Nanotehnologia in Romania: studiu prospectiv

S ubgrupul de lucru 1.1.2. FOTONICA

1. Definirea si prezentarea aplicatiei nanotehnologiilor in fotonica
Consortiul MONA (Merging Optics and Nanotechnologies) a dezvoltat un
Roadmap pentru otonica si nanotehnologia din !uropa in urma unui studiu de " ani prin
intermediul unor interviuri cu e#perti din domeniu$ unor simpozioane si %or&shop'uri.
Roadmap'ul oera o perspectiva asupra viitorului materialelor$ echipamentelor$
proceselor si aplicatiilor din domeniu. (e asemenea$ su)liniaza pozitia !uropei si
perspectivele ei cu privire la nanootonica si oera recomandari pentru actiuni viitoare.
MONA tre)uie sa serveasca ca o inormatie de )aza pentru programele viitoare din *+,.
-n particular$ rezultatele MONA pot i olosite pentru construirea unor strategii de
cercetare$ atat pentru nanotehnologii$ cat si pentru otonica.
.ase tari si regiuni !uropene au ost implicate in MONA$ su) conducerea C!A'
/!0-$ cu asistenta oerita de organizatii importante industriale si de cercetare'dezvoltare
din domeniu$ cum sunt$ Acreo$ A-10RON$ Alcatel'0hales$ A.M-$ the !uropean
+hotonics -ndustr2 Consortium (!+-C)$ -M!C$ Optics3alle2$ .chott$ 3(-
0echnologiezentrum (3(- 04) si 5ole (6veloppement.
Roadmap'ul realizat de MONA identiica nanomaterialele cu cel mai puternic
impact asupra nanootonicii. Acestea sunt7
- puncte cuantice si fire cuantice in Si !ateriale III"# si II"#I
- nanostructuri plas!onice
- nanostructuri cu contrast !are de indice in Si si III"#
- nanotuburi de carbon
- integrarea electronicii cu fotonica
- nanoparticule in sticla sau poli!eri.
!chipamentele si metodele olosite sunt cruciale pentru im)unatatirea
perormatelor dispozitivelor nanootonice. Metodele care vor avea cel mai mare impact
potential asupra nanootonicii si in acelasi timp au potential pentru producerea in masa
sunt7 $OC#D CNT C#D sinteza coloidala fabricarea de nanofosforuri sinteza
sol"gel O#%D litografia &# nanoi!pri!area si corodarea. Metodele si
echipamentele cu aplica)ilitatea cea mai larga sunt7 $OC#D $'( si chi!ia coloidala
ca a)ordari tehnologice 8)ottom up si litografiile &# e"bea! si nanoi!pri!area ca
a)ordari tehnologice top do%n.
)eco!andarile cheie ale $ONA sunt*
- Oerirea de servicii suport de cercetare'dezvotare si de echipament pentru do!eniul
displa+"urilor deoarece in !uropa e#ista competente puternice in domeniile
nanotu)urilor de car)on$ su)straturilor de sticla si sistemelor de aisare. Mai mult$
!uropa poate )eneicia de dezvoltarea sistemelor de aisare rigide cu O/!( prin
oerirea de servicii de cercetare'dezvoltare$ material si echipament. (e asemenea$
mai sunt posi)ilitati de inovare netranserate inca industriei si in domeniul aisoarelor
le#i)ile.
- (ezvoltarea de puncte cuantice pentru celulele solare. +iata otovoltaicelor este in
crestere.
- Mentinerea programelor de cercetare'dezvoltare in do!eniul detectiei in ,izibil si
infrarosu pentru dierite aplicatii. -n acest domeniu e#ista industrie importanta in
!uropa (.0M$ e"v). Mai mult$ in detectia in inrarosu$ !uropa are 9ucatori cheie cum
este .oradir. Aceste companii pot sa ie interesate de punctele cuantice ---'3 ca o
alternativa la MC0 si :;-+ conventionale.
