizibilitatii
+. Delegatia - contractul prin care debitorul ini ial (delegant aduce creditorului sau primitiv
(delegatar anga$amentul de plata al unui ter (delegat fata de raportul ini ial de obliga ie
)ste nevoie de consimtamantul celor trei persoane (debitor ini ial" creditor ini ial si ter
&ipuri:
Delegatia perfecta - c!nd debitorul ini ial este scos din raportul obliga ional" acesta fiind
nlocuit cu un ter (novatie subiectiva
Delegatia imperfecta - c!nd pr ile convin ca ter ul sa plteasc alturi de debitorul ini ial
- 'sa sa subziste garan iile constituite ini ial
,,. 0ransmiterea obliga iilor:
*. &ubroga ia personal - este un mecanism de transmitere a obliga iilor" prin plata
crean ei de ctre un ter (solvens" care prin plata urmre te sa se substitutie in drepturile
creditorului ini ial (accipiens" toate acestea fr concursul debitorului ini ial
&ubroga ia nu functuoneaza dec!t prin plata (diferen a fata de cesiunea de creanta
&ipuri:
&ubroga ia legal - func ioneaz doar in cazurile artat express de lege
&ubroga ia conven ional - este un contract
- Consimtita de creditor - este un contract intre creditorul ini ial si un ter " prin care la
momentul pl ii crean ei de ctre ter " creditorul ii transmite acestuia toate drepturile sal
mpotriva debitorului (nu este nevoie de consimtamantul debitorului
- Consimtita de debitor - este un contract prin care debitorul se mprumut de la un ter spre
a-si plti datoria" transmi !ndu-i ter ului drepturile creditorului ini ial
- )ste valabil numai daca:
*. Actul de mprumut si c#itan a au dat cert
+. &uma sa fi fost imprumutat cu inten ia de a se plti datoria
-. ,n c#itan a emis de creditorul ini ial (accipiens se men ioneaz ca plata s-a fcut
cu bani imprumuta i de la ter ul subrogat (solvens
- &ubroga ia conven ional nu opereaz dec!t printr-un contract sau clauza express"
deasemenea se cere forma scris pentru opozabilitate fata de ter i si daca nu este fcut prin act
autentic se cere data cert
+. (esiunea de crean - contractul prin care creditorul (cedent transmite creanta sa unei
alte persoane (cesionar" fr concursul debitorului ini ial (cedat
)ste un contract translativ de drepturi" care produce efecte doar inter vivos
Conditii juridice)
*. (onventia cu efect translativ
- 0rebuie sa ndeplineasc condi iile de validitate generale cerute oricarui act $uridic
+. Obiectul cesiunii
- De regula" sunt cesibil orice crean ei civile privite ut singuli (in cazul transmisiunilor
universale sau cu titlu universal nu se aplica regulile speciale de la cesiunea de crean a
- (rean ele declarate prin lege netransmisibile" cele intuitu personae sau cele
indisponibilizate conventional nu pot constitui obiectul unei cesiuni
-. 4oin a debitorului ini ial
- (onsim m!ntul debitorului cedat este irelevant pentru nc#eierea valida a cesiunii
- )xcep ie: este necesar consimtamantul debitorului cedat in cazul unei crean ei
inalienabile conventional sau a unei crean e intuitu personae
- 2entru a-si produce efectele" cesiunea de creanta trebuie fcut opozabilitate
debitorului cedat prin comunicare (instiin are realizata in scris care indica cesiunea sau
acceptare (se face de ctre debitorul cedat printr-un act cu data certa
- 2entru opozabilitate erga omnes cesiunea de crean trebuie nscris in A)561
- ,n cazul cesionarilor succesivi ai aceleiasi crean e" va avea prioritate cel care si-
a nscris primul creanta in A)561
)fecte:
Odat cu crean a" se stramut cesionarului si garan iile si accesoriile crean ei cedate
-. 2reluarea datoriei - operatiunea $uridic prin care se sc#imba debitorul ini ial cu o alta
persoana" care va fi tinuta fata de creditorul ini ial in cadrul aceluia i raport obligational
,mplic ntotdeauna consimtamantul debitorului cedat
&ipuri:
2reluarea de datorie ini ial de creditor - operatiunea nc#eiat de ctre creditorul ini ial cu un
ter " care va fi noul debitor
- ,nten ia de a prelua datoria este esential
- 3u este nevoie de consim m!ntul debitorului ini ial
- 3u este nevoie de notificarea debitorului ini ial
2reluarea de datorie ini ial de debitor - operatiunea nc#eiat de ctre debitorul ini ial cu un
ter " care va fi noul debitor
- )ste necesar consim m!ntul creditorului ini ial
- )ste necesar comunicarea cesiunii creditorului ini ial
'(ecte:
'iberarea debitorului ini ial se face sub rezerva ca noul debitor sa fie solvabil la data c!nd a
preluat datoria
&e pstreaz toate garan iile si accesoriile crean ei
7. (esiunea contractului - operatiunea $uridic prin care se inlocuie te cel pu in una
dintre pr ile unui contract de$a existent cu un ter
(onditii $uridice:
(ondi ii referitoare la natura contractual:
- (ondi iile de fond impuse oricarei conven iei
(ondi ii specifice contractului cedat:
- /orma cerut de lege pentru contractul cedat va fi respectata si pentru contractul de cesiune"
dar si pentru acceptarea cesiunii
- /ormele de publicitate la care a fost supus contractul cedat trebuie respectate si in cazul
contractului de cesiune
- (onsim m!ntul cedatului este necesar
- (edatului trebuie notificat cu privire la substituire" sau acesta trebuie sa o accepte
S&!$'%'A OB#$A #O% ! #PSA P#*
*. (ompensa ia - reprezint stingerea reciproc a doua sau mai multor obliga ii pana la
concuren celei mai mici dintre ele
Are sens doar daca intre doua persoane distincte exista cel pu in doua datorii" ocup!nd pozi ii
$uridice antinomice in raporturi diferite de obliga ie
0ipuri:
(ompensa ia legal - i produce efectele de drept" daca sunt ndeplinite condi iile specifice
(ompensa ia contraven ional - rezultatul voin ei partilor
(ompensa ia $udectoreasc - se dispune de ctre instan a
(ondi ii specifice al compensa iei legale:
1. Obliga iile trebuie sa fie reciproce - fie care e debitor" respectiv creditor in alt raport" dar fata
de aceea i persoan
2. 2restatiile reciproce sa fie omogene - obiectul obliga iilor reciproce trebuie sa fie bunuri
fungibile" de aceea i natur
3. Obliga iile trebuie sa fie certe" lic#ide si exigibile
)xcpe ii - compensa ia nu opereaz c!nd:
- (rean a rezulta dintru-un contract fcut cu inten ia de a pgubi
- (rean a are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau comodat
- (rean a are ca obiect un bun insesizabil
(ompensa ia conven ional - trebuie sa respecte doar condi iile generale impuse oricrui
contract
)fecte:
(ompensa ia stinge pe l!ng datorie si toate accesoriile sau garan iile care sunt ata ate
crean ei
,n cazul solidarita ii pasive" compensa ia nu opereaz intre creditor si debitorul solidar dec!t in
limita par ii din datorie ce ii revine debitorului
,n cazul obliga iilor indivizibile compensa ia care opereaz fata de un creditor nu stinge
obliga ia dec!t pentru partea din creanta ce ii revine acestuia
,n cazul cesiunii de crean " acceptarea cesiunii valoreaz renuntarea la compensa ie
- ,n sc#imb daca cesiunea de creanta devine opozabilitate prin comunicare" debitorul cedat
poate opune compensa ia cesionarului doar pentru datoriile pe care le avea fa de cedent pana la
momentul comunicrii
(ompensa ia produce efecte erga omnes
+. (onfuziunea - exista atunci c!nd in cadrul aceluiasi raport obligational calitatea de
creditor si debitor se unesc in aceea i persoana" obliga ia stingandu-se de drept
Opereaz si raportat la succesiunea legal sau testamentara" astfel daca debitorul l mo tene te
pe creditor (sau invers datoriile se sting prin confuziune
(onditii $uridice:
1. )ste necesar o impre$urare" de orice fel" care s determine contopirea calitatiilor de creditor
si debitor in aceea i persoana
2. Datoria si crean a s se regaseasc nu numai in aceelasi patrimoniu" dar si in aceea i masa de
bunuri apar in!nd persoanei care invoca confuziunea
)fecte:
)fectul extinctiv al confuziunii opereaz ope legis
)xtinc ia prive te nu numai obliga ia dar si toate accesoriile sau garan iile ei
- ,n sc#imb" daca obliga ia a fost garantata de un ter " confuziunea poate interveni:
- ,ntre creditor si garant - confuziunea nu stinge dec!t garan ia" datoria rm!n!nd
neatins
- ,ntre debitor si garant - confuziunea nunstinge nici garan ia nici datoria
,n cazul obliga iilor solidare si indivizibile" confuziunea produce efecte extinctive par iale"
doar pentru partea de datorie ce revenea debitorului confuzionat" celorlal i codebitori solidari
diminuanduli-se proportional cuantumul pe care l au de pltit
)fectul extinctiv este erga omnes
-. 6emiterea de datorie - operatiunea $uridic prin care subiec ii unui raport obiliga ional
renun la crean
)ste o liberalitate care nu se poate ntrupa dec!t fie intr-un contract inter vivos" fie intr-unul
mortis causa
Acordul debitorului este esen ial pentru ca el sa fie liberat de obliga ie (este un contract
unilateral
(ondi ii $uridice:
0rebuie ndeplinite condi iile specifice actului $uridic concret prin care se realizeaz
- Dac este realizat printr-un contract acesta trebuie sa ndeplineasc condi iile specifice
donatiei" mai pu in cea de form
)fecte:
&tinge obliga ia si libereaza pe debitor de plat
,n cazul obliga iilor solidare si indivizibile" remiterea de datorie produce efecte extinctive
