Sunteți pe pagina 1din 8

ARHITECTURA MODERNISTA SI REPREZENTANTII SAI IN ROMANIA

TIBERIU, CAIUS, MIHAI NIGA s-a nscut la Arad, la 12 ianuarie 1906. n 1919, familia Niga s-a mutat
n Bucureti, ntruct Ioan Niga obinuse postul de arhitect al Direciei Generale a Cilor Ferate Romne, de
unde a ieit la pensie n anul 19372.
Tiberiu Niga a absolvit coala de Arhitectur n 1930, cu diploma nr. 178, continund studiile cu o
burs de specializare la Paris (1932-1933), obinut prin concurs. Din fia completat n 1953 reiese c acesta
a lucrat de la vrsta de 18 ani. n perioada 1924-1925, a lucrat la Societatea de construcii Aciunea
Economic, fiind conductor; ntre 1926-1929 a fost conductor la Direcia de Arhitectur a Ministerului de
Finane; ntre anii 1928-1930 a fost angajat la Primria II Negru, apoi ntre 1930-1931, la Casa de Credit a
P.T.T., dar ca arhitect. Biroul su de arhitectur, situat pe Bd. Principele Mircea, numrul 8, a funcionat n
perioada 1931-1939, ntre 1939-1948 prefernd s lucreze n cadrul antreprizei inginerului C. Nicolau.
Dup 1948 a fost angajat n diferite institute de proiectare, precum: C.I.C. (1948-1949), I.P.C. (1949-
1952), Proiect Bucureti (1953-1957), I.P.C.T. (1957-1959 i 1963-1970), I.S.C.A.S., (1959-1963), I.S.A.R.T.
(1970-1973). Tiberiu Niga a fost preedinte al Fondului de Arhitectur i membru n Comitetul de Conducere a
Uniunii Arhitecilor din Romnia pn n 1965 i apoi ntre 1971-1979.
ncepnd din anul 1965 a fost profesor la Institutul de Arhitectur Ion Mincu, la catedra de proiectare
pentru anii IV-VI, unde asisteni i-au fost arhitecii Aurelian Tricu, Radu Mnil i Lucian Popovici 3.
n dosarul de nscriere a lui Tiberiu Niga ca membru activ n Uniunea Arhitecilor din R.P.R., filiala
Bucureti, exist dou liste n care au fost enumerate proiectele acestuia. Prima este formularul standard
completat cu stiloul de T. Niga, fiind trecute aici lucrrile din perioada 1932-1953. Cea de-a doua list,
dactilografiat, a fost ataat ulterior i face referire la perioada 1930-1963.
La rubrica activitate profesional, arhitectul a completat: anteproiecte i proiecte definitive pentru
circa 200 de construcii executate, peste 800 de studii i concursuri pentru felurite lucrri: locuine individuale,
blocuri, case de birouri, diverse lucrri de arhitectur, decoraie interioar, lucrri industriale, studii de
urbanism.

LOCUINE INDIVIDUALE:
Bucureti: oseaua Kiseleff 17 anul 1943,
Strada Herstru 1 anul 1938,
Strada Pictor Negulici 13 anul 1946,
Strada Av. erban Petrescu 21 anul 1939,
Strada Radu Vod 24 anul 1936,
Bd. Aviatorilor 69 anul 1939,
Strada Muzeul Zambaccian 13 anul 1937,
Strada Naum Rmniceanu 25 i 27 anul 1938,
Strada Ing. E. Pangrati 10 anul 1939,
Strada Finlanda 21 anul 1941,
Strada Ing. Costinescu 4 anul 1938,
Calea Dorobani 237 anul 1939,
Calea Dorobani 242 anul 1941.

mpreun cu Ioan Niga, tatl su, au realizat cldirile din:
Bd. Dacia 42 anul 1928,
Strada Esculap 14 anul 1930,
Strada Av. Demetriade 12 anul 1930,
Strada Brezoianu 57.
Snagov: vila Ambasadei U.R.S.S. anul 1936,
vila Casei Scnteii anul 1945.
Sinaia: vila Ioan Furnic anul 1943,
vila Vrioni - anul 1934, vila
Rozeanu anul 1935.
Predeal: vila Protopopescu anul 1939.
Braov: vila Grossu anul 1938.
Ploieti: vila Ing. Petrescu anul 1930,
vila Dr. Biatu anul 1931,
Rusciuc: vila Vescoff anul 1936

LOCUINE COLECTIVE CU PUINE NIVELURI:
Bucureti: cldire P+5, Bd. Lascr Catargiu 45 anul 1936,
cldire P+2, Strada Delavrancea II anul 1937,
cldire P+2, Strada Dr. Lister 44B anul 1937,
cldire P+1, Strada Italian 8 anul 1935,
cldire P+2, Intrarea Armaului 10 anul 1935,
cldire P+3, Strada Aurel Vlaicu 34 anul 1934,
cldire P+3, Strada Brezoianu 57 anul 1934,
cartierul de locuine economice P+1 din oseaua Celu 800 apartamente (1955),
ansamblu apartamente, Bd. Muncii 400 apartamente (1955),
cldiri P+3, P+5 (1955).
Cluj: cldire P+3, Strada Avram Iancu, numrul 3 anul 1932.
Reia: cldire P+3, Strada Victoriei anul 1941.
Braov: ansamblurile Steagul Rou II, III, IV 1.500 apartamente (1962).
Resia: ansamblu apartamente (1962).
Iai: cldiri P+4 din panouri mari, Strada C. I. Parhon i Lunca Bahluiului (1962).
Roman: cldiri P+4 din panouri mari (1961).
Bacu: cldiri P+4 din panouri mari (1961).

