ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Influena politicii monetare si fiscale asupra ecilibrului
macroeconomic
!"#$"!
Influena politicii monetare si fiscale asupra ecilibrului
macroeconomic
Dei evoluia ciclic are o determinare obiectiv, agenii economici i guvernele
ntreprind msuri pentru atenuarea undelor ciclului economic - n special a recesiunii i a
efectelor negative ce le genereaz. Aceste msuri se fundamenteaz pe adevruri
formulate de tiina economic, pe cunoaterea interdependenelor din cadrul economiei
i pe o informare prompt i real asupra evoluiei activitii. Prima mare realizare aparine
economistului englez J..!e"nes. #lterior programele de msuri anticriz au devenit tot
mai ample i mai coerente, fiind alctuite n principal din trei componente$ politica
monetar i de credit, politica c%eltuielilor publice i politica fiscal.
Politica monetara si de credit are ca instrumente rata dobanzii,creditul i masa
baneasca. Aceste instrumente se aplica diferentiat in conditii de boom sau de recesiune.
Astfel, in conditii de boom prelungit se procedeaz la ma&orarea ratei dob'nzii i se
impun restrictii suplimentare la acordarea de credite, iar controlul asupra masei monetare
devine mai riguros. (le au ca efect fr'narea cererii de bunuri de consum i a investiiilor
i pe aceast baz a activitii economice. )n faza de recesiune se procedeaz invers$ se
urmareste reducerea ratei dob'nzii, sporirea volumului de credite i a masei monetare,
stimul'nd astfel cererea de investiii , favoriz'nd ma&orarea produciei i a gradului de
ocupare a forei de munc.
Politica cheltuielilor publice se bazeaz pe ma&orarea n faza de recesiune a
c%eltuielilor efectuate de la bugetul de stat * c%iar printr-o emisiune monetar
suplimentar * mrind astfel cererea global i pe aceast baz impulsion'ndu-se
producia i trecerea la faza de e+paniune. ,%eltuielile publice sunt orientate n special
spre ac%iziii de stat, investiii cu caracter social-cultural i investiii n ntreprinderi
publice. De obicei, n faza de recesiune, populaia, obinuit cu un anumit nivel de trai,
face mai greu fa unei viei cu anumite lipsuri. Din aceast cauz statul trebuie s
investeasc n bunstarea populaiei pentru a o impulsiona la munc. - ar n care
populaia vede c statul ncearc s pstreze un anumit nivel de trai, este impulsionat s
fac ceva pentru a iei din criz. Astfel sunt impulsionai oamenii s investeasc, s
accepte ng%earea salariilor, s accepte un trai mai puin mbelugat, trai cu care nu sunt
obinuii n ideea c statul face ceva pentru ei, i implicit pentru ar, astfel aceasta ieind
din criz. )n condiiile de boom prelungit politica c%eltuielilor se va aplica invers,
scz'nd nivelul acestor c%eltuieli.
Politica fiscal const n a utiliza p'rg%ia fiscal n scopuri anticiclice. Astfel, n faza
de recesiune, statul procedeaz, n principiu, la reducerea fiscalitii ls'nd mai multe
venituri asupra agenilor economici, ceea ce are menirea s ncura&eze consumul i
investiiile. .iscalitatea reprezint gradul de impozitare a veniturilor i de tazare a
consumului. )n faza de boom se procedeaz, de regul, la o ma&orare a fiscalitii, fr'n'nd
cererea de consum i investiiile. )n felul acesta se asigur, printre altele, i ncasri
suplimentare la buget menite s acopere deficitele acumulate n faza de recesiune.
Descrierea modelului IS-LM.
%re&entarea modelului IS ' (M pentru o economie descisa)
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
S D
S
D
d
d
m
m
M M
X X
G G
M M
k h cu Y k r h M M
b I cu b r I I
t cu tY
Y Y
c cu cY ! !
m cu Y m I
I X "X
"X G I ! Y D

