Sunteți pe pagina 1din 8

Factorii etiologici ai sntii

Sanatatea ca si boala, recunoaste o serie de factori care o determina.


Ca si in cazul bolii acestia pot fi numiti factori etiologici. In linii mari,
factorii etiologici ai sanatatii, numiti si factori sanogeni, pot fi grupati in:
factori interni, externi, psihici si spirituali.
Factorii interni si/sau genetici pot aea o influenta decisia in
producerea anumitor boli sau afectiuni, cunoscute in general sub
denumirea de boli congenitale si genetice sau ereditare. In acest sens pot fi
exemplificate unele boli datorate disfunctiilor genitale ca si intoxicatiilor
materne sau dismetaboliilor grae ca hemoglobinopatiile ereditare,
talasemiile, fenilalfacetonuria etc. in care rolul factorilor genetici este
hotarator. !umarul acestor boli, in prezent, este relati limitat.
Factorii genetici au o importanta mult mai mare in determinarea unor
predispozitii fata de actiunea unor factori externi, constituind elemente
care sunt susceptibile sa conduca la aparitia unor afectiuni. Potrivit unei
ipoteze, formulate la inceputul anilor 1990, intre instabilitatea genomica si
riscul individual de dezvoltare al neoplaziilor maligne este depistata frecvent o
legatura cauzala. In desfasurarea multistadiala a procesului malign,
evenimentele mutationale indeplinesc un rol esential. Se afirma ca instabilitatea
genomica determinata genetic sporeste semnificativ riscul aparitiei cancerului.
Aceasta instabilitate este sustinuta cu ajutorul mutagenilor marker prin numarul
mare de aberatii cromozomiale spontane ca si de sensibilitatea eacerbata a
cromosomilor la influentele mutagene. !ipersensibilitatea ar fi determinata de
disfunctia unuia sau a mai multor sisteme enzimatice ce conditioneaza
integritatea structurala a moleculei de A"# in cadrul unor procese vitale$
replicarea si recombinarea, progresiunea prin ciclul celular, transcrierea
mesajului genic.
#oele ambientale intervin asupra materialului genetic determinand prin$
mutatii, deletii, rearanjari, amplificari genice, %ipometilari ale A"#&ului defecte
structurale. '(ata imperec%erilor gresite' genereaza instabilitate si cresterea
riscului malign evidentiat mai ales la nivel rectocolonic )sindromul *+nc% 1,,
endometrial, ovarian, gastric, pancreatic, laringian, al cailor urinare )sindromul
*+nc% -,. .odificarile moleculare pot fi evidentiate cu mult timp inaintea
aparitiei bolii clinice in cazul acestor sindroame ca si al altora.
In acelasi timp, sunt autori care confirma, prin date de laborator, ca eista
gene de protectie impotriva cancerului. Aceste afirmatii sunt confirmate de
datele epidemiologice care arata ca$ nu toti fumatorii fac neoplazi pulmonare
asa cum nu toti cei cu regimuri alimentare dezec%ilibrate fac neoplazi de colon.
(oland /olf si colab. )#ine0ells !ospital, "undee, (egatul 1nit, au studiat
comportamentul enzimei glutation S transferaza )2S3, si o subclasa a acestei
enzime )pi, care are un rol important dovedit & de antioidant. Aceasta enzima
ar putea sa devina un important marker al susceptibilitatii la cancer. Alti
cercetatori )1niversitatea 4dinburg, (egatul 1nit, au studiat & epoid%idrolaza
microzomala & si au constatat ca 56 din populatia generala au o forma mai putin
activa a acestei enzime, iar cei care fac neoplasm de colon au deficitul enzimatic
)mentionat, de -06.
Factorii etiologici externi pot actiona asupra organismului, se mai
numesc si factori de mediu sau factori ecologici. "cologia este stiinta care
studiaza relatiile dintre organisme si mediul lor incon#urator. $sa cum s%a
spus, existenta predispozitiei la boala nu se manifesta clinic in lipsa
factorilor de mediu. $cestia se constituie, adesea, in factori de declansare ai
suferintei. Ca urmare, boala este expresia relatiei interactie dintre factorii
interni si cei externi. Interentia acestor factori poate fi eidentiata cu
multa usurinta cand actiunea este directa si factorul este singular, de
exemplu in cazul bolilor infectioase &febra tifoida este produsa de bacilul
"berth, dizenteria este produsa de bacilii din genul Shiga etc.' sau in cazul
interentiei unor factori chimici cum ar fi: C( &intoxicatia cu monoxid de
carbon', !)* &intoxicatia cu amoniac', CS+ &intoxicatia cu sulfura de
carbon', intoxicatia cu cianuri etc. Cand actiunea este insa indirecta, sau
factorii de interentie sunt multipli, diferentierea rolului fiecaruia este
foarte dificila asa cum este cazul bolilor cardioasculare care au, de regula,
o etiologie multifactoriala.