par iale" doar pentru partea de datorie ce revenea debitorului liberat" celorlal i codebitori
solidari diminuanduli-se proportional cuantumul pe care l au de pltit
6emiterea de daorie stinge pe l!ng datorie si toate accesoriile sau garan iile care sunt ata ate
crean ei
- 6enun area express la un privilegii sau o ipoteca fcut de creditor nu prezum
remiterea de datorie in privin a crean ei garantate
7. Darea in plat - reprezint stingerea unei obliga ii prin plata unei alte prestatii dec!t cea
ini ial conventit intre pr i
(a efect al liberta ii $uridice" subiec ii crean ei povara modifice obiectul acesteia
- Daca o fac nainte de plata este o nova ie obiectiv
- Daca o fac la momentul pl ii este dare in plat
)ste ntotdeauna de natura conven ional
(ondi ii $uridice:
/iind un contract" trebuie sa ndeplineasc condi iile generale de nc#eiere a unui act $uridic"
singurele elemente specifice tinand de cauza si de momentul nc#eierii
- (auza contractului trebuie sa reprezinte modificarea prestatiei unui raport obligational
preexistent" iar intelegerea trebuie fcut odat cu plata
)fecte:
&tinge debitul si accesoriile crean ei
8. ,mposibilitatea fortuita de executare - reprezint situa ia in care o obliga ie civil
s-a nscut valid" dar care devine ulterior obiectiv imposibil de executat" fr culpa debitorului
(ondi ii $uridice:
1. 0rebuie sa existe o obliga ie valid si posibil de executat
2. )ste indiferent con inutul concret al raportului obligational
- 2rin excep ie" in cazul obliga iilor de a da (dare un bun de gen" debitorul nu poate
invoca imposibilitatea fortuita de executare
-. 0rebuie ca evenimentul fortuit sa se fi petrecut nainte ca debitorul sa fie pus in nt!rziere
- 2rin excep ie de la punerea in nt!rziere" imposibilitatea fortuita de executare va opera si
in situa ia in care cazul fortuit libereaza pe creditor de ns i executarea obliga iei
- Deasemenea" debitorul pus in nt!rziere va fi liberat singuri c!nd creditorul nu ar fi
putut" oricum" sa beneficieze de executarea obliga iei" din cauza ,mpre$urarile fortuite
7. 0rebuie ca neexecutarea sa se datoreze unui eveniment fortuit" adic unui eveniment exterior
campului de influen a al debitorului
- Debitorul trebuie sa notifice creditorul intr-un termen rezonabil" in caz contrar acesta este
raspunzator pentru pre$udiciu
)fecte:
/ie stinge datoria (c!nd datorit naturii ei" aceasta devine absolut si permanent imposibil de
executat" fie o suspend
&e sting pe l!ng datorie si toate accesoriile sau garan iile care sunt ata ate crean ei
9. 2rescrip ia liberatorie - datornicul nu va mai putea fi constrans" dup mplinirea
termenului de prescrip ie" sa i execute obliga iile
Orice crean este prescriptibil extinctiv" termenul general fiind cel de trei ani
'+'C,&A%'A OB#$A #O%
,. )xecutarea voluntar a obliga iilor:
*.2lata - este re inut pentru care ini ial creditorul si debitorul s-au obliga i $uridic; Astfel"
prin plat debitorul se libereaz" iar creditorul ob ine satisfac ia $uridic
3atura $uridic:
2lata este un fapt $uridic - dovada pl ii se poate face prin orice mi$loc de prob
2entru ca plata sa aib efect extinctiv" aceasta trebuie sa fie animate de inten ia de a stinge o
obliga ie (animus solvendi
(ondi ii $uridice:
1. ,n principiu" plata poate fi fcut de oricine (in afara de obliga iile intuitu personae
2. 2lata poate fi primit doar de creditor
- 2lata fcut cu buna credin unui creditor aparent" rm!ne valabil
- Daca (reditorul refuza ne$ustificat sa primeasc plata" acesta poate fi pus in nt!rziere
)fecte $uridice:
Obliga ia pltit se stinge pe viitor
2lata stinge si accesoriile si garan iile afectate de executarea ei
,,. )xecutarea silit a obliga iilor:
Conditii preliminare - pentru a se a$unge la executare silit" in afara de refuzul
debitorului de a plti o obliga ie valabil" creditorul trebuie sa ndeplineasc c!teva conditii:
*. 0itlul executoriu - este un nscris oficial constatator al unei crean e certe si lic#ide"
$ustific!nd astfel nceperea efectiv a executarii silite
Doar legea poate sa dispun care nscrisuri sunt si au for a de titluri executorii
- 0itluri executorii de plin drept
- :nscrisuri care devin executorii posturilor nc#eierii lor
)xecutarea silit se prescrie in termenul general de - ani" care curge de la data la care se na te
dreptul de a ob ine executarea silit
+. 2unerea in nt!rziere a debitorului - reprezint mecanismul civil prin care
creditorul frustrat se manifesta intr-un sens invers" art!nd debitorului ca intrazierea sa ii
cauzeaz o pagub
3atura $uridic:
/ormal" punerea in nt!rziere este o n tiin are pe care creditorul o face printr-o notificare" sau
printr-o cerere de c#emate in $udecat debitorului" prin care se reitereaza existen a unei
obliga ii exigibile
&ubstantial" punerea in nt!rziere este un act $uridic prin care creditorul cere executarea
crean ei" deoarece intrazierea ii produce daune pe care debitorul va trebui sa le repare
,n principiu" exista trei cai care l duc automat pe debitor in nt!rziere:
1. )x contractu - c!nd voin a subiectiilor a fost manifestarea in acest fel" stipulandu-se ca
simpla mplinirea a termenului stabilit pentru executarea silit valoreaz nt!rziere
2. )x lege - debitorul este pus de drept in nt!rziere in cazul:
- :n care nu a fost executat obliga ia de a plti o suma de bani" asumate in exercitiul
activit ii unei ntreprinderi
- :n materie de vinderi" cumprtorii fiind de drept in nt!rziere la scaden daca nu a pltit
pre ul
-. 3aturalier - c!nd din cauza naturii obliga iei.prestatiei" aceasta nu poate fi executat util
dac!t intr-un anumit interval de timp
- )ste de drept in nt!rziere si debitorul unei obliga ii de a nu face" de la data actiunii sale
contrare
- )ste de drept in nt!rziere si debitorul care a fcut imposibila executarea in natur a
obliga iei prin fapta sa" ori daca (rean a se na te dintr-un fapt ilicit
)fecte $uridice:
De la data punerii in nt!rziere se datoreaz despgubiri (moratorii sau compensatorii
creditorului
&tramutarea riscului neexecutrii fortuite a obliga iei in sarcina debitorului
- )xcep ie: c!nd cazul fortuit l libereaza pe debitor de ns i executarea obliga iei
(reditorul" cu sau fr titlu executoriu" care nu cere executarea silit are dreptul sa ceara
rezolutiunea contractului
-ormele executarii silite)
*. )xecutarea silit in natur:
Obliga iile de a face (facere" care nu sunt ad rem" ci presupun o ac iune persoanale a
debitorului" nu pot fi" in principiu" executate silit in natura" prin constrangerea persoanei
debitorului
- 2rin excep ie obliga iile de a face pot fi executate silit in natura sau prin ec#ivalent" dar
nu cu concursul debitorului original
- &i obliga iile de a nu face pot fi executate silit in natur" daca creditorul este autorizat de
instan
+. )xecutarea silit prin ec#ivalent:
Daca executarea silit in natura nu mai este posibil" obliga ia va putea fi executat prin
ec#ivalentul sau banesc
)c#ivalen a presupune pre uirea in bani a obiectului prestatiei in natura" datorat si neexecutat
&umele datorate in sc#imbul prestatiei in natura sunt denumite daune interese
)xecutarea prin ec#ivalent este o te#nica $udiciar care dep e te sfera obliga iilor
contractulale" fiind aplicabile la nevoie oricrui tip de crean " indiferent de sursa sa
D%'P&,%#' C%'D&O%,#, AS,P%A
PA%&"O!,# D'B&O%,#,
*.5a$ul general:
Dreptul comun se intemeiaze" cu titlu de regula" pe ipoteza crean elor obi nuite sau
c#irografare
- )xceptia de la aceast regul de drept comun" o reprezint obliga iile garantate
5aran ia comuna tuturor creditorilor c#irografari este ga$ul general (activul patrimonial al
debitorului
- ,n cazul divizarii patrimoniale" creditorii ale cror crean e s-au nscut in legtura cu o
anumit diviziune a patrimoniului" trebuie sa urmreasc mai nt!i bunurile din acea masa
patrimonial" iar doar daca aceste bunuri nu sunt suficiente" creditorii pot urmarii celelalte bunuri
ale debitorului" pentru satisfac ia crean elor
- )xcep ie: daca divizarea patrimoniului e impus de exercitiul unei profesii autorizate"
creditorii ale cror crean e s-au nscut in legtura cu profesia respectiv vor putea urmri doar
bunurile afectate profesiei debitorului
)xisten a gazului general este de drept public" con inutul sau nu este
)galitatea creditorilor c#irografari - nu au preferin si vor imparti proportional cu valoarea
crean ei at!t bunurile debitorului c!t i insolven a acestuia
2entru a limita aceste riscuri" creditorii c#irografari pot folosi clauzele de preferin
(privilegiile" ipotecile si ga$ul
+. 1suri conservatorii si de protec ie a crean ei:
.. Ac iunea oblic - reprezint mi$loacele $uridice prin care creditorul urmre te
valorificarea unui drept apar in!nd debitorului sau" in beneficiul celui din urm
3u este in toate cazurile o ac iune in $usti ie" ideea fiind c creditorul exercit drepturile si
ac iunile debitorului sau pe cale oblic" iar nu direct
(ondi ii $uridice:
Domeniul de admisibilitate (se refer la obiectul ac iunii:
- &unt excluse drepturile extrapatrimoniale (ex.: identificarea persoanei" stare civil etc.