> < + +
< >
< < +

< < +
< <

+ + +
/0
//
/1
2
1 1 3
1 1 4
/ 1 5
6
/ 1 7
/ 1 8
0
/
9
9
9
1
1 1
1
1
Semnificatia indicatorilor utili&ati in model)
D : cererea agregata
, : cererea de consum
; : c%eltuielile cu investitiile
< : c%eltuieli guvernamentale
=> : e+port net
> : e+port
;
m
: import
m : propensitatea marginala pentru import
? : venitul @oferta agregataA
,
1
: consumul autonom
c : propensitatea marginala pentru consum
?
d
: venitul disponibil
B : ta+ele
B
1
: ta+ele autonome
t : rata marginala a ta+elor @rata fiscalitatiiA
;
1
: investitii autonome
r : rata nominala a dobanzii pe piata financiara
b : senzitivitatea investitiei la modificarile in rata dobanzii

D
: cererea @nominalaA de bani

C
: oferta @nominalaA de bani
% : senzitivitatea cererii de bani la modificarea ratei dobanzii
D :senzitivitatea cererii de bani la modificarea venitului
;C : locul geometric al combinatiilor dintre ratele dobanzii r si venitul ?, care asigura
ec%ilibrul pe piata bunurilor si serviciilor
E : locul geometric al combinatiilor dintre ratele dobanzii r si venitul ?, asociate cu
ec%ilibrul pe piata monetara
#stimarea parametrilor necunoscuti din model. Interpretare.
@Datele se gasesc in ane+aA
$a% #stimarea parametrului m din ecuatia $&% a modelului IS-LM '
Pentru aceasta se aplica metoda regresiei liniare cu a&utorul (>,(E-ului $
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.878237089
R Square 0.771300385
Adjusted R Square 0.759235!
Sta"dard #rr$r 98!1.30!01
O%ser&ati$"s 21
A'O(A
df SS MS F Significance F
Re)ressi$" 1 2007!893 2007!893 !.078!08!5 1.078#*07
Residual 19 18!017!028 98512!.1
T$tal 20 80!2!8921
Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95%
+"ter,ept 7!720.731 2!127.013! *3.0989990 0.005935992 *125220.!12 *2!221.11!!
Y 0.58!58983 0.07302!03 8.00!899028 1.078#*07 0.!3172295 0.737!15001
Fezulta urmatorul model $
Y I
m
G
6376 . 1 45 . 47401
G
+
$b% #stimarea parametrilor !
(
si c din ecuatia $)% a modelului IS-LM '
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.98235!
R Square 0.9502!2
Adjusted R Square 0.931833
Sta"dard #rr$r 3821.85
O%ser&ati$"s 21
A'O(A
df SS MS F Significance F
Re)ressi$" 1 757280039 757280039 52!.2322287 2.892#*15
Residual 19 27752!71. 1!05.!
T$tal 20 793!80510
Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95%
+"ter,ept 2802.983 7333.7!8 3.900229029 0.0009230 13253.!!03 !3952.52513
Yd 0.8!3757 0.029890!8 22.891182 2.892#*15 0.2181!225 0.7!93712
Fezulta urmatorul model $
d
Y !
G
5378 . 1 23 . 03510
G
+
$c% #stimarea parametrilor
(
si t din ecuatia $*% a modelului IS-LM '
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.39510!7
R Square 0.151077
Adjusted R Square 0.11192!
Sta"dard #rr$r !!81.973
O%ser&ati$"s 21
A'O(A
df SS MS F Significance F
Re)ressi$" 1 700!0!9.13 700!0!9.13 3.51!722!02 0.0728353!
Residual 19 3817351. 2008808.92
T$tal 20 !52277700.7
Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95%
+"ter,ept !805.89 10988.3071! 5.897711807 1.11!1#*05 !1807.0773 8780!.5983
- (aria%le 1 0.023508 0.033258032 1.87!759292 0.0728353! *0.00725905 0.131907
Hom obtine modelul urmator $
Y
G
1508 . 1 35 . 57316
G
+
$d% #stimarea parametrilor I
(
si b din ecuatia $+% a modelului IS-LM '
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.58!201
R Square 0.3!1291
Adjusted R Square 0.3022
Sta"dard #rr$r 5118.52
O%ser&ati$"s 21
A'O(A
df SS MS F Significance F
Re)ressi$" 1 257913!03.! 257913!03.! 9.8!!283!88 0.005!2118
Residual 19 !9778829.! 219930.81
T$tal 20 755700232.8
Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95%
+"ter,ept 9!22.!9 37!1.05925 18.5590855 1.239!#*13 1592.37! 77252.2137
r 2809.37 895.!8!719 3.13750117 0.005!2118 935.30872 !83.90819
Hom obtine modelul ce urmeaza $
r I G 584 . 0312 72 . 52700
G

