Referat Moneda

Cooperarea
Romaniei
cu
F.M.I
Nita Valentina
Specializarea: Finante Banci
Fac: Stiinte Economice
Anul II
Cuprins
1. Introducere
1.1 Rezumat studiu
1.2 Scopul si obiectivele studiului
2. Prezentare generala a Fondului Monetar International
2.1 Caracteristici generale F.M.I
2.2 Functiile F.M.I
2.3 Resursele F.M.I
2.4 repturile si obligatiile tarilor care adera la F.M.I
3. Relatia Romaniei cu F.M.I
3.1 Istoricul aran!amentelelor inc"eiate
3.2 repturile si obligatiile Romaniei ca tara membra a F.M.I
4. #sistenta $inanciara
%. Concluzii
&. 'ibliogra$ie
Rezumat studiu
Studiul cuprinde in$ormatii re$eritoare la semni$icatia FMI. In
cateva cuvinte pot preciza ca Fondul Monetar International este o
institutie $inanciara internationala care are ca scop principal promovarea
cooper(rii monetare internaionale) garantarea stabilit(ii $inanciare)
$acilitarea comerului internaional) contribuirea la un nivel *nalt de
ocupare a $orei de munc() la stabilitate economic( i combaterea
s(r(ciei.
Resursele $ondului sunt asigurate din contribuia statelor
membre) prin plata unor cote *n $uncie de puterea economic( a $iec(rei
(ri. Fiecare stat ac"ita cota sa la Fond *n proporie de 2%+ *ntr,una
dintre valutele acceptate pe plan internaional -dolarul american) euro)
.enul !aponez sau lira sterlin(/ sau *n S0) iar restul de 1%+ *n moneda
naional(. Puterea de vot a $iec(rei (ri este proporional( cu cota
subscris(.
In ceea ce priveste cooperarea Romaniei) aceasta este membra a
Fondului Monetar Interna2ional -FMI/ din anul 1312) av4nd *n prezent o
cot( de participare de 1 535)2 milioane S0 -5)43+ din cota total(/.
Rom4nia de2ine 11 533 voturi.
Rom4nia a inc"eiat) din 1312) de c4nd a devenit membra a
Fondului Monetar International) 15 acorduri stand,b. cu FMI) dintre
care trei au $ost semnate inainte de 1363) iar sapte dupa aceasta data.
Cele 15 acorduri au $ost semnate in anii 131%) 1311) 1361) 1331) 1332)
1334) 1331) 1333) 2551) 2554 si 2553.
Scopul si obiectivele studiului
Scopul care a stat la baza elaborarii studiului prezent este de a
urmari si a ilustra importanta si impactul pe care l,a avut acordul cu
Fondul Monetar International asupra economiei romanesti.
e asemenea un obiectiv al studiului este de a prezenta intr,o ordine
cronologica cele 15 acorduri realizate pana acum intre Romania si
Fondul Monetar International ) sumele aprobate dar si sumele trase
utilizate pentru programele economice ale guvernului.
Pe baza unui obiectiv important am realizat studiul tinand seama de
obligatiile si drepturile care intervin in parteneriatul dintre F.M.I si tarile
aderante.
Prezentare generala a Fondului Monetar
International
Fondul Monetar International este o institutie $inanciara internationala care
a $ost creata in urma Con$erintei 7atiunilor 8nite de la 'retton,9oods -S8#/.
Statutul acestei institutii) al carei sediu se a$la la 9as"ington) a $ost adoptat
la 22 iulie 1344) in urma Con$erintei Monetare si Financiare Internationale de la
'retton,9oods) la care au participat 4% de state) si a intrat in vigoare la 21
decembrie 134%. #cest statut prevede ca Fondul Monetar International este o
institutie cooperativa cu deplina personalitate !uridica) alcatuita dintr,un sistem de
organe de conducere) avand un buget propriu si un mecanism procedural de decizie
si de interpretare a propriului statut.
Rolul Fondului Monetar International este de:
de a promova cooperarea monetara international si stabilitatea
valutara
$acilitarea e;pansiunii si a cresterii ec"ilibrate a comertului
international si contribuirea ) prin acestea) la promovarea si
mentinerea unor nivele inalte de ocupare si de venituri reale si la
dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor ca obiective
primordial ale politicii economice.
Promovarea stabilitatii ratei de sc"imb ) a unor mecanisme
disciplinate de sc"imb prin evitarea deprecierii sc"imbului prin
competitie.
inc"eierea unor acorduri valutare care sa asigure stimularea cresterii
economice si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a $ortei de
munca
de a acorda asistenta $inanciara temporara tarilor membre) in conditii
adecvate) in vederea a!ustarii balantelor de plati ale acestora.
In$iintarea unei ast$el de institutii a $ost necesara in vederea solutionarii
problemelor economice -legate in principal de deteriorarea sc"imburilor
comerciale/ si monetare internationale -instabilitatea cursurilor de sc"imb/) grav
a$ectate de cel de,al doilea razboi mondial. 8lterior) necesitatea e;istentei si
$unctionarii acestei institutii a $ost cauzata de aparitia si e;tinderea crizelor
$inanciare la nivel international) care impun instaurarea unei ordini internationale
in domeniul $inanciar si monetar menite sa reglementeze si sa limiteze $luctuatiile
cursurilor de sc"imb) paritatea monedelor si marimea de$icitului balantei de plati
e;terne) precum si liberalizarea pietelor $inanciare si a contului de capital.
Fondul Monetar International este interesat nu numai de problemele
economice si $inanciare ale $iecarei tari membre) ci de $unctionarea Sistemului
Monetar International in ansamblul sau.
Statutul Fondului Monetar International imparte membrii in doua categorii)
si anume:
membri de origine -tarile care au participat la Con$erinta de la
'retton,9oods din iulie 1344/
alti membri -tarile care au aderat la FMI dupa data de 31 decembrie
134%/. 7u sunt membri FMI pana in prezent urmatoarele
tari: #ndorra) 7auru) Malta) Sa"ara de <est)Cuba) Coreea de
7ord) =iec"tenstein) <atican) >osovo si 0ai?an.
#ctivitatea FMI a inceput la 1 martie 1341) iar numarul tarilor membre a
crescut de la 15) in anul 134&) la 16% in anul 2556. #ceasta evolutie ilustreaza o
crestere importanta a numarului de membri precum si a interesului pentru aceasta
institutie) mai ales dupa anul 1335) cand multe tari $oste comuniste au inceput o
serie de re$orme structurale importante in vederea orientarii economiilor lor spre
economia de piata si au solicitat sa devina tari membre ale FMI pentru a bene$icia
de spri!inul acestui organism $inanciar.
Functiile Fondului Monetar International
#@a cum rezult( indirect din prezentarea istoricului institu2iei @i a structurii ei
$unc2iile Fondului Monetar Interna2ional constau *n:
coordonarea sistemului monetar interna2ionalA
supraveg"erea politicilor monetare) $inanciare @i economice ale statelor
membre a constituit scopul initial al Fondului) care se mani$esta si in prezent
prin supraveg"erea politicilor promovate de tarile membre) politici care
trebuie sa $ie in concordanta cu obligatiile acestora) prevazute in Statut.