- &unt excluse deasemenea drepturile care presupun o apreciere subiectiv si persoanal a
debitorului (ex.: revocarea unei dona ii
- 3u este compatibil cu crean ele de a face (facere
- Doar drepturile patrimoniale cesibile pot sa $ustifice o ac iune oblic
- Dreptul nu trebuie sa fie doar patrimonial si cesibil" dar si ut singuli (nu se poate in cazul
universalita iilor $uridice
(ondi iile specifice actiunii oblice:
*. Atitudinea indolent a debitorului - pasivitatea $uridic daunatoare patrimonial a
debitorului (daca indolen a debitorului are ca efect nu o pierdere efectiv" ci refuzul unui c! tig"
ac iunea oblic nu mai este legitim
+. (reditorul reclamant sa aib o certa si exigibil mpotriva debitorului subrogat
4or trebui ndeplinite" pe l!ng condi iile actiunii oblice si condi iile proprii ac iunii concret
intentate
)fecte $uridice:
2aratul poate opune creditorului-reclamant tot ceea ce putea opune si debitorului
(onservarea patrimoniului debitorului - consecin a admiterii unei ac iuni oblice se produce
exclusiv in partimoniul debitoruli" deci se prezerv astfel partimoniul datornicului
/. Ac iunea revocatorie - ac iunea prin care creditorul reclamant urmre te ca anumite
opera iuni $uridice" nc#eiate in frauda sa de debitorul su cu ter ii" sa fie declarate inopozabile
fata de el
3u are efect distructiv" ci face ineficientvactul atacat inter partes" pe viitor
(onditii $uridice:
Domeniul de admisibilitate a ac iunii:
- 3u poate fi promovat mpotriva unor acte ale debitorului care privesc drepturi
extrapatrimoniale sau drepturi patrimoniale intuitu personae
- ,n cazul coproprieta ii" creditorii c#irografari pot s fac opozi ie la parta$" sau pot s
participe la acesta" insa daca creditorii nu folosesc aceste mi$loace" ei nu mai au ac iune pauliana
dec!t daca dreptul lor de interven ie a fost ignorat
(ondi iile specifice actiunii revocatorii:
*. /rauda debitorului in contra intereselor unui creditor de al sau
- (ontractul este nc#eiat de debitor cu un ter :
- (ontract oneros - si debitorul si ter ul trebuie sa fie prta i la frauda creditorului
reclamant
- (ontract gratuit - participarea ter ului nu mai este cerut" ter ul nefiind prote$at
nici daca este de buna credin
+. (reditorul sa aib mpotriva debitorului o crean cert
- 3u conteaz dac crean a este lic#id si exigibil
)fecte $uridice:
/ata de creditorul reclamant" actul atacat va fi declarat ope $udiciis inopozabil
- 'egea asigura aceelasi efect doar pentru creditorii intervenien i" cei care nubparticipa la
proces nu vor beneficia de inopozablitate
- Odat ce conven ia a devenit inopozabile" creditorul poate urmri bunurile ini ial ,nstrinate
/ata de ter ul contractant" admiterea ac iunii indisponibilizeaz bunul pana la ncetarea
executarii silite a crean ei" intemeiaze pe catiunea revocatorie
,n raporturile dintre debitor si ter " admiterea actiunii nu produce nici un efect
Ac iunea revocatorie se prescrie intr-un an
0. Ac iunea direct - ac iunea prin un creditor are posibilitatea de a cere plata direct de
la un debitor al debitorului sau
)ste de stricta interpretare" ea fiind ntotdeauna opera legii" prevzut in cazuri strict
determinate
(onditii $uridice:
1. &a existe o norma legal care sa permit unui creditor sa se adreseze nemi$locit unui ter care
este debitor al debitorului sau original
2. (rean a trebuie sa fie cert" lic#id si exigibil
)fecte $uridice:
/iind un drept propriu al creditorului-reclamant" debitorul originar nu va mai suporta concursul
altor creditori
(reditorul-reclamant va trebui sa suporte doar concursul creditorilor debitorului solvens
2lata debitorului solvens l va libera pe debitorul originar
Garantarea obliga iilor
5aran iile - instrumente $uridice care constituie excep ii de la regula egalitatii intre creditorii
c#irografari
%n creditor garantat rm!ne si unul c#irografar" iar decaderea din garantie" sau stingerea
acestora" naintea pl ii crean ei" va face ca creditorul garantat sa redevine unul c#irografar
. $A%A! #' P'%SO!A#')
*. /ideiusiunea - este contractul prin care o parte" fideiusorul" se obliga fata de cealalt
parte" care are intr-un alt raport obliga ional calitatea de creditor" sa execute" cu titlu gratuit sau
in sc#imbul unei remunera ii" obliga ia debitorului daca acesta nu o execut
0ipuri:
/ideiusiunea este ntotdeauna de origine contractual" doar ca ea poate fi impus fie de lege" fie
de instan
/ideiusiunea voluntar.conven ional - obliga ia nc#eierii ei depinde exclusiv de voin a
subiectiilor raportului de obliga ie
/ideiusounea $udectoreasc - este impus de instan a prin #otr!re $udectoreasc
/ideiusounea legal - obliga ia de constituire a garan iei izvoraste direct din lege
(aractere $uridice:
)ste un contract accesoriu si solemn" unilateral (dac e gratuit" bilateral (dac e oneros
- (#iar daca fideiusiunea este gratuit" fideiusorul se va subroga prin plat in drepturile
creditorului accipiens si va putea sa regreseze in contra debitorului principal

(onditii $uridice:
(onditii generale" care in de validitatea oricarei conven ii:
- (ontractul se nc#eie intre fideiusor si creditor" deoarece nu se cere acordul debitorului
principal
- 0rebuie sa mbrace forma fie a unui nscris autentic" fie a unui act sub semntura privat
(onditii speciale fideiusiunii:
*. (rean a garantat:
- 2oate fi garantata orice crean
- Obliga ia garantat trebuie s existe in prezent si sa fie valid $uridic la momentul
nc#eierii contractului de fideiusiune
- 2rin excep ie se pot garanta si crean ele viitoare sau cele afectate de o condi ie
- /ideiusorul este inut exact la tot ce datoreaz debitorul principal" inclusiv accesoriile
obliga iei
- 2rin excep ie" pr ile pot conveni sa garanteze numai o frac iunea din crean
(ma$orarea valorii obliga iei nu este posibil
+. (onditii referitoare la calita iile persoanei fideiusorului
- &e aplic doar dac creditorul nu a cerut ca o anumit persoana sa devin fideiusor"
garan ia fiind adus ori propus la ini iativa debitorului
- ,n acest caz" fideiusorul trebuie sa aib capacitate deplina de exerci iu" sa domicilieze
in 6omania si sa fac dovada ca de ine bunuri urmaribile in 6om!nia care sa satisfac crean a

)fecte $uridice:
2roduce o garantare personal a crean ei" deoarece fideiusorul rspunde cu tot activul sau
patrimonial
(reditorul are dreptul de a cere plata fideiusorului" iar acesta este obligat sa o plteasc doar
daca debitorul principal nu e execut
- ,n ipoteza in care creditorul ignora sa l urmreasc mai nt!i pe debitorul ini ial" fideiusorul
are la dispozi ie exceptia beneficiului de discu iune" prin care garantat cere ca naintea sa sa fie
executat debitorul principal
- (onsecin a admiterii excep iei este ca creditorul va trebui sa nceap urmrirea silit a
debitorului principal
- (ondi iile beneficiului de discu iune:
*. )xceptia nu poate fi ridicat de garan ii $udiciari" de fideiusorii care au renun at la ea"
sau de fideiusorii care au devenit solidari cu debitorul principal
+. /ideiusorul care ridica excep ia va trebui sa indice creditorului" bunurile debitorului
supuse discutarii si s ii avanseze creditorului sumele de bani necesare executarii silite
/ideiusorul poate sa opun creditorului orice excep ie de drept comun
/ideiusorul are dreptul de a fi informat de ctre creditor" la cerere" asupra tuturor elementelor
obliga iei principale" precum si asupra statiului executarii sale
/ideiusorul nu poate renun a anticipat la beneficiul de subrogatie
- Daca beneficiul de subroga ie este pierdut de ctre fideiusor din culpa creditorului"
fideiusiunea se stinge
/ideiusorul solvens are dup plat un recurs subrogatoriu sau un recurs personal in contra
debitorului principal
- 6ecurs subrogatoriu - fideiusorul solvens se subroga de plin drept in drepturile
accipiensului; pe calea recursului subrogatoriu" fideiusorul va dobandi si crean a pltit si toate
accesoriile acesteia" inclusiv beneficiul solidarita ii (daca acesta a garantat pentru to i codebitori
solidari
- 6ecurs personal - fideiusorul solvens se poate ndrepta in contra debitorului" dup plat"
intemeindu-si ac iunea in regres fie pe mandat (daca debitorul a cunoscut contractul de
fideiusiune" fie pe gestiunea de afaceri (daca debitorul a fost strin de fideiusiune; recursul
personal nu ii conserva fideiusorului accesoriile creantei pltite" dar ii d dreptul la daune
interese
/ideiusorul solvens are nainte de plat un recurs anticipat in contra debitorului principal (in
caz de prorogare a scadentei" legea ii confer fideiusorului op iunea unui recurs anticipat in
contra debitorului
,n caz de fideiusiune cu subiec i multipli garantii urmrit de creditor poate sa ridice acestuia
beneficiul de diviziune (este o excep ie prin care unul dinte fideiusori cere creditorului sa i
divid urmrirea la numrul de garan i si sa o reduc la numrul fiecruia
&tingerea fideiusiunii:
,n cazul in care fideiusiunea se stinge indirect (accesorium se;uitur principale prin dare in
plat si ea s-a concretizat intr-un bun" fideiusorul va fi eliberat c#iar daca creditorul este
ulterior evins din proprietatea acelui bun
,n cazul confuziunii intre debitorul principal si fideiusor nu stinge ac iunea creditorului
principal
(onfuziunea intre creditor si fideiusor va stinge fideiusiunea pe cale direct
0ot pe cale directa se stinge fideiusiunea" dac creditorul reduce ansele fideiusorului de a
recupera prin subrogatie de la debitor" ce a pltit creditorului
2e 3(( fideiusiunea nceteaz prin decesul fideiusorului" obliga ia acestuia nume transmite la
mostenitori (ca si pe vec#iul cod civil
+. 5aran iile autonome - sunt garantii care odat executate nu dau automat recurs
subrogatoriu garantului mpotriva debitorului neplatitor
2entru a recupera ceea ce au pltit" emitenti garantiilor autonome beneficiaz de un recurs
personal
5aran iile autonome nu ofer beneficiul de discu iune" beneficiul de subrogatie" sau beneficiul
de diviziune
5aran iile autonome anga$eaz patrimoniul garantului" care promite fie sa fac el plata in
contul debitorului" fie sa execute o anumit prestatie
0ipuri:
.. Scrisoarea de garan ie - anga$amentul irevocabil si necondi ionat prin care o persoana"
numita emitent" se obliga la solicitarea unei persoane" numita ordonator" in considerarea unui
raport obligational preexistent" dar independent de acesta" sa plteasc o suma de bani unei ter i
persoane" denumit beneficiar" in conformitate cu termenii anga$amentului asumat
)ste un contract nc#eiat intre creditor si garant" dar spre deosebire de fideiusiune care
