Universitatea din Bucureti

Facultatea de Biologie


Sistematica Nevertebratelor
Clasa Insecta
Familia Formicidae



Coordonatori: Student:
Conf. Dr. Florin Aioanei Negru Andrei Alexandru
Asist. Dr. Daniela Teodorescu Biologie, Anul I


2014
Cuprins
1. Introducere
2. Generalitaii
2.1 Diviziunea n caste
2.2 Rspndire
2.3 Rol
3. Structura
3.1 Dimensiuni
3.2 Colorit
3.3 Corp
4. Fiziologia
5. Digestia
6. Reproducerea i dezvoltarea
7. Comportament
7.1 Comunicarea
7.2 Aprare
7.3 nvarea
8. Concluzii























1. Introducere
Furnicile sunt un grup de insecte sociale aparinnd familiei Formicidae. Exist peste 12.000
specii descrise si multe altele asteptnd sa fie descoperite, furnicile sunt cele mai diverse dintre
toate insectele sociale. Ele au ajuns sa ocupe aproape toate tipurile de habitat terestru, cu
excepia zonelor de tundr si zonelor de pdure perpetuum reci si umede. Ele dau dovad de o
diversitate remarcabil din punct de vedere al comportamentului social,de la operaiuni de
strngere a hranei la asocierea cu alte organsme (Hlldobler & Wilson 1990), ceea ce a generat
un interes sporit al comunitaii tiinifice i a publicului.
Formaiuni fosile coninnd furnici si viespi asemantoare furnicilor au fost gasite inc din
era Cretacic, desi ele compun doar 1% din totalitate specimenelor de insect gasite in era
mentionata, devin din ce n ce mai abundente.Recordurile fosile reprezint o imagine incomplet
dar revelatoare a modificrii diversitii i a compoziiei taxonomice in anumite perioade. (Ward,
Philip S (2007). "Phylogeny, classification, and species-level taxonomy of ants (Hymenoptera:
Formicidae).)
Furnicile sunt clasificate ocazional ca fiind dauntori datorit contactului conflictual cu oamenii, in
mod particular cele transportate accidental si astfel devenind invazive.Un exeplu poate fi:

Furnica Faraon (Monomorium pharaonis):

Furnica de trotuar (Tetramorium caespitum)
.
2. Generalitati
2.1 Diviziunea in caste
Furnicile sunt insecte coloniale. Coloniile variaz n dimensiuni de la cteva zeci de indivizi
pn la milioane. Membrii unei colonii se impart in caste, aceste caste defines rolul unui individ
in colonie indiferent de marimea ei. Sarcinile precum, spatul tunelelor, colectarea hranei,
depunerea oulelor si transportul lor sunt divizate intre aceste caste ale caror indivizi sunt
specializai.
Femelele Lucrtoare:
Compun majoritatea membrilor coloniei, desi sunt incapabile de reproducere, exista cazuri
exceptionale in care acestea pe langa ovarele care elibereaza ou, dein si un organ de depozitare
al gameilor masculini. Casta lucrtoarelor ndeplineste majoritatea activittilor din colonie:
cutarea hranei, ngrijirea oulelor si a larvelor si aprarea coloniei.
Lucrtoarele variaza in dimensiuni, acestea pot fi lucrtoare minore,medii si majore. Indivizii
majori sunt denumiti si furnici soldat deoarece adesea capetele si implicit mandibulele lor sunt
mrite astfel avand un avantaj in lupt.
Sarcinile coloniei sunt impartite intre diferitele lucrtoare in functie de mrimea acestora,
astfel lucratoarele tinere si de marime mic au grij de larve si pupe.
Lucrtoarele de marime medie( care lipsesc la anumite specii) au grija de integritatea
structural a coloniei, transportul intern al hranei si extern al rezidurilor.
Lucrtoarele coloniei care prsesc galeriile subterane in cutarea hranei sunt cele mai n
vrsta, sarcina lor este cea mai periculoas deoarece n afara coloniei ele intra in contact cu alte
animale mai mari.(Traniello JFA (1989). "Foraging strategies of ants". Annual Review of
Entomology 34: 191210.),(Sorensen A, Busch TM, Vinson SB (1984). "Behavioral flexibility of
temporal sub-castes in the fire ant, Solenopsis invicta, in response to food". 319332.).