- Intensificarea progra!elor de cercetare"dez,oltare pentru ilu!inare. !#ista o
piata larga pentru nanootonica$ care asigura o dezvoltare industriala de succes. Mai
mult prezenta a doi mari 9ucatori europeni (Osram si +hilips)$ reprezinta un mare
)eneiciu.
- Mentinerea programelor de cercetare'dezvoltare in domeniul dataco!-teleco! in
special pentru integrarea chip'urilor electronice si optice.
- Mentinerea programelor de cercetare'dezvoltare in domeniul i)relor
microstructurate$ punctelor cuantice --'3- si plasmonicii$ pentru senzori bazati pe
nanofotonica (de e#emplu$ instrumente )azate pe rezonanta plasmonilor de
supraata au ost comercializati cu succes in .uedia de irma <iacore)
- Mentinerea competentei in cercetare'dezvoltare din domeniul intercone.iunilor
optice. Acest eort tre)uie continuat pentru a putea concura cu .=A$ unde (AR+A$
companii mari din domeniul microelectronicii (-ntel$ -<M) si irme mai noi (/u#tera$
>otura) sunt oarte active.
Roadmap'ul MONA identiica dispozitivele cheie pentru aplicatiile ma9ore$ care sunt
prezentate in Ane#a 1.
N.<. Roadmap'ul MONA a ost dezvoltat in conte#tul unei contri)utii si competitii la
nivel mondial. Cooperari strategice cu activitati de roadmap din ?aponia$ >orea$ 0ai%an
si .=A au asigurat relevanta acestui roadmap.

1.1. Nanotehnologiile si Fotonica / prezent si ,iitor
- .e considera ca optica si nanotehnologiile se intalnesc in domeniul in care structuri
laterale$ straturi$ unitati moleculare$ straturi interne si supraete$ cu dimensiuni critice
sau tolerante mai mici decat 1@@ nanometri$ scazand pana la ordinul de marime al
atomilor$ sunt produse$ studiate si utilizate pentru$ generarea$ transmisia$
manipularea$ detectia si utilizarea luminii.
Au ost identiicate noua domenii de aplicatii in care nanootonica va avea un
impact ma9or7
1. .enzori
". (atacomA0elecom
B. .tocare de date
C. Aisoare cu ecran plat
D. -magistica
E. -nstrumentatie
,. /!('uri si iluminare
F. -ntercone#iuni optice
G. *otovoltaice
MONA a identiicat mai mult de D@ de dispoziti,e dierite pentru care se asteapta
ca nanootonica sa ai)a un impact semniicativ. -n Ane#a "$ sunt prezentate aceste
aplicatii si dispozitive.
(in analiza MONA reies cele mai importante dispozitive nanootonice pe care ar
tre)ui sa se concentreze industria europeana. +entru aisa9e$ dispozitivele nanootonice cu
un impact mare sunt iluminatoare pentru /C( cu CN( sau /!('uri. O/!('urile sunt un
caz particular. (esi impactul tehnologic nu va i asa puternic$ e#ista o concurenta mare in
!uropa care 9ustiica alegerea O/!('urile ca dispozitive cheie si pentru *+('uri sau
iluminare. +entru aplicatii de iluminare$ importante sunt /!('urile cu ire cuantice --'3-
(4nO) si cristalele otonice --- ' 3. +entru telecomunicatii$ eortul ar tre)ui sa se
concentreze pe dispozitivele otonice cu .i (laseri$ ghiduri de unda$ comutatoare si
detectori)$ i)re optice active (ampliicatoare) cu nanoparticule si dispozitive
nanootonice integrate olosind tehnica CMO.. -ntercone#iunile optice ar tre)uie sa
)eneicieze de dezvoltarea laserilor si portilor logice cu nanocristale de .i$ dispozitivelor
nanootonice olosind tehnica CMO. si laserilor cu nanocristale din grupa ---'-3. +entru
otovoltaice$ un impact mare vor avea celulele solare cu nanocristale din grupa ---'3.