#ceste tari sunt obligate sa colaboreze cu Fondul si cu ceilalti membri pe
probleme de natura $inanciar,valutara si de politica macroeconomicaA
$urnizarea de credite pe termen scurt @i mediu) din resursele proprii) pentru
asistarea unor dezec"ilibre ale balan2ei de pl(2i) *n 2(rile membreA #ceasta
asistenta consta in acordarea unei tari a dreptului de a cumpara cu moneda
nationala o moneda a altei tari membre) cu obligatia acesteia de a,si
rascumpara moneda nationala la un anumit interval de timp. =a acordarea
unui credit de acest tip de catre FMI unei tari membre sunt solicitate de la
aceasta garantii speciale) care constau in obligatia guvernului tarii
bene$iciare a imprumutului de a asigura realizarea anumitor indicatori de
stabilitate macroeconomica) de$initi in cadrul strategiei proprii de relansare a
economiei sau
stabiliti in cooperare cu reprezentantii Fondului. #cesti indicatori
macroeconomici vizeaza politica monetara) cea bugetara) cea $iscala si
politicile structurale macroeconomice
intermedierea ob2inerii unor credite pe termen scurt @i mediu) din $onduri
private sau na2ionale) pentru $inan2area dezec"ilibrelor balan2ei de pl(2i *n
2(rile membreA
monitorizarea @i acordarea de credite *n situa2iile *n care problemele
$inanciare ale unei 2(ri risc( s( se trans$orme *ntr,un pericol pentru
stabilitatea sistemului $inanciar globalA
o$erirea asisten2ei te"nice c(tre alte organiza2ii interna2ionale @i c(tre statele
membre.
Resursele Fondului Monetar International
FMI $olose@te) pentru eviden2a opera2iunilor @i resurselor sale) o unitate de
cont proprie) denumit( rept Special de 0ragere -S0/. #ceast( Bmoned( proprieC
scriptic( a FMI a *nceput s( $ie emis( *n 1315) $iind ini2ial ec"ivalentul unui dolar
american. Dn timp) valoarea S0 a a!uns s( se calculeze *n $unc2ie de un co@ valutar
alc(tuit din monedele celor cinci state membre cele mai puternice. Statele membre
trebuie s( *@i raporteze cotele lor p(r2i la un nivel constant al S0) atribuit lor) pe
baza unei rate de sc"imb a monedei na2ionale determinat( de FMI.
Resursele FMI sunt constituite din cotele,parti depuse de statele membre)
care detin ponderea cea mai ridicata in totalul acestora si sunt susceptibile la
modi$icari periodice) precum si din imprumuturile contractate de FMI.
Cotele,parti depuse de statele membre reprezinta participarea $inanciara a
$iecarei tari) iar marimea acestora in$luenteaza puterea de vot a $iecarei tari)
accesul la $acilitatile de credit o$erite de FMI si marimea alocarilor de repturi
Speciale de 0ragere -S0/ pentru $iecare tara membra.
Marimea cotei de participare la resursele Fondului a $ost stabilita initial) in dolari
americani) in $unctie de dimensiunea economica a tarii respective in cadrul
economiei mondiale) luandu,se in considerare o serie de indicatori economici
importanti) si anume:
, 2+ din venitul national brutA
, %+ din rezervele de aur si de dolari S8#A
, 15+ din media importuluiA
, 15+ din variatia ma;ima a e;portuluiA
, suma elementelor de mai sus) ma!orata cu ponderea e;portului mediu in venitul
national.
Varsamintele in moneda nationala a unei tari sunt reflectate in
conturile deschise pe seama Fondului la banca centrala a tarii membre.
e marimea cotelor,parti depinde puterea de vot a membrilor FMI) deoarece
numarul de voturi atribuit unui stat este proportional cu capitalul subscris de acesta
la Fond. 0otusi) indi$erent de marimea cotei,parti subscrise) o tara membra dispune
de 2%5 de voturi) la care se adauga cate un vot suplimentar pentru $iecare parte din
cota sa ec"ivalenta cu 155.555 S0.
In urma reuniunii anuale a membrilor FMI din luna septembrie 1331 s,a luat
decizia ma!orarii cu 4%+ a cotelor tarilor membre si a unei noi alocari de S0.
#ceasta ma!orare a reprezentat un $actor esential de crestere a capacitatii tarilor
membre de a bene$icia de resurse $inanciare mai insemnate de la FMI.
Drepturile si obligatiile tarilor care adera la F.M.I:
Tarile membre FMI au urmatoarele drepturi:
, sa e$ectueze tranzactii si operatii cu Fondul Monetar International
-tranzactiile se re$era la sc"imburi de active monetare) iar operatiile re$lecta
utilizarile sau incasarile de active monetare/A
, sa cumpere sume in valute liber utilizabile sau in S0 in sc"imbul unor
sume in moneda nationala in vederea ec"ilibrarii balantei de platiA
, sa participe la adoptarea deciziilor in cadrul FMIA
, sa primeasca alocari de S0A
, sa adere la 'anca Internationala pentru Reconstructie si ezvoltare -'IR/.
O tara membra a FMI are urmatoarele obligatii cu titlu general:
, sa $urnizeze date economice si $inanciare necesare derularii operatiunilor cu
FondulA
, sa elimine restrictiile in domeniul platilor si trans$erurilor pentru tranzactiile
internationale curenteA
, sa elimine practicile monetare discriminatoriiA
, sa asigure) la cerere) convertibilitatea sumelor in moneda proprie detinute de
celelalte state.
Drepturile si obligatiile Romaniei ca tara
membra a F.M.I
In urma aderarii la FMI, Romania a obtinut urmatoarele drepturi:
dreptul de a obtine credite in regim normal sau ca $acilitati. Incepand cu anul
1335) Romania a bene$iciat de $acilitati sub $orma tragerilor curente)
acordurilor stand,b.) $inantarilor compensatorii si a $acilitatilor de
trans$ormare sistematicaA
dreptul de a obtine credite in monedele altor tari membre sau in S0 din
resursele generale ale Fondului) in sc"imbul unei sume in moneda nationala)
in conditii mult mai avanta!oase decat cele ale pietei) $iind obligata sa
respecte in sc"imb o serie de conditii impuse de FMI tuturor tarilor membre
a$late in postura de debitor $ata de FondA
dreptul de alocari de S0 in cazul unor noi emisiuni de S0. atorita
$aptului ca FMI a intrerupt emisiunile de S0 incepand din 1312) Romania
nu a putut bene$icia de ast$el de alocari decat incepand cu anul 1313A
dreptul de participare la luarea deciziilor in cadrul FMI. Romania detine un
numar de voturi corespunzator cotei sale de participare) iar acest drept de vot
se e;ercita prin intermediul unui grup $ormat din 12 tari -#rmenia) 'osnia si
Eertegovina) 'ulgaria) Croatia) Cipru) Feorgia) Israel) Macedonia) Moldova)
Glanda si 8craina/) grup condus de reprezentantul Glandei) care reprezinta
si interesele tarii noastre in Consiliul H;ecutiv al FMIA
dreptul de aderare la 'IR si la $ilialele saleA
In urma aderarii la FMI, tara noastra si-a asumat si o serie de obligatii, si
anume:
subscrierea si varsarea cotei,parti de capitalA
convenirea cu FMI a unui curs reprezentativ al leului $ata de dolarul
americanA
sa nu aplice restrictii asupra e$ectuarii platilor curente in relatiile economice
internationaleA
sa se consulte cu FMI si sa colaboreze cu celelalte tari membreA
sa $urnizeze in$ormatii cu caracter economic si $inanciar privitoare la
detinerile o$iciale de aur si de mi!loace de plata internationale) evolutia
importurilor si a e;porturilor) balanta de plati) investitiile straine) cursul de
sc"imb si altele.