genereaz o obliga ie subsidiara" scrisoarea de garantie genereaz ntotdeauna o noua obliga ie
a crui obiect este ntotdeauna o suma de bani
Obliga ia pecuniar generat de scrisoarea de garantie nu este un accesoriu al crean ei" ci este
$uridic independent de ea
)mitentul nu este un debitor subsidiar" astfel el nu se poate folosi in contra creditorului de
exceptiile pe care le avea debitorul (ordonatorul
&crisoarea de garantie exclude subroga ia legal" dar o poate admite pe cea conven ional
/. Scrisoarea de con(ort - anga$amentul irevocabil si autonom prin care emitentul i asuma
o obliga ie de a face sau de a nu face" in scopul sus inerii unei alte persoane" denumit debitor"
in vederea executarii obliga iilor acesteia fata de un creditor al sau
)ste un act $uridic unilateral" ea cuprinz!nd promisiunea emitentului de a avea o anumit
conduit fata de debitor
2entru a fi eficient $uridic" actul unilateral al scrisori de confort trebuie acceptat de ctre
creditor" in caz contrar nu valoreaz garantie
,n cazul in care debitorul nu i executa obliga ia" emitentul scrisori de confort nu poate fi
obligat la executarea nici in natur" nici prin ec#ivalent a obliga iei debitorului pentru care s-a
garantat
- ,n aceasta ipotez" emitentul este dator doar la plata de daune interese fata de creditor
)mitentul scrisorii de confort nu se poate folosi in contra creditorului de exceptiile pe care le
avea debitorul
)mitentul va beneficia de un recurs personal in contra debitorului" bazat pe mandat sau pe
raspunderea debitorului
. $A%A! #' %'A#'
. $aran iile reale (r deposedare)
*. 2rivilegiile - desemneaz un tip aparte de garantie legal" care confer ope legis titularului
sau un drept de preferin " ceea ce l face c! tigtor in concursul cu al i creditori concuren i
&ursa privilegiilor este exclusiv legal
2rivilegiile sunt de strict interpretare
)ste un beneficiu obiectiv oferit direct de lege creditorului" titular al unei crean e trecute de
lege intr-o categorie special
(aractere $uridice:
2rivilegiile se grefeaz fie pe bunuri determinate special de lege" fie pe bunuri precizare doar
general de lege
2rivilegiul este indivizibil (garanteaz in ntregime crean a favorizat si nu se divide nici
mortis causa
Asigura o prioritate la plata crean ei pe care o garanteaz" din pre ul ob inut din vinerea silit a
bunului pe care in vizeaz
- Daca aceasta vinderi devine imposibil" ca efect al dobandirii bunului de un ter "
privilegiul trebuie considerat stins
2rivilegiile sunt de regula oculte" ele nefiind supuse nscrierilor in sistemele de publicitate
- 2rin excep ie daca privilegiul mbrac forma unei garan ii reale" atunci trebuie nscris in
sistemele de publicitate
0ipuri:
2rivilegii mobiliare
2rivilegii imobiliare
2rivilegii generale - obiectul este determinat doar generic" si poarta asupra unui ansamblu de
bunuri
2rivilegii speciale - obiectul derivat este precizat exact" prin identificarea unui bun ut singuli
(auze legale de preferin - privilegiile generale (nu confer drept de urmrire
5aran ii reale privilegiate - ipotecile mobiliare (confer drept de urmrire
+. ,potecile - este un drept real accesoriu cu func ie de garan ie" care apar ine creditorului in
favoarea cruia a fost constituit ipoteca
)ste de doua ori accesorie - ipoteca este atacat unei crean e si ipoteca este accesorie
proprieta ii
- )fectele combinate ale dublei accesorialit i determina atributele pe care ipoteca le ofer
titularului sau: dreptul de urmrire si dreptul de preferin
(aractere $uridice:
Dreptul de urmrire - permite creditorului ipotecar sa execute bunul grevat oriunde s-ar afla
acesta la nceputul executarii silite
Dreptul de preferin - permite creditorului ipotecar sa fie pltit cu prioritate fata de orice
creditor garantat de grad inferior" si fata de orice c#irografar" indiferent de vec#imea sau
valoarea crean ei acestuia
,poteca este un drept real accesoriu indivizibil
- ,poteca graveaz ntreg bunul asupra cruia a fost constituit
- ,poteca garanteaz pana la plata ultimului rest de datorie ntreaga obliga ie" ca si cum nu s-
ar fi pltit nimic nainte
- ,poteca nu este divizibil nici mortis causa" mostenitorii debitorului rm!n indivizibil
lega i la executarea ipotecii
Dreptul de ipoteca este unul public" fiind supus unor formalit i speciale de publicitate (poate
sa i ndeplineasc func iile de urmrire si preferin doar dac poate fi opus ter ilor
Dinamica ipotecii:
- ,poteca este un drept real accesoriu transmisibil
- Dreptul de ipoteca poate fi mutat de pe in bun pe altul
- &e poate sc#imba rangul ipotecii" pe cale contractual" doar intre creditorii ipotecari ai
aceluia i bun
- &e poate ceda ipoteca ctre un creditor c#irografar
- 0oate modificrile ipotecii trebuie notificate debitorului si trecute in sistemele de publicitate
0ipuri:
,poteca conven ional - este un act $uridic solemn" permis celor care pot dispune de bunurile
lor
,poteca legal - este rezultatul legii si este de strict interpretare
,poteca special - obiectul este determinat ut singuli
,poteca general - poarta asupra unui ansamblu de bunuri (greveaz universalitatea de fapt
,poteca perfect - trebuie sa ndeplineasc doua r!nduri de conditii:
- &a fie nscris in A)561
- &a produc efecte specifice (produce efecte doar din data de la care obliga ia garantat ia
na tere" iar constitutorul dobandeste drepturi asupra bunurilor ipotecate
,poteca imperfect - cea care nu produce efecte specifice" urm!nd sa fie perfectat (exista insa
de la momentul nc#eierii contractului
A. poteca imobiliar)
*. Ipoteca imobiliar conven ional - dreptul de ipoteca este generat voluntar" printr-
un contract nc#eiat intre creditor si constitutorul ipotecii" care poate fi debitorul sau un ter ce
dore te astfel sa ofere o garan ie a executarii datoriei debitorului principal
(aractere $uridice:
)ste un contract constitutiv" unilateral" gratuit" solemn si public" fiind accesoriu la crean a
0rebuie nc#eiat in forma autentica ad validitatem (sub sanc iunea nulita ii absolute
Odat nc#eiat contractul" acesta trebuie intabulat in (/" cu efectul opozabilita ii erga omnes
(sub sanc iunea inexisten ei actului $uridic
(ontractul de ipoteca este accesoriu creantei (accesorium se;uitur principale
- ,poteca garanteaz crean a si toate accesoriile sale (ex.: dob!nzi" comisioane" penalita i"
c#eltuieli fcute cu recuperarea sau conservarea bunului

(ondi ii speciale:
2ersoana care constituie ipoteca trebuie sa aib capacitate deplina de exercitiu si sa fie titularul
dreptului ce urmeaz a fi ipotecat
(onsimtamantul pr ilor trebuie dat in forma autentica
(auza contractului de ipotec trebuie sa fie constituit de inten ia de a garanta o datorie
preexistenta" viitoare sau c#iar eventual
- 3(( impune ca in contractul de ipoteca sa se arate si cauza obliga iei garantate (cu ce titlu
debitorul datoreaz obliga ia principal
Obiectul contractului trebuie sa fie reprezentat de bunul sau dreptul real pe care se fixeaz
ipoteca
- &e poate ipoteca si un bun afectat de o cauza de inalienabilitate sau insesisabilitate
conventionala (este considerat bun viitor
,poteca sa extinde ex lege si asupra fructelor imobilului grevat" fructe produse dup notarea
nceperii urmririi silite
,poteca trebuie inatbulat in (/" prin aceasta primind rang (care este reprezentat de ordinea
nregistrrii cererilor de nscriere in cartea funciar
(lauze interzise - 3(( reglementeaz 7 tipuri de clauze care sunt fr valoare $uridic daca sunt
inserate in contractul de ipotec:
- ,neficien a clauzelor de inalienabilitate a bunului ipotecat
- ,neficien a clauzei penale care impune debitorului executarea anticipata si imediat a
obliga iei garantate
- ,neficien a anticrezei (punerea in posesie a creditorului ipotecar
- ,neficien a pactului comisoriu (clauza care l autorizeaz pe creditorul ipotecar sa devin
proprietar al imobilului grevat" fr respectarea formalita iilor de executare silit
6ealizarea ipotecii imobiliare:
(ontractul de ipoteca este si titlu executoriu" dar creanta trebuie sa fie certa" lic#id si exigibil
pentru a demara executarea silit
:n cadrul urmririi silite ipotecare" ter ul dobanditor al imobilului ipotecat are un beneficiu de
discu iune
- <eneficiu de discu iune (ipotec - reprezint dreptul ter ului urmrit de a se opune v!nzrii
imobilului sau ipotecat" atunci c!nd au rmas alte imobile ipotecate in proprietatea debitorului
principal" ter ul solicit!nd urmrirea prealabila a acestora
Debitorul urmrit ca si ter ul dobanditor pot sa opun creditorului ipotecar orice excep ie care
ar rezulta din titlul creantei sau din contractul de ipotec
(oncursul creditorilor:
4a exista concurs c!nd exista mai mul i creditori ipotecari cu rang diferit asupra aceluia i bun
(reditorul cu rangul cel mai mare (cu ipoteca nscris prima se indestuleaz primul" urm!nd
apoi creditorul cu rang imediat urmtor
Daca doua sau mai multe ipoteci au aceelasi rang aceste se ani#ileaz reciproc" iar ipotecarii
intra in concurs precum c#irografarii
,n caz de concurs intre creditorii ipotecari imobiliari si cei ipotecari mobiliari" concursul se
rezolva tot in func ie de rang" de i ipotecile au natura diferit
,n caz de concurs intre creditorii ipotecari si creditorii privilegia i" de regula" creditorii
ipotecari vor fi prefera i
- 2rin excep ie vor fi prefera i creditorii privilegia i c!nd ace tia au crean e reprezent!nd:
(* (#eltuieli de $udecat fcute in interesul comun al creditorilor
(+ (#eltuieli de nmorm!ntare a datornicului
,n caz de concurs intre ipoteca imobiliar si privilegiile speciale mobiliare" cele din urma vor fi
preferate
&tingerea ipotecii ipotecii imobiliare conventionale:
,poteca se stinge doar prin radierea din (/" care se poate cere doar atunci c!nd dreptul de
ipoteca nu mai produce nici un efect substantial
)ste prescriptibil extinctiv in *= ani
3((: c#iar dac crean a garantat s-a prescris extinctiv ac iunea ipotecar nu se stinge
automat" creditorul poate sa urmreasc imobilele ipotecate insa doar in limita valorii acestor
bunuri
+. Ipoteca imobiliar legal - este generat automat" ope legis" la momentul la care se
na te o crean special" indicat de lege" animate de o anumit cauz" legea prevazand express
crean ele care se bucura de o garantare ipotecar automata
B. poteca mobiliar)
)ste o garantie reala fr deposedare" ce poartabasupra unui anumit mobil" sau asupra unei
universalita i mobiliare" care confer creditorului garantat posibilitatea de a urmri real si de a se