In acest sens a aparut o noua notiune, cea de ecologie umana & ce are ca
obiectiv modificarea, in bine, a efectelor factorilor de mediu, in final,
obtinandu&se imbunatatirea raporturilor dintre om si mediu in vederea
ameliorarii vietii si a nivelului de trai. Actualitatea acestor probleme este
evidenta intrucat omul a reusit, prin progresul te%nico&stiintific, sa slabeasca
legaturile care il fiau, de secole, de factorii naturali & rezultatul constand in$
imbunatatirea traiului, prelungirea vietii, inmultirea nemaiintalnita a populatiei.
Pe de alta parte, progresele civilizatiei si eplozia demografica, pericliteaza
sanatatea omenirii prin$ poluarea alimentelor, a apei si a aerului, toicomaniile
etinse, riscul permanent al razboiului c%imic, bacteriologic si atomic. Problema
viitorului, se pare ca este insuficient evaluata, tocmai prin latura cea mai
importanta & aceea a biologiei umane. 7mul a depins dintotdeauna de factorii de
mediu )"umnezeu a creat intai mediul si la sfarsit omul, dar, niciodata ca acum,
acestia n&au fost situati la distante atat de mari in cadrul interconditionarilor,
dorite, pozitive.
Studiile epidemiologice, si nu numai, arata clar ca sanatatea omului este
dependenta de intreaga atmosfera, %idrosfera, litosfera, biosfera & ca si de
actiunile societatii din care el face parte integranta )civilizatia te%nica si
economica, cultura, arta etc.,. 3oate acestea justifica interesul actual pentru
ecologie. "ezvoltarea, urbanizarea si civilizatia in ansamblu a dus la alterarea
conditiilor de munca si de viata )poluare psi%ica, biologica, c%imica, sonora,
radioactiva, fiind incriminata in patologia mediului dar implicit si in patologia
omului. 7 serie de riscuri mari sunt prevazute ipotetic a afecta viitorul omenirii.
4le decurg din modificarile genetice ale plantelor, din introducerea agentilor
c%imici in alimente )pentru diverse scopuri$ cresterea timpului de pastrare,
organoleptizarea etc.,, din tendinta de reducere a resurselor naturale de energie,
din degradarea mediului cu efecte directe asupra calitatii climei, din degradarea
mesajului scris si vorbit, din manipularea prin media etc.
In prezent si per ansamblu, omenirea pare sa se situeze pe o treapta
superioara din punct de vedere economic, social si biologic. Indicatorul major al
conditiilor actuale de mediu este starea de sanatate a populatiei, sigur vazuta din
ung%iuri foarte pozitive si care este masurata prin$ dezvoltarea staturo&
ponderala, morbiditate si mortalitate, durata medie de viata. "ar nu sunt luate in
discutie costurile economico&financiare ca si cele ce nu pot fi contabilizate &
suferintele )personale, de familie si de grup,.
4cologia prin caracterul sau de stiinta integrativa, ofera elemente si metode
adecvate de evitare a greselilor in interdependenta om&mediu, include nu numai
mediul natural ci si pe cel artificial, in care sunt inclusi atat factorii fizico&
c%imici, biologici cat si cei psi%o&sociali, economici, culturali etc. & factori ce
conditioneaza sanatatea si bunastarea omului atat direct cat si indirect. 4cologia
a depasit limitele biologiei, ea fiind revendicata de$ sociologi, te%nologi,
urbanisti, geografi, economisti etc. Interesul fiecaruia nu trebuie suspectat de
intentia de competitie si de ecludere a celorlalti competitori & in vederea intrarii
in posesia unui nou domeniu & ci este vorba dimpotriva de & o aplecare
deliberata & in fata ecologiei.
