Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
literara romneasca
*
BARTOLOMEU VALERIU ANANIA
n cartea mea de amintiri literare am nsemnat o conversatie cu Marin Preda, n cursul careia el
m-a ntrebat: ,,Care este, la noi, cea mai buna traducere a Bibliei? I -am raspuns: Dupa parerea
mea, cea mai buna ramne tot cea din 1688, Biblia lui Serban.
Aceasta se ntmpla n anul 1979, la vremea cnd, implicat n proiectul unei editii
jubiliare a celebrului tom, deschideam aproape zilnic aceasta veche Scriptura si ma
uimeam, odata mai mult, de frumusetea si cuprinderile ei. N-as putea spune ca pna
atunci o ignoram. n tinerete obisnuiam sa citesc, mai mult la ntmplare, capitole sau
numai pagini dintr- un exemplar pe care l aveam n biblioteca mea proprie si pe care, n
1954, i l-am daruit lui Tudor Arghezi. O faceam nsa numai cu interesul de a iscodi
izvoarele graiului, cautnd cuvinte, expresii si forme gramaticale menite sa ma sustraga
rutinei si sa- i adauge scrisului meu cte ceva din prospetimea celor de demult.
Mai trziu, la vremea de care am pomenit, mi-am dat seama ca aceasta frumoasa carte
trebuie sa- l intereseze nu numai pe scriitor, ci si pe teolog, ca ea nu este doar limba
romneasca, ci si ortodoxie militanta.
Este ceea ce a trebuit sa nteleg si mai de curnd, cnd mi s-a ncredintat nemeritata
cinste de a vorbi, n acest cadru solemn, despre Biblia lui Serban ca monument de limba
teologica si literara romneasca. Potrivit acestei formulari, la nceput am fost ispitit sa-
mi mpart cuvntul n doua capitole principale, teologic si literar, dar, dupa cteva zile de
chibzuinta si ndoieli, m-am razgndit; cele doua planuri nu pot fi abordate separat fara a
cadea n artificiu si conventionalism; n realitate, ele se ntrepatrund att de puternic si de
intim nct alcatuiesc un singur tot.
Biblia este, ntr-adevar, un text literar de mare amploare, de la universalitatea temelor la
bogatia lexicului si varietatea stilurilor. Mai presus de toate, nsa, ea este Cartea Sacra
prin excelenta, Cartea Cartilor, Sfnta Scriptura, principalul vehicul al revelatiei
divine; ea este, daca vreti, modalitatea literara a ncarnarii Logosului, prelungirea
ntruparii Lui prin pana inspirata a autorilor sacri. Cerul si pamntul vor trece, dar
cuvintele Mele nu vor trece (Mat. 24, 35). n Sfintele Scripturi nu exista carte, capitol
sau verset care sa nu aiba o dimensiune teologica, explicita sau implicita, dupa caz. Nici
nu ar fi nevoie sa mentionez epistolele pauline, care sunt teologie pura. Sa ne gndim nsa
la viata lui Moise, asa cum este nfatisata n patru din cele cinci carti ale Pentateuhului. n
aparenta, ea nu ar fi altceva dect un capitol fundamental din istoria poporului evreu; cu