*otodetectoarele de inrarosu cu nanocristale din grupa ---'3 (:(-+) si plasmonica au un
rol important in imagistica. Marca9e luorescente cu nanocristale si senzori de indice de
reractie sau )iologici olosind plasmonica vor i oarte importanti pentru generatia
urmatoare de )iosenzori.
Au ost identiicate provocarile in domeniul nano!aterialelor. -n Ane#a B$ se
prezinta7 dezvoltarea cercetarii undamentale$ cresterea productiei si reducerea costurilor$
accesul la procesul de a)ricatie$ sta)ilirea standardelor industriale pentru punctele si
irele cuantice semiconductoare si pentru cristalele otoniceA nanostructurile cu contrast de
indice mare.
1.2. Tehnologii si echipa!ente pentru Nanofotonica* pro,ocari si i!pact
!chipamentul si procesele sunt strans legate de perormanta dispozitivelor
nanootonice si mare parte din progresele realizate in domeniul nanootonicii permit noi
dezvoltari in sectorul echipamentelor. Mai mult$ noile concepte din nanootonica vor
stimula dezvoltarea de noi echipamente si procese. +entru nanootonica$ am divizat
echipamentul in doua moduri7 )ottom'up si top'do%n. -n general$ echipamentul utilizat in
nanootonica este asemanator cu cel utilizat in micro'nanootonica. Acesta este un motor
oarte puternic si poate 9uca un rol important pentru aducerea nanootonicii la un nivel
industrial matur.
Tehnologiile botto!"up sunt acele tehnologii care depun activ orice material
pentru a orma nanostructuri. -n cel mai simplu caz$ aceste tehnologii sunt utilizate doar
pentru a orma un ilm su)tire care cere ulterior tehnici de nanostructurare top'do%n.
Oricum$ cele mai soisticate includ modalitati de ormare directa a nanostructurilor.
0ehnologiile )ottom'up au ost e#trase din toate su)'roadmap'urile ocalizate pe
nanomateriale speciice pentru aplicatii speciice. -n plus$ tehnologiile )ottom'up au ost
de asemenea e#aminate independent de aplicatiile speciice. Multe din aceste tehnologii
e#ista de9a ca tehnologii la scara non'nano. !#ista insa cerinte speciice care tre)uie
indeplinite pentru a produce nanostructuri.
0ehnologiile analizate au ost urmatoarele7
H MOC3( ((epunere chimica din vapori metal'organic)
H M<! (!pita#ie cu ascicul molecular)
H Alte procese C3(
o C3( cu nanotu)uri de car)on
o C3( cu .iO#
o C3( cu nanoire de .i
o I3+! (!pita#ie din aza de vapori hi)rida)
H +rocese au#iliare
o (epunere directa de nanoparticule
o .inteza chimica moleculara
o A)latie laser
o *a)ricare de nanoosori
o .inteza .ol'gel
o +iroliza
o *ormare de particule de 0iO
"

o !lectrodepunere
o (epunere din aza de vapori cu 4nO
o .pin'coating
o +rintare cu 9et de cerneala
o O3+( ((epunere organica din aza de vapori)
o +!C3( (C3( im)unatatit cu plasma)
o A)latie laser pulsata
Tehnologiile top"do0n sunt acelea care deinesc nanostructura ara a depune
vreun material. Asta inseamna ca$ de o)icei$ un ilm su)tire$ care a ost depus in
preala)il$ este structurat lateral. A)ordarea aleasa sa analizeze tehnologiile top'do%n este
echivalenta cu segmentul )ottom'up. 0ehnologiile au ost e#trase din toate su)'roadmap'
urile si au ost concentrate pe anumite nanomateriale pentru anumite aplicatii. -n plus$
acestea au ost invesitgate independent de aplicatii particulare. /a el ca tehnologiile
)ottom'up$ multe din cele "F tehnologii e#ista de9a ca si nanotehnologii. 0otusi$ pentru a
produce nanostructuri tre)uie sa ie satisacute anumite necesitati.