Progresele biologiei din ultimele decenii )descoperirea cadrului genetic,
sinteza proteinelor, fecundarea in vitro, ingineria genetica, transplanturile etc.,
desc%id orizonturi largi in ceea ce priveste viata & dar toate acestea trebuie sa
tina seama de esenta "ivina a omului & altfel, totul este un mare nimic. .arii
savanti ai lumii acesteia eprima pareri, uneori contradictorii, in ceea ce
priveste locul si importanta stiintifica a ecologiei, astfel$
& biologul 8. !ule+ & aprecia locul biologiei si ecologiei intre celelalte
stiinte ca fiind & cele mai importante dintre stiintele din lumea moderna9
& biologul & *ud0ing von :ertalanff+ & dezvoltand teoria sistemelor & a
contribuit la intelegerea organizarii lumii vii9
& matematicianul #orbert ;iener & creatorul ciberneticii, a conceput
ecologia ca pe o stiinta unificatoare a tuturor stiintelor9
& .ar & afirma ca & in timp, stiintele naturii vor ingloba stiintele despre
om, dupa cum stiintele despre om vor ingloba stiintele naturii, totul fiind o
singura stiinta, iar aceasta este o mica parte din "atul "ivin & dupa cum spun cei
intelepti.
Clasificarea factorilor externi sau de mediu se poate face dupa mai
multe criterii, astfel:
% dupa calitatea lor principala % fizica, chimica, biologica,
% dupa proenienta lor: naturala sau artificiala,
% dupa actiunea predominant exercitata pe organismul uman:
sanogeni si patogeni.
$ctiunea factorilor de mediu se poate exercita:
% direct asupra indiizilor expusi,
% indirect prin modificarea altor calitati ale mediului sau pe
descendenti &de exemplu % actiunea cronica a plumbului',
% acut &la doze mari',
% cronic &de regula, in acest caz dozele sunt moderate si expunerile
repetate'.
Factorii psihici % sunt adesea minimalizati, si cu toate acestea tot mai
multe oci acuza poluarea psihica a lumii ca fiind cauza importanta de
patologie, cauza ale carei remedii nu sunt la indemana cultiatorilor de
bine. -anipularea prin media, diersiunile politice cu largi implicatii
sociale, cultiarea inconstientei hranirii % pana la a considera obezitatea ca
pe boala ce trebuie tratata prin medicamente compensate, cultiarea
excesului sexual % pana la a considera prostitutia ca pe cea normal etc. %
lasa plagi mari si greu de indecat cu atat mai mult cu cat este afectat,
prioritar, tineretul. .in nefericire, de cele mai multe ori indecarea
psihologica este considerata ca apartinand, aproape exclusi, psihiatriei.
.in greseala in greseala/
Factori spirituali % nu au mai fost luati de multa reme in considerare.
In ultimii ani, dezoltarea medicinii complementare si alternatie a
reintrodus importanta si studiul acestora. .in pacate insa, medicina
alopata nu%i ia inca in discutie desi este demonstrata frecenta importanta
a bolilor fara etiologie ca si a indecarilor miraculoase.
<actorii sanogeni au actiune favorabila asupra sanatatii, ei contribuind la
consolidarea acesteia, pe cand factorii patogeni contribuie la alterarea ei. (olul
factorilor din mediu trebuie cunoscut in vederea inlaturarii sau cel putin a
limitarii actiunii lor nefavorabile. Prezenta factorilor patogeni nu intotdeauna
este generatoare imediata de boala. <recvent, afectiunile apar dupa o foarte
lunga perioada de actiune a factorilor patogeni asupra organismului epus.
Astfel, factorii patogeni din mediu se constituie in factori de risc. In igiena,
cunoasterea si diminuarea factorilor de risc are o deosebita importanta si
constituie cea mai valoroasa activitate pentru pastrarea si promovarea sanatatii.
Sanatatea reprezinta elementul de baza in intreaga activitate individuala si de
grup, premiza progresului spiritual, economic si social.
.edicina omului sanatos are ca baza medicina de familie, care, in calitate
de specialitate integrativa trebuie sa cunoasca si sa ia masuri fata de fiecare
individ al colectivitatii. Aceste masuri se refera la$ protectia fata de factorii
patogeni ai mediului, utilizarea factorilor naturali pentru fortificarea
organismului, educatia sanitara, gerontoprofilaia, eliminarea gerontofobiei si
tanatofobiei etc.
