Sunteți pe pagina 1din 69

CUPRINS

Introducere
Sfntul Antonie s-a nscut n satul Coma din Egiptul de Mijloc, n jurul anului 251, dintr-o
familie de cretini !oga"i# $n secolul al treilea, Egiptul era o pro%incie a &mperiului 'oman,
reedin"a gu%ernatorilor romani aflndu-se la Ale(andria, al doilea ora ca mrime n imperiu,
dup capitala 'oma# Cretinismul era nfloritor n Egipt, cu toate c pgnismul, fie el elenistic
sau egiptean, era majoritar# Cretinismul ptrunsese n orae i mai ales n metropola Egiptului,
Ale(andria#
$n acest conte(t neprielnic cretinismului se formea) Sfntul Antonie cel Mare, care n%a"
n familie credin"a cretin i are n prim-plan ntlnirea cu *umne)eu n sfnta !iseric cretin
din localitatea sa natal# +a %rsta de 1, ani i pierde prin"ii, iar la ase luni dup trecerea
acestora la *omnul, au)ind n !iseric cu%ntul Mntuitorului nostru &isus -ristos din
E%ang.elia dup Matei, capitolul 1/, %ersetul 21, 0de %oieti s fii des%rit, mergi, %inde
a%u"iile tale, i, %enind, urmea) Mie1, Sfntul Antonie mparte toat a%erea sa sracilor i
%ecinilor si, lsnd o mic parte pentru sora lui, pe care o ncredin"ea) unei comunit"i de
fecioare, i se retrage ntr-o %ia" pustniceasc# *up un timp de asce), mparte sracilor i
partea din a%ere lsat surorii sale, n dorin"a de a rupe orice legtur cu lumea i a se dedica
1
integral urmrii lui -ristos prin rugciune i asce)# 2n la %rsta de 35 de ani i petrece %ia"a
ascetic ntr-o coli! la marginea satului natal i apoi ntr-un mormnt prsit# +a %rsta de 35 de
ani se aea) ntr-o cetate prsit, situat pe malul drept al 4ilului, la locul numit &spir, unde
rmne timp de 25 de ani# $n anul 356 de%ine printele spiritual al mai multor mona.i din
%estitele oa)e mona.ale din deertul Egiptului de la 4itria i Sc.itia# 2atru ani mai tr)iu merge
n Ale(andria, unde i ntrete pe cretinii prigoni"i n timpul marii persecu"ii a lui Ma(imian#
$n anul 312 pornete n inima deertului, n partea de rsrit a Egiptului, ajungnd dup trei
)ile i trei nop"i la Muntele 7ol)im, nu departe de malul Mrii 'oii# Aici fondea) mnstirea
care-i poart numele pn ast)i# *in anul 312 pn n anul 356 nu prsete acest loc dect n
dou rnduri, o dat pentru a-i %i)ita ucenicii i a doua oar face o cltorie la Ale(andria,
pentru a-l sus"ine pe Sfntul Atanasie cel Mare, n lupta sa cu ere)ia arian# Cu acest prilej,
Sfntul Antonie arat c el nu i sus"ine pe arieni, aa cum ncercaser acetia s induc n eroare
popula"ia din Ale(andria i din Egipt, ci c el apr 8rtodo(ia, promo%at atunci de Sfntul
Atanasie cel Mare#
*up acest moment se ntoarce la %ia"a sa de asce) i rugciune de la Muntele 7ol)im# Aici
%in foarte mul"i oameni pe care i %indec n numele *omnului i Mntuitorului nostru &isus
-ristos, ns spunndu-le foarte clar c nu el, Antonie, face aceste minuni, ci Mntuitorul &isus
-ristos, i de aceea to"i tre!uie s se roage +ui, i, astfel, prin credin"a i rugciunea lor, %or fi
i)!%i"i de *omnul#
Sfntul Antonie cel Mare ofer sfaturi, prin intermediul mai multor scrisori, mpratului
Constantin cel Mare i fiilor acestuia, Constans i Constan"iu# *ei pe atunci nu e(istau mijloace
rapide de comunicare, mesajul e(traordinar al %ie"ii sale spirituale s-a rspndit att de departe,
nct din ntregul 8rient cretin au nceput s %in oameni spre el, pentru a primi sfat i ntrire
spiritual# Astfel, regsim clugri, pelerini, preo"i, episcopi i mul"i oameni suferin)i i ne%oiai#
Cu toat dragostea lui fa" de singurtate i tcere, Sfntul Antonie nu i-a neglijat datoria pe
care o are fiecare cretin de a folosi i spre !inele altora darurile re%rsate de *umne)eu n
sufletul su# E(perien"a %ie"ii ascetice a Sfntului Antonie cel Mare a de%enit metoda de %ia"
mona.al a clugrilor din Egipt, a(at pe austeritate, sacrificiu i singurtate#
Sfntul Antonie cel Mare a fost i un mare %)tor cu du.ul# +ucrul acesta l aflm din %ia"a
sa, cnd, de pe Muntele 7ol)im, aflndu-se n rugciune, a %)ut sfritul plin de lumin al %ie"ii
prietenului su Amun, care i ducea %ia"a mona.al la o distan" de 13 )ile de mers fa" de locul
2
unde se afla Sfntul Antonie# *in scrierea Sfntului Atanasie cel Mare despre %ia"a Sfntului
Antonie aflm c acesta s-a mutat la *omnul la %rsta de 155 ani, n anul 356, i c, cunoscndu-
i mai dinainte sfritul, a poruncit celor doi ucenici s nu spun nimnui locul n care a fost
ngropat# Acetia au pstrat taina tot restul %ie"ii#
Sfntul Atanasie cel Mare ne spune c, prin cu%ntul su, Sfntul Antonie reuea ntr-o
singur )i s cretine)e, dintre pgnii Ale(andriei, ct reuea 9iserica ale(andrin s cretine)e
ntr-un an de )ile# 2rin %ia"a sa e(cep"ional, Sfntul Antonie a transformat Egiptul dintr-o "ar
pgn ntr-o "ar cretin i un leagn al mona.ismului# Marele :asile, ar.iepiscopul Ce)areei
Capadociei, %a %i)ita pe ucenicii Sfntului Antonie cel Mare din Egipt, n dorin"a sa de
des%rire mona.al, iar n urma acestei %i)ite %a organi)a mona.ismul, n forma pe care o
a%em i ast)i# Sfntul Antonie cel Mare i Sfntul Mina sunt cei mai iu!i"i sfin"i n 9iserica
Copt i ast)i, ceea ce arat c, i dup aproape 1; secole de la mutarea sa la cele %enice,
cona"ionalii si l respect ca pe un mare tritor al urmrii lui -ristos, Care este Calea, Ade%rul
i :ia"a# 2entru noi, cretinii ortodoci de ast)i, Sfntul Antonie cel Mare este 02rintele
prin"ilor du.o%niceti1 nu numai prin %ia"a i prin minunile sale, ci mai ales prin cu%intele care
ne-au rmas de la el#
$n <roparul Sfntului Antonie cel Mare se spune= 0Asemnndu-te o!iceiurilor r%nitorului
&lie i urmnd 9ote)torului pe drepte crri, 2rinte Antonie, te-ai fcut locuitor pustiului i ai
ntrit lumea cu rugciunile tale# 2entru aceasta, roag-te lui -ristos *umne)eu s mntuiasc
sufletele noastre1# *in <roparul su %edem c Sfntul Antonie este urmtor al r%nei ascetice a
Sfntului 2rooroc &lie i a Sfntului &oan 9ote)torul i, n acelai timp, ntritor du.o%nicesc al
lumii prin rugciunile sale ctre *omnul i *umne)eul nostru &isus -ristos# $n condacul
Cu%iosului Antonie cel Mare spunem= 0+epdnd tul!urrile lumeti, %ia"a si.streasc o ai dus
pn la capt, 9ote)torului urmnd ndeaproape, 2reacu%ioase# *eci, mpreun cu dnsul te
cinstim, 2rinte al prin"ilor, Antonie1# *e aici %edem c Sfntul Antonie a lepdat tul!urrile
efemere ale lumii i a dus pn la capt menirea sa de ascet, urmtor al Sfntului &oan
9ote)torul, i astfel s-a ajuns ca noi, cei de ast)i, s l cinstim ca pe un 2rinte al prin"ilor
du.o%niceti# $n Acatistul Sfntului Antonie cel Mare, n primul condac, spunem urmtoarele=
0>ugind de ntunericul cel negru al Egiptului, ai cutat pmntul cel de %ia"a dttor al pustiului#
2rin nfrnare i ne%oin" %etejind sltrile trupului, prealudate, te-ai fcut pilda mona.ilor, de
*umne)eu cugettorule, celor ce cnt= 9ucur-te, 2rinte Antonie, de *umne)eu
3
cugettorule?1# *in acest condac aflm c Egiptul se afla su! ntunericul credin"ei pgne n
epoca Sfntului Antonie cel Mare i c, datorit lui, pmntul care era considerat n ntuneric,
adic deertul, a de%enit, pentru Egipt i lume, pmnt de %ia" dttor, adic de mntuire n
*omnul i Mntuitorul nostru &isus -ristos#
Capitolul 1 Via a i opera Sf. Antonie cel Mare
1. nceputurile monahismului Pustia cetatea lui !umne"eu#
'eferindu-ne la cau)ele care au determinat apari"ia mona.ismului, se aprecia) c odat cu
ptrunderea maselor de pgni n cretinism, o dat cu legali)area acestuia aduc tot felul de
o!iceiuri i datini, nct datorit superficialit"ii %ie"ii du.o%niceti, credincioii dornici s
triasc %ia"a cretin n profun)imea ei, s-au retras din tumultul %ijelios al lumii, spre a asculta
glasul lui *umne)eu n pustiuri, asemenea lui &lie, a Sfntului &oan 9ote)torul i c.iar al
Mntuitorului#
*in punct de %edere istoric, mona.ismul se e(plic nainte de toate prin re%olta cea mai
radicala mpotri%a rului i a domniei lui n lume i printr-un @4A1 categoric fa" de orice
compromis, fa" de orice conformism#
1
:iolen"a lui cu totul e%ang.elic impunea prsirea
formelor confu)e, ec.i%oce ale acestei lumi i sugera formarea unei cet"i de clugri la
1
*erBas C.ittC, Pustia cetatea lui Dumnezeu. O introducere n studiul monahismului egiptean i palestinian din
timpul Imperiului cretin, trad# rom# de D.eorg.e >edoro%ici, Editura Sop.ia, 9ucureti, 2515, p# 26
E
marginea acestei lumi# 4ostalgia mpr"iei lui *umne)eu se opunea prea omenescului din
&mperiu, numit poate prea de%reme &mperiu cretin# $n al doilea rnd tre!uie s notm c n
timpul persecu"iilor, manifestarea ma(imalismului credin"ei cretine, mrturisirea ei nfipt ca o
teapa n trupul lumii apar"inea martirilor pe care 9iserica i %enerea) ca pe nsi inima ei i i
numete @rni"ii de iu!irea lui -ristos@#
2
Martirul l propo%duiete pe -ristos de%enind
@spectacol1 naintea lui *umne)eu, a ngerilor i a oamenilor i se ridic la rangul de semn %iu i
i)!itor al de%otamentului total fa" de *umne)eu# 8rigen, a lansat un cu%nt destul de crud
pentru noi to"i )icnd ca %remea pcii este propice lui Satan, care i fura lui -ristos martirii, iar
9isericii sla%a# Concordatul lui Constantin instalea) 9iserica n istorie i i ofer un statut legal
i o e(istenta @panic1, su! protec"ia statului i a legilor lui# *e atunci, mrturia pe care o
ddeau martirii despre unicul i ultimul lucru necesar e(istentei trece n mona.ism i se
transforma aici n slujire .arismatic a ma(imalismului es.atologic# Starea mona.ala %a fi
considerata ca un al doilea 9ote)# Astfel, @9ote)ul asce)ei1 nlocuiete @9ote)ul sngelui
mucenicilor@#
3

Al"ii aprecia) c nu numai e%la%ia i-a dus pe oameni n pustiu, ci i nedrept"ile care i
apsau pn la insuporta!il n societatea scla%agist, n care omul era considerat unealt
nsufle"it la dispo)i"ia stpnului sau# S-a remarcat astfel ca "ranii cop"i se fceau adesea
clugri pentru a scpa de impo)ite, de recrutarea for"at i de e(ploatarea marilor proprietari de
pmnturi care i oprimau#
Scla%ii, la rndul lor, gseau n mnstiri un loc de adpost mpotri%a stpnilor lor, adesea
foarte cru)i# Aceasta este, pro!a!il, cau)a profunda a numeroaselor tul!urri iscate de clugri n
sec# &:-: i mai tr)iu# Aa se face ca sinodul de la Calcedon FE51G a ajuns sa inter)ic
admiterea n mnstiri ca mona.i a scla%ilor care au fugit de la stpnii lor# Asemenea msur
este posi!il sa fi fost luata su! presiunea puterii imperiale, cci mpra"ii 9i)an"ului au inter)is
scla%ilor, prin numeroase edicte, s-i prseasc stpnii pentru a se face clugri#
>ericitul &eronim, referindu-se la 2a%el din <e!a, primul eremit, spune ca acesta, s-a retras n
singurtate spre a nu fi prins i ucis de urmritori#
E
Apoi si-a fcut plcerea din ceea ce la nceput
a fcut din necesitate Fnecesitatem in %oluntatem %ertitG# +a fel i Sfntul &oan Casian spune
2
<Hmas IpidliJ, Spiritualitatea Rsritului cretin, III - onahismulK trad# de diac# &oan &# &c jr#, Editura *eisis,
Si!iu, 2555, p# 12
3
I!idem, p# E/
E
2r# 2rof# *r# :asile 'duc, onahismul egiptean, Editura 4emira, 9ucureti, 2555, p# 61
5
despre a%a Moise ca s-a retras n pustie spre a scpa de pedeapsa capital n urma comiterii unei
omucideri#
Se aprecia) nu fr argumente c persecu"iile sngeroase mpotri%a cretinilor, i-au
determinat s gseasc mpr"ia lui *umne)eu n afara cet"ii# Spre e(emplu e !ine cunoscut
faptul c persecu"ia lui *iocletian a mrit numrul mona.ilor din Egipt# Al"ii aprecia) c
apari"ia mona.ismului a fost determinata de prea multe dispute i contro%erse dogmatice, cu
teoreti)ri a!stracte i e(trem de tul!urtoare a %ie"ii !isericeti i n special a e%la%iei cretine#
Apari"ia mona.ismului este pusa apoi i pe seama n%lirii popoarelor migratoare n imperiu,
care prin sl!ticia i prin o!iceiurile lor au derulat %iata du.o%niceasca a cretinilor dornici de