Relatia Romaniei cu F.M.I
Rom4nia este membr( a Fondului Monetar Interna2ional -FMI/ din anul
1312) av4nd *n prezent o cot( de participare de 1 535)2 milioane S0 -5)43+ din
cota total(/. Rom4nia de2ine 11 533 voturi) ec"ivalentul a 5)44+ din total. Potrivit
prevederilor G8F 123I21 decembrie 2511 @i a Rezolu2iei Consiliului
Fuvernatorilor FMI nr. &&,2I1% decembrie 2515 cota de participare a Rom4niei la
FMI va $i de 1 611)4 milioane S0. #ceast( nou( cot( va intra *n vigoare dup(
*ndeplinirea condi2iilor prev(zute *n paragra$ul % din Rezolu2ia nr. &&,2. Dn cadrul
FMI) Rom4nia $ace parte din grupa de 2(ri -constituen2(/ care include: #rmenia)
'ulgaria) 'osnia Eer2egovina) Cipru) Croa2ia) Feorgia) Israel) Macedonia)
Moldova) Muntenegru) Glanda) 8craina) iar de la 1 noiembrie 2512 @i 'elgia @i
=u;emburg.
Pozi2ia de guvernator al Rom4niei la FMI este de2inut( de guvernatorul '7R) iar
cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finan2elor Publice
cu responsabilit(2i *n domeniu.
Rom4nia a acceptat obliga2iile prev(zute *n #rticolul <III al Statutului FMI
la 2% martie 1336. Prin aceasta) Rom4nia se anga!eaz( s( nu recurg( la
introducerea de restric2ii cu privire la e$ectuarea pl(2ilor @i trans$erurilor pentru
tranzac2ii interna2ionale curente @i s( nu participe la aran!amente valutare
discriminatorii sau practici valutare multiple) $(r( aprobareaIconsultarea FMI.
-Comunicat FMI: JRomania #ccepts #rticle <III GbligationsJ/.
Istoricul aranjamentelelor incheiate
Pana in anul 1363) Romania a inc"eiat cu FMI trei acorduri stand,b.) primul
$iind semnat dupa trei ani de la momentul aderarii Romaniei la aceasta institutie.
Acordurile stand-by sunt acorduri incheiate cu FMI prin care tarile membre au
dreptul de a cumpara o suma intr-o anumita valuta de la FMI, in cursul unei
perioade date, cu conditia respectarii de catre acestea a unor criterii si conditii
stabilite prin programul elaborat si aprobat de Consiliul Executiv al FMI.
Primul acord stand-b al Romaniei cu FMI a $ost aprobat pe ! octombrie "#$%
si a $ost $inalizat cu succes pe 2 octombrie 131&) des$asurandu,se pe o perioada de
12 luni) in care Romania a primit 3% de milioane S0.
&l doilea acord a $ost aprobat pe # septembrie "#$$ si a $ost inc"eiat pe 6
septembrie 1316) Romania primind &4)1 milioane S0.
'el de-al treilea acord) in valoare de 1.152)% milioane S0 a $ost inc"eiat pe "%
iunie "#(") insa a $ost reziliat dupa 35 de luni de la semnarea lui) pe 14 ianuarie
1364) dupa ce Romania a reusit sa traga de la FMI suma de 611)% milioane S0.
e retinut ca pana la s$arsitul anilor K35) Romania nu avea datorii e;terne nici $ata
de celelalte state si nici $ata de FMI) imprumuturile primite $iind ac"itate esalonat)
in mai multe transe.
upa anul 1335) relatiile Romaniei cu Fondul Monetar International au
cunoscut o imbunatatire permanenta) ca urmare a e$orturilor depuse de autoritatile
romane in acest sens. Incepand cu anul 1331 a $ost desc"isa o reprezentanta
permanenta a FMI la 'ucuresti) care des$asoara o gama larga de activitati in scopul
asigurarii implementarii de catre autoritatile romane a recomandarilor de politica
economica ale Fondului) de a mentine legaturi stranse intre organele de conducere
ale FMI si autoritatile din Romania) precum si la asigurarea transparentei
politicilor FMI in Romania. Inc"eierea acordurilor cu FMI dupa anul 1335 a $ost o
necesitate pentru Romania) care se con$runta la acea vreme cu un de$icit e;tern de
amploare-circa 1)% miliarde de dolari/) aceste acorduri $iind necesare in vederea
solutionarii problemelor balantei de plati si procurarii de capitaluri de pe pietele
internationale. upa 1335) Romania a inc"eiat 1 acorduri cu FMI) primind de cele
mai multe ori doar prima transa.
i$erentele semni$icative dintre cuantumul creditului aprobat si suma trasa
e$ectiv s,au datorat atat conditiilor severe impuse de Fond la acordarea unei noi
transe din acord) cat si nerespectarii de catre Romania a programului de re$orma.
Primul aranjament stand-by a $ost inc"eiat cu Fondul pe o durata de 12 luni
si a $ost aprobat la "" aprilie "##" pentru un volum total de 365)% milioane S0)
care a inclus si trageri in cadrul $acilitatii de $inantare compensatorie -imprumuturi
acordate tarilor care $ac dovada unui necesar $inanciar care sa compenseze o
scadere temporara a incasarilor din e;porturi sau o crestere temporara a volumului
importurilor/ pentru componenta import de titei. Hl a avut drept scop accelerarea
re$ormei economice) proces demarat in 1335) si a $ost orientat in special pe
re$orma sistemului $inanciar,bancar si conturarea unui cadru legislativ si
institutional speci$ic economiei de piata. Memorandum,ul inc"eiat cu guvernul
roman viza o stabilizare graduala a economiei prin: liberalizarea treptata a
preturilor) eliminarea dobanzilor real,negative) stimularea procesului de
economisire si a investitiilor) reducerea in$latiei) instituirea unor impozite si ta;e
corelate cu veniturile incasate) devalorizarea cursului de sc"imb si introducerea
unei rate de sc"imb $lotante etc. H$ectele pozitive urmarite nu au $ost la nivelul
asteptarilor: consumul de materii prime si energie a $ost incura!at in continuare
prin mentinerea unor preturi scazute) nerealiste) ritmul economisirii si al
investitiilor interne a scazut) volumul productiei interne si,a continuat declinul) iar
rata de sc"imb o$iciala a leului $ata de dolarul american a $ost supraevaluata) o
situatie mai buna inregistrand,o doar volumul investitiilor straine directe) care a
cunoscut o oarecare crestere.