0ehnologiile analizate sunt urmatoarele7
H /ithograie7
o *otolitograie
o =3 indepartat
o !=3
o /itograie cu raze 1
o /itograie cu ascicul de electroni
o /itograie nanoimprint
o /itograie cu ascicul de ioni
H Corodare
H MOC3($ CN0 C3($ sinteza coloidala$ a)ricare de nanoosori$ sinteza sol'gel$
O3+($ =3$ litograie$ nanoimprint si corodare.
!chipamentele si procesele cu cea mai mare raspandire .
H MOC3($ M<! si chimie coloidala ca tehnologii )ottom'up si litograie =3$ cu
ascicule de electroni si nanoimprint ca tehnologii top'do%n.
Alte tehnologii noi pentru nanootonica apar in7
- optica in camp apropiat$ materialele coninate cuantic$ structurile plasmonice$
structurile cu contrast de indice mareJ
- diodele laser$ /!('uri$ senzori$ aisoare$ otovoltaice$ sisteme cu un singur oton$
otonica siliciului.
2. (.perienta si rezultate in fotonica 1ulti!ii 2 ani3 pe plan national
in domeniul de la punctul 1. !ste vor)a de cele mai importante rezultate vizi)ile$
identiica)ile (pu)licatii$ cooperari internationale$ interactiuni cu industria). Ane.a 4
5. )esurse
(active tangi)ile si intangi)ile legate de domeniile respective)7
a. Organizatii si colective (de9a cu rezultate in domeniu$ cu potential pentru dezvoltare
siAsau utilizare in domeniu)J
). Resurse umane7
c. -nrastructura de nivel mondialJ
d. +arteneriate ( C( national$ C( international$ industrie)J
e. <revete s.a.
Ane.a 4
4. Analiza datelor si propuneri de orientari strategice
(ale celor care lucreaza in domeniu7 unde suntem competitivi$ cum pot i e#ploatate
resursele e#istente in economie$ in cooperarea internationala).
1G organizatii au indicat otonica ca domeniu cu rezultate nota)ile sau ca o orientare spre
otonica in viitor. !le sunt7
-nstitute de cercetare K 1@
*irme ' B
=niversitati 'E
(in lista de mai sus lipsesc patru actori in nanootonica care activeaza in
Romania7 companiile Ione2%ell si Alcatel$ precum si =niv. +olitehnica$ *ac. de
!lectronica$ =niversitatea <ucuresti K*acultatea de *izica$ care pana in acest moment nu
au completat )aza de date. (in lista de mai sus se vede ca masa critica a nanootonicii
din Romania se ala in institutele de cercetareJ universitatile contri)uie la nanootonica cu
centre de nanotehnologii care s'au dezvoltat in ultimii ani. *irmele importante ca
Ione2%ell sau Alcatel'/ucent au de9a parteneriate cu institute de cercetare si universitati.
.e constata ca e#ista un numar mare de proiecte internationale si interne care
privesec nanootonica. 0oate sunt recente$ ma9oritatea in desasurare.
.e constata ca cercetatorii romani a)ordeaza teme avansate si de mare impact in
nanootonica7 dispozitivele si circuitele nanootonice pentru comunicatii perormante sau
sensori. (e asemenea$ celulele solare si alte metode de colectarea si conservarea energiei
pe )aza circuitelor nanootonice. (!='No!'+IOR!MO.0)
.e constata ca organizatiile au colective care actioneaza in domeniul nanootonicii
sau care isi pot orienta activitatea rapid catre nanootonica. Numarul de specialisti tre)uie
sa creasca cu cel putin "DL in urmatorii D ani si cu peste 1@@ L pana in "@"@ aceasta
insemnand si creearea unor noi institute dedicate nanotehnologiilor$ aparitia unor noi
irme multinationale pe piata romaneasca si noi catedre universitare dedicate
nanootonicii.
Resursele cele mai mari care insemana specialisti si echipamente se ala in
institutele de cercetare. !#ista un numar insemnat de echipamente noi$ perormante$ care
pot i utilizate in nanootonica.