indestula preferen ial din bunul ipotecat" in situa ia in care debitorul nu face plata la timp
2oate sa poarte at!t asupra mobilelor corporale c!t si asupra mobilelor incorporale
(ondi ii $uridice:
(ondi iile de validitate ale actului
- 0rebuie sa respecte toate condi iile generale de validitate ale oricarei conven ii $uridice
- 0rebuie sa mbrace forma unui act autentic sau unui nscris sub semntura privat
- 2artiile trebuie sa aib deplina capacitate de exercitiu
- (onsim m!ntul partilor trebuie sa fie liber si neviciat
- (auza contractului de ipotec mobiliar o reprezint tot inten ia de a garanta executarea
unei obliga ii
- Obiectul contractului de ipotec mobiliar se refer la crean a pe care o garanteaz si la
bunul asupra cruia poart
- ,poteca se extinde si asupra fructelor si productelor generate de bunul grevat
(ondi iile de eficacitate ale contractului de ipotec
- ,poteca trebuie supusa formalitatiilor de publicitate (nscrierea in A)561
6ealizarea ipotecii mobiliare:
,n caz de neexecutare a obliga iei" creditorul garantat are dreptul sa aleag intre urmtoarele
forme generale de realizare a ipotecii sale mobiliare:
- &a v!nd bunul ipotecat
- &a preia bunul in proprietate
- &a preia bunul in administrare
(oncursul creditorilor:
,n cazul concursului intre un creditor ipotecar si unul ga$ist" va fi preferat creditroul ipotecar
c#iar daca ga$istul are rang superior fata de ipotecar
,n cazul concursului intre ipoteca mobiliar si privilegiile speciale mobiliare" ipoteca va fi
premears de privilegiile speciale mobiliare
&tingerea ipotecii mobiliare:
3((: c#iar dac crean a garantat s-a prescris extinctiv ac iunea ipotecar nu se stinge
automat" creditorul poate sa urmreasc imobilele ipotecate insa doar in limita valorii acestor
bunuri
. $aran iile reale cu deposedare)
*. 5a$ul - este contractul real prin care se nm!neaz creditorului un bun mobil cu scopul de a
se garanta astfel plata crean ei sale
Obiectul deposedarii poate fi un bun corporal sau titluri negociabile emise in forma
materializat
&tapanirea este o deten ie precar
Are si un drept de urmrire" prin posibilitatea creditorului de a cere restituirea ga$ului (exista
doar c!nd creditorul a fost deposedat fr voia lui de un ter
5a$istul nu poate sa se foloseasc de bun sau sa-i culeaga fructele
/unc ia de garan ie a ga$ului se manifesta prin dreptul de preferin " pe care l confer
titularului sau" atunci c!nd intra in concurs cu al i creditori ai aceluia i debitor
Dreptul de ga$ nu se divide" ca urmare a transmisiunilor creantei nici mortis causa" nici ca efect
al pl ii par iale acceptate de creditor
Dreptul de ga$ se prezint ca o garan ie specializat" trebuind identificat atat bunul pe care
poart" c!t si creanta pe care o inso e te
(onditii $uridice:
(ondi iile de validitate ale actului
- 0rebuie sa respecte toate condi iile generale de validitate ale oricarei conven ii $uridice
- )ste un contract accesoriu" real" unilateral si cu titlu gratuit
- 2artiile trebuie sa aib deplina capacitate de exercitiu
- (onsim m!ntul partilor trebuie sa fie liber si neviciat
- (auza ga$ului o reprezint tot inten ia de a garanta executarea unei obliga ii
- Obiectul ga$ului se refer in special la bunul mobil" asupra cruia se constituie
- 2oate fi orice bun mobil corporal
- <unul trebuie sa existe efectiv" sa nu fie viitor sau eventual
(lauze speciale:
2actul comisoriu inclus in contractul de ga$ este ineficient sub 3((
2ublicitatea ga$ului:
3(( dispune c publicitatea ga$ului bunurilor mobile corporale se realizeaz:
- 2rin deposedarea debitorului (este si o condi ie de validitate a ga$ului
- :nscrierea ga$ului in A)561
2unerea in stp!nire a ga$istului asigura nu numai perfectat si publicitatea" dar si conservarea
lui" deoarece ga$ul exist numai atat timp" c!t creditorul de ine bunul ga$at
Detentia ga$ului poate fi exercitat si prin alta persoana dec!t creditorul ga$ist" in afara de
constitutorul sau
(oncursul intre creditori:
6angul creditorului ga$ist este dat de data punerii sale in posesie
,n cazul concursului intre ga$ si dreptul de reten ie" ga$istul va fi premers de retentor
,n cazul concursului intre creditori ga$i ti si creditori privilegia i special" ga$istul va pierde in
favoarea celor din urma
&tingerea ga$ului:
Daca in mod voluntar" ga$istul restituie bunul constituitorului de garan ie" faptul poate fi
interpretat ca o renuntare la garan ia reala" crean a devenind c#irografar
2ieirea totala a bunului dat in ga$ va duce deasemenea la stingerea garan iei" ga$istul devenind
c#irografar
,n cazul in care datoria este stins prin prescrip ie" aceasta va duce indirect si la stingerea
ga$ului
+. Dreptul de reten ie - este refuzul de restituire a unui bun al altuia" pana la momentul si
sub condi ia pl ii datoriei nscu i in legtura cu acel bun
&tapanirea asupra bunului este o deten ie precar de sorginte legal
3u are dreptul sa culeag fructele bunului de inut si nici sa le impune asupra datoriei
(diferen fa de ga$
)ste un drept real accesoriu cu func ie de garan ie care poate sa poarte asupra mobilelor sau
imobilelor
Dreptul de urmarire: 3(( d retentorului dreptul de a cere restituirea bunului de la un
dobanditor care nu poate sa $ustifice o cauza legitima de dobandire (doar in cazul mobilelor
Dreptul de preferin : in cazul unui bun mobil reten ia devine un privilegii special mobiliar
3u necesit publicitate" dreptul de reten ie fiind opozabil erga omnes fr vreo nscriere in
sistemele de publicitate
)ste o garan ie indivizibil ntruc!t nu se poate cere restituirea in cazul pla iilor par iale
(ondi ii $uridice:
2oate sa poarte asupra oricrui bun corporal sesizabil ce se afla in circuitul civil
<unul re inut trebuie sa fie proprietatea exclusiva a debitorului
Deposedarea ini ial trebuie sa fi fost legitim" iar retentorul sa fie de bun-credin
Debitum cum re $unctum - legtura care trebuie sa existe ntre reten ie" bun si datoria care se
reclama a fi pltit. ,n lipsa acestei conexiuni dreptul de reten ie este ilegitim
)fecte $uridice:
6etentorul se opune la restituire" opozi ie ce va fi legitima pana la momentulin care
proprietarul bunului nu ac#it datoria conex bunului
Astfel se va manifesta dreptul de preferin al retentorului:
- <unuri mobile: reten ia este un privilegiu mobiliar special
- <unuri imobile: prioritatea nu mai este la fel de mare" retentorul fiind premers de toate
ipotecile anterioare
Dreptulmde reten ie se fructifica prin procedura de drept comun a executarii silite
&tingerea dreptului de reten ie:
,ndirect: mai ales ca urmare a ac#itrii datoriei conexe acestuia
Direct: pieirea bunului (reten ia se stramut pe intemnizatia de asigurare doar in cazul
bunurilor mobile; deposedarea voluntar si remiterea bunului celui in drept (simpla
deposedare involuntara nu produce efecte
Izvoarele obliga iilor
. -AP&,# 1,%DC #C& 2cvasi-contractul3
&itua ia in care o person sufer un pre$udiciu" in sensul cel mai general al termenului" de
pierdere patrimonial" datorit actiunii sale proprii si licite" cu efectul corelativ al sporirii
patrimoniale a altuia" caz in care ec#itatea comand ca acest pre$udiciu sa fie acoperit
*. 5estiunea de afaceri - un fapt $uridic licit concretizat in administrarea intereselor unei
alte persoane" savarsit fr tiin acesteia si in beneficiul ei
)ste un izvor de obliga ii deoarece faptele gerantului l vor obliga pe gerat fata de gerant si
poate de ter ii cu care acesta a tratat" geratul fiind ndatorat s restituie c#eltuielile fcute in
beneficiul sau de ceilal i
Obliga ia nu se nasterii acordul sau din contractul nc#eiat de gerant si gerat" ntruc!t lipseste
un asemenea acord" ci din faptele gerantului si din litera legii
(onditii $uridice:
(ondi ii obiective - obiectul gestiunii si caracterul actelor de administrare
*. Obiectul gestiunii de afaceri - se concretizeaza in opera iunile $uridice sau faptele
materiale" evaluabile patrimonial pe care gerantul le savarseste pe seama geratului (in lipsa unor
asemenea fapte" bunurile geratului fie ar fi pierit" fie ar fi fost degradate
+. 5estiunea fcut de gerant trebuie sa fie oportunitate geratului (utilitatea si necesarul
exclud orice activit i de imbunata ire a bunului
(ondi ii subiective - inten ia si atitudinea celor implica i in gestiunea de afaceri
- 5erantul trebuie sa actioneze con tient ca administreaz bunurile altuia" fiind animat de
inten ia de grea afacerile altuia
- Daca geratul cunoa te faptul ca altcineva a nceput sa faca acte de gestiune cu bunurile
sale" va exista gestiune de afaceri numai in situa ia in care geratul nu este in msura sa gseasc
un mandatar sau sa ingri$easc singur de interesele proprii
- (apacitatea persoanelor implicate in gestionea de afaceri nu intereseaz precum la
contracte (c!nd gernatul savarseste doar fapte $uridice" capacitatea nu intereseaz deloc; prin
excep ie problema capacita ii poate fi ridicat dac gernatul nc#eie contracte
)fecte $uridice:
5erantul trebuie sa continue actele de gestiune pana c!nd geratul va fi in stare sa le preia singur
5ernatul este inut sa actioneze pentru gerat cu diligen a cu care ar ac iona pentru sine
5erantul este inut sa informeze de ndat pe gerat sau pe mostenitorii acestuia despre
nceperea actelor de gestiune
5erantul trebuie deasemenea sa dea geratului socoteal pentru gestiunea de afaceri
5erantul este indreptatit sa ceara rambursarea c#eltuielilor gestiunii de afaceri si repararea
pagubelor pe care aceasta i le-a produs
- ,n acest sens 3(( ii ofer gerantului o ipoteca legal asupra bunurilor geratului
+. 2lata nedatorat - este faptul licit de a plti o datorie care nu exist" cu efectul obligarii
celui care a primit zisa plat la restituirea ei
2lata poate fi restituit benevol" iar daca nu" solvensului are o ac iune persoanal in restituire
ndreptat mpotriva accipiensului (ac iune in restituire.repeti iune
(onditii $uridice:
*. 2resta ia solvensului trebuie fcut cu titlu de plat (inten ia solvensului trebuie sa fie
determinat de animus solvendi
- 3(( instituie prezum ia relativ c plata s-a fcut cu inten ia de a stinge o datorie
proprie
+. 2lata indebitului trebuie fcut din eroare (solvensului trie te cu impresia ca ar fi debitorul
accipiensului
- &olvensului trebuie sa fie de buna credin
- Dac solvensul plte te cu inten ia de animus $ocandi (in $oac nu mai are ac iune
intemeiata pe gestiunea de afaceri" deoarece nu este de bun credin (are ac iune intemeiat pe
imboga irea fr $ust cauz