Al doilea acord a $ost un aran!ament stand,b. pe 15 luni) aprobat pe data de
)# mai "##) pentru o suma de 314 milioane S0) care a inclus inca o $acilitate de
$inantare compensatorie pentru importul de titei. #l doilea aran!ament a avut ca
obiective macroeconomice inc"eierea miscarii corective a preturilor si liberalizarea
cursului de sc"imb al leului) diminuarea in$latiei) mentinerea de$icitului bugetar la
un nivel ce poate $i $inantat $ara consecinte in$lationiste) stoparea declinului
economic si redresarea pozitiei e;terne a tarii prin ameliorarea situatiei balantei de
plati e;terne si cresterea rezervelor valutare. =a $el ca si in cazul primului
aran!ament) si in cadrul celui de,al doilea au $ost respectate obiectivele cantitative
doar in primele 3 trimestre de aplicare. 7eindeplinirea obiectivelor ambelor
aran!amente s,a datorat unui comple; de $actori ne$avorabili) atat interni cat si
e;terni) printre cei mai importanti putand $i mentionati intarzierea procesului de
privatizare si restructurare a economiei) ine;istenta unei legislatii cu privire la
proprietatea individuala) liberalizarea preturilor si a comertului $ara in$iintarea
unor institutii care sa reglementeze relatiile de concurenta) liberalizarea salariilor
$ara asigurarea corelarii lor cu productivitatea muncii) ratele inalte ale dobanzilor)
care au descura!at investitiile) supraevaluarea cursului de sc"imb al monedei
nationale) indisciplina $inanciara etc.
Al treilea aranjament stand-by cu FMI a $ost semnat pe data de "" mai "##*
pentru o suma de 351)% milioane S0) care a inclus si o $acilitate de trans$ormare
sistematica -aceste $acilitati sunt acordate tarilor a$late in tranzitie) care se
con$runta cu di$icultati in ec"ilibrarea balantei de plati/.Masurile de re$orma)
partial atinse) au vizat stabilirea unei rate a dobanzii real,pozitive) devalorizarea
substantiala a cursului valutar o$icial) controlul si reducerea in$latiei) stabilirea
unor obiective cantitative clare in domeniul privatizarii si de restructurare a
sistemului $inanciar,bancar -inclusiv de in$iintare a bursei de valori/) eliminarea
subventiilor acordate de stat producatorilor ine$icienti s.a.
Al patrulea acord stand-by cu FMI a $ost aprobat pe data de )) aprilie "##$
pe o perioada de 13 luni si pentru o suma de 351)% milioane S0) care urma sa $ie
trasa in % transe trimestriale. Programul economic aprobat viza atingerea unor
obiective importante: liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor)
mentinerea de$icitului bugetar la un nivel rezonabil -4)%+/) cresterea rezervelor
'7R) sistarea creditelor discretionare) reducerea ratei in$latiei etc. 7eindeplinirea
obiectivelor asumate de guvernul roman a condus la atingerea unor per$ormante
slabe atat la nivel micro cat si macroeconomic.
Al cincilea acord stand-by cu FMI a $ost aprobat pe data de % august "###
pentru o suma de 455 milioane S0) pentru a spri!ini programul de re$orma si
stabilizare economica al guvernului Romaniei -care a vizat diminuarea de$icitului
de cont curent) scaderea in continuare a in$latiei) cresterea rezervelor valutare ale
'7R)
consolidarea $iscala si restrictionarea cresterii salariilor) reducerea puternica a
pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in
procesul de atragere a capitalurilor straine/.
Al saselea acord stand-by cu FMI a $ost aprobat pe data de !" octombrie
2551 pentru o suma de 355 milioane S0. Programul a vizat sustinerea procesului
de dezin$latie si mentinerea de$icitului de cont curent) concomitent cu accelerarea
re$ormelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica.
Al saptelea acord stand-by inc"eiat cu FMI a $ost aprobat pe data de $ iulie
)++* pentru o suma de 2%5 milioane S0. #cesta a $ost un acord stand,b. de
supraveg"ere preventiva) care a cuprins anga!amentele luate de Romania in
privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2554,255& si a prevazut
accesul la $ondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice
neprevazute. In anul 255%) ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana
cu privire la evaluarea per$ormantelor si a cailor de actiune macroeconomica)
acordul a $ost suspendat.
Al optulea aranjament stand by a $ost inc"iat la 4 mai 2553) Consiliul
irectorilor H;ecutivi al FMI a aprobat solicitarea Rom4niei privind *nc"eierea
unui aran!ament stand,b. pentru o perioad( de doi ani) *n valoare de 11)4 miliarde
S0 -apro;imativ 12)3 miliarde euro sau 11)1 miliarde dolari S8#/ @i eliberarea
primei tran@e *n valoare de 4)31 miliarde S0 -apro;imativ 4)3 miliarde euro sau
&)& miliarde dolari S8#/. in acest aran!ament s,au tras 1 din cele 6 tran@e
prev(zute) *nsum4nd 15)%1 miliarde S0
1
-apro;imativ 11)3 miliarde euro/. Dn
ceea ce prive@te cea de,a 6,a tran@() aceasta a $ost considerat() la solicitarea
autorit(2ilor rom4ne) ca $iind de tip preventiv @i) *n conte;tul evolu2iilor
macroeconomice $avorabile) nu a $ost tras(. =a 26 septembrie 2512) Consiliul
irectorilor H;ecutivi al FMI a analizat rezultatele celei de,a @asea evalu(ri privind
*ndeplinirea criteriilor de per$orman2( asumate de Rom4nia *n cadrul ultimului
aran!ament) pun4nd la dispozi2ia 2(rii noastre a @aptea tran@() *n valoare de 435
milioane S0. #utorit(2ile rom4ne au in$ormat FMI c( nu inten2ioneaz( s(
e$ectueze nici aceast( tragere.
Dn calitate de stat membru) Rom4nia $urnizeaz( FMI in$orma2ii @i realizeaz(
consult(ri anuale cu aceast( institu2ie) *n con$ormitate cu prevederile#rticolului
I< al Statutului FMI.
Dn cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor
interna2ionale *n domeniile relevante pentru activitatea FMI) Rom4nia a participat
la:
Programul '(ncii Mondiale @i FMI de evaluare a sectorului $inanciar
-Financial Sector #ssessment Program , FS#P/. Dn acest conte;t) e;per2ii 'M
@i FMI au realizat raportul Financial Sector Stabilit. #ssessment , FSS#)
raport ce identi$ic( principalele vulnerabilit(2i ale sectorului $inanciar
rom4nesc @i o$er( un set de recomand(ri pentru corectarea acestora.
RGSC , ata Module -raportul privind respectarea standardelor @i
codurilor/) prin care e;per2ii FMI realizeaz( o evaluare a practicilor rom4ne@ti
privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de iseminare a
atelor , SS -Rom4nia a aderat la acest sistem *n mai 255%/.
Dn calitate de 2ar( membr() Rom4nia a bene$iciat de,a lungul timpului de asisten2(
te"nic( *n c4teva domenii) incluz4nd politica monetar( @i organizarea b(ncii
centrale) supraveg"erea @i reglementarea bancar( @i statistica.
Comunicatele reprezentan2ei FMI *n Rom4nia) acordurile Stand,b.) rapoartele)
precum @i alte in$orma2ii sunt disponibile pe ?ebsite,ul FMI .
Studiu de caz
Asistenta financiara
Dncep4nd cu 1312) Rom4nia a $olosit resursele FMI *n 12 ocazii -detaliate mai !os/
ca suport $inanciar pentru programele economice ale guvernului.