$e% #stimarea parametrilor M
(
, h si k din ecuatia $-% a modelului IS-LM '
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.97!1
R Square 0.93328
Adjusted R Square 0.929253
Sta"dard #rr$r 11.3907
O%ser&ati$"s 21
A'O(A
df SS MS F Significance F
Re)ressi$" 2 3!3!!.1139 17172.3057 132.3!97!75 1.72#*11
Residual 18 2335.!8993 129.7!9!!05
T$tal 20 380.10132
Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95%
+"ter,ept *151.03 !!.00081!9 *3.!!5!5!077 0.00288587 *2!!.0!5091 *59.1050552
r *12.!!87 2.1273188 *!.7!572191 0.00015!935 *17.93791058 *.959!8708
Y 0.000973 0.000110819 8.7837!3199 .31!!#*08 0.0007!0583 0.00120227
Ha rezulta modelul de mai &os$
Y r M
D
G
1112 , 1 G 7734 . /0 518 . /6/
G
+
Determinarea ecuatiilor curbelor IS si LM, precum si identificarea
punctului de echilibru .eneral. Interpretare.
Ecuatia de ecilibru a pietei bunurilor si ser*iciilor)
( ) ( ) ( )
( )
( )
( )
b
/
b a
Y
r / b r
a
Y
a
m t c
I c ! X G /
I c ! X G b r m ct c Y
X G b r I c ! mY ctY cY Y
Y m X G b r I tY Y c ! Y
I X G b r I cY ! Y
"X G I ! Y D Y
m
d

+
+ + +
+ + + + + +
+ + + + + +
+ + + + +
+ + + + +
+ + +
/
/
/ /
/
1 1 1
9 9
1 1 1
9 9
9 9
1 1 1
9 9
1 1 1
9
1 1
@9A e+presia algebrica a curbei ;C
,u a&utorul parametrilor estimati, obtinuti la punctul anterior, vom determina $
- multiplicatorul c%eltuielilor autonome
( ) ( )
15/ . /
2706 , 1
/
6376 , 1 1508 , 1 / 5373 . 1 /
/
/ /
/

+

m t c
a
,

- c%eltuielile autonome
23 . 84 /8 . /154/0
72 . 52700 35 . 57316 5378 , 1 23 . 03510 00 . /6116 32 . 83104
1 1 1
9 9

+ + + + + +
b
/
/
I c ! X G /
astfel, ecuatia curbei ;C va fi $
( )
23 . 84 1118 . 1
23 . 84
58 . 0312 15/ . /
/
+
+

Y r
Y
b
/
b a
Y
r
Ecuatia de ecilibru a pietei monetare)
h
M M
Y
h
k
r Y k M M r h
M Y k r h M M M
S D
1
9
1
9
9
1

+
+ +
@99A e+presia algebrica a curbei E
astfel, ecuatia curbei E va fi $
5//83 . 0 11114 . 1
7734 . /0
518 . /6/ 1274 . //2
7734 . /0
1112 . 1
1
9
+

+
Y r
Y
h
M M
Y
h
k
r
Coordonatele punctului de ecilibru al celor doua piete)
Din egalarea relatiilor @9A si @99A, vom avea urmatoarele rezultate $
( ) ( )

'

'

'