+arteneriatele organizatiilor care activeaza in domeniul nanootonicii au ost
introduse in )aza de date ara a se speciica in ce su)domeniu al nanostiintelor
unctioneaza acestea. 0otusi$ se poate o)serva ca organizatiile studiului nostru se cunosc$
au incheiate acorduri de parteneriat si au proiecte in comun. -n plus e#ista numeroase
parteneriate cu industria de nanootonicaJ remarcam Ione2%ell$ 0hales$ .iemens AM $
Alcatel . !#istenta unui numar redus de )revete arata ca nanootonica in Romania are o
puternica componenta de cercetare insa transerul tehnologic si e#istenta irmelor de
nanootonica in Romania sunt insuiciente. (e aceea$ institutele de cercetare care
reprezinta principala orta in domeniul nanootonicii au ca parteneri in primul rand irme
din =! si mai putin irme romanesti.
.e poate spune deci ca in domeniul nanootonicii e#ista institute perormante
(-NC('-N*+/R$ -M0$ -NC('*M$ -NC('Optoelectronica$ -nst. +etru +oni'-asi)
irme puternice (0hales$ Ione2%ell$ Alcatel si .iemens)$ universitati cu centre
dedicate nanotehnologiile (=niversitatea <ucuresti K*ac. *izica$ =niversitatea
+olitehnica <ucuresti K*ac. !lectronica$ =niv. (unarea de 9os din Malati).
Consideram ca datele din ancheta permit realizarea la scara nationala a unui pol al
nanootonicii pe +latorma Magurele$ care implica pe de o parte o utilizare
eicienta a echipamentelor e#isitente si pe de alta parte asigura pe termen lung
intarirea parteneriatelor dintre universitati$ institute de cercetare si irme.
.e recomanda intarirea legaturilor cu platormele europene de nanootonica
(+IOR!MO.0 si M!0AMOR+IO.!) si participarea la actiunile organizate de
acestea.
.e recomanda apeluri de proiecte anuale in domeniul nanootonicii si investitii
constante in acest domeniu pana la nivelul anilor "@"@ care sa vizeze urmatoarele
domenii de cercetare prioritara 7
1. nanootonica )azate pe siliciu su) orma de ire$ puncte$ sau straturi monoatomice
". circuite otonice in nio)at de litiu si in cristale otonice
B. laseri cu puncte cuantice$ surse de 8single photons$ comunicatii cuantice
C. nanosenzori otonici in constructii$aviatie$ sanatate$ industria automotiva
D. dispa2'uri active cu nanolaseri si cu /!('uri eiciente cu puncte cuantice
Ane.a 1. Roadmap'ul MONA ' dispozitive cheie pentru aplicatiile ma9ore
Aplicatia
(piata in 2009)
Dispozitivele
cheie
Pozitia UE
Riscul Recomandari tehnice Beneficii
RD
!ndust
rie
Displayuri
(9010
9
$)
CNT +++ + Mare
Cresterea calitatii
productiei
Cresterea performatelor
(putere consumata scazuta
calitate crescuta a ima!inii)
"#$D ++ + %cazut Cresterea incapsularii
Display&uri mai su'tiri si
fle(i'ile
)oto*oltaice
(+010
9
$)
Celule solare
'azate pe puncte
cuantice ,,,&-
+++ + Mediu
.n mai 'un control al
sintezei punctelor
cuantice
$ficienta crescuta
,ma!istica
(1010
9
$)
%enzori CM"%
'azati pe
plasmonica
+++ ++ Mare
Cresterea sensi'ilitatii
cupla/ului foton&plasmon
Cresterea sensi'ilitatii in
*izi'il
%enzori 'azati pe
puncte cuantice
,,,&-
+++ +++ %cazut Cresterea raspunsului