Reginele:
Sunt mult mai mari decat lucrtoarele, in colonie doar regina si femelele cresctoare sunt
capabile de reproducere. La anumite specii capacitatea reginelor de reproducere este foarte mare,
regina furnicilor de foc (Genul Solenopsis) poate depune peste 2400 de ou pe zi, iar o regina de
furnica Africana poate depune peste 3 miliaone de ou pe luna.
Unele colonii de furnici pot funciona cu mai multe regine prezente, exist si cazuri n
care regina lipsete, iar funcia de reproducere revine lucrtoarelor capabile. (Peeters C,
Holldobler B (1995). "Reproductive cooperation between queens and their mated workers: The
complex life history of an ant with a valuable nest".Proceedings of the National Academy of
Sciences 92 (24): 1097710979.)
Masculii
Majoritatea furnicilor sunt univoltine (produc o singur generaie pe an). n perioada de
reproducere, masculii(careprezinta aripi) converg ntr-o anumit locatie,urmarind feromonii
secretai de regine.
Dup mperechere femelele fertilizeaz oule, care dau natere viitoarelor generaii de
lucrtoare si regine. mperecherea este singurul rol pe care l indeplinesc masculii, la scurt timp
dupa mperechere ei mor. (Patek SN, Baio JE, Fisher BL, Suarez AV (22 August 2006).
"Multifunctionality and mechanical origins: Ballistic jaw propulsion in trap-jaw ants" )

2.2 Rspndire
Furnicile sunt rspndite la nivel global, excepie fiind zonele ingheate. La nivel global
raspndirea furnicilor este evidenta cand este examinat totalitatea biomasei, furnicile ocupand in
medie 15-20% din biomas, iar la tropice unde raspndirea lor este imens ocupa 25% din totalul
biomasei. n pdurile Amazonului, greutatea total a furnicilor este de pana la 4 ori mai mare
dect greutatea tuturor vertebratelor. (Encarta Premium)

2.3 Rol
Tunelurile spate de multe specii de furnici pe langa si sub radcinile copacilor asigura
umezeala si oxigenul rdcinilor copacilor.
Furnicile mnctoare de semine deplaseaz seminele, astfel unele dintre semine ajung la
distane mari fata de planta parinte.
Furnicile pot diminua populaiile altor insect, hrnindu-se cu indivizii vii sau mori ale altor
specii.
Speciile de furnici care ineap, invadeaz casele,depozitele si alte obiective umane sunt
clasificate ca fiind dunatori.



3. Structura
3.1 Dimensiuni
n medie majoritatea speciilor de furnici au intre 2-10 mm lungime, dar exist i specii care
au mai putin de 1 mm(Genul Oligomyrmex), in timp ce altele pot atinge 3 cm lungime
(Dinoponera quadriceps).
3.2 Colorit
Majoritatea furnicilor sunt negre si rosii, dar cu peste 12.000 de taxoni culorile pot varia, de
la verde(G. Oecophylla) la un colorit metalic(Rhytidoponera metallica).
3.3 Corp
Corpul furnicilor este imprit n segmente, acestea fiind: Capul, toracele, peiolul i
abdomenul. La furnic toracele a primit denumirea de Alitrunk(L. ala= aripi + truncus= corp), iar
abdomenul a primit denumirea de gaster.
Capul
Forma variaz in funcie de specie, poate fi sferic, oval, dreptunghiular, triunghiular. La toate
speciile, n partea dorsal a capului exist un canal prin care trec in alitrunk nervii si partea de
inceput a tractuli digestiv.