des%rire#
Scderea disciplinei !isericeti, att la ni%elul clerului, cat i a credincioilor au creat multa
sminteala n rndul celor care cutau modele de %ia" sincer druit lui *umne)eu, i astfel au
preferat %ia"a linitit din pustie#
5
4u este lipsit de moti%a"ie c apari"ia mona.ismului determinat de indiferentismul i
formalismul care se instituie n %ia"a credincioilor, n defa%oarea piet"ii interioare trit la
cotele autentice# 'ugciunile, posturile, participrile la cult i la acti%itatea sfin"itoare a 9isericii
si-au pierdut cu timpul cldura i lumina sufletului dornic de a se mprti de %ia"a di%in,
acestea de%enind simple mpliniri ritualistice i tradi"ionale, pline de fast i de grandoare#
Sufletele care doreau profun)imea tririi cretine, o %or cuta prin i)olarea de
tradi"ionalismul formal care nu-i mai satisfcea# +a nceput s-au retras la marginea cet"ilor, apoi
n i)olarea pustiului, i pe urma s-au organi)at n comunit"i fr"eti, spre a-si uni i mplini n
comun idealul des%ririi cretine, pe care lumea cu @forfota1 ei tul!urtoare, plina de plceri i
patimi, nu-l mai putea oferi nct n mona.ism s-au ntlnit @to"i cei care dispre"uiau
deertciunile lumeti, to"i cei care a%eau oroare de !icisnicia i josnicia %ie"ii, to"i cei de)gusta"i
de e(isten"a lor lipsita de perspecti%e, to"i cei care sim"eau ne%oia de a se pune n sluj!a unui
ideal superior= fecioare fr pri.an, mame care nu se puteau mngia pentru ca fiii lor nu mai
erau, n"elep"i i filosofi de)amgi"i de tiin"a %ec.ilor coli ale Ale(andriei, dar nseta"i de mai
mult certitudine, ostai care au mrluit prin lume pn au o!osit trupete i sufletete,
nedrept"i"i i ngenunc.ia"i ai unei societ"i gu%ernate de legi nemiloase, mrturisitori ai
credin"ei care, nc nsngera"i de pe urma sc.ingiuirilor la care-i supuseser prigonitorii,
5
I!idem, p# 63
6
%eniser s prind noi puteri i s-i astmpere curajul la i)%orul rcoritor al rugciunii i
pocin"ei@# 8ricare ar fi cau)a apari"iei mona.ismului, fapt este c n sec# al &:-lea de-a lungul
:ii 4ilului s-au ae)at @2rin"ii deertului1, prsind *elta fertil, spre a organi)a un @paradis1
n care pustiul a de%enit un fel de @rai1, iar %ie"uitorii lui s-au transformat n @ngeri pe pmnt1,
cum spune +ucien 'egnault, care timp de patru decenii le-a studiat %ia"a i acti%itatea, spre a le
consemna ca documentar de netgduit autenticitate#
6
S anali)m pu"in aceasta dilem care
pune n alternati%= @ne!uni su sfin"i1# $nc de la nceput apreciem ca prea uor au fost
descalifica"i aceti )eloi asce"i cu calificati%ul de @ne!uni1# cnd %rei sa descalifici total pe
cine%a i scorneti acest atri!ut al de)umani)rii, i l-ai scos din circula"ie, aruncndu-l la
periferie# *ar, ori despre cine ai discuta, mai nti %a tre!ui s faci efortul de a-l n"elege i apoi
judecindu-l, sa arunci asupra lui sentin"a fatal# Aa !unoar nici geniile nu au fost n"elese n
marea lor majoritate nc de la nceput, moti% pentru care se i %or!ete despre @geniu i
ne!unie1#
;
4umai dup ce %a fi n"eles, geniul %a produce o sc.im!are de mentalitate, primind
aureola cu%enit#
2e de o parte, e suficient s desc.idem c.iar i numai o carte a recordurilor spre a remarca
ade%rate nstrunicii i ciud"enii prin care oamenii au cutat s-i afirme personalitatea prin
depirea unui anume stadiu e(istent# Li totui numai n aparen" sunt @ciud"enii1# $n fond este
efortul sus"inut al continuei autodepiri#
S trecem apoi n domeniul ntrecerilor sporti%e, de unde c.iar asce"ii si-au luat numele#
8!ser%am nc de la nceput ca do!orrea recordurilor constituie marele o!iecti% n afirmarea
marilor performante a celor ce se ntrec n di%ersele competi"ii# Li nu pu"in lume urmrete cu
entu)iasm, de multe ori c.iar frenetic, e%olu"iile i performantele sporti%ilor, dei multe din
acti%it"ile acestora se soldea) cu accidente, i c.iar tragic#
2e de alt parte, trecnd la cel de al doilea calificati% propus de MacNues +acarriere pentru
prin"ii deertului, cel de @sfin"i1, %om da cu%ntul lui +ucien 'egnault, care arata ca= @sfin"enia
cretin nu st n ispr%i spectaculoase, ci n mii de gesturi s%rite n fiecare )i din dragoste de
nite fii care nu caut dect sa placa <atlui lor, fcnd din inim tot ceea ce El le cere# Acesta a
fost esen"ialul %ie"ii cotidiene a pustnicilor desertului %)ut ca ntr-un filigran prin intermediul
cu%intelor i amintirilor ucenicilor lor1#
,
*esigur, din arta i literatura cunoatem pe Sfntul
6
Cf# I!idem, p# 65-66
;
<Hmas IpidliJ, op. cit., p# ,,
,
2r# 2rof# 7arl -enssi Stau, Originea monahismului, n re%# 08rtodo(ia1, an +:&&, nr# 2, aprilie-iunie, 1//5, p# 13
;
Antonie luptnd cu tot felul de dragoni i montri, pe &eronim sc.eletic lng leul su nfiortor,
pe 8nufrie nea%nd dect parul drept %emnt, pe &oan Colo% udnd lemnul su uscat, pe
Macarie %or!ind cu craniul pe care l tine n minile sale, pe Simeon c"rat pe stlp, pe 2afnutie
smulgnd-o pe 2aisia prin"ilor ei i multe alte frumoase imagini ce nu sunt adeseori dect nite
caricaturi ce marc.ea) esen"ialul#
2articularitatea su .arisma lor proprie care le-a adus cele!ritatea i le aduce i ast)i nu
prestigiu incompara!il este nsi titlul lor de @2rin"i ai deertului1 ce le-a fost dat nc de la
sfritul secolului &:# >r ndoial nc din nceputul %ie"ii lor aceti eroi ai asce)ei i %irtu"ii au
fost nconjura"i de o aur de miraculos, ceea ce fcea s se spun, de e(emplu, despre a%%a
Macarie c era un @dumne)eu pe pmnt1, asemenea faraonului ce purta acest titlu n Egiptul
antic#
/
*atorit importan"ei deertului egiptean din care s-a )mislit i s-a rspndit %ia"a mona.al
n toata lumea, precum i a influen"ei imense pe care Sfntul Antonie a a%ut-o n acest sens, %om
ntreprinde n cele ce urmea) un periplu spre a identifica rspndirea mona.ismului cretin i
marile personalit"i care l-au repre)entat#
Marele erou al mona.ismului, care a temeluit spiritualitatea cretin pe fundalul unei
ascensiuni ce conduce la %ia"a de sfin"enie a lui *umne)eu, a fost Sfntul Antonie cel Mare
F356G# Ascultnd n !iseric pericopa e%ang.elic cu tnrul !ogat, dornic s moteneasc %ia"a
%enic, i-a gsit %oca"ia de a urma pe -ristos, %n)ndu-si a%erile, i dup ce le-a mpr"it
sracilor, s-a retras n pustie# *esigur, i naintea lui au fost mul"i care s-au retras n pustie din
%uietul lumii# 2a%el din <e!a F2E;G este considerat nceptorul mona.ismului, impunnd forma
eremit Fpustnic, i)olare fa" de lumeG# Sfntul Antonie a fost ns primul organi)ator al %ie"ii
mona.ale su! forma ana.oretic Fretragere n diferite colonii su la%reG, e(ercitnd o influen"
imens asupra %ie"ii spirituale, mai nti n 'sritul cretin, i indirect n Apus#
15
Cel care a organi)at pentru prima dat mona.ismul c.ino%ial, prin %ia"a trit n comun, a
fost Sfntul 2a.omie F3E/G# 2e la 335 el aduna to"i clugrii n insula <a!ena, aflata pe 4il, n
Egiptul de Sus#
11
Sfntului :asile cel Mare i %a re%eni meritul de a fi des%rit mona.ismul
c.ino%ial, lsnd peste %eacuri 'eguli mari i mici, ca ndreptare du.o%niceti ale %ie"ii de o!te#
/
I!idem, p# 15-16
15
2r# prof# dr# :asile 'duc, op. cit., p# 3;
11
*erBas C.ittC, op. cit., p# 1/-21
,
'e%enind la epopeea cretin de pe :alea 4ilului, %om ntlni ncepnd cu secolul al &:-lea
marea personalitate a Sfntului Antonie, care a adunat n jurul su peste 6 555 de mona.i din
toata lumea# &nteresul pentru Egipt creste din ce n ce mai mult, nct dup moartea lui Antonie,
numrul mona.ilor se ridica la 15 555# Cele mai populate erau pr"ile 4itria, 7ellia i SJetic,
unde %ie"uiau 5#555 de clugri#
12
n astfel de situa"ii se poate %or!i despre un entu)iasm pentru
-ristos determinat c.iar de @farmecul pustiului1 ca un nesfrit nisipos i lipsit de %ia" i
ume)eal prins n cletele de foc al unui soare pururea ar)tor ca o tcere de mormnt# @An
ocean nesfrit de nisip ondulat de %alurile dunelor ce uneori se micau purtate de tria aerului#
4imeni nu iese n cale, nimic nu atrage aten"ia# 4atura aceasta fr nici o articula"ie, fr ta!louri
particulare i fr a fi deose!ite unele de altele, fr pri%eliti i)olate, n care nu se %ede dect
totalitatea, inspira mre"ia di%in fr atri!ute concrete i sugerea) unicitatea lui *umne)eu1#
2opula"ia mona.ala a desertului la care ne-am referit era organi)ata n grupuri mici ae)ate n
jurul unui printe du.o%nicesc numit @a%%a1# Astfel, cel dinti stare" din muntele 4itria a fost
a%a Amon, iar n pustiul SJetic a fost a%a Macarie, ucenic al Sfntului Antonie#
13

$n Egipt a trit )ece ani i Sf# &oan Casian FE35G# E%agrie din 2ont a %enit din &erusalim, s-a
ae)at n mijlocul ana.ore"ilor din 4itria i 7ellia, %ie"uind timp de 16 ani, pana la moarte# +a fel
i &saia 2ustnicul a fost mai nti n SJetic, i de aici a plecat n Da)a, unde a murit n E/1# *e
fapt, to"i organi)atorii i ntemeietorii de mnstiri din secolul al &:-lea au %i)itat Egiptul i au
ucenicit aici# *intre acetia mai amintim i pe 'ufin, &eronim, 2aladiu, 2aula, Melania, Sfntul
:asile cel Mare, etc#
1E
An mare rol n rspndirea mona.ismului l-a a%ut cartea @:iata Sfntului Antonie cel Mare@
scrisa de Sfntul Atanasie# 'spndirea ei n 'srit, apoi n 8ccident prin traducerea n lim!a
latin a suscitat %oca"ii mona.ale i con%ertiri n Spania, Dalia, 'oma, Africa#
15
4u numai n
desert, ci i n regiunile muntoase iau fiin" mnstiri, prin efortul Sfntului Antonie# 2e la anul
313 ucenicii lui au ntemeiat %ia" mona.ala n peninsula Sinai i n partea muntoasa de lng
actualul Canal Sue)# *intre %ie"uitorii cele!ri de pe muntele Sinai spiritualitatea rsriteana
retine numele Sfntului 4il Ascetul i &oan Scrarul#
12
I!idem, p# ;2-;3
13
I!idem, p# 65
1E
2r# prof# dr# :asile 'duc, op. cit., p# 3;
15
*erBas C.ittC, op. cit., p# /5
/
$n 2alestina, %ia" mnstireasca a fost ntemeiat de Sfntul &larion, originar din Da)a#
16
Sfntul Epifanie, ucenicul Sfntului &larion ntemeia) n regiunea muntoas a 2alestinei colonii
de mona.i# :ia"a mona.al din 2alestina se ntinde apoi spre Siria i Mesopotamia#
$n mun"ii din jurul Antio.iei, unde la nceput a pustnicit &eronim i Sfntul &oan Dura de Aur
se aflau i r%nitori clugri, ucenici ai Sf# Antonie i :asile cel Mare# An alt egiptean, Eustatiu
din Se%asta %a introduce %ia"a mona.al n Asia Mic#
$n Apus %ia"a mona.al se formea) i se consolidea) odat cu e(ilul Sf# Atanasie la 'oma,
n aprilie 33/# +und cu el doi ucenici, unul din ei ajunge du.o%nicul unui ae)mnt de ;5 de
clugrite# Sf# Atanasie i ucenicii si l fac cunoscut pe Sfntul Antonie n Cetatea eterna,
de%enind modelul des%ririi cretine pentru mul"i credincioi printre care i >ericitul &eronim,
dup ce mai nti cunoscuse %ia"a mona.al n Egipt# $n &talia se con%ertete la mona.ism
>ericitul Augustin i prietenul su Alipius, cnd erau la Milan, nsufle"i"i tot de :iata Sfntului
Antonie, scris de Atanasie# $n Dalia mona.ismul este ntemeiat de Sfntul Martin FE51G# El a
temeluit aici o mnstire, atrgnd prin !untatea inimii sale foarte mul"i %ie"uitori# Se spune ca a
fost condus pe cel din urm drum de 2 555 de mona.i %eni"i din toate prtile# $n E15 episcopul
-onoratus de Arelate a ntemeiat o mnstire pe insula +erin# Sfntul &oan Casian FE35G
ntemeia) la Marsilia Fde a)iG n jurul anului E15 o mnstire n care %a impune regulile
Sfntului :asile#
1;
Marele merit n definiti%area organi)rii %ie"ii c.ino%iale n mnstiri a a%ut-o Sfntul :asile
cel Mare# &nspirndu-se din e(perien"a Sfntului Antonie i 2a.omie din Egipt, care dei nu au
alctuit coduri de legi, au sta!ilit reguli de con%ie"uire a celor dornici sa mplineasc sfaturile
e%ang.elice, Sfntul :asile, la care se altura i Sfntul Drigorie de 4a)ian), precum i numeroi
