Obsesia cacofoniei

Apariia construciei ca + i fr valoare comparativ este, pe

de o parte, un efect al cunoaterii (superficiale) a normei ortoepice
privind evitarea cacofoniei, iar, pe de alt parte, o strdanie empiric
de pronunie aleas, dup modelul, fals, pe care l constituie
vorbirea celor ce evit contient cacofonia (ca manifestare, n fond,
de hipercorectitudine putem aprecia c se formea! un refle" de
e"primare# pronunarea adverbului ca declanea! apariia lui i)$
%enomenul a cunoscut o adevrat e"e&e! la nivel de
cultivare a limbii$ 'utem porni de la un articol al (odici )afiu,
intitulat Obsesiile cacofoniei (publicat n Romnia literar, nr$ *+,
,++,), dup care pre!entm un re!umat$ Autoarea pune demersul sub
semnul adevrului c erorile de a!i ar putea deveni normele de
m-ine apreciind c este un abu! vechi i rsp-ndit, (odica )afiu
consider c utili!area lui i dup adverbul de comparaie ca, n
structuri non.comparative, obinuit n elemente predicative
suplimentare indic-nd o calitate, este o construcie care nu s-ar
extinde (observaie ce nu se susine, cci e"emplele de strict
actualitate abund iat un ca! recent# /ar0o 1ela# eu nu pot
accepta s fiu considerat ca i nelegitim n calitate de membru al
unui &uvern aprobat de 'arlament /ar0o 1ela, la 23( 4, 45 apr$
,++6, ora 7)$
8n pofida aprecierii autoarei, repetarea duce la obinuin i
face abaterea suportabil, dar suntem de acord cu afirmaia c
iritant este chiar mania actual a evitrii cu orice pre a cacofoniei i
c suprtoare e, desi&ur, lipsa de motivaie semantic a 9soluiei:#
adverbul i ;de asemenea< nu e un simplu cuv-nt de umplutur, ci
modific ntotdeauna sensul enunului n care apare$ =hiar n
structurile comparative, unde ca poate fi substituit de secvena ca i,
echivalena nu e perfect# ca i presupune sau sublinia! ideea de
suplimentare, de repetiie, de reapariie a unei trsturi# 9a lucrat a!i
ca ieri: > 9ca i ieri: 9el e ca mine: > 9el e ca i mine:), valoarea de
insisten a lui i fiind derivat din semnificaia ;de asemenea<?
iat i o caracteri!are? de &ust# @ubstituia lui ca prin ca i e
4
soluia comod i antipatic, pe care vorbitorii ar putea s o evite
recur&nd pur i simplu la reformulri ale fra!ei$
(odica )afiu a fcut clasificarea situaiilor n care se produce
apariia lui i, pe care o pre!entm n continuare (menionm c,
peste tot, autoarea indic sursele)#
4$ te"te care ar avea Austificarea cacofoniei, ca preced-nd
cuvinte care ncep cu c- /ca-, co-, che- e"emple# directorul unui
liceu din Ocna @ibiului a considerat c este mai bine s lucre!e ca i
culegtor de cpuni n @pania am o prieten care lucrea! ca i
chelneri n @BA l.a vrea pe (ubens ca i coleg de echip
pentru se!onul viitor putei obine cel mai convenabil pre at-t ca
i cumprtor c-t i ca ofertant$
,$ te"te n care nu e"ist nici mcar scu!a evitrii cacofoniei#
Avei nu numai C* de ani de la prima e"po!iie, ci i aproape tot
at-ia ca i profesor la %acultatea de Arte a lucra n =anada ca i
student strin numai medicul acreditat de casa de asi&urari ca i
medic de familie aceste msuri ar avea ca i efect$$$ $ 8n aceeai
situaie se afl enunuri din te"te traduse, de tipul @criptura este fr
erori ca i ntreg sau n parte =uv-ntul si&ur al lui Dumne!eu ca
i obiect unic al credinei c-t de profund anti.catolic era ca i
student etc$, pentru care nu e"ist provocarea n ori&inalul
te"tului$ 8n sf-rit, trebuie s reinem observaia c o construcie
(cacofonic) stabil, ca cum, a fost abandonat din cau!a obsesiei
fonetice contemporane, pe c-nd n te"te din secolul al E3FFF.lea, dar
i de la nceputul secolului al EE.lea, apariia nu era suprave&heat
(c-teva e"emple# ce numai ca cum preste puterea simirilor ar fi,
Dimitrie =antemir trimiiindu.i cartea acie$$$, ca cum vrG hi de la
sin&ur Dumitraco.vod, Fon Heculce se frnici ca cum n.ar ti
nimic din cele urmate, 1lcescu rm-ne ca cum n.ar fi fost, 2itu
/aiorecu)$
=e rol are coala n aceast privinI Despre evitarea
cacofoniei se vorbete n pro&rama de clasa a FE.a (la punctul 4$J$
Hiveluri de constituire a mesaAului K fonetic, orto&rafic i de
punctuaie)$ 8n manualul de clasa a FE.a coordonat de Hicolae
,
/anolescu (Limba i literatura romn, p$ 465), alturi de preci!ri
strict tehnice, se strecoar interpretri ce calific pronunia dup
impresii fonetice de factura etimolo&iei populare (raportarea la
numele eufemistic al e"crementelor)# =acofonia este o nt-lnire de
silabe (de la nceputul sau de la sf-ritul unui cuv-nt) care provoac
efecte inestetice, obscene Lsubl$n$M i, n &eneral, neplcute pentru
au!$ 8n limba rom-n, principala cacofonie este, aa cum o arat
cuntul nsui Lsubl$n$M, nt-lnirea silabelor ca i co sau ca i ce sau
c i ca etc$ @e consider cacofonii i alte nt-lniri (repetri) de
silabe, cum ar fi la i la, pe i pe i aa mai departe$ L?M
(ecomandare# e"primarea n&riAit ncearc s evite sonoritile
cacofonice, fr a recur&e ns la artificii de felul vir&ulei (indicat
n vorbire) dintre silabe nepotrivite (!e tie c, irgul, cpitanul
etc$)$
'entru aprofundarea temei, contribuii pertinente datorm lui Fon =oAa, n
subcapitolul, de mult bun.sim, intitulat "u, ca i coleg? (din vol$
#ndreptarea ndreptarului ortografic$$$, p$ 46JK465)$ =f$ i N$ Nrui,
$oda lingistic %&&'$$$, p$ ,,7.,JC$ %rica de cacofonie este considerat
ironic de Ou&eniu =oeriu iat ce observaie a nre&istat n aceast privin
Hicolae @aramandu, editor al unor te"te inedite ale /a&istrului# Pa
observaia mea c n plosca cu in ro ar fi o cacofonie, O$ =oeriu
comentea! amu!at 98mi pare ru# i d plosca cu in roQ Oste o idee
e"a&erat despre cacofonie$ O"ist numeroase e"emple n care ea nu poate
fi evitat# toat lumea spune (iserica )atolic, *on Luca )aragiale i
nimeni nu se &-ndete la cacofonie: (Limba romn + limb romanic,
1ucureti, Oditura Academiei (om-ne, ,++*, p$ ,5, not de subsol)$
'$@$
Fat o modalitate de a sublinia$$$ preocuparea de a evita cacofonia#
reali!atorul unei emisiuni.pamflet pronun, mereu#
(luai e"emplu de la) /oni=A LpardonM =OlumbeanuQ$
J