1 - Funicule; 2 - Scape; 3 - Lobul frontal; 4 - Fosa antenei; 5 - Clipesu; 6 - Mandibule; 7 -
Prornotum; 8 - Occiput; 9 - Ochi; 10 - Scutellum; 11 - Mesonotum; 12 - Stigme mezotoracice; 13
- Anepisternum; 14 - Metanotum; 15 - Stigme mezotoracice; 16 - Propodeum; 17 - Stigme
propodiale; 18 - Glanda metapleural; 18a - Corpul galndei; 18b - Orficiu; 19 - Peiol; 20 -
Postpeiol; 21 - Tergite; 22 - Sternite; 23 - Ac; 24 - Femur; 25 - Tibie; 26 - Gheare; 27 - ...
tibiale; 28 - Tars; 29 - Kate pisternum; 30 - Cox; 31 - Trohanter; 32 - Proces ventral; 33 - Cap;
34 - Torace; 35 - Peiol; 36 Abdomen
La captul apical al capului se afla gura, care prezint 3 apendice. Mandibulele sunt lungi,
late, iar pe partea intern prezint dini. Mandibulele sunt folosite la colectat hran, construit
cuiburi, spat, carat, taiat si in lupt. n componena gurii mai intra si maxilele folosite la
mestecare i o limb i 2 perechi de structuri segmentare denumite antene care joac rol in
gustarea hranei.
La majoritatea furnicilor ochii sunt compui, n numar de 2, compui din compartimente
sensibile la lumin numite ommatidia. Aceste compartimente lucreaz concomitent pentru a
genera o imagine in creierul furnicii. Anumite specii de furnici au trei ochi simpli, numii oceli,
localizai pe vrful capului(G. Cataglyphis),ocelii pot detecta nivelul luminii si polarizarea dar
nu pot forma imagini. Fent K, Rudiger W (1985). "Ocelli: A celestial compass in the desert ant
Cataglyphis".192194.
Toracele (alitrunk)
Reprezint partea de mijloc a corpului, posed trei perechi de picioare articulate, fiecare
terminndu-se cu o ghear care ajut furnicile la urcare si agtare de suprafeele abrupte.
Picioarele au rol locomotor, dar si un rol n manevrarea hranei, primele 2 picioare au la nivelul
articulaiilor o structur asemanatoare cu o perie, aceste structuri sunt folosite de furnic pentru
curarea antenelor si a celorlalte pari ale corpului.
La masculi si la reginele tinere, toracele conine doua perechi de aripi, perechea frontal este
mai mare, iar perechea posterioar este mai mica. n timpul zborului, ambele perechi
funcioneaz n tandem,
O caracteristic a toracelui este prezena glandelor metapleurale, acestea sunt glande
secretoare care produc un lichid antiseptic si antibiotic, acesta se strange intr-un rezervor
localizat in regiunea posterioar a toracelui. Din acest rezervor furnicile isi pot unge exoscheletul
cu lichidul antiseptic astfel protejndu-se si protejnd si tunelurile cuibului de formaiuni fungale
si bacteriene. (Bert Hlldobler (1984). "On the metapleural gland of ants".201224).
La captul posterior al toracelui se afla o structur numit si peiol, acesta formeaz aa
numita talie a furnicii. Peiolul ajut furnica sa circule prin spaiile strmte ale cuiburilor.
Abdomenul
Este ultima seciune a corpului furnicii, aceasta adapostete organele interne: inima, sistemul
excretor, majoritatea sistemului digestiv i unde este cazul sistemul reproductor. Lucrtoarele la
numeroase specii de furnici i-au modificat sistemele de depunere a oulelor intr-un ac, folosit la
ineparea prazii sau la aprarea coloniei.(Borror, Triplehorn & Delong (1989), pp. 2471).