ucenici, a ntemeiat la 2ont, pe malul rului &ris, n apropierea localit"ii &%onia Funde mama i
sora sa triau cu mai multe clugriteG prima comunitate mona.al organi)at dup regulamente
scrise, inspirate din Sfnta Scriptura i din %ia" mnstireasc pe care o cunoscuse n cltoriile
sale prin Egipt, Mesopotamia, 2alestina i Siria#
Aceste rnduieli temeinic documentate, e(perimentate de-a lungul %remii, si-au do%edit
%ia!ilitatea, fiind mereu actuale# Ele sunt cuprinse n trei din scrierile sale=
1# Etica su Morala - a%nd ,5 de capitole, repre)int o colec"ie de te(te luate din Sfnta
Scriptur, mai cu seam din scrierile apostolice#
16
I!idem, p# E1-E2
1;
2r# 2rof# *r# :asile 'duc, op. cit., p# 63
15
2# 'egulile Mari cuprin)nd o colec"ie de 55 de norme formulate pe temeiul Sfintei Scripturi,
cuprin)nd aspectele cele mai importante cu caracter religios-moral#
3# 'egulile Mici cuprin)nd 313 rspunsuri scurte pentru re)ol%area diferitelor pro!leme ale
%ie"ii religioase#
1,
8rgani)area %ie"ii c.ino%iale a mona.ismului de ctre Sfntul :asile cel Mare are la !a)
urmtoarele principii=
1# 2rincipiul dragostei fa" de *umne)eu i de oameni ca suprema porunca dumne)eiasca#
2# 2rincipiul renun"rii su al srciei de !una %oie#
3# 2rincipiul asce)ei, al nfrnrii, al lepdrii de sine, care cunoate forma cea mai nalt a
consacrrii lui *umne)eu prin %otul fecioriei#
E# 2rincipiul tririi n singurtate cu pri%ire la locuin"#
5# 2rincipiul tririi n comuniune cu cei ce au acelai scop, a%nd totul de o!te#
6# 2rincipiul ascultrii necondi"ionate de superiorul comunit"ii pentru a duce o %ia"
ordonat#
;# 2rincipiul m!inrii cercetrii Sfintelor Scripturi cu rugciunea i munca#
,# 2rincipiul mprtirii )ilnice ca semn al comuniunii cu -ristos, i a comuniunii fr"eti#
1/
2ledoaria Sfntului :asile cel Mare pentru a%antajele %ie"ii o!teti este moti%at de faptul c
nici unul dintre noi nu este n stare s-i satisfac singur cerin"ele trupului suO iar pentru
ctigarea celor necesare F%ie"iiG a%eau ne%oie unul de altul# Cci precum piciorul are o anumita
putere, dar are ne%oie i de alta, - cci fr ajutorul celorlalte mem!re nu gsete pentru %ia" nici
energia proprie ndeajuns de tare sau suficient pentru ne%oile sale, nici nu are cu sa nlocuiasc
ceea ce-i lipsete - la fel i n %ia" solitara= ceea ce a%em de%ine %ara folos i ceea ce nu a%em nu
se poate gsi, fiindc *umne)eu Creatorul a .otrt sa a%em tre!uin"a unul de altul# Afar de
aceasta, nici ra"iunea iu!irii lui *umne)eu nu ngduie ca fiecare s ai! n %edere numai
interesul lui# Cci @iu!irea - spune Apostol - nu cuta ale sale1O n timp ce %ia" solitara are un
singur scop= ngrijirea de tre!uin"ele proprii# Apoi n aceasta separare nu-si %a cunoate uor
cine%a lipsurile sale, din moment ce nu %a e(ista cine%a care sa-l mustre i s-l ndrepte cu
!lnde"e i cu inima !un# Cci mustrarea, c.iar i din partea unui %rjma, poate sa nasc,
adeseori, dorin"e de ndreptare la omul de !un simtO iar %indecarea pcatelor se face cu pricepere
1,
I!idem, p# 6E
1/
Ar.imandritul Emilianos, onahismul, pecetea ade"rat, trad# de diac# &oan &# &c jr# i pr# prof# &oan &c, %ol# &,
Editura *eisis, Si!iu, 1///, p# 6,
11
de ctre cel care iu!ete sincer# An asemenea ndrumtor este cu neputin" s gseasc cine%a n
pustie, dac nu a fost iu!it cu el mai nainte n %ia"# $nct se potri%esc eremitului cu%intele
Scripturii= @%ai celui care este singur, ca dac el cade nu este altul care s-l ridice1 FEcle)iast E,
15G# *ar dac noi to"i, care am fost primi"i n una Fsi aceeaiG speran" a c.emrii noastre,
formm un trup care are cap pe -ristos i suntem mem!re unii altora#
*ac noi nu suntem lega"i n mod armonios n *u.ul Sfnt, spre )idirea unui singur corp, ci
fiecare din noi i alege %ia"a singuratic, fr s iu!easc !inele comun dup felul !ine plcut lui
*umne)eu i i ndestulea) pofta plcerii proprii, cum putem - atunci cnd suntem de)!ina"i i
mpr"i"i - s pstram legtura reciproc i slujirea mem!relor, unul fa" de celalalt, sau
supunerea lor ctre corpul nostru care este -ristosP
2entru ca nu este cu putin" nici s ne !ucuram cu cel preamrit, nici s comptimim cu cel
ce sufer, n timp ce %ia" noastr este mpr"it# Apoi, fiind unul singur nu poate sa ispr%easc
toate darurile spirituale, cci .arul *u.ului se da dup credin"a care e(ista n fiecare, n %ia" n
comun darul propriu fiecruia de%ine dar comun al celor care formea) comunitatea# *eci acela
care primete unul din aceste daruri nu-l are pentru sine mai mult pentru al"ii# *e aceea n %ia"
n comun este necesar ca puterea *u.ului Sfnt, care e(ista ntr-nsul, sa treac n acelai timp la
to"i# 2e lng acest aspect social i religios-moral, traiul n comun are i un important rol
educati%, pri%ind crearea deprinderilor de comportament cretin temeluit pe @!uncu%iin" i
rnduial1 F& Corinteni 1E, E5G#
Cu%iosul &saia 2ustnicul %ie"uitor n pustia SJetis a Egiptului, i apoi n pustia Da)a din
2alestina a rmas n memoria posterit"ii ca @n"eleptul ntre n"elep"i1# n capitolul al :-lea al
AsJeticonului su lum la cunotin" asupra modului cum se cu%ine sa se comporte mona.ii ce-
si petrec %ia" n comun#
25

'e%enind la 'egulile Sfntului :asile cu pri%ire la mona.ismul c.ino%ial, %a tre!ui sa
preci)am ca acti%itatea mnstireasca este, ntr-ade%r, !ine organi)ata dup o rnduial temeinic
c.i!)uita, dar aceasta organi)are religios-morala a%ea un caracter particular# Ea nu intra su!
autoritatea legislati%a a 9isericii# A!ia sinodul &: ecumenic de la Calcedon, din E51, prin
canonul E sta!ilete ca mona.ii s se supun ierar.iei !isericeti# Con"inutul canonului are n
%edere i alte aspecte legate de %iata c.ino!itica#
25
*erBas C.ittC, op. cit., p# 135
12
$. %pera Sf. Antonie cel Mare
$.a. Scrieri adunate &n 'ilocalie
Ca scrieri ade%rate ale lui au fost do%edite pn acum apte scrisori, amintite nc de Sfntul
&eronim# F*o%ada a fcut-o ># 7lejna cu lucrarea Antonius und Ammonas# Eine Antersuc.ung
Q!er -erJunft und Eigenart der Rltesten MSnc.s!riefe, n 0Teitsc.rift fQr Jat.olisc.e
<.eologie1, 62 F1/3,G, pp# 35/U3E,# FCf# Marcel :iller S# &# und 7arl 'a.ner S# &#, As)ese und
MCstiJ in der :Rter)eit, -erder, >rei!urg im 9reisgau, 1/3/, p# ,/GG#
21
Aceste apte epistole sunt
tiprite Fn Migne, 2atrologia Draeca, tom E5G n dou redac"ii, am!ele n traducere latin# 2rima
redac"ie F/;;9U15559G e o traducere de la 1516 a lui SCmp.orian C.amperius dup un
manuscris grec, care n-a fost indicat i a rmas necunoscut# A doua, care cuprinde un te(t mai
larg, tradus dup un manuscris ara!, o formea) primele apte epistole din cele dou)eci date
toate su! numele lui Antonie F///CU15669G, din care ns pe cele treispre)ece din urm
F1515*U15669G 7lejna le-a do%edit c sunt ale lui Ammonas, ucenicul i urmaul lui Antonie la
conducerea c.ino%iei de la 2ispir# $n timpul mai nou a nceput s fie descoperit i te(tul copt, cel
original, al unora din aceste epistole# 8# 9arden.eBer FDesc.ic.te der altJirc.lic.en +iteratur,
%ol# &&&, ed# a &&-a, -erder, >rei!urg im 9reisgau, p# ,1G
22
scria la 1/23, pn nu se do%edise c
aceste epistole sunt ale lui Antonie, c ele nu pot fi ale lui i din moti%ul c sunt prea de cuprins
general i lipsite de putere i de se% ca s fie de la marele ascet#
Cum stm ns cu autenticitatea celor 1;5 de capete pe care 4icodim Ag.ioritul, care a trit
la sfritul %eacului al V:&&&-lea, le-a ae)at n fruntea >ilocalieiP 4ici 9arden.eBer, nici :iller-
21
2r# 2rof# *umitru Stniloae, @&ntroducere1 la Sf# Antonie cel Mare, @$n% turi despre %ia a moral a oamenilor i
despre !una purtare1 n #ilocalia, %ol# 1, Editura -umanitas, 9ucure ti, 1///, p# 15
22
I!idem, p# 16
13
'a.ner, din care iau aceste nsemnri, nu le pomenesc ntre scrierile atri!uite lui Antonie# Ele nu
se cuprind nici n 2atrologia lui Migne# 4u tim, de asemenea, dup ce manuscris le-a luat
4icodim Ag.ioritul# 4e d aceasta dreptul s afirmm cu siguran" c nu sunt ale Sfntului
AntonieP 4u, acest drept nu-l a%em# C.iar dac a)i ele nu s-ar mai gsi n nici un manuscris
ascuns pe cine tie unde, 4icodim Ag.ioritul le-a luat sigur din %reun manuscris care s-a putut
pierde# >aptul c aceste capete au i ele acelai caracter general nu poate fi un argument sigur c
nu sunt ale lui Antonie, cum nu e pentru epistole# 8arecare nrudiri interne ntre aceste capete i
epistole se pot constata, dei ele sunt o lucrare deose!it, cu cuprinsul ei propriu# Asemenea
nrudiri am a%ea, de pild, n ideea de 0om ra"ional1 pe care o folosesc i capetele, i epistoleleO
n pre"ul ce se pune i n unele i n altele pe 0deose!irea dintre !ine i ru1, pe caracteri)area lui
*umne)eu ca 0medic1 #a#m#d#
$.(. Apofte)mele din Patericul *)iptean te+t i comentariu
$,
$ocul %u"iosului &ntonie cel are 'icoana S(. &ntonie cel are) n (runtea colectiei de
apo(tegme a Printilor "ietuitori n pustia egiptean e datorat numelui su, ns el corespunde
la (el de !ine rolului de prim rang *ucat de nceptorul "ietii monastice crestine. +iata ,-./-
0.1, 2 /3 ianuarie4 si (izionomia sa ne sunt cunoscute mai ales prin lucrarea cele!r ce i-a
consacrat-o S(5ntul &tanasie cel are. &po(tegmele aduc c5te"a trsturi noi si interesante ale
23
2entru a nu ncrca prea mult aparatul critic introduc aici o lista de a!re%ieri ale edi iilor i studiilor folosite n
acest capitol= D & $es &pophth6gmes des Peres du D6sert. S6rie alpha!6ti7ue F<radction franWaise par Mean-Claude
DuC, S#M#G, A!!aCe de 9ellfontaine, Collection XSpiritualitY orientaleZ FS8G no 1, 9Ygrolles-en-Mauges, 1/66# D &&
Paroles des anciens. &pophth6gmes de Peres du d6sert F<raduits et prYsntYs par Mean-Claude DuCG, Editions du
Seuil, 1/;6 FCollection 2oints, SYrie Sagesse U Sa 1G# [colectia de apoftegme pre)entate aici de DuC repre)int o
dispunere dup ordinea unei colectii alfa!etice a acelor apoftegme din colectia alfa!etico-anonim care sunt
pre)ente att n seria alfa!etic ct si n cea anonim, constituind astfel X ceea ce poate fi considerat, grosso modo,
un fond comun Z al tuturor %ec.ilor culegeri de apoftegme ale printilor pustiei, spune DuC n introducerea la
aceast culegere\ ' $es Sentences de Peres du d6sert. %ollection alpha!6ti7e F<raductuion et prYsentation par *om
+ucien 'egnault, 8S9G, Solesmes, 1/,1# 8he Sa9ings o( the Desert #athers. 8he &lpha!itical %ollection F<ranslated
Bit. a foreBord !C 9enedicta ]ard, S+DG, Cistercian 2u!lications, 7alama)oo, 'e%ised edition 1/,E# 'egnault
*om +ucien 'egnault U +iata cotidian a Printilor desertului n :giptul secolului I+ Fn romneste de diac# &oan &#
&c jr#G, Editura *eisis, Si!iu, 1//;# Antoine Duillaumont U Originile "ietii monahale. Pentru o (enomenologie a
monahismului ,<raducere de Constantin MingaG, Editura Anastasia, 9ucuresti, 1//,. *imitrios D# <samis U Patericul
sinaitic Ftraducere din neogreac de 2r#2rof#*r# &oan &cG, Editura *eisis, Si!iu, 1//5 &oan Mos.u U $imonariu sau
$i"ada duho"niceasc Ftraducere si comentarii de <# 9odogae si *# >ecioruG, Al!a &ulia, 1//1 2aladie U Istoria
+ausiac F+a%saiconG# Scurte !iografii de pustnici F<raducere, introducere si note de 2r#2rof#*r# *umitru Stniloae,
Mem!ru al Academiei 'omneG, Editura &nstitutului 9i!lic si de Misiune FE&9MG al 9isericii 8rtodo(e 'omne,
9ucuresti, 1//3# D# &oanidu U Di;tionaru elino-rom5nescu, tradusu dupe al lui S;arlatu D. <izantie, 9ucuresci,
1,6E# A# 9aillC U Dictionnaire grec-(ran=ais, la 26e Ydition, rYimprimYe en 1//;#
1E
%u"iosului &ntonie, care ns nu contrazic n nici un (el portretul (cut de s(5ntul episcop al
&le>andriei, ci l plaseaz mai !ine pe Printele monahilor printre ceilalti !tr5ni ai timpului
su, emuli n imitarea si cutarea lui ?ristos n desert.