,
_

,
_

,
_

,
_

,
_

04/5 . 7
32 . 2662/
5// . 0 111140 , 1
111140 , 1 1118 . 1 5// . 0 23 . 84
/
/
/
1
9
1
9
1
9
1
9
1
9
e
e
e e
e
e e
e
r
Y
Y r
Y
h
M M
Y
h
k
r
h
k
b a h
M M
b
/
Y
h
k
b a h
M M
b
/
Y
h
M M
b
/
Y
h
k
b a h
M M
Y
h
k
b
/
b a
Y
Fi+ura nr)$
Punctul de ec%ilibru al pietei bunurilor si serviciilor si al pietei monetare este
( )
e e
r Y I :@/71.446,35 I 0,/23A
odelul ;C indica ec%ilibrul pietei bunurilor si serviciilor atunci cand cererea
agregata este egala cu oferta agregata. ,unoscand faptul ca panta curbei ;C indica
senzitivitatea c%eltuielilor cu investitiile la modificarea ratei dobanzii pe piata financiara,
0
2
!

8
10
12
1!
1
18
*50.000 0 50.000 100.000 150.000 200.000 250.000 300.000
r
Y
Modelul IS-LM
+S /M
pe baza graficului de mai sus @unde curba ;C este lent descendentaA putem afirma ca
investitiile sunt elastice in raport cu rata dobanzii r si cu b @b:-02.110,332, este negativ si
indepartat de zero, fapt ce subliniaza ideea sustinuta mai devremeA.
odelul E indica ec%ilibrul pietei monetare atunci cand cererea si oferta de bani
sunt egale. ;n acest model, oferta de bani
C
se presupune ca este un indicator e+ogen
determinat, in esclusivitate, de autoritatea monetara @Janca centralaA, in timp ce cererea
de bani
D
este determinata direct de marimea venitului ?.
/plicarea, in 0iitor, a unor politici macroeconomice asupra modelului
obtinut la punctul anterior. Interpretare.
Ccopul politicilor macroeconomice este de a ma+imiza Kbunastarea socialaL, un
obiectiv relativ definit. Dupa definirea clara a scopurilor politicilor macroeconomice,
decidentul politic trebuie sa specifice instrumentele de care dispune pentru a determina
economia sa atinga aceste scopuri. ;nstrumentele disponibile depind de cadrul
institutional e+istent in fiecare economie. ,el mai frecvent se utilizeaza doua mari tipuri
de instrumente $
instrumentele politicii fiscale
instrumentele politicii monetare
Aceste doua instrumente financiare fac parte din politicile macroeconomice orientate
catre cerere. Acestea se impart la randul lor im mai multe categorii $
politici de perfectionare a functionarii eficiente a pietelor
politici de eliminare a efectelor e+ternalitatilor
politici de perfectionare a sistemului de impozite si ta+e s.a
%olitica fiscala e,pansionista)
;nstrumentele politicii fiscale sunt cele care afecteaza economia reala, influentand
cererea de bunuri si servicii, economiile populatiei, investitiile firmelor s.a. ,ele mai
importante instrumente ale politicii fiscale sunt considerate $ c%eltuielile guvernamentale,
platile transferabile si sistemul de impozite si ta+e.
Aplicarea unei politici fiscale determina efecte imediate asupra bugetului
guvernamental. ,resterea c%eltuielilor guvernamentale sau a platilor transferabile duce la
sporirea deficitului guvernamental, in timp ce cresterea ratei fiscalitatii duce la reducerea
acestuia. Din aceasta cauza, proiectarea unei politici ficale trebuie intotdeauna insotita de
o analiza a efectelor acesteia asupra deficitului bugetar, a datoriei publice in general.
Ca presupunem ca, in viitor, decidentul politic va creste c%eltuielile
guvernamentale cu /11.111 de mil. franci elvetieni. Acest lucru va determina deplasarea
curbei ;C in sus si la dreapta, de la ;C
1
la ;C
/
@vezi Figura nr.2 A.
pentru curba IS '
b
G
Y
b k
r
b
G /
Y
b k
r 1
i
/
Y
b k
r /
r

'

/
/
$
/
$
/ /
1 1
pentru curba LM '
Y
h
k
r
h
M M
Y
h
k
r 1
h
M M
Y
h
k
r /

'

+
1
9
/ /
1
9
1 1
$
$
(galam cele doua e+presii ale modificarii ratei dobanzii si vom obtine $