Fig 1.
Tipul &cordului ,ata
&probarii
,ata
-.pirarii
sau
Re/ilierii
0uma
&probata
1milioane
0,R2
0uma Trasa
1milioane
0,R2
0tand-b 15I53I1% 15I52I1& 3%.5 3%.5
0tand-b 53I53I11 53I56I16 &4.1 &4.1
0tand-b 5&I1%I61 51I14I64 1)152.% 611.%
0tand-b 54I11I31 54I15I32 365.% 316.1
0tand-b 5%I23I32 53I26I33 314.5 2&1.1
0tand-b 5%I11I34 54I22I31 325.% 34.3
0tand-b 54I22I31 5%I21I36 351.% 125.&
0tand-b 56I5%I33 52I26I51 455.5 133.1%
0tand-b 15I31I51 15I1%I53 355.5 355.5
0tand-b
pre3enti3
51I51I54 51I51I5& 2%5.5 5L
0tand-b 5%I54I53 53I1%I11 11443.5 15%&3
0tand-b
pre3enti3
31I53I2511 31I54I2513 3535 5
-ne$inalizat/L
4 Suma trasa este zero deoarece acesta este un #cord Stand,b. preventiv -precautionar./.
Reprezentare gra$ica a $ig. 1 -pagina1&/
Acordul Stand-By de tip preventive incheiat la
data de 23 Octombrie 2012 (a sasea evaluare)
Acces: 3.535)& milioane S0) 355 de procente din cot(.
Durata: 24 luni.
tapizare: &5 de milioane S0 au $ost disponibilizate dup(
aprobarea acordului pe 2% martie 2511) cu intrarea *n vigoare pe 31 martie 2511.
8rm(toarele patru tran@e) *n valoare total( de 2)1% miliarde S0 au $ost
disponibilizate *n perioada iunie 2511 , iunie 2512) dup( $inalizarea evalu(rilor 1,
%. G alt( tran@() *n valoare de 435 de milioane S0 va $i disponibilizat( dup(
$inalizarea acestei evalu(ri. #lte trei tran@e ulterioare) totaliz4nd 4%5)& milioane
S0 vor $i disponibilizate condi2ionat de $inalizarea evalu(rilor @apte,opt.
Condiionalitate
o Criterii Cantitative de Per$orman2(
un pla$on pentru varia2ia activelor e;terne nete
un pla$on al arieratelor interne ale bugetului de stat @i sistemului de
asigur(ri sociale
un pla$on pentru soldul cas" al bugetului general consolidat
un pla$on al garan2iilor bugetului general consolidat
ne,acumularea de arierate la datoria e;tern(.
o Minte Cantitative Indicative
un pla$on al c"eltuielilor curente primare ale bugetului general consolidat
un pla$on al arieratelor interne ale autorit(2ilor locale
o limit( a soldului opera2ional @i arieratelor pentru cele mai importante
*ntreprinderi de Stat cu pierderi
un pla$on de e;ecu2ie a programului P7I
G mar!( de consultare *n !urul in$la2iei pre2urilor de consum *n decurs de 12
luni.
o #c2iuni Prealabile
#probarea ordonan2ei de guvern prin care s( se permit( -i/ utilizarea
resurselor puse la dispozi2ia autorit(2ilor locale) limitat( *n prezent la co$inan2area
investi2iilor) *n scopul pl(2ii arieratelorA @i -ii/ plata direct( de c(tre autorit(2ile
centrale a arieratelor autorit(2ilor locale din cotele de$alcate.
Ma!orarea pre2urilor la gaze cu 15+ pentru consumatorii industriali @i cu
%+ pentru consumatorii casnici.
=ansarea licita2iei pentru o a doua o$ert( public( pentru 1%+ din ac2iunile
0ransgaz.
=ansarea licita2iei pentru privatizarea Gltc"im.
1
o Criterii de Re$erin2( Structurale
Hlaborarea de amendamente compre"ensive la legisla2ia din domeniul
sanitar care s( solu2ioneze de$icien2ele bugetare ce persist( *n acest sector @i
s( asigure servicii sanitare de calitateA pn la !" iunie #"$#
=ansarea licita2iei pentru asigurarea programului so$t?are care s( integreze
sistemul de raportare contabil( cu sistemul de pl(2i al 0rezorerieiA pn la
!" iunie #"$#
ma!orare de %+ a pre2ului la electricitate pentru consumatorii industriali @i
casniciA pn la !" iunie #"$#
Grganizarea de IPG pentru ac2iunile de2inute de stat la Romgaz @i
EidroelectricaA pn la $% octombrie #"$# &reprogramat'
#ctualizarea bazei de date cu proiectele de investi2ii pentru a se identi$ica
proiectele prioritare ale autorit(2ilor locale $inan2ate din $onduri bugetare @i
$onduri 8H @i publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redus( ce vor $i
*ntrerupteA pn la !" septembrie #"$#
Publicarea situa2iilor $inanciare la zi ale tuturor spitalelor publice pe pagina
de ?eb a Ministerului S(n(t(2iiA pn la !" octombrie #"$#
Semnarea contractului cu consultantul !uridic @i de tranzac2ie pentru
privatizarea ma!oritar( a Comple;ului GlteniaA pn la !" noiembrie #"$#
Finalizarea unei de$iniri detaliate @i a structurii ar"itecturii sistemului
integrat de raportare contabil( @i pl(2i de trezorerieA pn la !" decembrie
#"$#
Reumat e!ecutiv
1 5n cadrul a dou6 &corduri de tip 0tand 7 au fost reali/ate progrese
semnificati3e 8n ceea ce pri3e9te stabili/area macroeconomic6, dar redresarea
economic6 continu6 s6 fie fragil6. Se anticipeaz( c( pe termen apropiat cre@terea
se va men2ine redus( aceasta urm4nd a c(p(ta av4nt treptat pe termen mediu)
riscurile pe parte de prognoz( $iind mai ales acelea ca aceasta s( $ie mai redus(
dec4t se anticipeaz(. ate $iind puternicele leg(turi comerciale @i din sectorul
$inanciar) Rom4nia este e;pus( crizei din zona euro. Rezervele $iscale @i e;terne
asigur( un tampon @i sectorul bancar continu( s( se men2in( bine capitalizat. Dn
acela@i timp) situa2ia politic( a devenit mai alarmant() cu cele trei guverne *n anul
2512 @i cu o coabitare deloc $acil( *ntre Pre@edinte @i coali2ia a$lat( la guvernare
care a *ncercat s( *l *nl(ture) @i cu alegerile parlamentare ce urmeaz( a avea loc *n
toamn(. Incertitudinea politic( a contribuit la o depreciere accelerat( a cursului de
sc"imb @i la costuri de $inan2are mai mari @i a erodat *ncrederea.