- )ste indiferent daca accipiensul este de buna sau de rea credin
-. 'ipsa debitului - obliga ia sa nu existe in realitate
)fecte $uridice:
Daca accipiensul a fost de buna-credin a c!nd a primit indebitul" el restituie bunul dar re ine
fructele acestuia
- Dac a fost de rea-credin acesta este inut sa restituie atat bunul c!t si fructele" in plus
aceste este obligat sa ac#ite solvensului si contravaloarea folosin ei bunului
Ac iunea in $usti ie difer dup natura bunurilor care fac obiectul pl ii nedatorate:
- <unuri generice - ac iunea este de drept comun" av!nd un caracter persoanal si divizibil"
ea fiind prescriptibil extinctiv in termenul general
- <unuri certe - ac iunea va fi una in revendicare
-. ,mboga irea fr $ust cauz - const intr-un fapt $uridic licit concretizat intr-o
cre tere patrimonial nregistrat de o persoan pe seama alteia" fr ca aceasta sa fie $uridic
$ustificat" d!nd dreptul la recuperarea scderi patrimoniale
0rebuie inteleas ca o sporite patrimonial datorat executarii unei prestatii de a face (facere"
oricare ar fi obiectul ei concret
(onditii $uridice:
(onditii $uridice:
- Ac iunea intemeiata pe imboga irea fr $usta cauza nu va fi admis dac nsrcitul are o
alta variant $uridic de recuperare a scderi sale patrimoniale cum ar fi o ac iune ex contractu"
ex lege" sau c#iar pe plat nedatorat
- ,nexisten a unui $ust titlu al imboga irii
- ,mboga irea trebuie sa nu fie imputabil mboga itului - imboga irea nu trebuie sa fie
rezultatul faptului ilicit al mboga itului (mboga itul nu trebuie s fie in culp fa de mbog it
(onditii materiale:
- &e refer la constatarea unei mriri si a unei scderi corelative patrimoniale" acuzate de
persoane diferite
)fecte $uridice:
Daca sunt ndeplinite condi iile" imboga irea fr $usta cauza se concretizeaza intr-un izvor de
obliga ie concret care d drept nsrcitului sa ceara mboga itului ntoarcerea sporului
patrimonial
&e datoreaz numai sporul de valoare" in cazul mboga itului; respectiv se poate pretinde dec!t
pierderea de valoare patrimonial" in cazul nsrcitului
. AC&,# 1,%DC ,!#A&'%A#
Actul unilateral apt sa genereze obliga ii civile este cunoscut sub denumirea generic de
anga$ament unilateral
Actele unilaterale sunt supuse comunicrii doar c!nd constituie" modifica sau sting drepturi ale
destinatarului si ori de c!te ori informarea destinatarului este necesar potrivit naturii actului
Actul unilateral ca izvor de obliga ii:
*. 2romisiunea unilateral - este promisiunea fcut cu inten ia de a se obliga" independent de
acceptare" care l leag numai pe autorul promisiunii
3((: promisiunea unilateral este o oferta de a deveni debitor" care cade in gol daca nu este
acceptat de o alta persoan
+. 2romisiunea public de recompens - este un act $uridic unilateral prin care promitentul face o
promisiune in public de recompensa material pe cel care ii va face un serviciu sau va rspunde la
provocarea lansat
3((: promitentul este obligat automat" de ndat ce se executa serviciul cerut de el" fr ca
voin a executantului sa conteaz $uridic pentru ca premiul sa fie datorat
Actul unilateral al promisiunii de recompens produce efecte $uridice prin ndeplinirea
cumulativ a trei factori de natur diferit:
- /actorul voli ional
- /actorul de facto
- ,nciden a legii
- Obliga ia de a plti recompensa nu se na te in lipsa acestora sau doar din ndeplinirea
unuia dintre ace ti factori
. CO!&%AC&,#
.. -ormarea contractului
3((" spre deosebire de vec#iul cod civil reglementeaz si maniera de formare a contractului"
concentr!ndu-se pe impre$urarile care anticipeaz sau premerg momentul realizrii acordului
$uridic de voin e
,. 3egocierile contractuale - sunt fcute posibile de libertatea contractual a fiiecaruia
dintre noi" care ne permite sa dezbatem toate detaliile viitorului contract" nainte de nc#eierea lui
(lasificare:
(ontracte negociate - au o faz anterioar nc#eierii" care presupune dezbaterea intre viitoarele
pr i a contractului
- (uprinde contractul cadru - care genereaz un ansamblu de norme private pe care pr ile
lui urmeaz sa le aplice in special cu ocazia nc#eierii contractelor de aplica ie
(ontracte nenegociate - cuprinde acte care nu pot fi practic supuse negocierii" categorie
ingloband contractele de adeziune si contractele tip
A. (omportamentul prescris legal la negocieri:
6egulile statornicite de 3(( sunt impertinenta numai dac se refer la buna-credin si la
confiden ialitatea negocierilor" in rest de poate deroga
1. 'ibertatea negocierii - persoanele care vor sa nc#eie un contract au libertatea ini ierii"
desfasurarii si ruperii negocierilor
2. <una credin n negocieri - reprezint corectitudinea si onestitatea care trebuie sa
caracterizeze par iile
- <una-credin se raporteaz la inten ia nc#eierii unui contract
-. 2strarea confiden ialita ii - datoria de a pstra confiden ialitatea cu privire la datele si
informa iile ob inute cu ocazia negocierii
<. Antecontractele - exista mai multe specii de conven ii care pot fi subsumate categoriei
generice de antecontracte:
.. Pactul de op iune - este o conven iei prin care o parte i exprima consimtamantul la
nc#eierea unui contract concret" iar cealalt parte i rezerva dreptul de a ac#iesa la acel
consimtamant" pana la o anumit dat
:nc#eierea contractului concret este automat" prin simpla ac#iesare a beneficiarului la
consim m!ntul cuprins in pactul de op iune
Aplica ii de lege lata:
2actul de op iune in materie de vanzare a unui bun individual determinat
&e respecta regulile precizare anterior" la care se mai adaug doua detalii:
*. ,ndisponibilizarea bunului in patrimoniul celui care si-a manifestat de$a consim m!ntul la
vindere
+. 2actul de op iune trebuie notat in (/" in cazul imobilelor
/. Promisiunea de a contracta - se prezint ca un contract prin care cel pu in o parte
promite ca i va da consimtamantul necesar la nc#eierea unui contract viitor si concret
2artiile promisiuni de a contracta am!n nc#eierea contractului concret" si implicit efectele
acestuia pana la o data ulterioar
,n situa ia razgandirii unui contractant" promisiunea de a contracta desc#ide celeilalte pr i
dreptul la daune interese (regula sau executarea for ata in natura a promisiunii (exceptia
- )xecutarea for at in natura se face printr-o #otr!re $udectoreasc care tine loc de
contract" care trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condi ii:
*. :ndeplinirea propriilor obliga ii a par ii care cere instantei pronuntarea #otr!rii
+. 3u se poate in cazul (* contractelor reale (+ contractelor intuitu personae (-
contractelor tu titlu gratuit (7 contractelor care constituie garan ii (persoanele sau reale
-. 2romisiune de a contracta trebuie sa respecte cerintele legii pentru validitatea
contractului concret (contractul concret dicteaz forma promisiunii de a contracta
0. Pactul de pre(erin - este conventia prin care o parte promite celeilalte ca o va
prefera in calitate de contractant intr-un eventual contract concret" fr ca cel preferat sa se
oblige in vreun fel
(onsim m!ntul promitentului la viitorul contract nu este nc dat (ca si la pactul de op iune
(on inutul pactului de preferin bunurile nici obliga ia de a inc#eia ulterior un contract
concret (ca si in cazul promisiunii de a contracta
)ste ntotdeauna unilateral
Dreptul de preemtiune trebuie notat in (/" in cazul imobilelor" pentru opozabilitate erga omnes
'a momentul in care promitentul se #otr te sa v!nd" acesta va trebui sa-i comunice
preemptorului o oferta ferma de vanzare" iar acesta trebuie sa se decid intr-un anumit termen
)xisten a dreptului de preemtiune nu excude ca bunul sa fie instrainat uneinalte persoane dec!t
preemptorul" caz in care vinderea se considera sub condi ia suspensiv a neexecutrii
dreptului de preemtiune" deci cumprtorul va dobandi o proprietate rezolubil
- Aceasta se desfiin eaz ex tunc prin exercitarea dreptului de preemtiune" iar vinderea
nc#eiat ini ial intre v!nztor si un ter se va considera nc#eiat intre v!nztor si preemptor"
exact in aceeleasi conditii
,,. &c#imbul defazat de consim minte:
A. O(erta de a contracta - anga$amentul $uridic exteriorizat de a inc#eia un anumit
contract concret (policita iune
)ste un consim mant" adic o voin a exteriorizata si animate de inten ia de a produce efecte
$uridice
Din momentul nt!lnirii ei cu acceptarea contractul se va na te automat
(ondi ii $uridice:
Actul unilateral al ofertei trebuie a mbrace forma cerut ad validitatem pentru contractul a
crei propunere o reprezint
2ropunerea exprimate trebuie sa fie ferma si complet
- Oferta este ferma atunci c!nd ea exprima inten ia de netagaduit a ofertantului de a se lega
$uridic
- Oferta este concret.precis c!nd con ine suficiente elemente pentru formarea contractului si
exprima inten ia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii ei
- 1oartea ofertantului nu afecteaz" de regula" validitatea ofertei (prin excep ie" in cazul
contractelor intuitu personae oferta se stinge odat cu moartea ofertantului
(omunicarea ofertei:
2oate fi fcut prin orice mi$loc
2roduce efecte de la momentulin care a$unge la destinatar
Din momentul receptarii ofertei ncepe sa curga termenul in care trebuie emis acceptarea
ofertei
6etractarea ofertei:
)ste un act $uridic unilateral al crui efect esen ial este neutralizarea ofertei
2entru ofertele revocabile" retrectarea poate avea loc oricum
2entru ofertele irevocabile" retrectarea produce efecte doar daca este primit de destinatar
nainte sau simultan cu oferta
B. Acceptarea o(ertei de a contracta - este un act $uridic unilateral care cuprinde
consim irea autorului ei la oferta de a inc#eia contractul propus de ofertant
(onditii $uridice:
0rebuie sa fie ferma si sa aib caracter pur si simplu
- Acceptarea este ferma atunci c!nd ea exprima inten ia de netagaduit a par ii acceptante de a
se lega $uridic
- 2rin caracterul pur si simplu al acceptarii trebuie n eles ca acceptarea trebuie sa fie o
aprobare intru totul a ofertei" fr rezerve sau modificri
- Daca acceptarea con ine rezerve sau modificri aceasta reprezint o contra-oferta
Acceptarea trebuie emis in termenul prevazut pentru men inerea ofertei
(omunicarea acceptarii:
0rebuie fcut in forma pe care legea o impune nc#eierii contractului" forma pe care si oferta
trebuie sa o aib
6etractarea ofertei:
6eprezint razgandirea acceptantului
6etrectarea produce efecte doar daca este primit de ofertant nainte sau simultan cu acceptarea
/. '(ectele contractului