1# Sfntul a%%a
2E
Antonie, se)nd odat n desert, a fost cuprins de acedie
25
si de o mare
ntunecare de gnduri# Si )icea ctre *umne)eu= X*oamne, %reau s m mntuiesc si nu m las
gndurile
26
# Ce %oi face n neca)ul
2;
meuP Cum m %oi mntuiPZ Si, sculndu-se putin, a iesit
afar, si a %)ut pe cine%a ca pe sine se)nd si lucrnd, apoi sculnduse de la lucru si rugnduse,
2E
&""a sau Printe U Mc# 1E, 36O 'om# ,, 15O Dal# E, 6= cu%nt aramaic Flim!a %or!it de MntuitorulG folosit n
Egipt, 2alestina si Siria cu un continut .arismatic, desemnndu-i pe ascetii, clugrii si pustnicii care se distingeau
prin sfintenia %ietii si prin e(perienta du.o%niceasc#
25
&cedie, gr. aJ.dia# Stare de plictiseal lnce)itoare, lnce)eal, de)gust, lene, lene%ie, lene%ire, trnd%ie,
trnd%ire, plictis, plictiseal, descurajare, moleseal a %ointei# $n fapt, ne aflm n fata unui termen de spiritualitate
practic imposi!il de tradus# $n Pateric apare de trei ori= Antonie 1 Ftradus= n rom# prin lene"ieO n fr# prin ac6die [D
&\ sau d6go@t [D &&\, ennui ['\G, <.eodora 3 Ftradus= n rom# prin lene"ireO n fr# prin ac6die [D &\ sau d6go@t ['\G si
2imen 1E/ Ftradus= n rom# prin tr5nd"ieO n fr# prin ac6die [D &\ sau d6go@t [D &&\, ennui ['\G# &8A4&*A propune
astfel= 1# lene, tr5nd"ieO 2# nepsare, nengri*areO 3# nchidere de inim, melancolie# 9A&++^, mergnd pe filiera
clasic, propune= 1# n6gligence, indi((6renceO 2# chagrin# <raducea prin romnescul acedie poate aprea ca
neologistic, li%resc sau X stiintific Z# Anii Fca, spre e(emplu, reputatul profesor Antoine Duillaumont, n >ranta,
sau 9enedicta ]ard, n Anglia si AmericaG l prefer pentru moti%ul c termenul grecesc aGJ.di_a este att de !ogat
n continut nct este practic intraducti!il FDA&++AAM84<, p#355G# *ac ast)i termenul ncepe a se mpune n
traducerile patristice de lim! engle), n cele de lim! france) lucrurile sunt nedecise nc# Astfel, la 15 de ani
dup ce a tradus aGJ.di_a cu ac6die [D &\, Mean-Claude DuC a renuntat la termen pentru d6go@t [D &&\G# 2rintele
Stniloae traduce aGJ.di_a !a prin plictiseal F2A+A*&E `#21G, !a prin lene"ie F&saia 2ustnicul, %u"5ntul I+, n
#ilocalia romneasc, %ol# V&&, Ed# -arisma, 9ucuresti, 1//1, p#5, si 65# $n acest din urm loc ns, 2rintele
Stniloae pune n parante) si plictisealG, n functie de conte(t sau de ntelesul pe care %rea traductorul s-l
promo%e)e# +a rndul lui, printele 'afail 4oica propune negri*anie, un termen in%entat, creat pentru a scpa
.tisului de termeni psi.ologici prin care ar putea fi tradus aJ.dia= plictiseal, de)gust etc# $n fapt, aGJ.di_a
nglo!ea) toti acesti termeni de mai sus, putnd a%ea, de la ca) la ca), diferite forme si accente F'ED4AA+<,
pp#156-115 si 11,-11/, si DA&++AAM84<, pp#16;16, U cu referintele lor patristiceG# An alt e(emplu= n literatura
de anali) psi.o-spiritual contemporan a lui 9ernanos, lAennui Fplictiseala, urtulG de%ine o tem preferentiat, cu
o ncrctur metafi)ic= @Ma paroisse est dY%orYe par laennui1 Facestea sunt cu%intele de nceput ale romanului
Bournal dAun %ur6 de compagne, cu%inte misterioase dar si definitorii pentru X intriga Z romanului U p#1531 n=
9ernanos, Oe"res romanes7ues, 9i!liot.YNue de la 2lYiade, 1/61GO sau= @bil naC a pas de mal.eur des .ommes,
monsieur laa!!Y, il C a laennui# 2ersonne naa jamais partagY laennui de la.omme et nYanmoins gardY son me# +aennui
de la.omme %ient a !out de tout, monsieur a!!Y, il amollira la terre1 Fonsieur Ouine, i!id#, p#1E56G#
26
logismoi - este un termen generic de spiritualitate ce desemnea) @gndurile ruttii1 care-l lupt pe ne%oitorul lui
-ristos= @Clugrul, atunci cnd prseste lumea, se ndeprtea) de X o!iecte Z care, n lume fiind, l-ar ispiti sau i-
ar putea distrage atentia# *ar i rmne amintirea sau repre)entarea lor, su! forma a ceea ce am putea numi X gnduri
Z Flogismoi_G# 8 apoftegm a lui Antonie o mrturiseste foarte clar= X Cel ce sade n pustie si trieste n hes9chia de
trei r)!oaie este slo!od= de cel %enit din cele au)ite, de cel %enit din %or!rie si de cel %enit din cele %)uteO si
numai ctre unul mai are a lupta, ctre cel al inimii Z [Antonie 13\# ')!oiul inimii este cel pe care pustnicul tre!uie
s-l poarte cu propriilei gnduri# 4imeni nu a descris mai !ine acest r)!oi al gndurilor, X r)!oi nematerialnic Z,
dect E%agrie, clugrfilosof, %ietuitor n pustia X C.iliilor Z, nu departe de Sc.etia, la sfrsitul secolului al &:-lea#
2entru E%agrie, X gndurile Z Flogismoi_G se identific, practic, cu demonii n asa msur, nct el %or!este, fr a le
deose!i, despre X gndul Z sau X demonul Z unui %iciu sau al altuia, cum ar fi cel al lcomiei, al lu(ului, al a%aritiei
etc# Cci, e(plic el, att n lume ct si n o!stile clugresti, demonii atac prin persoane interpuse, prin intermediul
altor oameniO dar si.astrul sufer atacurile lor direct, corp la corp, iar aceste atacuri se manifest su! forma unor
imagini, a unor repre)entri, uneori a unor rationamente pe care mona.ul si le face despre sine, prin fantasme
Ffantasi_ai sau fa_smataG diurne sau nocturne, %ise erotice sau terifiante, pe care E%agrie le-a descris amnuntit, cu un
remarca!il talent de analist si cu o mare finete psi.ologic1 FDA&++AAM84<, p#11E# :e)i si `#12= Cn (iloso( n
15
apoi iarsi se)nd si mpletind funia, apoi iarsi sculndu-se la rugciune# Acesta era un nger al
*omnului trimis spre ndreptarea si ncredintarea
2,
lui Antonie# Si a au)it pe nger )icnd-i= X>
asa si te %ei mntuiZ# &ar el, au)ind aceasta, a luat mult !ucurie si ndr)nealO si fcnd asa se
mntuia
2/
#
2# [Cronie, preotul 4itriei
35
, ne-a istorisit nou c\
31
>ericitul Antonie po%estea= XAn an ntreg
m-am rugat s mi se descopere locul dreptilor si al pctosilor# Si am %)ut un mare urias, care
ajungea pn la nori# Era negru si a%ea minile ntinse pn la cer si su! el se afla un lac a%nd
msura mrii# Si am %)ut suflete )!urnd ca niste psri# Si cele ce )!urau deasupra minilor si
capului uriasului, se mntuiau# *impotri%, cele ce erau prinse de minile lui, cdeau n lac# Si
ajunse la mine un glas care )icea= @Aceste suflete pe care le %e)i )!urnd mai sus de acela, sunt
sufletele dreptilor care se mntuiesc n rai# &ar celelalte sunt atrase n iad, urmnd %oilor trupului
si tinerii de minte a rului1
32
Z#
3# Tis-a a%%a Antonie= X2rintii cei de demult, cnd mergeau n pustie, nti se %indecau pe
ei nsisi, si, fcndu-se doctori alesi, %indecau si pe altii# &ar noi, iesind din lume, mai nainte de a
ne %indeca pe noi nsine, ndat ncepem a %indeca pe altiiO si, ntorcndu-se !oala asupra
pustieD :"agrie Ponticul, i!id#, pp#2512,EG#
2;
Eecaz, str5mtorare, sc5r!, ncercare, su(erint, asuprire# <ermen general, care nu las s se nteleag despre ce
anume neca) e %or!a# A%%a Matoi Fapoftegma 15G pune necaz n opo)itie cu odihn, odihnire FanapausijG, iar a%%a
:isarion se fericit ca mona. @nea%nd odi.na de neca)urile mele cele fr numr1 F:isarion 12G#
2,
as(aleia U ncredintarea, siguranta, asigurarea c a nu %a mai ptimi %reun ru F&8A4&*AG#
2/
*om +ucien 'egnault opinea) c aceast apoftegm se afl @pus n fruntea colectiei alfa!etice fr ndoial n
%irtutea importantei ei pentru ntreaga %iat monastic1 F'ED4AA+<, p#11/G#
35
4itria Fpustia sau muntele 4itrieiG, n *elta 4ilului, este una dintre cele trei cele mai importante ase)ri monastice
din Egiptul &nferior Fnord-%estul EgiptuluiG, ntemeiat de a%%a Ammun X 4itriotul Z, ucenic al sfntului Antonie cel
Mare, pe la anul 325-325#
31
Aceast apoftegm nu face parte din culegerea clasic Apoftegmata Deronton Fsau &pophthegmata PatrumG, ci
este preluat si prelucrat de traductorul si compilatorul %ersiunii romnesti a 2atericului din dou surse= 2aladie,
$a"saicon ,Istoria $ausiac4 si Sfntul Atanasie cel Mare, +iata cu"iosului printelui nostru &ntonie# 8 dm aici n
traducerea 2rintelui Stniloae, asa cum se gseste ea n= 2A+A*&E, ` 21, pp#51 si 5E-55# 2entru conformitate, iat
si %arianta din Sfntul Atanasie cel Mare, +iata cu"iosului printelui nostru &ntonie, +V: Ftraducere, introducere si
note de 2r# 2rof# *umitru Stniloae, n 2S9 16, E&9M98', 9ucuresti, 1/,,G= @Antonie [b\ %or!ind odat cu unii
care %eniser la el despre starea sufletului si despre locul lui dup plecarea de aici, n noaptea urmtoare i-a grit
cine%a de sus care i spune= X Antonie, scoal-te, iesi si %e)i Z# &esind deci Fcci stia de cine s asculteG si ridicndu-
si pri%irea a %)ut pe cine%a foarte mare, slut si nfricostor, stnd n picioare si ajungnd pn la noriO si pe unii
urcnd ca naripati# Si acela, ntin)ndu-si minile, pe unii i %edea mpiedicati de el, iar pe altii )!urnd mai sus si,
dup ce treceau, nltndu-se fr grij# 2entru acestia uriasul acela scrsnea din dinti, iar de cei ce cdeau se !ucura#
Si ndat s-a fcut un glas ctre Antonie= X $ntelege ceea ce %e)i? Z# Si desc.i)ndu-i-se mintea, a nteles c aceasta e
trecerea sufletelorO iar uriasul care st n cale este %rjmasul care pi)muieste pe cei credinciosi, si pe cei %ino%ati si
deci supusi lui i prinde si-i mpiedic s treac, iar pe cei ce n-au ascultat de el nu-i poate opri si deci trec peste el1
Fp#235G#
32
@$n !ine si n fericirea raiului se naintea) prin ridicarea cu putere deasupra sl!iciunii rului, care si arat
sl!iciunea pe de alt parte ntr-o mare putere de ispitire# Si e(ist ipostasuri n care rul si atinge culmea suprem,
ca si %ointa lui de ispitire a altora# Sunt demonii#1 U nota E5 a 2rintelui Stniloae, n 2A+A*&E, p#55#
16
noastr, se fac nou cele de pe urm mai amare dect cele dinti F+c# 11, 26G, si au)im de la
*omnul= @*octore, %indec-te mai nti pe tine nsuti1 F+c# E, 23GZ#
E# Acest a%%a Antonie, cutnd la adncul judectilor lui *umne)eu, a cerut )icnd=
X*oamne, cum se face c unii mor de tineri, iar al"ii prea m!trnescP Si pentru ce unii sunt
sraci, iar altii !oga"iP Si cum cei nedrep"i sunt !oga"i, iar cei drep"i sraciPZ Si a %enit lui un
glas )icnd= XAntonie, ia aminte de tine, c acestea sunt judec"i ale lui *umne)eu si nu-ti este
tie de folos a le stiZ#
5# A ntre!at cine%a pe a%%a Antonie, )icnd= XCe tre!uie s p)esc eu ca s plac lui
*umne)euPZ Si rspun)nd !trnul, a )is lui= XCele ceti poruncesc "ie, p)ete-le= 8riunde %ei
merge, pe *umne)eu s-+ ai naintea ta totdeaunaO orice %ei face, s ai mrturie din Sfintele
ScripturiO si ori n ce loc %ei edea, s nu te miti degra!# Acestea trei p)ete-le si te %ei
mntuiZ#
6# Tis-a a%%a Antonie ctre a%%a 2imen= XAceasta este lucrarea cea mare a omului= greeala
sa s o pun asupra sa naintea lui *umne)eu si s atepte ispita pn la rsuflarea cea mai de pe
urmZ
33
#
;# <ot acesta a )is= X4imeni neispitit nu %a putea s intre n mpr"ia cerurilor
3E
# Cci s-a )is=
@'idic ispitele si nimeni nu este care s se mntuiasc1
35
Z#
,# A ntre!at a%%a 2am%o pe a%%a Antonie= XCe s facPZ# Tis-a lui !trnul= XS nu te ncre)i
n dreptatea ta
36
, s nu-ti par ru pentru lucru trecut si s-ti nfrne)i lim!a si pnteceleZ#