Sub noile conditii ale inceputului de secol ==I, igiena se confrunta cu un
fenomen nou si anume acela al contaminarii universale a mediului, al
interactiunii acute dintre mediul poluat si organism )vezi poluarile c%imice,
radioactive, virusul 4bola, !I;,. #oile te%nologii create, noile tipuri de
epuneri la noe fizico&c%imice )frecvent cu efecte necunoscute pe termen lung,
pun probleme de reglare si adaptare a organismului, la o dezvoltare conditionata
atat pe generatia prezenta cat si pe generatiile viitoare. Alaturi de aceste feluri
de poluare trebuie luate in seama poluarile & realizate de media & poluari cu
impact deosebit & pe psi%ic si de aici o serie intreaga de boli datorate
dereglarilor neuro&endocrine. "eocamdata aceste situatii sunt analizate sporadic
in unele tari$ >aponia )sindromul tulburarilor de vedere la copii in urma
vizionarii unor filme cu efecte luminoase deosebite,, America )crimele produse
de copii in urma vizionarii unor filme cu astfel de subiecte etc.,.
In acelasi timp, noile situatii au dus la dezvoltarea medicinei. S&au
dezvoltat astfel metodele de laborator fizic si bioc%imic, s&au dezvoltat metode
de tratament c%irurgical si farmaceutic, au aparut noi discipline, s&au creat noi
servicii sociale si de sanatate. ?u toate ca se inregistreaza o mai mare incidenta
a bolilor cronice, pentru care nu eista inca o solutie optima de tratament, Igiena
vine sa precizeze, pe cat posibil, rolul jucat de mediu in starea de sanatate a
populatiei si masurile ce pot fi luate de om in propriul lui folos. In acest sens si
vizand numai un aspect al mentinerii sanatatii, Seneca preciza ca$ @romanii isi
spalau in fiecare zi mainile si picioarele pentru curatenia necesara dupa munca,
dar baie completa faceau numai o data la opt zileA.
I.-. S?1(3 IS37(I?
*a fel ca si evolutia medicinei in ansamblu, Igiena s&a impus la inceput
prin metode empirice, guvernate frecvent de autoritatea bisericii si a dogmelor
religioase. "aca omenirea ar fi tinut seama de acestea, multe rele n&ar mai fi fost
dar, in virtutea acumularii de cunostinte despre natura si corpul uman, despre
sinteze si manuirea produselor c%imice, a aparut medicina ca profesie. Aceasta a
constituit o etapa noua si in ceea ce priveste dezvoltarea igienei ca domeniu de
sine statator. Acest fapt a condus la aparitia primelor reguli, principii si norme
de igiena. Perioada medicinii %ipocratice s&a caracterizat ca o perioada ce a pus
bazele igienei individuale.
7data cu dezvoltarea sistemului statal roman, au aparut si s&au dezvoltat
cetatile si castrele, caracterizate prin aglomerari umane importante si, ca
urmare, au inceput sa se manifeste tot mai frecvent, epidemii devastatoare.
?ontracararea acestor fenomene a constituit o noua etapa in dezvoltarea igienei.
S&a trecut, astfel, de la medicina individuala la medicina de grup, au aparut,
s&au impus si s&au dezvoltat functiile sociale ale igienei. Pentru a permite o
dezvoltare corespunzatoare a colectivitatilor umane, in aceasta etapa istorica au
fost construite importante lucrari igieno&edilitare$
& apeducte pentru aprovizionarea cu apa )la (oma prin constructia si
eploatarea celor 1B apeducte se asigurau la un moment dat pana la 500 litri apa
Com Czi,9
& bai publice )terme, care au ajuns, sub domnia imparatului "iocletian, sa
aiba mii de cabine, completate cu sali de gimnastica si masaj9
& cimitire & romanii fiind primii care au reglementat in%umarea cadavrelor.
In aceiasi perioada, pe teritoriul locuit de geto&daci se construiau, de
asemenea, insemnate lucrari de igiena edilitara. Sunt demne de remarcat
folosirea cisternelor de mare capacitate pentru apa de baut si a apelor termale in
scopuri terapeutice.
?onceptia fundamentala a antic%itatii referitoare la individ era reflectata
intr&un dicton cu un real continut stiintific care enunta Dmens sana in corpore
sanoD conceptie la fel de valabila si astazi.