,
_

h
k
b a
b G
Y
b
G
Y
h
k
b k
Y
h
k
b
G
b a
Y
/
/
Modificarea curbei IS prin aplicarea unei politici
fiscale expansioniste
0
2
4
6
8
10
12
14
16
0 50,000 100,000 150,000 200,000 250,000 300,000
Y
r
IS_0 LM IS_1
Figura nr.2
Interpretare '
Dupa cum se remarca si din grafic puntul de ec%ilibru al modelului ;C-E se va
muta din punctul @/71.446,35 I 0,/23A in punctul @/41.6/4,07 I 6,/53AI cu alte cuvinte,
atat venitul, cat si rata nominala a dobanzii de pe piata financiara vor creste. Acest fapt
determina scadere a investitiilor pe piata financiara si, ca urmare, un venit national redusI
de e+$ la ec%ilibrul celor doua piete investitia va scadea cu /8./22,4 mil.franci elvetieni.
;n general, orice sc%imbare a c%eltuielilor guvernamentale sau a ta+elor impuse de
<uvern trebuie sa fie finantata, astfel la cresterea acestora cu /11.111 mil. franci elvetieni
statul va trebui sa aiba o sursa din care sa provina fondurile prevazute in Jugetul de Ctat.
;n functie de destinatia c%eltuielilor guvernamentale, putem avea diferite evolutii
ale economiei, in viitor. ,%eltuielile guvernamentale se impart in doua mari categorii $
cumparari guvernamentale de bunuri si servicii, cum sunt $
ac%izitii de produse destinate refacerii soselelor nationale
platile de salarii catre sectorul bugetar
ac%izitia de produse intermediare si finale necesare sectorului de dezvoltare
tranferuri de venit sau plati transferabile
Pentru prima categorie de c%eltuieli guvernamentale, oricare ar fi finalitatea lor,
ele vor avea ca efect cresterea numarului de locuri de munca si, implicit, scaderea ratei
soma&ului. De asemenea, cumpararile guvernamentale de bunuri si servicii vor avea ca
efect direct cresterea cererii de bunuri si servicii de pe piata. ;n aceste conditii, oferta nu
poate atinge imediat acelasi nivel, fapt ce va determina amplificarea indicelui preturilor
pe o piata a bunurilor si serviciilor cu o cerere in e+ces.
Pentru a doua categorie de c%eltuieli guvernamentale, <uvernul nu primeste nimic
in sc%imb, nu obtine nici un venit. Dar astfel, familiile cu venituri mici primesc a&utoare
sociale, elevii si studentii primesc burse de stat, veteranii de razboi primesc pensii s.a.
Boate aceste plati transferabile, prin care se redistribuie venitul national, nu au o
contributie directa asupra restului economiei @sectorului privatA, dar il pot influenta prin
cresterea c%eltuielilor de consum @/08.226,08 mil. franci elvetieni in cazul de fataA,
consum care va determina la randul sau cresterea Jugetului de Ctat, prin impozite si ta+e
- un adevarat Klant al slabiciunilorL.
;n aceasta situatie, c%eltuielile populatiei depind de venitul permanent si nu de
venitul curent al acestora. Drept urmare, consumul nu va fi afectat prea mult de cresterea
platilor transferabile cu aproape /11.111 mil.lei sau cel putin nu va fi afectat in prima
etapa a acestei politici guvernametale.
;n concluzie, daca primul instrument al politicii fiscale, cumpararile de bunuri si
servicii, este un instrument politic direct, platile transferabile este un instrument politic
indirect, fiind necesara o marime @variabilaA intermediara prin care efectul sa se transmita
asupra variabilei scop, cererea agregata de bunuri si servicii. De regula, instrumentele
politice indirecte e+ercita efecte cu o intensitate mai redusa asupra scopurilor decat
instrumentele politice directe @nemi&lociteA.
De asemenea, se mai remarca faptul ca la cresterea venitului cu 02.47/,83 mil.
franci elvetieni, importul de bunuri si servicii va creste si el cu /8.156,07 mil. franci
elvetieni, crescand in felul acesta oferta de bunuri si servicii e+istenta pe piata. ;ntrucat
c%eltuielile guvernamentale au crescut cu /11.111 mil. lei, multiplicatorul investitional a
crescut de 7,/7 ori $
( ) ( )
/7 , 7
/87 , 1 / 345 , 1 /
/
/ /
/