Cresterea performatelor0
1roces de fa'ricare mai
simplu
,luminare
(20310
9
$)
#$D&uri 'azate pe
fire cuantice de
4n"
++ ++ Mediu
,m'unatatirea dopa/ului
p a in/ectarii de purtatori
si calitatii productiei
" calitate e(celenta a
materialelor
#$D&uri cu
cristale fotonice
,,,&-
+++ +++ Mediu
"'tinerea de procese cu
costuri mici
"ptimizarea e(tractiei
luminii
Data5Telecom
(60+10
9
$)
Dispoziti*e
fotonice cu
contrast de indice
mare in %i
+++ + Mediu
Cresterea incapsularii si
a cuplarii 1,C&urilor0
,nte!rarea cu %,0 Ne*oia
de te7nolo!ii standard
pentru o serie lar!a de
functionalitati0
Costuri scazute0
Dispoziti*e mai compacte0
)i're acti*e cu
nanoparticule
++ ++ Mediu
,m'unatatirea productiei
si a performantelor0
1ierderi scazute
,nte!rarea
electronica5fotoni
ca
+++ ++ Mediu
Costuri mici a'ordari la
scala 8afer&ului pentru
incorporarea
dispoziti*elor ,,,&- pe %i
Costuri scazute
intercone(iuni optice
performante0
,ntercone(iuni in
%i
+++ ++ Mare
1ro'leme de fa'ricare
(Compati'ilitate CM"%)
1erformanta marita si
compactizare
%enzori
(60910
9
$)
Marcare
fluorescenta cu
pucte cuantice ,,&
-,
++ + %cazut
Controlul distri'utiei de
dimensiuni
%ensi'ilitate crescuta
pentru 'iosenzori0 Timp de
*iata mai lun!0
:iosenzori
plasmonici
++ + Mediu
,nte!rarea cu te7nolo!ii
e(istente (%i) inte!rarea
pe c7ip0
%ensi'ilitate crescuta0
%enzori foarte mici (matrici
dense de senzori)0
,ntercone(iuni
optice
(00310
9
$)
%urse laser cu
puncte cuantice
,,,&-
++ ++ Mediu
Cresterea producti'ilitatii
si compati'ilitatii CM"%
sta'ilitatea termica0
Dispoziti*e compacte0
1erformante mari0
1ot fi folosite ec7ipamente
de fa'ricare
microelectronice0
%urse laser
'azate pe puncte
cuantice de %i
+++ + Mare
Controlul dimensiunii si
a densitatii
nanocristalelor de %i
Compactizare si performate
ridicate0
Cone(iuni cip&cip +++ ++ %cazut %olutii cu cost redus 1roces matur0
Cone(iuni cu
surse 7i'rid
inte!rate
+++ ++ Mediu
Capacitatea de fa'ricare
(Compati'ilitate CM"%)
Compactizare si performate
ridicate0
Cone(iuni
complete %i
+++ ++ Mare
Capacitatea de fa'ricare
(Compati'ilitate CM"%)
Compactizare si
performante ridicate0
Ane.a 2. Nanotehnologii si Fotonica / Dispoziti,e si aplicatii
Aplicatii Dispoziti,e
(ate A 0elecomunicatii .urse laser$
*i)re pentru transmisie$
Multiple#ori$ convertori de recventa$ iltre$ linii de intarziere$
comutatori$ modulatori$ emitator'receptor$
Mhiduri de unda$
Ampliicatoare$
(ispozitive tampon$
A)sor)anti satura)ili$
(ispozitive cu contrast mare de indice$
(etectori.
-ntercone#iuni optice .urse laser$
Modulatoare$ tranzistoare$
Mhiduri de unda cu contrast mare de indice$
Mhiduri de unda metalice$
+orti optice$
Cuplori (conicitate inversa sau retea)$
/egaturi (chip la chip$ hi)ride$ )azate pe siliciu)$
(etectori (Me sau )azati pe elemente din ---'3).
Aisa9e /aser in verde$
*!($
-luminare de ond a /C( (CN0 sau /!()$
.!($
-nvelis organic AR$
O/!($
Nanoosori$
Crislale lichide sau aisa9 cu proiectie (din .i)
-luminare /!( 7 vizi)il (al)$ al)astru$ verde)$ =3 J
O/!(
CN0 *!