/# Tis-a a%%a Antonie= XAm %)ut toate cursele %rjmaului ntinse pe pmnt si suspinnd
am )is= @8are cine poate s le treac pe acesteaP1# Si am au)it glas )icndu-mi= @Smerenia?1Z#
15# Tis-a iari= XSunt unii care si-au topit trupurile lor n asce) si, pentru c n-au a%ut
dreapt socotin"
3;
, departe de *umne)eu s-au fcutZ
3,
#
33
2imen 125#
3E
&graphon, Resch /5, <A 35, 2, p#135#
35
E%agrie 5#
36
2imen /, si 1E1#
3;
<raduc peste tot diaJrisin prin dreapt socotint, pentru moti%ele pe care le e(pune *an Ciac.ir n eseul
@Socoteal si socotint1 Fre%ista :pi(ania, editat de Mnstirea @Sfntul &oan 9ote)torul1, Al!a &ulia, anul &&&,
nr#5, septem!rie-octom!rie 1//,G= n re)umat, socoteal aduce prea mult ast)i cu @a-ti face socoteala, socotelile1,
iar discernm5nt Fdesi folosit de 2rintele StniloaeG este un neologism pe filier france)# *e notat c si printele
4icolae Stei.ardt prefer dreapta socotint#
3,
Antonie 3/#
1;
11# Tis-a iari= X*e la aproapele este %iata si moartea# C de %om do!ndi pe fratele, pe
-ristos do!ndimO iar de %om sminti pe fratele, lui -ristos greimZ
3/
#
12# Tis-a iarsi= X2recum petii, rmnnd mult timp pe uscat mor, aa si mona.ii, )!o%ind
afar din c.ilie sau petrecnd cu mirenii se sl!nogesc ctre tria linitii Fisi.ieiG# <re!uie deci
ca, precum pestele ctre mare, asa si noi ctre c.ilie s ne gr!imO ca nu cum%a )!o%ind afar,
s uitm p)irea cea dinluntruZ
E5
#
13# Tis-a iari= XCel ce sade n pustie si se linitete Ftriete n isi.ieG, de trei r)!oaie este
slo!od= de au)ire, de grire si de %edereO si numai cu unul mai are a lupta= cu cel al inimii
E1
Z#
1E# S-au dus nite fra"i la a%%a Antonie, ca s-i spun despre nlucirile F%i)iunile, apari"iileG
pe care le %edeau si s se n%e"e de la dnsul dac sunt ade%rate sau de la draci# Si a%eau un
mgar, care a murit pe cale# *eci, dup ce au %enit la !trnul, apucnd acesta mai nainte, le-a
)is lor= XCum a murit mgruul pe calePZ Au )is lui= X*e unde tii, a%%oPZ &ar el le-a )is lor=
X*racii mi-au artatZ# Si ei au )is lui= X4oi pentru aceasta am %enit, ca s te ntre!m, c %edem
nluciri F%i)iuni, apari"iiG si de multe ori se fac ade%rateO nu cum%a ne nelmPZ Si i-a
ncredin"at pe ei !trnul, din pilda mgarului, c de la draci sunt#
15# Era un om care %na animale sl!atice prin pustie, si a %)ut pe a%%a Antonie glumind cu
fra"iiO si s-a smintit# &ar !trnul, %rnd s-l ncredin"e)e pe el c tre!uie cte pu"in s se pogoare
fra"ilor, i-a )is lui= X2une sgeata n arcul tu si ntinde-lZ# Si a fcut aa# Si !trnul i-a )is lui=
X$ntinde-l nc pu"inZ# Si a ntins# Si iari i-a )is= X$ntinde-l si mai multZ# Si a )is %ntorul= X*e
%oi ntinde arcul peste msur, se %a frngeZ# Tis-a lui !trnul= XAa si la lucrul lui *umne)eu=
dac-i ntindem pe frati peste msur, degra! se frng# <re!uie deci, cte pu"in si cteodat, a ne
pogor fra"ilorZ# Acestea au)ind %ntorul, s-a umilit# Si mult folosindu-se de la !trnul, s-a dus#
&ar fra"ii, ntrindu-se, au mers la locul lor#
16# A au)it a%%a Antonie despre un mona. mai tnr care a fcut un semn FminuneG ca acesta
pe cale= :)nd el pe nite !trni cltorind si sl!ind pe cale, a poruncit unor asini sl!atici de
au %enit si au purtat pe !trni pn au ajuns la Antonie# *eci !trnii l-au ntiin"at de aceasta
pe a%%a Antonie# Si a )is lor= XMi se pare c acest mona. se aseamn cu o cora!ie plin de
3/
&oan Colo% 3/# Se poate compara cu Scrisoarea :& ara!= @4e nYglige) pas mes paroles, car ils Fles dYmonsG
sa%ent Nue notre %ie dYpend mutuellement les uns des autresb Celui donc Nui aime son frere, aime *ieu, et celui
Nui aime *ieu, saaime soi-meme1 F2ere Matta el-MasJine, Saint &ntoine, ascete selon F"angile, sui"i de $es "int
$ettres de saint &ntoine selon la tradition ara!e, cditions de 9ellefontaine, S8 5;G#
E5
Sfntul Atanasie cel Mare, +iata cu"iosului printelui nostru &ntonie, +VVV&:, ed.cit#, p#2E5#
E1
Gardia FinimG si nu porneia FdesfrnareG# Asa spun specialistii %ariantelor %ec.i grecesti si latine ale te(tului c
tre!uie citit manuscrisul# :e)i= 'ED4AA+<, p#13E, si DA&++AAM84<, nota 222, p#113G#
1,
!unt"i, care, ns, nu tiu de %a ajunge n portZ# Si, dup un timp, a%%a Antonie ncepe deodat
s plng si s-si smulg prul si s se tnguiasc# $i )ic lui ucenicii= X*e ce plngi, a%%oPZ &ar
!trnul a )is= XMare stlp al 9isericii a c)ut acum F)icea despre mona.ul cel tnrG# Merge"i
pn la el si %ede"i ceea ce s-a fcutZ# *eci s-au dus ucenicii si l-au aflat pe mona. e)nd pe
rogojin si plngnd pcatul pe care l fcuse# &ar el, %)nd pe ucenicii !trnului, le-a )is=
XTice"i !trnului ca s roage pe *umne)eu s-mi dea numai )ece )ile si ndjduiesc c %oi da
rspunsZ# Si dup cinci )ile a murit#
1;# An mona. a fost ludat de fra"i ctre a%%a Antonie# Acesta din urm, cnd a %enit
mona.ul la dnsul, l-a ncercat, s %ad de ra!d necinstea
E2
# Si, aflndu-l c nu o ra!d, i-a )is=
XEti asemenea unui ora, care pe dinainte este mpodo!it, iar pe dinapoi este jefuit de tl.ariZ#
1,# An frate i-a )is lui a%%a Antonie= X'oag-te pentru mine?Z Tis-a lui !trnul= X4ici eu nu
te miluiesc, si nici *umne)eu, dac tu nsuti nu-ti %ei da silin"a si nu %ei cere lui *umne)eu
rugndu-teZ#
1/# Au mers odat nite !trni la a%%a Antonie, si a%%a &osif cu dnii# Si %rnd !trnul
[Antonie\ s-i ncerce, a pus naintea lor un cu%nt F%ersetG din Scriptur, si, ncepnd de la cei
mai mici, i ntre!a ce nseamn acel cu%nt# Si fiecare rspundea dup puterea sa# $ns !trnul
)icea fiecruia= X4-ai aflat ncZ# Mai pe urm de toti, a )is ctre a%%a &osif= X<u cum )ici c este
cu%ntul acestaPZ 'spuns-a= X4u stiuZ# Atunci a )is a%%a Antonie= XCu ade%rat, a%%a &osif a
aflat calea, cci a )is= 4u tiu#Z
25# S-au dus nite fra"i de la Sc.etia
E3
la a%%a Antonie si, intrnd ntr-o cora!ie s mearg la
el, au aflat pe un !trn care si el %oia s meargO iar fra"ii nu-l cunoteau# Si e)nd n cora!ie,
griau cu%inte de-ale 2rin"ilor si din Scripturi si pentru lucrul minilor lor# &ar !trnul tcea#
Ajuni n port, au aflat c si !trnul merge la a%%a Antonie# Si dup ce au ajuns la a%%a, le-a )is
lor [Antonie\= X9un nso"ire a"i a%ut n !trnul acestaZ# A )is si !trnului= X9uni frati ai aflat
E2
Eecinstea FatimiaG estre pus de a%%ii <eodor din Elefteropole Fapoftegma 1G si Matoi Fapoftegma 15G n opo)itie
cu sla"a Fdo>aG#
E3
Schetia numeste pe scurt Pustia Schetia, situat la circa ;5 Jilometri de *elta 4ilului, ntr-o %ale mare lung de 35
de Jilometri si larg de 6-; Jilometri, al crei fund se afl su! ni%elul mrii si unde se gsesc lacuri [)ece la numr\
crora li s-a dat numele de Aadi el-4atrun [adic= :alea 4atrun\ din pricina salpetrului nitric [sruri si car!onati de
natriu, pe care %ec.ii egipteni l foloaseau la mumificarea mortilor lor\ e(tras de acolo nc din antic.itate# Aici se
situea) pustia Sc.etia, unde n anul 335 s-a sta!ilit Macarie# El cunostea !ine locurile, deoarece, cmilar fiind,
%enea adeseori s caute salpetru# [b\ Sc.etia nu %a ntr)ia s de%in [n ultimele decenii ale secolului al &:-lea\
centrul cel mai nfloritor al %ietii ana.oretice, aici locuind 2rintii cei mai renumiti#1 F'ED4AA+<, p#E2G# *up
in%a)ia Egiptului de ctre ara!i, Califul musulmanilor din Ara!ia permite clugrilor crestini de aici s-si practice
credinta# 2entru acest moti%, locul de%ine resedinta oficial a patriar.ului copt# 2n ast)i, patriar.ul este ales
dintre mona.ii din Aadi el-4atrun# A se %edea si nota 251 n <SAM&S, p#,/#
1/
cu tine, a%%oZ# 'spuns-a !trnul= X9uni sunt, cu ade%rat, ns ograda lor n-are us, si cel ce
%oiete intr n grajd si de)leag mgarulZ# &ar aceasta )icea pentru c cele ce le %in la gur,
acelea le si griesc#
21# S-au dus nite fra"i la a%%a Antonie si i-au )is= XSpune-ne nou cu%nt= cum s ne
mntuimPZ Tis-a lor !trnul= XA"i au)it ScripturaP $ndeajuns % esteZ# &ar ei i-au )is= X:oim s
au)im si de la tine, printeZ# Atunci le-a )is !trnul= XE%ang.elia )ice= X de te lo%ete cine%a
peste o!ra)ul drept, ntoarce-i si pe cellalt Z FMt# 5, 3/G# Tis-au lui= X4u putem face aceastaZ#
Tis-a lor !trnul= X*e nu pute"i ntoarce si pe cellalt, mcar pe aceea una s o suferi"i
Fr!da"iGZ# Tis-au lui= X4ici aceasta nu putemZ# Tis-a !trnul= X*ac nici aceasta nu pute"i, nu
dati n locul celei primiteZ# Si au )is ei= X4ici aceasta nu putemZ# Atunci a )is !trnul ctre
ucenicul su= X>-le lor putin fiertur, c sunt neputincioiZ# &ar ctre ei a )is= X*ac aceasta nu
pute"i si aceea nu %re"i, ce s % fac %ouP *e rugciuni este tre!uin"Z#
22# An frate, care s-a lepdat de lume si a mpr"it a%erile sale sracilor, "innd pu"ine pentru
sine, a mers la a%%a Antonie# Si, despre acestea cercetnd-l !trnul cu de-amnuntul, i-a )is=
X*e %oieti s te faci mona., mergi n satul cutare, cumpr carne, si pune-o mprejurul trupului
tu gol si apoi %ino aiciZ# Si fcnd fratele asa, cinii si psrile i rupeau FsfsiauG trupul# Si,
ajungnd el la !trnul, acesta l ntre! de a fcut cum l-a sftuit# &ar acela, artndu-i trupul lui
sfiat, sfntul Antonie i-a )is= XCei ce se leapd de lume si %oiesc s ai! !ani, astfel sunt
sfia"i de dracii care-i luptZ#
23# Anui frate i s-a ntmplat odat ispit n mnstirea lui a%%a &lie# Si, alungat fiind de
acolo, s-a dus n munte la a%%a Antonie# Si rmnnd fratele un timp pe lng dnsul, l-a trimis
la mnstirea de unde %enise# &ar cei din mnstire, %)ndu-l, iari l-au alungat# &ar el s-a ntors
la a%%a Antonie, )icnd= X4-au %oit s m primeasc, printeZ# *eci l-a trimis !trnul napoi,
)icnd= X8 cora!ie s-a sfrmat n %alurile mrii, a pierdut ncrctura si cu osteneal a scpat la
uscat# :oi, ns, cele scpate la uscat %oi"i s le arunca"i n mareZ# &ar ei, au)ind c a%%a Antonie
l-a trimis, l-au primit de ndat#
2E# A )is a%%a Antonie= XSocotesc c trupul are o micare fireasc, care-i este nnscut
EE
, dar
nu lucrea) de nu %a %oi sufletul, ci numai nsemnea) n trup neptima micare# Este nc si o
EE
%are-i este nnscut U sunana(ureisan# *e la= sunana(ainH U art ce"a, m art sus tot ntr-o "reme, sau
mpreun cub F&8A4&*AGO sau sunanafainomai U se montrer ou paratre ensem!le F9A&++^G# Editiile romnesti
precedente ale Patericului au tradus sunana(ureisan prin amestecat cu el sau (rm5ntat cu d5nsul, iar editiile
france)e au tradus, n ordinea aparitiei, cu= 7ui lui est adapt6 [D &\, 7ui lui est inn6 [D &&\, 7ui lui correspond ['\#
25
alt micare, ce st n a .rni si a ncl)i trupul
E5
cu mncri si cu !uturi, din care cldura
sngelui deteapt Ftre)ete, ntrtG trupul spre lucrare
E6
# 2entru aceasta si )ice Apostolul= X 4u
% m!ta"i cu %in ntru care este pier)are Z FEf# 5, 1,G# Si iari *omnul n E%ang.elie,
poruncete ucenicilor Si= X +ua"i seama la %oi ni%, s nu se ngreuie)e inimile %oastre n
de)m" si !e"ie Z F+c# 21, 3EG# Este nc si o alt micare, la cei ce se ne%oiesc, care se face din
%rjmia si )a%istia dracilor# 2entru aceasta tre!uie a ti, c trei sunt micrile trupesti= una
fireasc, alta din neluarea aminte a .ranei si a treia de la draci1
E;