t c
!onclu2ie '
,resterea c%eltuielilor guvernamentale @politica fiscala e+pansionista sau usoaraA
cresterea cererii agregate de pe piata bunurilor si serviciilor
marirea ofertei agregate de bunuri si servicii, datorata firmelor care vor incerca
sa acopere cererea in e+ces printr-o oferta corespunzatoare
sporirea venitului disponibil, deoarece aceasta crestere a cererii va fi
impozitata de <uvern
marirea cosumului de bunuri si servicii al populatiei

%olitica monetara e,pansionista)
Cpre deosebire de instrumentele politicii fiscale, instrumentele politicii monetare
afecteaza economia monetara, influentand masa monetara, flu+urile valorice din cadrul
economiei s.a. ,ele mai importante instrumente ale politicii monetare sunt considerate a
fi oferta de bani, rata dobanzii, creditele bancare si rata de sc%imb. ;n acest caz, guvernul
poate actiona in sensul cresterii ofertei de bani
C
cu /1.111 mil. franci elvetieniI fapt ce
va determina deplasarea curbei E in &os si la dreapta, de la E
1
la E
/
@vezi Figura nr.3A.
pentru curba E $
h
M
Y
h
k
r
h
M M M
Y
h
k
r !
h
M M
Y
h
k
r /

'

+
+

+
1
9
0 0
1
9
1 1
$
$
pentru curba ;C $
Y
b a
r
b
/
Y
b a
r !
b
/
Y
b a
r /

'

/
/
$
/
$
0 0
1 1
(galam cele doua e+presii ale modificarii ratei dobanzii si vom obtine $

,
_

+
h
k
b a
h M
Y
h
M
Y
h
k
b a b a
Y
h
M
Y
h
k
/
/

'

+
+ +

'

406 , / 748 , 1 /23 , 0

12 , 853 . /41 08 , 620 . 02 35 , 446 . /71
748 , 1 08 , 620 . 02 1111/5 , 1
/
/
08 , 620 . 02
111//5 , 1
78 , 8
111/ , 1 1111/5 , 1
/5 , 2/8 . 0 /1111
/
1 0
1 0
r r r
Y Y Y
h
k
b a
h M
b a
r
h
k
b a
k M
Y
.igura nr.8
Interpretare '
Analizand rezultatele obtinute si graficul de mai sus, putem afirma ca, in urma
cresterii ofertei de bani aflata in circulatie cu /1.111 mil. franci elvetieni, punctul de
ec%ilibru al modelului ;C * E se modifica de la @/71.446,35 I 0,/23A la @/41.853,12 I
/,406A.
;n acest fel decidentul politic recurge la cumpararea sau vinderea de obligatiuni
si bonuri de tezaur guvernamentale. ;n consecinta masa monetara va creste, deci creste
cantitatea de bani e+istenta pe piata. De aici prin intermediul multiplicatorului monetar
este afecatata si oferta de bani in sensul cresterii. ai concret cresterea ofertei de bani se
face prin cumpararea de catre autoritatea monetara de obligatiuni si bonuri de tezaur. Prin
aceste cumparari, lic%iditatile bancilor vor creste, deci ele vor avea posibilitatea sa acorde
un volum mai mare de credite. ,resterea volumului creditelor acordate va influenta
pozitiv nivelul activitatii productive din economie, deci al productiei. Productia la randul
ei va determina marirea venitului disponibil permanent, ceea ce va impulsiona c%eltuielile
de consum. ;n urma sporirii acestor c%eltuiele, cererea agregata creste, deci si oferta
agregata va fi influentata in acelasi sens.
Daca oferta de bani ar fi fost mentinuta constanta atunci ar fi aparut o cerere de
bani in e+ces ceea ce ar fi determinat cresterea ratei dobanzii pentru mentinerea
ec%ilibrului pe piata monetara, fapt ce ar fi dus la marirea inflatiei prezente. Dar in cazul
prezentat prin cresterea ofertei de bani cu /1.111 mil. franci elvetieni rata dobanzii pe
piata financiara determinata de rata inflatiei a scazut cu 74,8 M .
!onclu2ie '
,resterea ofertei de bani
scaderea ratei dobanzii pe piata financiara
cresterea investitiilor, ca urmare a scaderii costului creditelor, firmele fiind
tentate sa-si e+tinda programele de investitii
0
2
!