1
2 Performan:ele generale ale Rom;niei 8n cadrul programului se men:in
bune. #u $ost *ndeplinite toate criteriile de per$orman2( stabilite pentru a @asea
evaluare cu e;cep2ia criteriului re$eritor la reducerea arieratelor la nivelul 'S) acest
criteriu $iind ratat cu o mar!( redus(. 0oate 2intele indicative) cu e;cep2ia limitei
superioare la stocul de arierate ale bugetelor locale) au $ost *ndeplinite. Sunt
*ntreprinse m(suri corective de reducere a stocului de arierate @i de prevenire a
apari2iei de noi arierate. #u $ost realizate criteriile de per$orman2( structurale
privind ma!orarea pre2urilor la electricitate) integrarea sistemului de raportare
contabil( cu sistemul de pl(2i al 0rezoreriei @i elaborarea amendamentelor
cuprinz(toare la legisla2ia din domeniul sanitar. 0otu@i) progresele *n ceea ce
prive@te re$ormele structurale) mai ales *n ceea ce prive@te privatizarea
*ntreprinderilor de stat) continu( s( $ie lente. Ca ac2iuni prealabile pentru
$inalizarea acestei evalu(ri) guvernul s,a anga!at s( lanseze o$erte publice pentru
ac2iunile de2inute *n cadrul a dou( *ntreprinderi de stat pentru care preg(tirile sunt
mai avansate.
3
4 Pentru a se asigura stabilitatea macroeconomic6 9i impulsionarea
cre9terii se impun o abordare prudent6 8n materie de politic6 fiscal6 9i
monetar6 9i implementarea decisi36 a agendei de reforme structurale.
% N Pentru a se *ndeplini 2intele prev(zute *n program @i a se realiza
sustenabilitatea $iscal( va $i nevoie de o puternic( disciplin( $iscal() mai ales
*naintea alegerilor parlamentare ce urmeaz(.
& N Pozi2ia de politic( monetar( ar trebui s( $ie orientat( c(tre *n(sprirea
acesteia) av4nd *n vedere riscurile de in$la2ie @i poten2ialele ie@iri de capital @i
presiuni valutare.
1 N Dn sectorul $inanciar) unde vulnerabilit(2ile de contagiune din partea
b(ncilor mam( din zona euro c(tre $ilialele lor rom4ne@ti sunt mari) sunt necesare
m(suri prin care s( se asigure un nivel su$icient de capital @i de rezerve de
lic"iditate) s( se atenueze cre@terea *mprumuturilor neper$ormante @i s( se
$inalizeze planurile privind situa2iile neprev(zute.
1 N #vansarea pe calea re$ormelor structurale) mai ales *n sectoarele energie
@i transporturi @i *n cel al *ntreprinderilor publice) ar asigura impulsul at4t de
necesar pentru investi2ii @i cre@tere. Dmbun(t(2irea absorb2iei $ondurilor 8H
constituie o prioritate pentru deblocarea unor resurse semni$icative ce ar contribui
la convergen2a real( pe viitor cu celelalte 2(ri europene.
"rincipalele criterii de conver#enta
I!F"A#IA
Se proiecteaz( c( inflaia principal( va cre@te pe timpul verii pe m(sur( ce
se vor disipa e$ectele $avorabile ale pre2urilor la alimente. 0otodat() in$la2ia este
*mpins( *n sus @i datorit( propag(rii recentei deprecierii a leului) cre@terii pre2urilor
interna2ionale la alimente @i ma!or(rilor anticipate a pre2urilor administrate. 0otu@i)
in$la2ia principal( se anticipeaz( c( se va men2ine *n intervalul 2intit de banca
central() a!ung4nd la 3)& procente an,la,an @i) dat( $iind di$eren2a considerabil(
dintre PI',ul real @i cel poten2ial -output gap/) reduc4ndu,se p4n( la 3)2+ p4n( la
$inele anului 2513.
De$icitul %ugetului &eneral Consolidat
1
Rom;nia a reali/at a<ust6ri fiscale semnificati3e din anul )++#. e$icitul
'ugetului Feneral Consolidat -*n termeni HS#/ a $ost adus de la 3+ din PI' *n
anul 2553 la %)2+ din PI' *n anul 2511 @i se vizeaz( un nivel de 3+ din PI' *n
anul 2512) dup( cum prevede Procedura de e$icit H;cesiv a 8H. #cest lucru a
$ost realizat *n cea mai mare parte prin limitarea c"eltuielilor) mai ales a
c"eltuielilor cu salariile din sectorul public @i cu pensiile. #!ustarea prociclic( a
$ost necesar( pentru a stopa cre@terea rapid( a ratei datoriei publice *n perioada
2553O15 -la peste 35+ din PI'/ @i a rec4@tiga *ncrederea pie2ei .
Curs de schimb
P6strarea unei Infla:ii Reduse cu un 'urs de 0chimb Fle.ibil
'iclul de rela.are monetar6 s-a 8ncheiat pe m6sur6 ce presiunile asupra
cursului de schimb s-au intensificat. i$eren2a negativ( dintre PI',ul poten2ial @i
cel real -output gap/ @i in$la2ia *n sc(dere au permis '7R s( reduc( rata sa de
politic( monetar( *n patru pa@i cu 155 de puncte de baz( cumulate) a!ung4nd la
%)2%+ *n perioada de @ase luni p4n( *n luna aprilie. 'anca central( @i,a intensi$icat
@i opera2iunile repo) par2ial pentru a compensa interven2ia de pe pia2a valutar(.
0otu@i) cu ie@irile de capital din ce *n ce mai mari @i cu sporirea incertitudinilor
interne @i e;terne) banca central( a reu@it s( men2in( constant( rata de politic( din
luna mai. e cur4nd) in!ec2iile de capital prin opera2iuni de repo s,au redus. Dn
consecin2() rata interbancar( a crescut p4n( aproape de rata de politic(. Cu toate
acestea) deprecierea leului *n $a2a monedei euro de la *nceputul anului a avut un
e$ect de rela;are asupra condi2iilor monetare
,inamica infla:iei 9i riscurile de depreciere continu6 a cursului de
schimb impun o po/i:ie prudent6 de politic6 monetar6, sus:inut6 de un mi.
consec3ent de politic6 macroeconomic6. Se anticipeaz( o cre@tere a in$la2iei c(tre
s$4r@itul anului p4n( la limita superioar( a intervalului 2intit) riscurile $iind *n sens
ascendent. e asemenea) dat $iind istoricul Rom4niei de in$la2ie ridicat() ancorarea
anticipa2iilor in$la2ioniste vor continua s( r(m4n( o provocare. 0otodat() intr(rile
mai reduse de capital @i interven2ia b(ncii centrale de domolire a presiunilor ce
apas( pe cursul de sc"imb au redus rezervele interna2ionale. Min4nd seama de
ace@ti $actori) autorit(2ile au $ost de acord c( se impune o pozi2ie prudent( de
politic( monetar() pentru a limita ie@irile de capital @i deprecierea cursului de
sc"imb) @i pentru a ancora @i mai mult anticipa2iile in$la2ioniste. #utorit(2ile au
indicat c( vor men2ine cerin2ele actuale privind rezervele bancare minime
obligatorii @i vor ma!ora rata de politic( dac( persist( presiunile asupra cursului de
sc"imb. Pentru a consolida mecanismul de transmisie) autorit(2ile ar trebui s(
continue s( *@i *nt(reasc( credibilitatea) s( $ac( e$orturi pentru a ad4nci pie2ele de
capital @i de obliga2iuni) s( promoveze dezvoltarea sectorului $inanciar @i s(
*mbun(t(2easc( nivelul de calitate al reglement(rii la nivelul *ntregii economii.
