Colegiul National de Comert al ASEM

Referat
Disciplina : Chimia
Tema: Masele plastice



A efectuat : Belousov Ecaterina
Grupa TAP-112
A verificat: Herghelegiu Rodica



Chisinau, 2014
SCURT ISTORIC

Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat in Statele Unite in 1870,
pentru a inlocui fildesul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria incepe sa produca
pentru prima oara un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca si o
substanta naturala. Patruzeci de ani mai tarziu, in 1909, un chimist belgian, emigrat in
Statele Unite, Leo Hendrik Baekeland (1863-1944) descopera bachelita, primul plastic
considerat a fi un material frumos. Din punct de vedere chimic, bachelita reprezinta o
revolutie. Materialele de baza folosite pana atunci pentru fabricarea plasticelor erau
obtinute din materiale naturale. Bachelita insa, este fabricata in intregime din produse
industriale. Ea constituie deci primul material plastic sintetic. Bachelita s-a folosit la
fabricarea unui numar mare de obiecte: telefoane, bijuterii, porttigarete, aparate de
radio, etc.

CE SUNT MASELE PLASTICE?

Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a
capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care
se produc ele ocupa primul loc printre materialele polimere. Ele se caracterizeaza
printr-o rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta,
proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii
prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate
aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei
nationale si ale tehnicii, in viata de toate zilele.
Aproape toate masele plastice contin, in afara de polimeri (denumiti adesea rasini),
componenti care le confera anumite calitati; substanta polimere serveste in ele in
calitate de liant. O masa plastica este constituita din materialul de implutura ( faina de
lemn, teseturi,azbest, fibre de sticla s.a.), care ii reduc costul si ii imbunatatesc
proprietatile mecanice, plastifianti( de exemplu esteri cu punctual de fierbere inalt),
care le sporesc elasticitaea, le reduc fragilitatea,stabilizatori (antioxidanti,
fotostabilizatori), care contribuie la pastrarea proprietatilor maselor plastice in timpul
proceselor de prelucrare si in timpul utilizarii, coloranti, care le dau culoarea necesara,
si alte substante.
CLASIFICAREA MASELOR PLASTICE
(TERMOPLASTTICI SI TERMOREACTIVI)

Pentru a ne comporta correct cu masele pastice, trebuie sa stim din ce fel de
polimeri au fost produse ele termoplastici sau termoreactivi.
Polimerii termoplastici( de exemplu polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta
stare isi schimba usor forma. La racier ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma
capatata. Fiind din nou incalzite, ele iarasi devin moi, pot capata o noua forma si tot
asa mai departe. Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune
diferite articole care in caz de necessitate pot fi din nou supuse aceluias mod de
prelucrare.
Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici, apoi isi pierd plasticitatea devinind
nefuzibili si insolubili, deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni
chimice, formindu-se o structura tridimensionala ( ca in cazul vulcanizarii
cauciucului). Un astfele de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a
capatat o structura spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru
acest scop.

POLIPROPILENA

Polipropilena este un material plastic mai rezistent la cldur dect policlorura de
vinil (PVC). Este folosit in industria materialelor plastice, mai ales la instalaiile de
nclzire.
n anul 2007, piaa global a polipropilenei a avut un volum de 45.1 milioane tone,
care a dus la o cifr de afaceri de 65 de miliarde de dolari americani (47.4 miliarde de
Euro).
Proprieti chimice i fizice
Cea mai mare parte din polipropilena comercial este izostatic i are un nivel
intermediar de cristalinitate ntre cea a densitii mici polietilen (PEMD -polietilen
de mic densitate) i cea a densitii ridicate polietilen (PEMD polietilen de mare
densitate). Polipropilena normal este dur i flexibil, n special cnd este
copolimerizat cu etilen. Aceasta permite polipropilenei s fie utilizat ca un plastic
pentru producia n industria de automobile concurnd cu ABS. Polipropilena este
ieftin i poate deveni translucid cnd nu este colorat.