#
25# Tis-a iari= X*umne)eu nu slo!oade r)!oaiele peste neamul acesta ca peste cei %ec.i,
cci tie c sunt sla!i si nu le pot purtaZ
E,
#
26# +ui a%%a Antonie i s-a descoperit n pustie= XEste n ora oarecine asemenea "ie, doctor de
profesie, care din prisosin"a lui d celor ce au tre!uin" si n toate )ilele cnt @Sfinte
*umne)eule1 cu ngeriiZ#
2;# A )is iari= X:a %eni %remea ca oamenii s nne!uneasc si cnd %or %edea pe cine%a c
nu nne!unete se %or scula asupra lui, )icndu-i c el este ne!un, pentru c nu este asemenea
lorZ#
2,# Au %enit nite fra"i la a%%a Antonie si au pus naintea lui un cu%nt Fpasaj scripturisticG
din +e%itic# *eci a ieit !trnul n pustie si a mers a%%a Ammona pe urma lui n ascuns, stiindu-
i o!iceiurile# Si, dup ce mult s-a deprtat !trnul, stnd la rugciune, a strigat cu glas mare=
X*umne)eule, trimite pe Moise ca s m n%ete cu%ntul acesta?Z Si a %enit lui glas %or!ind cu
dnsul# *eci a )is a%%a Ammona= XDlasul care %or!ea cu dnsul l-am au)it, dar puterea [sensul\
cu%ntului n-am nteles-oZ#
E5
Ef# 5, 2/= @nimeni %reodat nu si-a urt trupul su, ci fiecare l .rneste si l ncl)este1# Apostolul 2a%el pri%este
aceast iu!ire, atentie, grij pentru cele ale trupului ca pe ce%a firesc, si si permite c.iar s fac o comparatie ntre
relatia cap-trup, !r!at-femeie si -ristos-9iseric#
E6
8 e(plicare a dinamicii acestei a doua miscri a trupului d Sfntul *iado. al >oticeii Fd 2/ martieG, n %u"5nt
ascetic= @Cnd mintea noat n %alurile !uturii, nu numai c %ede n somn cu patim c.ipurile )ugr%ite de draci, ci
si pl)muieste n sine anumite %ederi frumoase, m!rtisnd cu foc nlucirile sale, ca pe niste amante# Cci
nfier!ntndu-se mdularele ce ser%esc la mpreunarea trupeasc de cldura %inului, mintea e silit s-si nftise)e
%reo um!r plcut a patimii1 F`#E/, p#E15 n #ilocalia romneasc, %ol# 1, Ed# -arisma, 9ucuresti, 1//2G# Alte
asemenea te(te ale Sfntului *iado. al >oticeii n celelalte capitole din %u"5ntul ascetic, care se refer la nfrnare
F`#E2-51, pp#E5;-E15, ed.cit#G#
E;
Aceast apoftegm este luat din Scrisoarea & a a%%ei Antonie cel Mare Fa se %edea $etrre &, `#3, n= 2ere Matta el-
MasJine, Saint &ntoine, ascete selon F"angile, sui"i de $es "int $ettres de saint &ntoine selon la tradition ara!e,
cditions de 9ellefontaine, S8 5;, p#,3G#
E,
Comparatia ntre neamul !trnilor celor %ec.i si generatiile mai noi de mona.i o %om afla n mai multe locuri n
2ateric= &lie ,, &oan Colo% 1E, &s.irion etc#
21
2/# <rei printi a%eau o!iceiul de mergeau la fericitul Antonie n fiecare an# Si doi l ntre!au
pentru gndurile lor si pentru mntuirea sufletului, iar al treilea totdeauna tcea, nimic
ntre!ndu-l# &ar dup mult timp i-a )is a%%a Antonie= X&at, de atta timp %ii aici si nimic nu m
ntre!i?Z Si rspun)nd fratele i-a )is= X*estul mi este si numai s te %d, printeZ#
35# Se spune c unul dintre !trni i-a cerut lui *umne)eu s-i %ad pe 2rin"i# Si i-a %)ut pe
ei fr a%%a Antonie# *eci a )is celui ce i-i arta= XAnde este a%%a AntoniePZ &ar acela i-a )is= X$n
locul unde este *umne)eu, acolo este elZ
E/
#
31# An frate a fost acu)at pe nedrept n mnstire pentru desfrnare si sculndu-se a mers la
a%%a Antonie# Si au %enit fra"ii de la mnstire ca s-l %indece FmngieG si s-l ia Fdo!ndeascG,
si au nceput s-i )ic= XAa ai fcutZ# &ar el se apra )icnd= X4imic de acest fel nu am fcutZ#
&ar, dup ntmplare, s-a aflat acolo a%%a 2afnutie, )is 7efala, si a spus o pild ca aceasta= XAm
%)ut pe malul rului un om !gat n noroi pn la genunc.i si %enind unii s-i dea mna, l-au
afundat pn-n gtZ# Si a )is lor a%%a Antonie pentru a%%a 2afnutie= X&at un om ade%rat, care
poate s %indece si s mntuiasc sufleteZ# *eci umilindu-se ei de cu%intele !trnului, au pus
metanie fratelui# Si, ndemnati FncurajatiG de 2rinti, l-au luat pe frate la mnstire#
32# Ticeau unii despre a%%a Antonie c s-ar fi fcut purttor de *u., dar nu %oia s griasc
din cau)a oamenilor# C, ntr-ade%r, %estea cele ce se ntmplau n lume, precum si cele ce
a%eau s %in#
33# A primit odat a%%a Antonie scrisoare de la mpratul Constantiu ca s mearg la
ConstantinopolO si cerceta cu dinadinsul ce s fac# *eci a )is ctre a%%a 2a%el [cel Simplu\,
ucenicul lui= X8are dator sunt s mergPZ X*e %ei merge, i-a rspuns acesta, Antonie te %ei
c.emaO iar de nu %ei merge, a%%a AntonieZ#
3E# Tis-a a%%a Antonie= XEu nu m mai tem de *umne)eu, ci $l iu!esc# Cci X dragostea
scoate afar frica Z
55
@#
35# Acelai a )is= X<otdeauna s ai naintea oc.ilor frica de *umne)eu# S-ti aduci aminte de
cel ce @omoar si face %iu1 F& 'egi 2, 6G# S ur"i lumea si toate cele ce sunt ntr-nsa# S urti
toat odi.na trupeasc
51
# +epda"i-% de %iata aceasta, ca s %ie"ui"i lui *umne)eu# Aduce"i-%
E/
$ntr-o alt relatare apoftegmatic, n care episcopul Adelfios al Ara%isei cere si primeste de la *umne)eu s %ad
n ce stare a fost rnduit Sfntul &oan Dur de Aur, cel care i-i arta, n e(ta), pe 2rinti transea)= @:or!esti de &oan,
dasclul pocinteiP 2e el nu poate s-l %ad om n trup, cci el acolo st unde este tronul Stpnului#1
F+&M84A'&A, `#12,, p#12;G#
55
1 &n# E, 1,= @iu!irea des%rsit alung frica1#
51
sar;i;hn anapausi", corporalis 7uies, odihna trupeasc# Aceast odihn trupeasc sau "iat usoar este opusul
linistirii isi.aste ade%rate U .esC.ia, 7uies U, pe care @unii au ales-o nainte s le-o dea *umne)eu1# FPG# :e)i=
22
aminte, ce ati fgduit lui *umne)eu# C cere aceasta de la %oi n )iua judec"ii= s flmn)iti, s
nseta"i, s um!la"i n .aine srace, s pri%eg.ea"i, s %a tngui"i, s plnge"i, s suspina"i cu
inima %oastrO s % ncerca"i de sunte"i %rednici de *umne)euO s defima"i trupul, ca s %
mntuiti sufletele %oastreZ#
36# A mers
52
oarecnd a%%a Antonie la a%%a Amun n muntele 4itriei si dup ce au %or!it
unul cu altul, a )is a%%a Amun ctre el= X>iindc prin rugciunile tale s-au nmul"it fra"ii si %oiesc
unii dintr-nsii s-si )ideasc c.ilii departe, ca s se liniteasc, ct porunceti s fie de departe
c.iliile ce se )idesc de cele de aiciPZ &ar el a )is= XS gustm la ceasul al noulea si s ieim s
mergem prin pustie si s cercetm cu luare aminte loculZ# &ar dup ce s-au dus prin pustie, pn a
%enit s apun soarele, a )is a%%a Antonie ctre el= XS facem rugciune si s punem aici cruce,
ca aici s )ideasc cei ce %or s cldeasc c.ilii# Ci cei de acolo cnd %or %eni la acetia, dup ce
%or gusta mica lor !uc"ic de pine la ceasul al noulea, aa s %ie si cei ce se duc de aici,
acelai lucru fcnd, s rmn fr de tul!urare, cnd merg unii la al"iiZ# Si era deprtarea
douspre)ece semne
53
#
3;# Tis-a a%%a Antonie= XCel ce !ate !ucata de fier, nti cercetea) cu luare aminte gndul
ce are s fac= secer, sa!ie sau secureP Asa si noi, datori suntem s socotim care fapt !un s
um!lm a do!ndi, ca s nu ne ostenim n )adar1#
3,# Tis-a iari= XSupunerea cu nfrnare
5E
supune fiareleZ#
3/# Tis-a iari= XLtiu mona.i care, dup multe osteneli, au c)ut si ntru ieire din min"i au
%enit, pentru c s-au ndjduit n lucrul lor si amgindu-se nu au n"eles porunca celui ce a )is=
@$ntrea! pe tatl tu si ti %a da de stire1 F*eut# 32, ;GZ#
E5# Tis-a iari= X*e este cu putin", mona.ul este dator si c"i pai face sau cte picturi !ea
n c.ilia sa, cu ncredere s le fac cunoscute !trnilor, ca nu cum%a s greeasc ntru acesteaZ#
:isarion 12, &lie 6, <eodor al >ermii 2# 'ED4AA+< %or!este de @8 odi.n n osteneal1 Fpp#13/-1E1G#
52
Aceast apoftegm punctea) momentul si modul nfiintrii @C.iliilor1 F7elliaG, una din cele trei ase)ri
monastice ale celui mai important centru monastic din Egiptul de Mos Fnord-%estul EgiptuluiG al secolelor &:-:,
format din @pustiile1 Sc.etiei FSJetis, %e)i nota 25 la Antonie 25G, 4itriei si C.iliilor# C.iliile F7elliaG se situau la ;5
Jm sud-est de Ale(andria, la intrarea n desertul li!ian, si 1,-25 Jm sud de 4itria Fase)are ntemeiat de a%%a
AmunG, de care a si depins initial, fiind un loc de o mai mare retragere pentru mona.ii din 4itria doritori de o asce)
mai aspr si de o %iat de linistire, mai isi.ast# Amnunte foarte interesante, n DA&++AAM84<, pp#255-22;#
53
Apro(imati% 1,-1/ Jm# @Antonie demonstrea) c aceast distant este con%ena!il= clugrii se %or !ucura aici
de suficient singurtateO n acelasi timp, se %or putea si %i)ita reciproc, dup prn) U timpul cu%enit, conform
traditiei, pentru %i)ite? U cu fratii lor din 4itria= dou e(igente n egal msur de importante pentru clugrii din
aceste pustiuri, care practicau semi-ana.oretismul# Acest ec.ili!ru ntre singurtate si comunitate este, dup cum
%om %edea, esential pentru %iata monastic de la 7ellia#1 FDA&++AAM84<, p#256G#
5E
eg;rateia U nfrnare, stpnire de sineO cumptareO statornicieO r!dare# [&8A4&*A\
23
Capitolul $ -eme centrale ale &n./ /turii duho.nice ti a Sf. Antonie cel
Mare
1. A0edia i .indecarea ei
AJedia se nrudete cu triste"ea att de mult, inct tradi"ia ascetica apuseana, al carei
inspirator este Sfntul Drigore cel Mare, le pune laolalt, socotindu-le una si aceiasi patimma#
<radi"ia rsritean insa face deose!ire intre ele, pri%indu-le ca doua patimi distincte# <ermenul
efghie a fost preluat in latina su! forma acedia, greu de tradus in lim!ile moderne in c.ip simplu
si complet in acelai timp#
55
Cu%intele @lene1 sau @plictis1, prin care el este adesea redat, nu
e(prima decat o parte din realitatea comple(a desemnata de aceasta notiune# AJedia corespunde,
desigur, unei anumite stari de lene si unui soi de plictis, dar alaturi de aceasta ea mai cuprinde si
le.amite, sila, urat, lance)eala, moleseala, descurajare, toropeala, lipsa de grija, amorteala,
somnolenta -aJedia impingandu-l pe om la somn fara ca el sa fie cu ade%arat o!osit - ingreunarea
trupului, ca si a sufletului# E(ista in aJedie un sentiment de insatisfactie %aga si generala, astfel
incat pe omul aflat su! stapanirea acestei patimi nu-l mai interesea)a nimic, gaseste toate
lucrurile lipsite de sens si fara rost si nu mai asteapta nimic de la %iata#
AJedia il face pe om nestatornic cu sufletul si cu trupul#
56
Mintea, incapa!ila de a se fi(a,
trece de la un lucru la altul# &ndeose!i cand este singur, omul nu mai poate suferi sa stea in locul
in care se afla, patima impingandu-l sa iasa si sa colinde prin alte locuri# Adesea ajunge .oinar,
ratacind din loc in loc#
&n general, ea il impinge pe om sa caute cu orice pret intalnirea cu ceilalti# Aceste intalniri
nu-i sunt, o!iecti% %or!ind, cu totul necesare, dar, tarat de patima, el le resimte ca atare, cautand
prete(te @!une1 pentru a le indreptati# 'elatiile sale cu oamenii sunt cel mai adesea usuratice,
intretinute prin %or!a desarta, nascuta dintr-o curio)itate fara rost#
55
Da!riel 9unge, &;edia. Plictiseala i terapia ei dup a""a :"agrie Ponticul sau su(letul n lupt cu demonul
amiezii, trad# rom# de diac# &oan &# &c jr#, Editura *eisis, Si!iu, 255;, p# 12
56
I!idem, p# 5;O Da!riel 9unge nume te aceast lupt , lupt pentru integritatea propriei persoane.