-0abela 4/
1 7=R ar trebui s6 e3ite inter3en:ia e.cesi36 pentru sus:inerea leului
dincolo de calmarea 3olatilit6:ii cursului de schimb) permi24nd o oarecare
depreciere at4ta vreme c4t se anticipeaz( c( in$la2ia se va men2ine *n intervalul
2intit @i e$ectele asupra bilan2ului -derivate din stocul considerabil al mo@tenirii de
*mprumuturi bancare *n valut( acordate debitorilor $(r( acoperire/ sunt
gestionabile. Pe $ondul unui conte;t e;tern di$icil @i al incertitudinii politice)
men2inerea unor rezerve tampon su$iciente pot o$eri un amortizor important
*mpotriva @ocurilor .
1 -0abela %/. Minta din program privind #H7 ale '7R a $ost revizuit( *n !os
pentru a re$lecta declinul proiectat a se produce *n intr(rile de capital datorit( crizei
din zona euro @i incertitudinii politice) aceasta continu4nd s( asigure o acoperire
deplin( a datoriei pe termen scurt la scaden2ele r(mase.
EVALUAREA ECHIPEI
1 0e anticipea/6 c6 acti3itatea economic6 3a r6m;ne slab6 datorit(
*ncrederii reduse @i $lu;urilor comerciale @i de capital diminuate de incertitudinea
politic( @i de recesiunea din HuropaA men2inerea di$icult(2ilor *n absorbirea
$ondurilor 8HA @i impactului secetei din agricultur(. In$la2ia principal( anual( va
cre@te *n lunile urm(toare c(tre limita superioar( a intervalului de 2intire datorit(
pre2urilor din ce *n ce mai mari la alimente @i e$ectelor de propagare a deprecierii
monedei. e$icitul e;tern de cont curent se anticipeaz( c( va sc(dea @i mai mult *n
anul 2512 @i) dat( $iind redresarea lent() pe termen mediu va cre@te doar moderat.
1 Riscurile pe parte de prognoz( sunt *n sens descendent -ci$rele ar putea $i
mai mici dec4t cele anticipate/.
2 Pentru reali/area :intelor fiscale stabilite pentru anul )+") se impune o
disciplin6 fiscal6 strict6 8nainte de alegerile parlamentare din toamn6. e@i
reducerea considerabil( a de$icitului presupune o pozi2ie prociclic() este esen2ial s(
se stimuleze *ncrederea pie2ei @i ie@irea din Procedura de e$icit H;cesiv a 8H.
Hc"ipa salut( progresele semni$icative *nregistrate *n limitarea c"eltuielilor cu
salariile din sectorul public. Se impune men2inerea *n continuare a restric2iilor
pentru a sista c"eltuielile de prioritate redus( @i rezistarea *n $a2a presiunilor de
reducere a cotelor de impunere) inerente *naintea alegerilor. G alt( prioritate este
reprezentat( de controlarea arieratelor din sectorul guvernamental @i din sectorul
sanitar. Dn eventualitatea agrav(rii situa2iei din zona euro @i) ca rezultat) a unei
contract(ri drastice a activit(2ii economice *n Rom4nia) guvernul ar trebui s(
permit( stabilizatorilor automa2i s( ac2ioneze liber. Dn aceste condi2ii) va $i
important s( se articuleze o strategie de consolidare multianual( credibil( care s(
$ie implementat( de *ndat( ce se redreseaz( economia. Pentru a asigura o protec2ie
*mpotriva acestui risc) este important s( se men2in( rezerve $iscale adecvate.
3 Trebuie men:inute politicile fiscale prudente pe termen mediu 9i
instituirea cadrului institu:ional impus 8n 'ompactul Fiscal >- ar 8nt6ri
disciplina fiscal6 9i procesul de elaborare a politicilor. Dn urma amplei a!ust(ri
$iscale ce a avut loc din anul 2553) realizarea sustenabilit(2ii $iscale *n anii
urm(tori este acum posibil( @i guvernul va trebui s( *@i respecte anga!amentul de a
realiza un de$icit structural de sub 1 procent din PI' p4n( *n anul 2514. Hc"ipa
salut( accentul ce se va pune dup( anul 2512 pe 2intirea ec"ilibrului structural ce
permite politicii $iscale s( !oace un rol de stabilizare *n cursul ciclului economic.
4 &r trebui reali/ate 9i alte reforme ale drepturilor sociale pentru a se
face fa:6 costurilor din ce 8n ce mai mari datorate 8mb6tr;nirii popula:iei 9i
pentru a cre9te calitatea ser3iciilor 8n sectorul sanitar. Re$orma pensiilor din
anul 2515 de!a a!ut( la solu2ionarea acestei probleme dar ar putea $i necesare @i alte
ac2iuni pentru a alinia *n permanen2( v4rsta de pensionare cu speran2a de via2( din
ce *n ce mai mare. Dn sistemul sanitar public) consultarea public( *n leg(tur( cu
proiectul de lege constituie un prim pas binevenit *n preg(tirea unei re$orme a
pac"etului de baz( @i a mecanismelor de $inan2are. Dnainte ca acest proces s(
avanseze) va trebui e$ectuat( o analiz( de impact pentru a se asigura
sustenabilitatea $inanciar( a re$ormei plani$icate. #v4nd *n vedere nivelul sc(zut al
c"eltuielilor de s(n(tate din Rom4nia) se impune cu necesitatea $erm( de a
mobiliza resurse de $inan2are su$iciente *n vederea ridic(rii calit(2ii serviciilor
prestate @i limit(rii mai bune a costurilor.
% -ste necesar6 pe mai departe adoptarea unei atitudini prudente 8n
politica monetar6 men:in;nd 8n acela9i timp fle.ibilitatea cursului de schimb.
'anca central( s,a ab2inut) *n mod adecvat) de la rela;area politicii monetare *n
ultimele luni date $iind intr(rile nete de capital mai mici @i deprecierea monedei
na2ionale. Riscurile pe parte de in$la2iei sunt de sens ascendent -riscuri de a $i mai
mare dec4t nivelul anticipat/) inclusiv datorit( pre2urilor interna2ionale la alimente
mai mari dec4t cele anticipate. Fle;ibilitatea cursului valutar @i
men2inerea unor rezerve interna2ionale adecvate asigur( o protec2ie important( *n
$a2a @ocurilor e;terne. '7R ar trebui s( evite interven2ia e;cesiv( *n scopul
sus2inerii leului @i s( permit( o oarecare depreciere *n viitor at4ta vreme c4t in$la2ia
se men2ine *n intervalul de 2intire @i e$ectele bilan2iere pentru b(nci sunt
gestionabile. Politica monetar( ar trebui *n(sprit( *n cazul *n care persist(
presiunile valutare. Pentru a contribui a reducerea $ragment(rii pie2ei interbancare)
'7R ar trebui s( $aciliteze garantare cu colaterale a *mprumuturilor interbancare.