Consecin ele (or ei obligatorii a contractului)
,mpreviziunea - pr ile pot redesc#is contractul" devenit dezec#ilibrat" cu scopul de a
asigura egalitatea de principiu a prestatiillor datorate intre ele
(lauzele de indexare - prevd a$ustarea valorii prestatiillor contractuale prin raportare la un
anumit etalon
(lauza de #ards#ip - specifica raporturilor de afaceri interna ionale" prevede obligativitatea
partilor de a renegocia contractul" daca ec#ilibrul ini ial este rupt
3(( prevede express revizuirea $udiciar in caz de impreviziune
2entru a fi admis revizuirea $udiciar in caz de impreviziune trebuie ndeplinite urmtoarele
condi ii:
1. &a existe un contract sinalagmatic valid in curs de executare
2. ,n cursul executarii s survin o cauza externa exceptionala
3. (auza externa sa determine o onerozitate excesiva si vadit in$usta pentru unul dintre
contractan i
4. Debitorul sa nu i fi asumat express suporterii riscului
5. Debitorul trebuie sa probeze ca a ncercat sa renegocieze cu buna credin a si intr-un
termen rezonabil contractul dezec#ilibrat
Denuntarea unilateral a contractului - este o manifestare de voin a unilateral
exprimate de unul dintr contractan i in sensul ncetrii pe viitor al contractului
)ste posibil fie in temeiul legii" fie in condi iile precizare in contract
(ontracte cu executare succesiv nc#eiate pe o perioada nedeterminat - poate fi debutat
oric!nd de oricare dintre pr ile sale" cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz
(ontracte cu executare succesiv nc#eiate pe o perioada determinata - se executa pana la
mplinirea termenului extinctiv al anga$amentului (3(( recunoa te validitatea clauzelor de
denun are unilateral" dup respectarea unui termen rezonabil de preaviz
,n toate cazurile clauzele de denun are unilateral opereaz doar pentru viitor
%egula relativita ii)
%n act produce efecte numai fata de autorii ori autorul actului" fr a putea sa profite sau sa
dauneze altor persoane
Pr ile contractante - persoanele care si-au exprimat consimtamantul cu ocazia nc#eierii
actului (pr i originare
- Doar pr ile originare pot cere anularea contractului
&er ii - persoanele care nu suporta nici un efect al contractului" fiind strini de acesta
- &unt inu i sa respecte contractul (efect al opozabilita ii
Av4nzii-cauz - desemneaza trei categorii distincte de persoane care pot suporta anumite
consecinte ale normei private generate de pr i
- (reditorii c#irografari - sunt singurii av!nzi cauz
&itua ii in care un ter devine creditor sau debitor" fr sa i fi dat acordul nici la nc#eierea
contractului" nici ulterior:
*. Promisiunea (aptei altuia - este o figura $uridic de natura contractual prin care o persoana
se oblig fata de contractan i sau sa determine o ter persoana sa nc#eie" sa ratifice sau sa
execute un act concret
- Obliga ia promitentului este de rezultat
+. Stipula ia pentru altul - contractul nc#eiat intre promitentul si stipulant prin care primul se
anga$eaz fata de cel de al doilea ca va oferi direct un beneficiu patrimonial unui ter denumit
beneficiar
- 0rebuie sa ndeplineasc condi iile de valabilitate ale contractului
- 2ersoana beneficiarului trebuie sa fie identificat concret
- Acceptarea beneficiarului nu este o condi ie de valabilitate
- &tipulantul este singurul indreptatit sa revoce stipula ia (mostenitorii stipulantului sau
promitentul nu pot
- ,n caz de neexecutare se poate cere executarea silit
Principiul opozabilita ii contractului)
0er ii sunt inu i sa respecte operatiuliile $uridice izvor!te din norma privat
6egula: opozabilitatea func ioneaz erga omnes" spontan si de plin drept
- )xcep ia: sistemele speciale de publicitate
2osesia $oaca un rol de publicitate indiferent de msura in care ea valoreaz titlu de proprietate
&imula ia
(rearea voluntar a unei aparen e nselatoare" pentru a induce in eroare pe ceilalti
,ntre pr i se vor produce efectele actului ascuns" in timp ce ter ilor le este opun o realitate
amagitoare
-orme:
(ontractul fictiv - pr ile nu nc#eie nici un contract" cu doar vor sa lase aceasta impresie
cu un anumit scop
Actul deg#izat - se urmre te deg#izarea unui contract real" cruia ii se ascunde de public
natura $uridic" cauza" sau anumite clauze
,nterpunerea de persoane - se ascunde calitatea de titular de drepturi si obliga ii izvor!te
dintr-un contract
Condi iile simula iei)
0rebuie sa existe un acord simulatoriu
0rebuie sa fie respectate condi iile de fond pentru nc#eierea valida a contractului secret
(nu si forma
'(ectele simula iei)
(ontractul ocult este ntotdeauna inopozabil ter ilor
Actul ocult produce efecte intre pr i
)fectele actului public sunt rezervate exclusiv ter ilor simula iei
&imula ia nu este ilicit (decat in situa ii exceptionale" ex.: frauda la lege" frauda ter ilor
&imula ia nu poate fi" de regula" o cauza de nulitate
- )ste cauza de nulitate in doua situa ii:
(1) (!nd legea prevede nulitatea pentru a lovi simula ia
(2) (!nd simula ia sfideaz regulile de na tere valida a contractului
Actiunea in simula ie)
%rmre te scoaterea la iveal a adevratelor raporturi $uridice existente intre simulan i
,nso e te sau se grefeaz ntotdeauna pe o alt ac iune" aceasta impunand atat sanc iunea c!t si
regimul general de admisibilitate
)ste o ac iune persoanal in constatare" imprescriptibil
Sanctiunea neexecutrii contractului
.. !exexecutarea (ortuit)
%n contract valid nc#eiat nu i va produce efectele intentionate de pr i din cauze
independente de voin a acestora
Aceste evenimente fortuite exclud orice vinova ie sau culpa a pa ilor
(ontracte unilaterale - riscul este suportat ntotdeauna de creditor
(ontracte bilaterale (sinalagmatice - riscul este suportat de debitorul obliga iei imposibil de
executat" care nu m!ncare nici un temei sa ceara executarea obliga iei corelative din partea
celuilalt conntractant
- 5CC: riscul pieirii fortuite a bunului urmeaz traseul $uridic al proprietatii" proprietarul suporta
riscul" inclusiv in ipoteza in care nu a intrat efectiv in posesia bunului
- !CC: riscul pieirii fortuite a bunului rm!ne in sarcina debitorului obliga iei de predare" c#iar
daca proprietatea a fost instrainat debitorului
- 6egula este rasturnat" cu efectul ca riscul va fi suportat de (reditorul obliga iei de a preda
bunul" c!nd creditorul este pus in nt!rziere
- ,n cazul existentei unei condi ii suspensive" pendente conditione exista doi proprietari" iar
riscul va fi suportat de acel proprietar care are stapanirea bunului" indiferent daca proprietatea
este rezolubil sau suspendat
'(ectul imposibilita ii (ortuite de executare)
- 5CC: contractul nceteaz pe viitor
- !CC: contractul este desfiin at ex tunc (actul este considerat ca nu a existat niciodata
(ontractul desfiin at este cu executare imediat - par iile trebuie sa i restituie reciproc
presta iile par iale
(ontractul desfiin at este cu executare succesiv - imposibilitatea fortuita opereaz doar
pentru viitor" presta iile de$a executate rm!n c! tigate
/. 'xcep ia de neexecutare a contractului)
2resupune ca una dintre par iile unui contract sinalagmatic poate legitim sa refuze sa i
execute propriile obliga ii" at!ta timp c!t nu a primit ceea ce ii se datora de la cellalt
contractant
Condi ii de admisibilitate)
1. 0rebuie sa fie vorba de o obliga ie sinalagmatic
2. Obliga iile sinalagmatice trebuie sa fie scadente simultan
3u este necesar punerea in nt!rziere a debitorului
)xceptia nu poate fi ridicat daca potrivit impre$urarilor si tinand seama de mic
insemnatate a prestatiei neexecutate" acest refuz ar fi contrar bunei credin e
'(ectele excep iei de neexecutare)
&uspenda executarea obliga iei excippiens-ului" pana la momentul in care cellalt se va decide
sa i execute obliga ia la care e inut
)fectul suspensiv este opozabil erga omnes (inclusiv fata de creditorii c#irografari
0. %ezolu iunea contractului
)ste o cauz de de desfiin ate a unui contract valid nc#eiat ca urmare a neexecutrii acestuia"
indiferent de vinov ia debitorului sau cauza concret a neexecutrii
,n caz de neplata la scaden " de i e indrepta it sa cear executarea silit a obliga iei"
creditorul ar putea sa aleag rezolu iunea contractului" la care sa adauge anga$area rspunderii
debitorului ru platnic
-orme:
6ezolutiune $udiciar - c!nd este pronuntarea de o instan a" la cerere
6ezolu iune conven ional - c!nd opereaz in condi iile prestabilite printr-o clauz rezolutorie
(pact comisoriu
%ezolu iunea judiciar - poate fi pronun at de instan doar daca se face dovada unei
neexecutri de o anumit gravitate a obliga iei de$a exigibile
- 2entru contractele cu executare succesive" rezilierea se poate cere c#iar daca neexecutarea este
de mic nsemnatate" insa neindeplinirea trebuie sa aib un caracter repetat
- &e poate cere indiferent daca neexecutarea este culpabil sau fortuit
- Actiunea in rezolu iune este una personal" in realizare" prescriptibil in termenul general de -
ani
%ezolu iunea conven ional - se realizeaz introducerea de ctre pr i a unor clauze rezolutorii
(pacte comisorii in contract" derog!nd astfel de la dispozi iile legale" evit!nd imixtiunea
instan ei in desfiintarea contractuluinpentru neexecutare
- 2actul comisoriu cu notificare - prevede ca rezolu iunea este precedat de punerea in nt!rziere
a debitorului si produce un efect dilatoriu
%ezolu iunea unilateral - este un act $uridic unilateral si irevocabil" prin care se declara
rezolu iunea contractului" ce opereaz de drept
- : i produce efectele ca si pactul comisoriu fr notificare
- )ste o notificare a debitorului" care trebuie nscris in registrele de publicitate pentru
opozabilitate erga omnes
- 0rebuie emis in termenul de prescrip ie extinctiv prevazut pentru actiunea in rezolu iune
- )ste posibil in trei cazuri:
(1) (!nd pr ile au convenit astfel
(2) (!nd debitorul se afla de drept n nt!rziere
(3) (!nd debitorul a fost pus in nt!rziere prin notificare si nu a ndeplinit obliga ia in termen
fixat prin punerea in nt!rziere
)fectele rezolu iunii:
(ontractul desfiin at prin rezolu iune sa considera ca nu a fost nc#eiat niciodata
- (ontractele cu executare succesiv nu sunt reziliate dec!t pe viitor
)fectele rezolu iunii sunt" de regul" totale privind toate efectele si consecin ele contractului
)xcep ie:
- (lauzele referitoare la solu ionarea diferendelor" sau cele destinat sa produc efecte c#iar in
caz de rezolu iune
- (lauzele compromisorii" clauzele penale" clauzele care reglementeaz raspunderea
contractual" clauzele exoneratorii etc.