POLICLORUR DE VINIL
Policlorura de vinil este o substan din categoria materialelor termoplastice cu o
structur amorf. Sunt dou forme de PVC, forma dur i forma moale la care s-au
adugat stabilizatori. Forma moale este mai rspndit fiind PVC-ul, adecvat
prelucrrilor tehnice, este forma care care se aplic pe duumea, sau n construcii la
conductele din material plastic.
Policlorura de vinil ia natere prin polimerizarea (legarea) monomerelor de clorur de
vinil (CH2 = CHCl)
Primul care a sintetizat clorura de vinil n laboratorul profesorului Justus von Liebig
din Gieen a fost n anul 1835 chimistul francez Henri Victor Regnault, care a
observat c sub aciunea razelor solare clorura de vinil polimerizeaz dnd natere la
o pulbere alb. Importana acestei descoperiri a fost numai mai trziu observat. In
1912 chimistul german Fritz Klatte face cercetri similare cu cele ale chimistului
francez, acesta producnd clorura de vinil din acetilen i acid hipocloros. Clorura de
vinil va fi utilizat la filme fibre sintetice, lacuri. Azi ns din motive de protecie a
mediului nconjurtor i prin dezvoltarea industriei chimice s-au descoperit alte
substane PVC-ul este treptat nlocuit.

POLISTIRENUL

Polistirenul este un material polimeric, slab transparent, amorf sau parial cristalin,
termic prelucrabil (termoplastic). Se fabric dinmonomer stirol, o hidrocarbur mai
simpl lichid, obinut din petrol. Polistirenul este unul din cele mai rspndite tipuri
de mas plastic, cu un consum mondial (semnificativ) de miliarde de kilograme pe an.
Caracteristici
Este solid la temperatura camerei.
Este prelucrabil prin nclzire (termoplastic).
Are o temperatur de nmuiere de aproximativ 100 C i redevine la stare solid
prin rcire.
Este utilizat ca material industrial (de construcie) sub form masiv sau
spongioas (buretoas).