2E
Se poate intampla ca aJedia sa nasca in sufletul stapanit de ea un mare de)gust fata de locul
unde sadeO ii ofera moti%e ca sa fie nemultumit de el si-l face sa creada, in mod ilu)oriu, ca in
alta parte i-ar fi mai !ine# @Il (ace sa tan*easca dupa alte locuri, unde ar putea gasi mai usor cele
de tre!uinta1#
5;
AJedia poate, de asemenea, sa-l faca pe om sa fuga de lucrurile pe care le are de
implinit, mai ales de munca sa, de care il face sa fie nemultumit, impingandu-l sa caute alte
acti%itati, care, crede el, ar fi mai interesante si l-ar face fericit# <oate aceste stari legate de
aJedie sunt insotite de neliniste, care, alaturi de sila de toate, constitue o caracteristica
fundamentala a acestei patimi#
*emonul aJediei ataca mai ales pe cei dedicati %ietuirii du.o%nicestiO el incearca sa-i
intoarca din caile *u.ului, sa le impiedice in orice c.ip lucrarea pe care o cere o asemenea %iata
si mai ales sa-i departe)e de la pra%ila si de la staruinta in ne%oia ascetica, sa le tul!ure linistea si
nemiscarea care o inlesnesc# Astfel, Sfantul &oan Scararul o pre)inta ca pe o @scar!a (ata de
(agaduinta calugareasca1#
5,
Ea il face pe mona. @lenes si neinstare de nicio munca inlauntrul
chiliei, nemai lasandu-l sa stea in casa si sa se dedea cititului1#
5/
'o!ita de aceasta patima,
mintea lui @de%ine lenesa1 si @neputincioasa la orice lucrare du.o%niceasca1O mona.ul ajunge
tranda% in tot lucrul lui *umne)eu, el nu mai doreste !unurile %iitoare si ajunge c.iar sa
dispretuiasca !unurile du.o%nicesti# <oti Sfintii 2arinti %ad in aJedie principala piedica in calea
rugaciunii# Sfantul &oan Scararul arata ca aJedia, @lancezeala su(leteasca1 este @plictiseala in
citirea psalmilor###, neputincioasa in rugaciune1# @Dacul tranda"iei o!isnuieste sa raz!oiasca de
cele mai multe ori mai ales pe cei ce au inaintat in rugaciune sau pe cei ce se sarguiesc in ea1,
spune Sfantul Simeon 4oul <eolog#
65
Ei arata ca mai ales la ceasul rugaciunii acesta aduce
toropeala in suflet si trup, impingandu-l pe mona. la somn= @%and nu se (ace cantarea de
psalmi, tranda"ia su(letului nu se arata. Iar cand se s(arseste pra"ila, atunci se deschid ochii1,
spune Sfantul &oan Scararul# *ar @cand soseste "remea rugaciunii, iarasi se ingreuneaza trupul.
Stand la rugaciune, il scu(unda pe calugari iarasi in somn si le rapeste stihul din gura cu
cascaturi necu"enite1#
61
Este intru totul ade%arat ca aJedia ii lo%este mai ales pe cei care se straduiesc sa se supuna
unei asce)e du.o%nicesti statornice, care-si reduc la strictul necesar acti%itatile si iesirile in afara
5;
I!idem, p# /;
5,
Sf# &oan Scrarul, Scara dumnezeiescului urcu ,%u"5ntul IIIID Despre a;edie4, n Da!riel 9unge, op. cit., p# 2E3
5/
I!idem, p# 2E3
65
Sf# Simeon 4oul <eolog, %ele --. capitoloe teologice i practice ,I, 3/-3J4, n D# 9unge, op. cit., p# 2E,
61
Sf# &oan Scrarul, op. cit., p# 2EE
25
c.iliei, care cauta singuratatea si linistea deplineO iar cu cat isi randuieste mai mult omul mai
mult %iata si se insingurea)a pentru a se dedica rugaciunii curate care-l uneste cu *umne)eu, cu
atat mai mult este incercat de aceasta patima de care au a se teme mai ales si.astrii# *ar ea nu-i
ocoleste nici pe cei care traiesc fara nicio randuiala si nea%and nico grija de sufletul lor# 2e
acestia ii ataca su! alte formeO cum arata Sfantul &saac Sirul, @cei care petrec in (aptele trupesti
sunt cu totul in a(ara ,de aceste ispite4K dar lor le "ine tranda"ia care e "adita tuturor1#
62
Aceasta aJedie ia forma unui sentiment, adesea nedeslusit, de nemultumire, de plictiseala, de
o!oseala, de sila de sine si de %iata, de cei din jur, de locul in care %ietuiesc, de munca si de orice
acti%itate# Ei sunt, de asemenea, cuprinsi de o neliniste fara moti%, de o an(ietate generali)ata,
sau c.iar de o stare de angoasa, temporara sau continua# *e aici, cad intr-o stare de lance)eala,
de toropeala fi)ica si psi.ica, de o!oseala generala si constanta, nemoti%ata, de somnolenta
sufleteasca si trupeasca# Adesea, pe langa toate acestea si parca pentru a le inrautati, aJedia ii
impinge sa faca mai multe lucruri deodata, sa um!le fara rost dintr-un loc in altul, sa se
intalneasca cu oameni care nu le sunt de niciun folos si, in general, sa faca tot ceea ce le pare lor
ca i-ar putea scapa de neliniste si plictiseala, de singuratate si de nemultumirea pe care o poarta
in suflet# Si cre)and ei ca astfel %or fi multumiti si in sfarsit se %or regasi, dar de fapt se
intristea)a tot mai mult se sine si de datoria lor du.o%niceasca, de ade%arata lor fire si de menirea
lor, iar prin aceasta de lipsesc de orice !ucurie cu ade%arat deplina si netrecatoare#
+a cei care duc %iata ascetica, atacurile acestui demon si manifestarile acestei patimi se
intetesc in jurul amie)ii# LIndeose!i in *urul orei sase, scrie Sfantul &oan Casian, il tul!ura pe
monah niste (riguri, care re"in la anumite inter"ale si, la orele o!isnuite acceselor, produc
su(letului !olna" (ier!inteli "iolente. In s(arsit, unii !atrani spun ca acesta este duhul cel de
amiaza, pomenit in Psalmul MNO.
10
2rintre acesti @!atrani1 se afla si E%agrie, care spune ca=
@demonul a;ediei, care se mai numeste si Ldemonul de amiazaO ... se napusteste asupra
calugarului pe la ceasul al patrulea si da tarcoale su(letului pana pe la al optulea ceas1#
6E
Cau"ele A0ediei. Ceea ce distinge in mod esential aJedia de tristete este faptul ca ea nu are
un moti% precis, sufletul fiind @tul!urat fara de noima1, cum spune Sfantul &oan Casian# *ar daca
ea nu are un moti% precis, aceasta nu insemna ca ea nu are anume cau)e# Etiologia demoniaca,
cum o arata citatele de mai sus, este preponderenta# +ucrarea dia%olilor presupune totusi un teren
62
Sf# &saac Sirul, %u"inte ctre singuratici, trad# rom# de diac# &oan &c jr#, Editura *eisis, Si!iu, 2553, p# 2,2
63
Sf# &oan Casian, %on"or!iri du"o"nice ti, trad# rom# de 2rof# *a%id 2opescu, E&9M98', 9ucure ti, 255E, p# /1-
/2
6E
E%agrie 2onticul, 8ratatul practic. Pnosticul, trad# rom# de Cristian 9dili , Editura 2olirom, &a i, 2553, p# 6/
26
prielnic, pentru a se putea manifesta# Sfantul <alasie arata ca iu!irea placerii si intristarea cea
dupa lume duc cu usurinta la aJedie# @8randa"ia ,a;edia4 "ine din negli*enta su(letului, si e
negli*ent su(letul care !oleste de iu!irea placerii1, spune el iarasi# Sfantul Macarie Egipteanul
65
pune aJedia pe seama lipsei de credinta# &ar Sfantul &saac Sirul arata ca la mona.i @tranda%ia
%ine din imprasiterea cugetarii1#
*fectele a0ediei. *escrierea tul!urarilor aduse de aJedie, pe care am pre)entat-o putin mai
inainte, ne ingaduie s-o pri%im ca pe o !oala a sufletului, asa cum o si socotesc, de altfel Sfintii
2arinti# Multimea nenorocitelor ei urmari pentru %iata sufletului nu fac decat sa intareasca
aceasta con%ingere# Ana dintre ele, fundamentala, este intunecarea in intregime a sufletului=
aJedia intuneca mintea si o or!este, aruncand sufletul in !e)na# Astfel, sufletul nu mai este in
stare sa cunoasca intelesurile du.o%nicesti# @%u ade"arat su(letul care a (ost ranit de sageata
acestei tul!urari, isto"indu-se, este indepartat de la orice contemplare a "irtutilor si de la "azul
sensurilor spirituale1, spune Sfantul &oan Casian#
66
*ar urmarea cea mai gra%a este ca aceasta
patima il departea)a pe om de la cunoasterea lui *umne)eu, tinandu-l in tranda%ie si nestiinta#
Sfintii 2arinti arata iarasi ca aJedia, care este o lance)eala a sufletului si o moleseala a mintii,
stinge flacara du.ului, ducandu-l la negrija si lipsa de curaj# *aca se insoteste cu tristetea, o
sporeste, si atunci omul ajunge usor la de)nadejde# <ot din ea ies gandurile de .ula si cugetarile
ne!unesti impotri%a >acatorului# Alte urmari nenorocite sunt in%artosarea inimii si manierea
gra!nica# <ot din ea, spune Sfantul &saac Sirul, @"ine duhul iesirii din minti, din care rasar zeci
de mii de ispite1#
6;
Spre deose!ire de celelalte patimi de capetenie, aJedia nu naste o patima anume, caci ea le
aduce in suflet pe aproape toate celelalte patimiO @&cest demon nu este urmat indeaproape de
niciun altul1, spune E%agrie, e(plicand in alta parte ca @gandul a;ediei nu este urmat de altul,
intai pentru ca este un gand apasator, iar apoi pentru ca are in el mai toate gandurile ,rele41#
6,
<ot asa spune si Sfantul Ma(im Marturisitorul= @moleseala ,a;edia4 ...starneste deodata aproape
toate patimile1#
6/
&ar Sfantul &oan Scararul socoteste ca aJedia este @moartea atotcuprinzatoare a
65
Sf# Macarie Egipteanul, Omilii duho"nice ti, trad# rom# de 2r# 2rof# *r# Constantin Corni escu, 2S9 %ol# 3E,
E&9M98', 9ucure ti, 1//2, p# 11;-11,
66
Sf# &oan Casian, op. cit., p# /3
6;
Sf# &saac Sirul, op. cit., p# 2,E
6,
E%agrie 2onticul, op. cit., p# ,5
6/
Sf# Ma(im Mrturisitorul, Qntre!ri i Rspunsuri, trad# rom# de pr# 2rof# *umitru Stniloae, n #ilocalia, %ol# 2,
Editura -umanitas, 9ucure ti, 255/, p# 1/5
2;
monahului1#
;5
&ar Sfantul Simeon 4oul <eolog spune despre ea ca este @moartea su(letului si
mintii1, inc.eind astfel= @Daca Dumnezeu i-ar ingadui sa lucreze impotri"a noastra dupa
puterea ei, nici unul dintre ne"oitori nu s-ar mantui "reodata1#
;1

&n fata multimii acestor rele pe care le isca aJedia, Sfintii 2arinti spun ca ea este cea mai
apasatoare si mai greu de indurat patima, cea mai grea dintre @cele opt intaistatatoare ale
rautatii1 si ca @nu este patima mai rea decat dansa1# Sfantul &saac Sirul spune ca ea este pentru
suflet @gustarea gheneei1#
;2
Spre deose!ire de alte patimi, aJedia nu consta in reaua folosire a unei anumite puteri a
sufletului# Sfantul Ma(im Marturisitorul arata ca ea le per%erteste pe toate= @8oate patimile tin
sau numai de iutimea su(letului, sau numai de partea lui po(titoare, sau de cea rationala...Dar
a;edia de (ace stapana peste toate puterile su(letului1#
;3
2e de alta parte, ea nu consta nici in
folosirea lor in c.ip contrar firii, pentru ca nu are in natura omeneasca %reun !un temei# *e