*a daci, la romani cat si la greci, importanta igienei personale si publice, in
mentinerea sanatatii individuale si colective, era o prerogativa de stat. In plus,
regulile privind constructiile, alaturi de regulile generale de igiena trebuiau
respectate. Astfel, ;itruvius, un invatat roman, mentiona ca$ @acestea trebuiau
amplasate in locuri salubre ferite de ceata, de ing%et, orientate spre acele puncte
ale cerului care nu sunt nici friguroase, nici calduroase, ci temperate Ein
amplasarea lor sa se evite vecinatatea mlastinilor, caci, daca la rasaritul soarelui
adierile diminetii vor ajunge la oras E vor raspandi, cu suflul lor, in corpul
locuitorilor emanatiile otravitoare EEA Ar%itectii antici recomandau orientarea
strazilor in asa fel incat vanturile sa le aeriseasca si sa nu creeze disconfort
cetatenilor iar atelierele trebuiau sa fie astfel construite incat fumul sa nu vina
peste locuinte. 4i trebuiau sa cunoasca regulile de igiena ca si variatiile cerului,
proprietatile aerului si ale locurilor salubre ori pestilentiale, calitatile apei etc.
E caci fara cunoasterea tuturor acestora nu era posibil atunci, ca si acum, sa
vorbesti despre sanatatea mediului si deci despre sanatatea oamenilorE
Precaritatea conditiilor igienico&sanitare cat si marile deplasari de
populatie, consecinte ale deselor razboaie, au facut din evul mediu perioada
celor mai mari epidemii )epidemia de ciuma din sec. al =I;&lea a omorat peste
F0 milioane de europeni,. S&a impus astfel, reconsiderarea igienei si aparitia
primelor masuri cu caracter rational cum ar fi$ instituirea carantinelor, angajarea
medicilor pentru urmarirea problemelor de sanatate sociala )ca medici de stat,,
controlul sanitar al activitatilor sociale si aparitia politiei sanitare, introducerea
legislatiei sanitare etc.
In perioada secolelor =;I&=;III apar si se fundamenteaza elemente
%otaratoare pentru evolutia igienei ca stiinta. Sunt scrise si publicate primele
lucrari de specialitate. Amintim astfel pe$
& 2irolamo <racastoro )1BGH&155F, cu lucrarea A"e contagione et
contagiosis morbisA, scrisa in 15BI, care afirma pentru prima data ca bolile
contagioase se transmit prin germeni invizibili, prin contact si cai greu de
determinat9
& :ernandio (amazzini )1IFF&1G1B, profesor la Padova, cu lucrarea D"e
morbis artificium diatritorA )"espre bolile meseriasilor,, scrisa in 1G00, in care
sublinia rolul nociv al plumbului, mercurului, si al altor substante asupra
organismului uman.
Spre sfarsitul secolului al =;III&lea s&a realizat o prima sistematizare a
cunostintelor despre igiena de catre Io%an Peter <ranck )1GB5&1H-1,. Se poate
considera ca prin lucrarea DSistemul unor politii sanitare completeD, care
cuprinde I volume, si care a fost scris in perioada 1GG9&1H1I, el a pus bazele
igienei moderne. ?u eceptia volumului I consacrat medicinei judiciare,
lucrarea cuprindea aproape toate domeniile igienei$ igiena casatoriei, ingrijirea
gravidelor si a le%uzelor, igiena scolara, a locuintelor, in%umarea etc. Io%an
Peter <ranck sublinia, in primul rand, datoria profesionala a medicului de a
preveni imbolnavirea, atat a individului cat si a societatii din care acesta face
parte.
Incepand cu a doua jumatate a secolului al =;III&lea, igiena incepe sa se
predea in scoli, si apar primele carti special consacrate acesteia. .a von
Pet%enkofer obtine in aceasta perioada recunoasterea igienei ca disciplina de
sine statatoare in cadrul invatamantului medical si infiinteaza primul Institut de
Igiena din 2ermania. In a doua jumatate a secolului =I=, descoperirile lui
Pasteur si Joc% imbogatesc substantial masurile impuse de igiena, acestia
argumentandu&le stiintific. Si in (omania apar specialisti in igiena precum
Iacob <eli )1HI-,, Sutzu )1HG0,, Iuliano )1HI9,, ;asici 4piscopescu etc.
Igiena moderna este auiliara si conea economiei politice. :abes, Pasteur,
?antacuzino, Sevadili, .oldovan, 2ontea, Ardelean sunt doar cativa dintre
marii dascali ai romanilor in domeniul igienei. Astazi se stie ca fara igiena nu se
poate vorbi de sanatate publica. In cadrul disciplinei ce face obiectul prezentului
curs, vor fi studiati factorii mediului ambiant, poluarea lor si implicatiile pe care
le au asupra sanatatii.