8
10
12
1!
1
*50000 0 50000 100000 150000 200000 250000 300000
r
Y
Modificarea curbei LM prin aplicarea unei politici
monetare expansi oniste
IS LM_0 LM_1
sporirea cererii agregate
sporirea venitului populatiei
marirea venitului disponibil al statului
cresterea consumului de bunuri si servicii al populatiei
cresterea cererii agregate
Acest ciclu se repeta pana cand economia a&unge la un nou ec%ilibru
Aplicarea politicii fiscale concomitent cu politica monetara)
Politicile monetare si fiscale au o eficienta diferita, eficienta care e dependenta de
conditiile concrete din economie. (ficienta acestor doua tipuri de politici depinde de toti
parametrii modelului, deoarece amultiplicatorii politicilor monetare, respectiv ai
politicilor fiscale, sunt dependenti de acesti parametrii.
Ca presupunem ca in viitor guvernul se %otaraste sa creasca atat c%eltuielile
guvernamentale cu 61.111 mil. franci elvetieni, cat si ofertei de bani din circulatie cu
/.111 mil.franci elvetieni @vezi Figura nr.4A
pentru curba ;C $
b Y
b k
r
b
G /
Y
b k
r 1
b
/
Y
b k
r /
e e

'

/
/
$
/
$
8 8
pentru curba E $
h
M
Y
h
k
r
h
M M M
Y
h
k
r 1
h
M M
Y
h
k
r /
e e

'

+
+

+
1
9
8 8
1
9
$
$
(galam cele doua e+presii ale modificarii ratei dobanzii si vom obtine $

,
_

+
b
G
h
M
Y
h
k
b k b
G
b k
Y
h
M
Y
h
k /

'

+
+ +

'