4. Fiziologia
Furnicile au un schelet extern numit si exoschelet care inconjoar parile interne sau moi.
Pe langa rolul de protecie acest exoschelet reprezint si un punct de prindere pentru muchi,
in contrast cu scheletul intern al vertebratelor, furnicile nu au plamni schimbul de gase se
realizeaz prin mici deschizturi in exoschelet numite spiracle, prin aceste deschizaturi oxigenul
ajunge n sistemul respirator intern reprezentat de o reea de tuburi numit trahee.
Furnicile de asemenea nu posed un sistem circular nchis, ele posed un tub lung numit
aorta dorsala, aceasta funcioneaz ca o inima, ea poseda muschi prin a cror contracie sngele
incolor (hemolimfa) este pompat ctre cap, astfel asigurndu-se circulatia fluidelor interne.
Sistemul nervos consta intr-o coarda nervoasa ventrala care traverseaza toata lungimea
corpului, prezentand ctiva ganglioni si deschizaturi care ajung la extremitati si
apendice.(Borror, Triplehorn & Delong (1989), pp. 2471).
5. Digestia
Furnicile sunt capabile sa digere hrana numai in stare lichid astfel bucile solide de hran
interacioneaz cu sucurile gastrice nafara gurii furnicii, iar aceasta linge lichidul cu ajutorul
limbii. Odat introdus n gur mancarea lichid sau parial solid intr ntr-un spaiu localizat
sub deschiderea gurii, n acest spaiu se afl un filtru care mpiedic particulele solide s intre in
tractul digestiv.
Hrana trece din gur intr-un organ numit crop, care este reprezentat de un sacule n care
hrana lichid poate fi pastrat o perioada ndelungat far a fi digerat.
Multe specii de furnici impart aceast hran stocat n crop cu ali membrii ai coloniei, acest
lucru denot caracterul lor foarte social. Pentru a digera hrana stocat , se deschide la captul
interior al cropului o valv numit Proventriculus, aceasta valv permite lichidului nutritiv sa
patrund n tractul digestiv. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3835044/)
6. Reproducerea si dezvoltarea
Furnica i incepe viaa in stadiul de ou, dac acesta este fertilizat, progenitura va fi femel
(diploid) sau mascul (haploid). Furnicile de dezvolt prin metamorfoz complet, stadiul larvar
trecand printr-un stadiu pupal nainte de a deveni adult. Larva este in mare parte imobil i este
hranit i ingrijit de lucrtoare.
Procesul de hranire al larvelor se numete trophallaxie i reprezint procesul prin care furnica
lucrtoare regurgiteaz lichidul nutritiv din crop. Larvelor le poate fi furnizat si mncare solid
cum ar fi ou trofice, acestea reprezint ou care nu au fost concepute cu scop reproductiv ci cu
scopul de a hranii larvele, semine, buci din alte organisme aduse de muncitoarele culegtoare.
n stagiul pupal apendici sunt liberi, nealipii de corp. Diferenierea dintre regine, muncitoare
i diferitele caste de lucrtoare este la anumite specii influenat de nutriia primit de larve.
Influenele genetice n dezvoltarea i diferenierea castelor continu sa fie un subiect de
cercetare. Larvele impreun cu pupele trebuie depozitate la temperaturi relativ constante pentru a
asigura dezvoltarea corect astfel ele sunt mutate in diferite camere de stocare. Anderson, Kirk E.;
Linksvayer, Timothy A.; Smith, Chris R. (2008). ("The causes and consequences of genetic caste
determination in ants (Hymenoptera: Formicidae)". 119132.),( Hlldobler & Wilson (1990),
pp. 351, 372)
O lucrtoare tnar i petrece primele zile din viaa ngrijind regina, larvele si pupele. Dup
aceea este promovat la saptori i ngrijitorii tunelurilor, iar mai apoi este nsarcinat cu
aprarea coloniei i exploratul extern n
cutarea hranei. Aceste schimbri sunt
destul de rapide i definesc ceea ce se
numesc caste temporare.
Coloniile pot supravieuii perioade
ndelungate. Reginele pot traii pn la 30
de ani, iar lucratoarele intre 1 i 3 ani.
Masculii pe de alta parte triesc cteva
saptmani, rolul lor este doar unul
reproductor. (Keller L (1998). "Queen
lifespan and colony characteristics in ants
and termites". Insectes Sociaux.235
246.). n imaginea de mai sus este
prezentat o regina(Iridomyrmex purpureus) in timpul excavarii unei noi colonii.
7. Comportament
7.1 Comunicarea
Furnicile comunic unele cu altele prin intermediul feromonilor, sunetului i al
antenelor.(Jackson DE, Ratnieks FL (August 2006). "Communication in ants"). Folosirea
feromonilor ca semnale chimice este mult mai dezvoltat la furnici, fat de celelalte grupuri de
Hymenoptere. Ca si alte insecte, furnicile percep mirosul prin intermediul antenelor,lungi, subiri
i mobile. Antenele asigur informaiile despre direcia i intensitatea mirosurilor.
Avnd n vedere c majoritatea furnicilor triesc la nivel terestru, ele las pe suprafaa solului