6ezolu iunea poate avea loc doar pentru o parte a contractului" numai atunci c!nd executarea
sa este divizibil sau in caz de contract plurilateral (neindeplinirea de ctre una dintre pr i a
obliga iei nu atrage rezolu iunea contractului fata de celelalte pr i" cu exceptia in care
presta ia este esen ial
(onsecin a fireasc a desfiin ri prin rezolu iune este ca pr ile sa i restituie presta iile
executate de$a
)fectele desfiin ri se produc fata de to i" orice act subsecvent contractului rezolvit" va fi lipsit
de vigoare $uridic
6. %educerea presta iilor)
)ste un mi$loc de diminuare a valorii sau a obiectului presta iilor contractuale" pe motiv de
neexecutare a obliga iilor corelative
- &e poate cere si daca neindeplinirea este de mic importan " atunci c!nd rezolutiunea nu se
$ustific" neexistand o neexecutare grav
- 2entru contractele cu executare succesiv se poate cere si daca neexecutarea este de mic
insemnatate" daca are un carecter repetat si daca natura concret a prestatiei o permite
7. %spunderea civil contractual)
3endeplinirea obliga iilor voluntare este cauza tipic si unic de anga$are a rspunderii
contractuale
)fectul specific este generarea unor obliga ii pecuniare ce mbrac forma daunelor-interese" pe
care debitorul le datoreaz creditorului cu titlu de despgubiri pentru pre$udiciul cauzat prin
neexecutarea contractului
&e poate anga$a raspunderea contractual si fr desfiintarea contractului (executarea silit a
obliga iilor poate fi nso it de anga$area rspunderii debitorului ru-platnic
)ste necesar existen a unui pre$udiciu (o neexecutare" c#iar culpabil care nu este nso it de
o daun diferit de neexecutare" nu va $ustifica anga$area rspunderii contractuale
3(( prevede express raspunderea pentru fapta ter ilor (rspundere contractual indirect
- &e poate anga$a doar daca debitorul nu execut el personal obliga iile" ci se pentru executarea
obliga iilor de o alta persoan
!on-cumulul raspunderilor civile
Aceasta ragul mpiedica sa se invoce raspunderea delictual daca sunt ndeplinite condi iile
rspunderii contractuale
(lauza prin care se deroga de la regula nou-cumului este nul
)xcep ie: n situa ia in care inexecutarea contractului este in acela i timp si un delict civil"
victima poate sa aleag intre cele doua forme de rspundere
Condi iile angajarii rspunderii contractuale)
Daca in spe este un act $uridic unilateral sau o figura $uridic ce nu poate fi subsumat
categoriei de contract" singura rspundere ce se poate anga$a este cea delictual
,n faza precintractual raspunderea va fi delictual" daca nu s-a nc#eiat nici un acord
&e anga$eaz doar intre pr ile contractului
Condi ii :
*. Faptul ilicit - nendeplinirea obliga iilor la care debitorul s-a anga$at

+. Vinov ia - nendeplinirea obliga iilor voluntare trebuie sa fie culpabil
- (ulpa debitorului unei obliga ii contractuale se prezum prin simplul fapt al neexecutrii
- (reditorul nu este inut sa fac proba vinov iei
- 6egula prezum iei de culp se aplica doar obliga iilor de rezultat; in cazul obliga iilor de
mi$loce" creditorul este inut sa dovedeasc ca rezultatul promis nu a fost ob inut din cauza lipsei
de diligen a debitorului
-. Prejudiciul - creditorul este inut sa faca dovada ca inexecutarea contractului i-a pricinuit o
paguba
- ,n materie contractual e reparabil doar pre$udiciul previzibil (cel care putea fi anticipat de
pr ile contractului la data nc#eierii actului
Modalit i de masurarea a ntinderii prejudiciului:
(1) )valuarea legal - pre$udiciul este stabilit automat de lege" in caz de neexecutare la
scaden " iar cuantumul este dat de dob!nda legal
(2) (lauza penal - acordul prin care pr ile stipuleaz ca debitorul se obliga la o anumit
prestatie in cazul neexecutrii obliga iei principale
- (lauza penala poate supravie ui rezolu iunii si i produce efectele specifice doar in ipoteza in
care rezolu iunea este imputabil debitorului
- (a efect al activrii clauzei penale creditorului ii se desc#ide un drept de op iune intre a
pretinde fie executarea silit in natur" fie executarea presta iilor prevzute de clauza penal
- (reditorul nu este obligat s dovedeasc existen a vreunui pre$udiciu" el poate sa reclame direct
plata presta iilor penalizatoare
(- )valuarea $udiciar - in ipoteza in care legea nu prevede vreo modalitate special de
evaluare" iar pr ile nu au nc#eiat o clauz penal" instan a va trasa disputa
- ,nstan a dispune nu numai repararea pre$udiciului material ci si a celui nepatrimonial
- ,nstan a trebuie sa verifice daca pre$udiciul este cert si direct (sa fie o consecin nemi$locit a
neexecutrii contractului
7. Raportul de cauzalitate - este legtura ce trebuie sa existe intre neexecutare si pre$udiciul
reclamat ca reparabil
- (reditorul va trebui sa probeze efectiv legtura dintre dauna pe care a suferit-o si neexecutarea
contractului" altfel cererea n repara ii i se va respinge
'xonerri:
- (auzele strine: for a ma$or" cazul fortuit" fapta victimei" fapta unui ter
- /apta victimei - este fapta creditorului" iar daca acestuia i se poate re ine o vin n neexecutarea
obliga iei debitorului" obliga ia de repara ie a debitorului se diminueaza corespunztor sau se
sterge
- (onsim m!ntul creditorului la neexecutare poate fi n eles ca o clauz de neraspundere
- (azurile $ustificative de la raspunderea delictual sunt aplicabile si celei contractuale (starea de
necesitate" legitima aparare"autorizarea.ordinul legii
- (lauzele de exonerare total de rspundere contractual sunt valabile in orice contract sub o
dubla condi ie:
(* 3eexecutarea debitorului sa nu se datoreze inten iei sau culpei
grave
(+ (lauza de exonerare total nu poate opera dec!t raportat la daunele materiale
Rspunderea civil delictual
)ste un izvor distinct de obliga ii civile" concretizat in fapta ilicit cauzatoare de pre$udiciu" care
transform victima pre$udiciului in creditor al repara iei datorate de faptuitor sau de persoana
desemnat legal responsabil
Condi ii :
*. &rebuie sa se (aca dovada unei daune civile
- 3u intereseaz natura" ntinderea sau ,mportan a daunei; din moment ce exista o daun"
pre$udiciul se na te si va trebui reparat
- (lasificari:
Daune materiale - este o pierdere totala sau par ial de valoare adus unui bun sau
unui interes partimonial al victimei
Daune corporale - o atingere adus snt ii omului
Daune morale - consecin a stingerii directe a unor valori care nu au nici un
corespondent patrimonial
Daun simpl - presupune atingerea unui singur interes legitim
Daun complex - presupune o suprapunere de daune distincte suportate de aceasi
persoana (ex.: agravri ale unei daune ini iale
Daune directe - consecin ele negative nemi$locite ale delictului civil" transform!nd
titularul intr-o victima direct
Daune indirecte - consecin ele pre$udiciabile sunt suferite de o alt persoan decat
cea care a suportat direct fapta ilicit
Pierderea unei anse - 3(( prevede express repararea ei
- Condi iile juridice ale daunei)
Dauna trebuie sa fie direct - ine de raportul de cauzalitate intre fapta ilicit si si
consecin ele pre$udiciabile
Dauna trebuie sa fie cert - se refer la specificula ei real si actual
+. 'xisten a raportului de cauzalitate 8ntre daun si un eveniment
- Exonerri: cauza strin - rupe raportul de cauzalitate intre fapta si daun
/or a ma$or - orice eveniment extern" imprevizibil" absolut invincibil si inevitabil
- %n individ nu poate sa le genereze sau sa le controleze
(azul fortuit - este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici mpiedicat de
ctre cel care ar fi fost c#emat sa rspund daca evenimentul nu s-ar fi produs
/apta ter ului - situa ia in care o persoana straina intervine prin fapta sa in raportul
cauzal al faptei pagubitoare produse
- :n ipoteza in care responsabililor este determinat" se poate ca in landul cauzal al faptelor sa se fi
amestecat un ter " cu efect exoneratori fata de faptuitor
- /apta ter ului rupe raportul de cauzalitate doar daca are fata de activitatea faptuitorului
caracterului unei cauze strine (for ma$or sau caz fortuit
/apta victimei - are caracter exoneratori doar daca mbrac forma cazului fortuit sau
a for ei ma$ore" raportat la activitatea faptuitorului
&pecii de rspundere delictual:
.. %aspunderea pentru (apta proprie)
Capacitatea delictual - este posibilitatea ca unei persoane sa ii fie imputate faptele sale
vinovate" iar prin aceasta sa devin debitor al obliga iei civile de repara ie
- 1inorul care a mplinit v!rstra de *7 ani este presupus legal a avea discernamant" capacitatea sa
delictual func ionand ca si in cazul ma$orului
- (el care a cauzat un pre$udiciu nu este raspunzator daca in momentul in care a savarsit fapta
pagubitoare era intr-o stare" c#iar vremelnica" de tulburare a min i cale l-a pus in neputin de a-
si da seama de urmarile faptei sale
- 'ipsa discernamantului nu l scumpe te pe autorul pre$udiciului de plata unei ndemniza ii
ctre victim" ori de c!te ori nu poate fi anga$at raspunderea persoanei care avea potrivit legii"
indatorirea de a-l supraveg#ea
- :ndemniatia va fi stabilit intr-un cuantum ec#itabil tinand cont de starea patrimonial a partilor
5inov ia civil)
,nten ia (idem drept penal
(ulpa (idem drept penal
6aspunderea civil subiectiva se anga$eaz si pentru cea mai u oar vina" iar
autorul daunei va fi inut sa o repare
4inov ia va trebui dovedita de cel care reclama repararea pre$udiciului
-apta ilicit)
)ste concretizat intr-o conduita uman ce poate lua infa isarea unei ac iuni sau
omisiuni
%n comportament devine fapt ilicit daca vatam un drept subiectiv" ori cel pu in un
interes legitim si serios altuia
- (!nd faptuitorul i exercit un drept el nu ar putea comite un fapt ilicit
)xcep ii:
*. Abuzul de drept
(riterii pentru ca exercitarea unui drept sa fie abuziv:
A. &copul in care este exercitat dreptul subiectiv (este abuz c!nd dreptul nu este
exercitat in acord cu temeiurile sale intrinseci
B. <una credin (este abuz c!nd dreptul este exercitat intr-un mod excesiv si
nerezonabil" contrar bunei credin e
+. ,nconvenientele anormale de vecintate - c!nd proprietarul cauzeaz prin exercitarea dreptului
sau" inconveniente mai mari decat cele normale in rela iile de vecintate" instan a poate sa l
oblige la despgubiri si la rentabilirea situa iei anterioare
'xonerri. Cauze justi(icative)
'egitima aprare (idem penal
&tarea de necesitate
- Daca faptuitorul actioneaza in interes propriu" pentru a se salva pe sine sau bunurile personale"
acesta va trebui sa repare pre$udiciul cauzat altora potrivit regulilor imboga irii fr $usta cauz
- :n toate celelalte cazuri" c!nd se apar valori strine de patrimoniul si interesul faptuitorului"
starea de necesitate inlatura raspunderea delictual" ter ii beneficiari fiind inu i fata de cel
pre$udiciat la ndemnizarea pgubei produse in limitele imboga irii fr $usta cauza
Autorizarea si ordinul de natura legal (idem penal
/. %aspunderea pentru (apta altuia)
3(( instituie doua cazuri de rspundere pentru fapta altuia (acestea suntem stricta interpretare:
*. Raspunderea pentru apta minorului sau a interzisului judectoresc
- /aptuitorul este minorul c!nd nu a mplinit v!rstra de *> ani
- 1inorul cstorit nu devine ma$or" dar iese de sub autoritatea parinteasca" raspunderea
prin ilor sai fiind lipsit de temei
- 2entru pagubele pricinuite de minori si interzi ii $udecatoresti va rspunde cel care in temeiul
legii" al unui contract ori a unei #otr!ri $udecatoresti este obligat sa supraveg#eze pe faptuitor
+. Raspunderea comitentului pentru apta prepusului su
- )xista raport de prepusenie c!nd o persoana (comitentul organizeaz in interesul sau o
activitate specifica" care va fi infaptuita de un altul (prepusul
- 'egtura ce unelte cei doi actori ai acestei specii de rspundere indirect poate izvori din orice
contract
- ,n general exercitiul unei profesiuni liberale exclude raportul de prepusenie" c#iar daca se
lucreaz pentru interesul altuia" ntruc!t in acest caz nu exista subordonare
- 6aportul de prepusenie se poate na te si din simple stri de fapt
- Dauna pentru care comitentul rspunde trebuie produs de propus unui ter cu ocazia
exercitiului func iunilor care i-au fost incredin ate
- (omitentul nu rspunde daca dovede te ca victima cunoa tea sau putea sa cunoasc" la data
sv!r irii faptei" ca prepusul a ac ionat fr nici o legtura cu atribu iile sau cu scopul func iilor
incredin ate
0. %aspunderea pentru lucruri)
A. 6aspunderea pentru daunele cauzate de lucruri in general
Are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care" in temeiul unei
dispozitii legale sau a unui contract ori c#iar numai in fapt" exercita in mod
independent controlul si supraveg#erea asupra animalului sau a lucrului si se
servere de acesta in interes propriu
(!nd lucrul iese de sub control" daca puterea nu trece la o alta persoana se
anga$eaz raspunderea paznicului" de i paza nu mai asigura controlul efectiv
6aspunderea pentru lucruri se anga$eaza indiferent de culpa sau capacitatea
delictual a paznicului
(auzele de exonerare: cauzele strine (fapta victimei" fapta ter ului" for a ma$ora
- Doar for a ma$ora l apar total pe pazitorul bunului
<. 6aspunderea pentru daunele cauzate de animale
(. 6aspunderea pentru daunele cauzate de ruina construc iei
6spunde doar proprietarul construc iei" nu si paznicul acesteia
,n cazul in care sunt mai mul i proprietari ace tia rspund solidar
(auzele de exonerare si cauzele strine (care rup raportul de cauzalitate