/42 , 1 1/2 , 0 /23 , 0

07 , 187 . 032 843 , 063 . /73 35 , 446 . /71
1/2 , 0 843 , 063 . /73 1111/5 , 1
/
/
843 , 063 . /73
111//5 , 1
187 , 1 0 , /4
111/ , 1 1111/5 , 1
332 , 110 . 02
111 . /
/5 , 2/8 . 0
111 . 61
/
8
8
r r r
Y Y Y
h
k
b k
b
G
h
M
b k
r
h
k
b k
b
G
h
M
Y
e
e
Figura nr.4
Interpretare '
=oul punct de ec%ilibru corespunde unui venit mai mare @?:
07 , 187 . 032
mil.
franci elvetieniA si unui r mai mic decat valoarea lui initiala @r:1./42A, scazand in acest
fel inflatia. ;n acest caz, cu cat % este mai mare si cu cat b este mai mic, cu atat politica
fiscala este mai eficienta in raport cu cea monetara si invers.
;n cadrul acestui tip de politica guvernamentala orice crestere a ofertei de bani de
catre autoritatile monetare va fi perceputa imediat de catre secturul privat care va incerca
sa scape de obligatiunile guvernamentale pe care le retine, el incercand sa le vanda la un
pret nesc%imbat.
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0.99!29273
R Square 0.98818098
Adjusted R Square 0.987353!!2
Sta"dard #rr$r 7779.0927
O%ser&ati$"s 11
A'O(A
df SS
Re)ressi$" 1 !7312052!53
Residual 9 5!!70088!.3
T$tal 10 !785753338
*15. 000
*10. 000
*5.000
0.000
5.000
10.000
15.000
20.000
*50. 000. 0
r
-iblio+rafie.
3Macroeconomie 4 o abordare cantiati0a5 * (. Biganescu, . Foman , (ditura
(conomica, 0116
3Politici macroeconomice5 * =. ,%irita, (. Ccarlat, (ditura (conomica, /223
3Macroeconomie 4 deci2ii starte.iceL * . Foman
Cursa datelor $ %ttp$NNOOO.fgn.unisg.c%NeurmacroNmacrodataNdatamtr+.%tml
A=(>A
An Export Import NX=X-Im C I G Y=C+I+G+NX Y T Yd=Y-T r (%)
Ms 01iliarde2
9!5
107!39.7 102513.! !92.28 18.2 7553.!9 2873. 277982.59 277982. 80090.!1 197892.2 !.78 70.!1
9!"
10!090.9 9738.3 70!.55 19!31.8 78522.73 295!5.!5 28!20!.55 28!20!. 800.22 203598.3 !.29 71.9!
9!#
103117.1 9713.08 5981.01 17123!.2 80300.3 2979!.3 287310.12 287310.1 80717.79 20592.3 !.12 81.89
9!!
108728.5 10355 5172.!2 172737.1 8707.7 31250 2977.25 2977.3 8119.27 2151!8 !.15 83.73
9!9
118302.5 115170.1 3132.! 17253 933!7.2 3!2!8.21 30980.91 30980.9 81715.18 22525.7 5.2 81.!2
99$
117000 112700 !300 17900 95300 3500 315700 315700 8553.09 23013.9 .8 80.0
99
112973.5 105587.1 738.3 1831!3.9 8992.12 37878.79 318371.21 318371.2 88210.0 23011.2 .35 78.8
99%
1157!0.7 10157!.1 1!1.7 189!!.! 80!2.9 39259.2 320833.33 320833.3 937.13 22707.2 5.!8 81.97
99&
115! 97!53.! 19092.5 187125.1 75!5.3 383.08 3200!9.13 3200!9.1 898!!.78 23020!.! !.05 8.9
99'
11993.! 98727.09 182.29 188187.! 77!31.2 3831!. 322199.58 322199. 8980!. 232395 5.23 90.2
995
11578.3 999.97 1881.31 190997.5 7717.17 38!!.97 3230!2.92 3230!2.9 883.05 2320.9 3.73 95.7
99"
11970.1 102878.8 1881.31 19!27.7 73270.2 3915!.0! 323573.23 323573.2 87237.3 23335. 3.3 121.9
99#
13!21.1 11557!.! 188.7! 198557.7 730!.27 3897.1 32927.31 32927.3 8037.2! 2!839.1 3.08 132.99
99!
13923.8 122287 19!9.8 203220.1 77383.37 390!.5 33599.9 33599.9 79701.2 25898.3 2.71 1!2.0
999
1!2!5 12!8.9 19758.0 207018.7 78!1!.82 39075.1 3!!2.3 3!!2. 79352.19 2!91!.! 3.2 155.51
%$$$
1075 1!5337.5 20737.5 211750 83037.5 !0!25 355950 355950 78995.2 2795!.8 3.55 152.2
%$$
1595!.3 1!983.3 1090.95 21!88. 81585.!9 !219.28 3578!.29 3578!.3 925.38 2!127.9 3.5 15.15
%$$%
10958.9 137!1!.! 235!!.52 21352.7 79!52.05 !3150.8 32!99.99 32500 88781.8 273718.1 2.! 181.98
%$$&
159!!!.! 135350.2 2!09!.2 222!27.5 7002.!2 !387.81 3!00.97 3!01 89711.33 2789. 2.78 181.98
%$$'
173!01.! 1!5889.! 27512.02 227!2.8 78581.73 !!507.21 3773!3.75 3773!3.8 87997. 2893!.2 2.38 181.98
%$$5
1829!.9 158102.3 2!8!!.5 232803.5 8150.71 !5!23.0! 38!31.9! 38!31.9 87997. 293!.3 1.9 181.98
Datele de mai sus sunt intregistrate din /236 pana in 0116 pentru (lvetia.
Cunt e+primate in miliarde la preturile anului /226