dre de feromoni care pot fi urmrite de alte furnici. La speciile care exploreaz n grupuri, un
cuttor care gsete o surs de hran, marcheaz drumul napoi spre colonie cu feromoni, acest
drum marcat este urmat de alte furnici care la randul lor remprospateaz dra de feromoni cnd
se intorc inapoi la colonie.
Cnd sursa de hran este epuizat nu se mai marcheaz dre noi de feromoni iar cu timpul
cele existente se disipeaz. Acest tip de comportament este folositor n explorarea unor rute noi
atunci cand cea existent este blocat, astfel furnicile caut rute noi ctre sursa de hran, atunci
cand una dintre furnici reuete s redescopere sursa de hran, ea marcheaz ruta cea mai scurt
napoi, astfel cele mai scurte rute spre sursa de hran sunt gradual ranforsate cu noi dre de
feromoni. (Goss, S.; Aron, S.; Deneubourg, J.L.; Pasteels, J.M. (1989). "Self-organized shortcuts in the
Argentine ant 579-581.)
Furnicile folosesc feromoni si n alte scopuri. Dac o furnic este zdrobit aceasta emite un
tip de feromon alarm care trimite furnicile apropiate intr-o frenezie a luptei care atrage
furnici din ce n ce mai ndeprtate. Anumite specii de furnici emit un tip de feromon numit:
feromon de propagand, acest tip de feromon induce in eroare furnicile inamice i le face sa se
lupte intre ele. (D'Ettorre P, Heinze J (2001). "Sociobiology of slave-making ants"). Feromonii
sunt produsi de o gama larga de structuri, glande Dufour, glande secretoare de otrav, rect,
stern.(Franks NR, Resh VH, Card RT (eds) (2003). Encyclopedia of Insects. San Diego:
Academic Press. pp. 2932.).
Feromonii sunt de asemenea amestecai cu mancarea, transferai prin trophallaxie, astfel
informaiile sunt distribuite n interiorul coloniei.(Detrain C, Deneubourg JL, Pasteels JM
(1999). Information processing in social insects. Birkhuser. pp. 224227.).
7.2 Aprare
Furnicile atac i se apar folosindu-se de mucturi i in multe specii, de inepturi, adesea
injectnd sau mpratiind chimicale cum ar fi acid formic, alcaloizi si piperidine(G. Solenopsis).
Furnica glon (Paraponera) este considerat ca avand cea mai dureroas nepatur dintre
toate insectele. nepatura speciei Myrmecia pilosula poate fii fatal. Brown SGA, Heddle RJ,
Wiese MD, Blackman KE (2005). ("Efficacy of ant venom immunotherapy and whole body
extracts". The Journal of Allergy and Clinical Immunology 464465).
O modalitate de aprare care include sinuciderea ctorva muncitori a fost observata la
Forelius pusillus, in care un grup de furnici parasete securitate cuibului dup astuparea intrrii
din exterior.
n plus, aprarea nu const numai mpotriva prdatorilor dar i mpotriva bolilor i a
anumitor patogeni. Unele lucrtoare sunt angrenate n activitai de salubritate in interiorul
coloniei, aceste lucrtoare se ocup de evacuarea membrilor coloniei care au decedat.( Julian
GE, Cahan S (1999). "Undertaking specialization in the desert leaf-cutter ant Acromyrmex
versicolor". Animal Behaviour . 437442.)
Coloniile sunt protejate de ameninari fizice cum ar fi inundarea sau supranclzire, printr-o
arhitectur elaborat a cuibului. Lucratoarele din genul Cataulacus muticus, o specie arboricola
combat inundarea cuibului bnd apa din interior i eliminand-o afar. (Maschwitz U, Moog J
(2000). "Communal peeing: a new mode of flood control in ants". 563565).
7.3 nvarea
La anumite specii de furnici cum ar fi Temnothorax albipennis a fost observat o metod de
recrutare si nvaare a indivizilor tineri comuna n lumea vertebratelor, dar extrem de rar pentru
insecte, astfel la acest gen lucrtorul matur nva i conduce un nou membru al coloniei ctre
sursa de hran printr-un proces numit alergatul in tandem, acest proces presupune ca individul
tanr sa menina contactul permanent prin intermediul antenelor cu individul matur si
experimentat, astfel el nva prin imitare .

8. Concluzii
Furnicile formeaz unele dintre cele mai complexe societaii din lumea insectelor.
Fiecare individ din interiorul coloniei, are propriile lui ndatoriri, fie c acestea sunt aciuni
simple, cum ar fi transportul hranei, ngrijitul larvelor, sau aciuni complexe ca aprarea coloniei
sau exploratul exteriorului n cutarea hranei.
Ele sunt insecte complexe, cu tipuri variate de comportament. Exist diferene din punct de
vedere anatomic intre diferitele specii de furnici, dar si asemnri cum ar fi prezena celor 3
perechi de picioare, mandibula.
Furnicile au diferite mecanisme de aprare, de la mucturi la inepturi, iar una dintre cele
mai dureroase inepturi din lumea insectelor provine de la Paraponera clavata, furnica glon.
Furnicile sunt arhiteci nascui, asigurnd prin complexitatea tunelurilor coloniei, securitatea si
temperatura optim pentru noile generaii.