IMPORTANTA MASELOR PLASTICE

Caracteristicile specifice ale materialelor plastice determina, si vor determina,
realizarea unor produse la un nalt nivel calitativ, cu mari performante tehnologice si
defiabilitate. In ultimii 50 de ani productia de materiale plastice s-a dublat practic la
fiecare 5ani.
Putem spune ca nu exista nici o ramura a tehnicii care sa nu beneficieze de
descoperirile si cercetarile care au dus la obtinerea polimerilor si pe aceasta baza a
maselor plastice.
Acestea au patruns in tehnica inlocuind materialele clasice(lemn, metal, cermaica),
insa polimerii sintetici s-au impus si au iesit din stadiul de materiale de inlocuire.
Masele plastice au permis rezolvarea unor probleme de cea mai mare importanta in
domenii de varf ale tehnicii.
Cateva domenii in care folosirea de mase plastice este tot mai prezenta :
Constructii de masini
Materiale de constructii
Aerospatiale
Agricultura
Electrotehnica
Medicina
Ambalaje
Confectii de obiecte de uz casnic
In ziua de azi folosind mase plastice se realizeaza hartie sintetica si anume bancnote.
In concluzie masele plastice au devenit atat de comune in ziua de azi incat multe
activitati ar avea de suferit daca ele nu ar exista.Masele plastice se pot utiliza cu
succes: n industria grea, industria constructoare de maini, aeronautic, industria
alimentar (ambalaje, vafe, cutii, etc.),industria uoar (bunuri de larg consum, jucrii,
etc.), industria farmaceutic (seringi de unic folosin, capsule i ambalaje, etc.) i
multe altele.
Aceste piese executate din mase plastice prezint urmtoarele avantaje:
Nu necesit prelucrri ulterioare i pot avea o form suficient de complicat.
Permit executarea de guri i adncituri n orice seciune, precum i presarea de
filete.
Pot fi metalizate (numai ABS-ul natur), metalizarea fiind o acoperire galvanic i
poate fi efectuat n diferite variante de culori, n variant mat sau lucioas.
Aspectul piesei este plcut, designerul reuind s-i impun cu uurin punctul
de vedere, ntruct se poate realiza orice cerin estetic: joc de umbr i lumin
prin alternri de suprafee mate i suprafee lucioase, suprafee n relief sau n
adncime, suprafee striate sau cu rizuri, etc.
Piesele rezultate se pot obine ntr-o mare varietate de culori, ce pot fi: obinuite
i metalizate. Aceste culori fie c se realizeaz conform mostrarului de culori
transmis de ctre fabricantul de mas plastic, fie c este creat un mostrar nou
de ctre designer mpreun cu tehnologul de mas plastic.
Piesele din mase plastice se pot vopsi (de regul se prefer ca vopsirea s aib
loc n aceeai culoare ca masa plastic, astfel nct dac piesa este zgriat, sau
prin frecare se ndeprteaz stratul de vopsea, s nu fie vizibil acest defect de
discontinuitate a stratului de vopsea).
Se pot efectua injecii de dou sau trei mase plastice de diferite culori, n vederea
obinerii de diverse efecte estetice sau avnd ca scop obinerea de piese cu
rezisten la uzur mai mare (vezi cazul tastaturii de calculator), sau cu alte
scopuri.
Un mare avantaj al maselor plastice const n faptul c acestea pot fi nfoliate.
Aceast operaie const n acoperirea la cald, prin presare, a suprafeelor n
relief (n jurul acestor suprafee nu trebuie s existe alte poriuni de suprafee
care s fie la aceeai cot sau la o cot peste nivelul celei ce urmeaz a fi
nfoliate, deoarece fie se obine nfolierea unor zone ce nu au fost indicate de
ctre designer, fie se deformeaz zonele ce depesc cota respectiv, fie
nfolierea nu va fi de calitate). Aceste folii pot fi mate sau lucioase, pot fi albe,
negre, imitaie furnir, argintii, aurii, sau n diferite alte culori.
Inscripionarea pieselor din mase plastice se poate efectua fie direct din scul,
fie aplicndu-se ornamente din metal (aluminiu, oel laminat, etc.) sau din mas
plastic. Inscripionarea din scul se realizeaz fie prin efecte speciale (joc de
umbr i lumin care se realizeaz prin poriuni alternante de suprafee mate i
lucioase, sau prin alternri de suprafee striate cu poriuni mate, sau caerate,
etc.) Un alt procedeu de inscripionare este cel rezultat din scul (deci direct din
injecie), aceasta nemaifiind la acelai nivel, ci n relief sau n adncime.
Inscripionarea este rodul activitii creatoare a designerului, el fiind cel care va
hotr caracterul, modul de inscripionare sau dac aceasta urmeaz a fi
nnobilat prin nfoliere sau nu.
Un alt procedeu de inscripionare a maselor plastice este acela prin serigrafie,
dup desenul ciocan executat de ctre designer, cu ajutorul sitelor serigrafice i
n varianta de culori serigrafice indicat de designer.
Piesele din mase plastice se pot asambla mecanic cu ajutorul uruburilor i
piulielor, cu ajutorul uruburilor autofiletante ( se pot executa n masa plastic
bosaje, ce sunt nite guri normalizate n funcie de dimensiunea urubului ), cu
clicuri elastice, popici elastici, prin presare, prin bercluire, profile conjugate, prin
lipire cu ajutorul adezivilor, etc.
Se pot utiliza i n cazul crerii de produse din materiale mixte, permind
asamblarea cu: lemnul, sticla, cauciucul, metalul, etc.
Se pot utiliza n situaii n care se dorete reducerea frecrii, ele comportndu-se
bine chiar i n absena lubrifiantului. Astfel exist situaii n care se execut
piese ce urmeaz a efectua micri de rotaii sau de translaii ( roi dinate,
lagre, etc.), fie ca elemente cinematice de interior fie ca elemente de antrenare,
de comand (manete, butoane, volane, pedale).
Acolo unde din motive de rezisten sau n vederea realizrii unor contacte
electrice se impune utilizarea de piese metalice, se pot executa piese mixte, prin
injecie de mas plastic pe reperul din metal.