1 &3;nd 8n 3edere mediul marcat de incertitudine 9i riscurile de
contagiune din /ona euro, este important ca 7=R s6 89i continue
supra3egherea intens6 a b6ncilor 9i s6 89i de/3olte 8n continuare gradul de
preg6tire pentru situa:ii de cri/6. Hc"ipa salut( practicile de supraveg"ere pro,
activ( e;istente. #r trebui luate toate m(surile ce se impun pentru a se asigura c(
b(ncile dispun de su$icient capital @i su$iciente lic"idit(2i. Hste la $el de important
ca '7R) *n coordonare cu alte autorit(2i relevante) s( $ie gata s( implementeze
cadrul s(u de gestionare a crizei @i s( actualizeze planurile pentru situa2ii
neprev(zute cu regularitate.
2 0e impun m6suri suplimentare pentru atenuarea cre9terii
8mprumuturilor neperformante. Provizioanele acoper( aproape integral
*mprumuturile neper$ormante) dar pro$itabilitatea este slab() mai ales datorit(
necesit(2ii permanente de provizionare mai mare. Hc"ipa salut( amendamentul
adus recent codului $iscal prin care se asigur( un tratament $iscal neutru pentru
crean2ele bancare v4ndute $irmelor de recuperare crean2e. 0otodat() autorit(2ile ar
trebui s( implementeze cu celeritate recomand(rile din Raportul '(ncii Mondiale
privind Standardele @i Codurile *n domeniul insolven2ei @i drepturilor creditorilor.
'(ncile ar trebui s( poat( elimina din eviden2e D7 integral provizionate.
3 Implementarea cu fermitate a agendei de reforme structurale este
esen:ial6 pentru accelerarea con3ergen:ei cu alte :6ri >-. Priorit(2ile c"eie sunt
acelea de a *mbun(t(2i climatul de a$aceri) de a moderniza sectoarele energie @i
transporturi) a revigora re$orma *ntreprinderilor de stat) a intensi$ica absorb2ia
$ondurilor 8H @i a ameliora *n continuare $unc2ionarea pie2ei muncii. #ccelerarea
progreselor *n aceste domenii este esen2ial( pentru cultivarea unei cre@teri mai mari
@i mai complete.
4 Reforma sectoarelor energie 9i transporturi 9i a 8ntreprinderilor publice
este indispensabil6 impulsion6rii poten:ialului de cre9tere al Rom;niei pe
termen lung. Implementarea stabilit( a realinierii pre2urilor la gaze @i electricitate
pl(tite de consumatorul $inal la costuri este esen2ial( pentru stimularea e$icien2ei
energeticeA deblocarea investi2iilor mari necesare pentru e;tinderea produc2iei
interne @i per$ec2ionarea sistemelor de livrareA @i cre@terea resurselor disponibile
pentru c"eltuielile sociale @i investi2ii *n in$rastructur(. Dn acela@i timp) ar trebui
creat( asisten2a social( necesar( pentru prote!area gospod(riilor vulnerabile de
impactul a!ust(rilor de pre2uri. Sunt necesare e$orturi mari pentru e$icientizarea
investi2iilor publice *n re2eaua $eroviar( @i *n cea rutier(. Fuvernan2a corporatist( la
*ntreprinderile publice se cere considerabil *mbun(t(2it( @i trebuie respectate
termenele privatiz(rilor plani$icate pentru *ntreprinderile de stat) pentru a atrage
capital destinat $inan2(rii de noi investi2ii @i $acilit(rii trans$erurilor de te"nologie.
'l6dind pe recenta reform6 a legisla:iei pie:ei muncii, eforturile trebuie
8ndreptate de acum spre cre9terea ratei de ocupare. Hste important s( se asigure
respectarea principalelor conven2ii GIM de c(tre noile Coduri ale Muncii @i al
ialogului Social @i s( se reziste cu $ermitate tenta2iilor de a anula progresele
$(cute. Hc"ipa salut( inten2ia guvernului de se ocupa de slaba participare a $or2ei de
munc( *n Rom4nia @i de ratele ridicate ale @oma!ului *n r4ndul muncitorilor tineri
sau mai v4rstnici.
Pe ba/a performan:ei Rom;niei 8n cadrul &07, echipa FMI sus:ine
solicitarea autorit6:ilor de finali/are a celei de-a 9asea e3alu6ri 8n cadrul
acordului. Hc"ipa sus2ine de asemenea aprobare unei solicit(ri de derogare pentru
ne*ndeplinirea criteriului de per$orman2( stabilit pentru $inele lunii iunie 2512)
privind acumularea de arierate la 'S) dat( $iind abaterea mic( @i m(surile corective
*ntreprinse de guvern. Hc"ipa recomand( de asemenea stabilirea unei
condi2ionalit(2i cantitative pentru $inele lunii decembrie 2512 @i aprobarea
modi$ic(rii condi2ionalit(2ilor programului) con$orm propunerilor din Scrisoarea de
Inten2ie ane;at(.
Implementarea cu fermitate a programului sus:inut de FMI este
important6 pentru culti3area 8ncrederii 9i facilitarea flu.urilor de capital
pri3at. #S' de tip preventiv) con!ugat cu anga!amentele de $inan2are asumate de
8niunea Huropean( @i 'anca Mondial() asigur( o protec2ie important( *mpotriva
unor viitoare @ocuri) a!ut4nd *n acela@i timp Rom4nia s( *@i continue procesul de
a!ustare economic(. =a e;pirarea acestui #S') *n luna martie a anului viitor) orice
poten2ial viitor program anga!at cu Fondul va depinde de rezultatele generale
*nregistrate *n prezentul program @i de conte;tul e;tern.
32
Moneda
Lect. univ. Violeta Dragoi
Concluzii
Colaborarea Romaniei cu FMI a avut un rol important in
implementarea unor programe de re$orma economica menite sa asigure
liberalizarea economiei) reducerea in$latiei) scaderea soma!ului prin
cresterea investitiilor) cresterea productiei) atragerea investitiilor straine
prin liberalizarea pietei de capital si a $lu;urilor monetare) restructurarea
intreprinderilor nerentabile etc.
FMI a !ucat un rol activ in procesul de tranzitie din Romania)
conditionand acordarea de imprumuturi $inanciare de e$ectuarea unor
re$orme radicale in economia romaneasca. FMI poate $i considerat
responsabil de realizarea tranzitiei in Romania si in celelalte tari $oste
comuniste in masura in care acestea au implementat programele de
re$orma in legatura directa cu respectarea conditionarilor impuse de
aceasta institutie si cu dezideratele proprii $iecarei tari privind re$orma
economica.
Pentru Romania) relatia cu FMI a $ost uneori controversata) atat ca
urmare a lipsei de pro$unzime a re$ormelor promovate in tara noastra in
diversele perioade ale tranzitiei) cat si a rigiditatii FMI in ceea ce
priveste unele pac"ete de programe propuse) inadecvate structurii
economiei romanesti.
2013
33
Moneda
Lect. univ. Violeta Dragoi
!ibliografie
1. ???.mae.ro
2. ???.bnro.ro
3. "ttp:II???.im$.org
4. Re$orma organizatiilor international. G analiza a FMI O 0eodoreanu)
2552
%. Articolelor, art I ) te;tul integral in limba engleza reprodus in ane;a
0oderean 2552
&. ???.ziare.com
1. Moneda O Hlena ragoi) Radoi Madalina, 'ucuresti 2515
2013
34
Moneda
Lect. univ. Violeta Dragoi
Ane"e
2013
35
Moneda
Lect. univ. Violeta Dragoi
2013