LOCUINE COLECTIVE CU MULTE NIVELURI:
Bucureti: cldire P+9-10 , Strada Brezoianu 53 anul 1945, cldire P+8, Strada Dionisie Lupu 18 anul
1948, cldire Construcia Capitalei P+9, Bd. Carol 62 anul 1931, cldire P+6, Intrarea Biserica Alb numrul
3 anul 1932, cldire P+6, Bd. Dacia 49 anul 1938, cldire P+8, Bd. Dacia 53 anul 1937, cldire P+5,
Strada Luteran 3 anul 1933, cldire P+5, Strada Mihai Eminescu 36 anul 1935, cldire P+5, Strada Maria
Rosetti 43A anul 1932, ansamblu de 1.000 apartamente din Piaa Slii Palatului R.P.R. proiect IPCT, n
colaborare cu arhitectul L. Garcea anul 1959.
Braov: cminul de ucenici Astra Vagoane Braov, 1.000 locuri al UDR
Reia.
Cldiri administrative:
Bucureti: Ministerul Industriei Petrolului i Chimiei, Strada Scaune 1 anul 1947, cldire de birouri Strada
Stelea II anul 1938, Palatul PTT, oseaua tefan cel Mare anul 1940.
Reia: Direcia General i Gara CFU anul 1940.
Zalu: sediul politico-administrativ anul 1969.
Spltoria de crbuni Petroani, atelierele Astra Vagoane Braov, n colaborare cu antrepriza ing. C. Nicolau.
Cldiri social-culturale:
Reia: casa de cultur i teatrul de 800 de locuri, 1949-1953.
Tohan: sala de spectacole a Uzinei 6 Martie, de 750 locuri anul 1957.Ploieti: reconstrucia colii medii
Petru i Pavel anul 1949, cantina de 1.000 locuri a Uzinei 1 Mai anul 1950.
Bucureti: Clubul nautic Floreasca (1941), Casa de oaspei a Societii Reia (1940).
Iai: Biserica Bucium.

CONCURSURI PUBLICE DE ARHITECTUR I URBANISM:
Premiul I:
Palatul Administraiei CFR, Bd. 6 Martie, ansamblul de cldiri administrative UCEA, Ministerul de Domenii
proiect cumprat, baie rural tip (concurs CCSAC), Palatul Uniunii Avocailor.
Premiul II:
Sfatul Popular tip (concurs SCAC), Hidrocentrala Bicaz, Palatul UGIR.
Meniuni:
Sistematizarea Pieei Palatului, Studierea i elaborarea schiei de sistematizare a Capitalei n anii 1953-1956,
Teatrul Municipal Arad, trandul din Arad, Club 200 locuri (concurs CSAC), Cas de nateri tip (concurs
CSAC), Dispensar rural tip (concurs CSAC), Piaa CCA (concurs CSAC), sistematizri SMT (concurs CSAC).


4. CASA INCULET
















5. CASA ORBONAS
















6. VILA HERMINA HASSNER

Program: Locuinta unifamiliala, parter si etaj
Perioada: martie 1937
Stilul arhitectural: modernism
Adresa: Str. Pictor Barbu Iscovescu, Nr. 32, Sector 1, Bucureti
Arhitect: Marcel Iancu (1895-1984)

Marcel Iancu revine in Romania la inceputul anilor 20 si doreste sa foloseasca principiile de
proiectare pe care le elaborase in timpul sederii la Zurich, unde a absolvit Academia de Arhitectura, in
1917. Eliberarea interioarelor de ornamente, folosirea culorii in amenajari ca o pictura abstracta directa sunt
doar cateva exemple pe care le popularizeaza in revista de avangarda Contimporanul (1924- 1936).


Vila Hermina Hassner este unul dintre ultimele proiecte din Romania de acest fel, semnate Marcel
Iancu. Programul si bugetul constructiei ii vor perimite din nou lui Marcel Iancu sa experimenteze. Locuinta
ocupa o suprafata construita de 260 mp, pe doua parcele ( parcela 18- 19) din zona rezidentiala de
nord (Parcul Jianu). Zona de locuire se desfasoara la nivelul parterului, etajul cuprinzand o serie de camere,
posibil pentru oaspeti, amplasate in jurul holului cu supanta, care cuprinde si zona casei scarii, o terasa si
cateva anexe de serviciu.

Plan parter

Plan etaj
Vila se dezvolta predominant pe orizontala. Fatada principala este o articulatie intre masa mare de
zidarie alba cu ferestre in banda, peretele perforat care inchide spre strada terasa si zona fragmentata a
intrarii.


Desigur ca, in contrast cu exteriorul ortogonal si auster, interiorul este tratat intr-o maniera plastica,
atat cat putem observa din cele doua imagini de epoca, care utilizeaza variate forme curbe, pe care le gasim in
stalpii rotunzi, casa scarii, golul supantei, dar mai ales in mobilierul fix din hol si in denivelarile plafoanelor.







Marcel Iancu va integra in plastica de interior, asa cum ne-a obisnuit, pictura, sculptura si vitrouri
cubiste. Se gasea, peste semineul din hol, o fresca facuta dupa celebra sa pictura Jardins du
Luxemburg(1928), iar la intrare un baso-relief de Milita Patrascu, ambele disparute.