.tocare de date .tocare optica (.-/$ .uperRens)$
.tocare de date cu densitate ultrainalta$
/aser cu puncte cuantice (Nuantum dots K :(s)$
Memorie cu puncte cuantice.
-magistica (ispozitiv de imagistica in =3$ 3-.$ -R$
(ispozitive pasive (iltre color$ microlentile...)
*otovoltaice (..C$
Celule solare organice$
Celule solare din .i )azate pe :('uri$
Celule solare )azate pe elemente chimice din grupele -- si 3-
.enzori Marcare luorescenta$
<iosenzori$
.enzori pentru masurarea concentratiei lichidelor$ gazelor si pentru
masurarea presiunii si a tensiunii$
.enzori optici$
Analizori de spectru
!chipamente .NOM (varuri de sondare$ superlentile din .iC)$
/itograie .+
Ane.a 5. Nano!aterialele
C6D
funda!entala
Cresterea
productiei si
reducerea
Accesul la
procesul de
fabricatie
Standardele
industriale
costurilor
%uncte si fire cuantice
se!iconductoare in*
' siliciu in nanostructuri
coloidale
#
' materiale din grupele ---'
3 incluzand nanostructuri
coloidale
#
' materiale din grupele --'
3- incluzand nanostructuri
coloidale
# #
Nanostructuri plasmonice A
metalice incluzand
nanostructuri (metal)
# #
(conectori
optici)
Cristale fotonice -
Nanostructuri cu
contrast de indice !are
in*
' siliciu # # #
' --- ' 3 # # #
' alte materiale (i)re
microstructurate)
#
Nanostructuri organice # #
Nanotu)uri de car)on
(CN0)
#
-ntegrarea materialelor A
structurilor cu
interconectori electronici A
*otonica siliciului
# # # #
Nanoparticule in sticla sau
polimer
#
Metamateriale #

Nanotehnologia in Romania: studiu prospectiv
Subgrupul de lucru 1.1.2. FOTONICA


%arteneri

!D"##
!nstitutul $ational de %ercetare Dezvoltare pentru !n&inerie Electrica %ercetari Avansate ' !$%D!E !%PE'%A
- INCD - institut national de cercetare-dezvoltare
%ontact( Director General Wilhelm Kappel
E-mail: kappelat!icpe-cadot!ro
"el: #$%&'()$*+
,a-: #$%&'()$**
.dresa: #&#%&) /plaiul 0nirii &%&1 sector &1 2ucuresti
We3: 4445icpe-ca
)ectiunea 2
!mplicarea or&anizatiei in domeniile de aplicatie ale nanotehnolo&iilor (rezultate de*a o+tinute, respectiv interes si potential de dezvoltare, inclusiv investitii
in derulare)
%5#5 Cercetare 6undamentala
- organizatia are in acest moment rezultate nota3ile
- organizatia are potential ca sa actioneze pe aceasta directie in viitor
%5% Nano6otonica si 6otonica
%5%5% Nano6otonica
- organizatia are potential ca sa actioneze pe aceasta directie in viitor
%5%5$ ,otonica
- organizatia are potential ca sa actioneze pe aceasta directie in viitor
)ectiunea -
E.perienta si rezultate pe plan national in domeniul de la punctul #/ Este vor+a de cele mai importante rezultate o+tinute in proiectele nationale finantate din
P$ !!, in proiecte europene (orientativ in perioada 2000'20#0), precum si prin interactiuni cu industria (firme din tara si din strainatate)
%5 C &$-%()7$##) - Nanostructuri superhidro6o3e respira3ile - Caracterizari 6izice si teste anti6ungice5
/isteme de nanopul3eri de .g depuse pe "i8 si 9n8
%'5 C +$-%(:7$##) - Nanostructuri de semiconductori o-idici transparenti cu proprietati controla3ile prin dopa; pentru aplicatii in optoelectronica1 spintronica si
piezotronica5 - /tudiul metodelor de sinteza
a unor semiconductori o-idici magnetici de tipul 9n8 dopat cu metale de tranzitie5