aceea, E%agrie arata ca in ca)ul acestei patimi firesc Fconform naturiiG este sa nu o ai deloc# &ntr-
un anume fel, ea este, pe de o parte, amortire si %laguire, iar pe de alta parte, )apacire si
neoranduiala a tuturor puterilor sufletului care sunt de folos in %iata du.o%niceasca# Sfantul
<alasie arata limpede aceasta dualitate, atunci cand o defineste ca @neglijenta a sufletului1#
AJedia ar putea fi pri%ita ca lipsa a @)elului1 du.o%nicesc cu care a fost .aruit primul om si pe
care il are si omul innoit in -ristos, tot ca dar al Sfantului *u., pentru ca sa-si poata astfel
implini cu ra%na fier!inte lucrarea du.o%niceasca#
-/m/duirea a0ediei. Am %a)ut ca aJedia are particularitatea de a cuprinde toate puterile
sufletului si de a starni aproape toate patimile si ca, prin urmare, ea inseamna moartea tuturor
%irtutilor# *e aceea, spre deose!ire de celelalte patimi, aJedia nu poate fi tamaduita printr-o
%irtute care sa i se impotri%easca direct si care sa-i ia locul in sufletul omului# @#iecare din
celelalte patimi e nimicita de o "irtute. Dar tranda"ia su(leteasca ,a;edia4 este moartea
atotcuprinzatoare a calugarului1, spune Sfantul &oan Scararul#
;E
Aceasta particularitate face ca
tamaduirea acestei patimi sa se faca pe mai multe cai, dupa cum arata Sfantul &oan Casian=
;5
Sf# &oan Scrarul, op. cit., p# 2EE
;1
I!idem
;2
Sf# &saac Sirul, op. cit., p# 2,5
;3
Sf# Ma(im Mrturisitorul, op. cit., p# 1/5-1/1
;E
Sf# &oan Scrarul, op. cit., p# 2E5
2,
@&tletul lui ?ristos, care tre!uie sa se intreaca dupa lege in lupta pentru desa"arsire... se cu"ine
sa se raz!oiasca pe toate (ronturile cu acest ticalos duh al nelinistii1#
;5
2entru %indecarea ei, mai intai tre!uie ca !oala sa fie scoasa la lumina si sa fie cunoscuta ca
atare, pentru ca aceasta patima nu are o pricina anume si de aceea adesea ea ramane nestiuta sau
de neintles, cu atat mai mult cu cat unul dintre efectele ei este or!irea mintii si intunecarea in
intregime a sufletului# *e aceea, Sfantul &oan Casian mai spune ca cel care %rea sa i se
impotri%easca tre!uie @sa se gra!easca a alunga din ascunzisurile su(letului aceasta !oalaO#
;6
2entru ca aJedia o!isnuieste sa-l impinga, indeose!i pe ana.oret, sa-si paraseasca c.ilia, sa
um!le dintr-un loc in altul, sa caute intalnirea cu ceilalti, pentru ne%oi care i se par cu totul
indreptatite, in primul rand omul tre!uie sa inteleaga ca ele nu sunt decat prete(te %ane pe care i
le dictea)a insasi patima sa# Atunci cand aJedia se manifesta su! aceasta forma, Sfintii 2arinti,
cu totii recomanda ca mai intai omul sa se impotri%easca pornirii de a-si parasi locul, oricat de
!inecu%antata i s-ar parea pricina pentru care %rea sa iasa# @Sa nu-ti lasi chilia la ceasul
incercarilor - scrie E%agrie -, plasmuindu-ti pricini !ine intemeiate. %i stai inauntru, ra!da si
intampina-i "ite*este pe toti cei care dau na"ala peste tine, si mai cu seama pe demonul a;ediei
,...4# @%and se ridica asupra ta duhul a;ediei, nu-ti parasi chilia si nu te (eri de lupta cu el1,
;;
scrie el in alta parte# <ot asa spune si Sfatnul &oan Casian, ca omul tre!uie sa lupte in asa fel incat
sa nu se lase @alungat dintre )idurile manastirii si sa dispara ca un de)ertor su! cine stie ce
prete(t, c.iar de e%la%ie1#
Atunci cand aJedia se manifesta su! forma dorintei de a dormi, se cu%ine de asemenea sa i ne
impotri%im, straduindu-ne sa iesim din toropeala si sa nu ne lasam do!orati de somn# &n toate
situatiile dupa cum arata Sfantul &oan Casian, @e>perienta a do"edit ca de asaltul nelinistii nu
tre!uie sa scapi (erindu-te, ci tre!uie s-o !irui in(runtand-o1#
;,
A nu i te impotri%i este, oricum, o solutie gresita, care nu face decat sa sporeasca !oala#
@&saltat de "rasmas cu asemenea "iclesuguri, cat timp este sleit de duhul nelinistii ,...4 isi a(la
scaparea sau in somn, sau este dat a(ara din chilie, ca sa-si caute in "izitarea unui (rate o
alinare a su(erintei. Dar leacul (olosit deocamdata il "a im!olna"i si mai rau curand dupa acea,
caci "ra*masul il "a ataca si mai des si mai in"ersunat pe cel pe care-l stie ca, pornita lupta corp
la corp, "a intoarce spatele si-l "ede !ine ca-si spera scaparea in (uga, nu in lupta pana la
;5
Sf# &oan Casian, op. cit., p# /6
;6
I!idem, p# /,
;;
E%agrie 2onticul, op. cit., p# ,;
;,
Sf# &oan Casian, op. cit., p# //
2/
"ictorie1,
;/
arata Sfantul &oan Casian, care spune in alta parte despre cei pe care-i ataca aJedia=
@daca-si ingaduie li!ertateade a iesi mai des din chilie, sla!indu-si regulile schimniceiei, "or
ridica impotri"a lor o (urtuna de nelinisti mai rele decat cele pe care "oiau sa le lecuiasca. &sa
este cu !olna"ii de (riguri, care cred ca-si potolesc (e!ra launtrica !and apa rece, desi se stie ca
in (elul acesta acel (oc ma imult s-aprinde in loc sa se stinga si, dupa o usoara mangaiere,
urmeaza atacul si mai puternic al !olii1#
,5
2entru ca pricina acestei !oli se afla inlauntrul omului, iar nu in starea de singuratate, atunci
cand se cauta leacul pentru tamaduirea ei tre!uie sa se aplece omul asupra sa, si sa nu-l caute in
afara, in intalnirile cu ceilalti# Cel mai adesea, credinta ca poate primi ajutor de la ceilalti pentru
usurinta lui, este cu totul desarta# Sfantul &saac Sirul scrie cu pri%ire la aceasta= @Insanatosirea si
leacul ,a;ediei4 iz"orasc din liniste ,isihia4. &ceasta este mangaierea celui ispitit de ea. Dar din
intalniri nu primeste niciodata lumina mangaierii si con"or!irile cu oamenii nu-l tamaduiesc,
ci-l odihnesc pentru o "reme, dar dupa acea se ridica impotri"a lui cu si mai multa tarie. ,...4
#ericit este cel ce ra!da acestea, ramanand in salasul sau1#
,1
>ireste, 2arintii admit ca in anumite ca)uri @este neaparat ne"oie de un om luminat, cercat in
acestea, ca sa se primeasca de la el luminare si intarire1#
,2
*ar aceasta ramane o situatie de
e(ceptie# Cel mai mare folos ii %ine omului din lupta de unul singur cu patima si din impotri%irea
cu !ar!atie, pentru ca numai asa sufletul este incercat si intarit# *e aceea E%agrie scrie= @%and se
ridica asupra ta duhul a;ediei, nu-ti parasi chilia si nu te (eri de lupta cu el, la "remea potri"ita,
care-ti este de mare (olos, caci, dupa cum se curata argintul si se al!este, tot asa su(letul tau e
"a lumina si se "a (ace stralucitor1, si inca= @Sa nu-ti lasi chilia la ceasul incercarilor ,...4, ci
intampina-i "ite*este pe toti cei care dau na"ala peste tine, si mai cu sema pe demonul a;ediei.
&cesta, (iind cel mai apasator dintre toti, (ace su(letul (oarte incercat1#
,3
&ar Sfantul &saac Sirul
spune= @#erict este cel ce ra!da acestea, ramanand in salasul sau. %aci "a a*unge dupa aceasta
in locas si in putere mare, cum zic Parintii1#
,E
Se cu%ine sa stim ca impotri%irea fata de patima nu-si da indata rodul ei# +a !iruinta se
ajunge in urma unei lupte indelungi si neincetate# >ireste ca tamaduirea ei cere inainte de toate
;/
I!idem, p# 151
,5
I!idem, p# 152
,1
Sf# &saac Sirul, op. cit., p# 2,6
,2
Da!riel 9unge, op. cit., p# E;
,3
E%agrie 2onticul, op. cit., p# ,5
,E
Sf# &saac Sirul, op. cit., p# 2,6
35
multa ra!dare si staruinta, %irtutea ra!darii %adindu-se astfel unul dintre leacurile cele mai
potri%ite pentru ea# @&;edia este indepartata prin ra!dare,1 scrie E%agrie# &ar Sfantul Ma(im
Marturisitorul arata ca acest leac ne-a fost dat de &nsusi -ristos= @oleseala ,a;edia4, (acandu-se
stapana peste toate puterile su(letului, starneste deodata aproape toate patimile. De aceea este
si cea mai grea dintre toate celelalte patimi. <ine zice, asadar Domnul, cand da doctoria
impotri"a eiD LIntru ra!darea "oastra "eti do!andi su(letele "oastre1 F+c# 21, 1/G1#
,5
An alt leac esential care tre!uie adaugat ra!darii este nadejdea# @%alugarul cu nade*de tare
*unghie lenea, omorand cu sa!ia acesteia pe aceea1,
,6
spune Sfantul &oan Scararul# &ar E%agrie
sfatuieste asa= @%and dam peste demonul a;ediei ,...4, semanand in noi !unele nade*di, sa rostim
descantecul acesta al s(antului Da"idD LPentru ce esti mahnit, su(lete al meu, si pentru ce ma
tul!uriR Eada*duieste in Dumnezeu, ca-$ "oi lauda pe :lK mantuirea (etei mele este Dumnezeul
meuO ,Ps. J/,/141#
,;
4adejdea pe care se cu%ine sa si-o sadeasca omul in suflet nu este numai
aceea ca, mai de%reme sau mai tar)iu, %a fi i)!a%it de patima si %a ajunge la odi.na, ci si
nadejdea sigura a !unatatilor %iitoare, care, asa cum arata Sfantul &oan Scararul, este
judecatoarea acestei patimi @si o omoara cu desa%arsire1#
An al treilea leac este pocainta, intristarea dupa *umne)eu si strapungerea inimii# @*aca-si
%a aduce aminte omul de pacatele sale, *umne)eu ii %a fi ajutor in toate si %a lua de la el
tranda%ia1# @Sa (ie legat acest tiran cu aducerea-aminte a pacatelor1, indeamna Sfantul &oan
ScararulO si inca= @%el ce se plange pe sine nu cunoaste tranda"ia su(letului1# +acrimile de
pocainta si plansul cel du.o%nicesc sunt cu ade%arat un leac foarte puternic# @&;edia este
indepartata prin lacrimi1, arata E%agrie, si tot el spune= @Plansul amarnic este leac puternic
impotri"a "ederilor de noapte zamislite de a;edie. &cest leac il da patimilor sale proorocul
Da"id, spunandD LOstenit-am intru suspinul meu, spala-"oi in (iecare noapte patul meu, cu
lacrimile mele asternutul meu "oi udaO ,Ps. 1,141#
,,
An alt remediu impotri%a tranda%iei sufletesti este @aducerea-aminte de moarte1, lucrarea
ascetica de temelie, care sta in a-si aduce aminte omul neincetat ca este muritor si ca in orice
clipa poate %eni moartea# Amintirea mortii se cu%ine a fi insotita de cugetarea ca fiecare )i
tre!uie traita ca si cum ar fi cea din urma, sfat pe care 2arintii il dau adeseori nu pentru a-l
pregati pentru om pentru moarte, ci pentru a-l ajuta sa traiasca asa cum se cu%ine# Dandul mortii
,5
Sf# Ma(im Mrturisitorul, op. cit., p# 111
,6
Sf# &oan Scrarul, op. cit., p# 2,5
,;
E%agrie 2onticul, op. cit., p# ,6
,,
I!idem, p# ,5
31
face ca omul sa nu risipeasca timpul, atat de pretios pentru mantuirea sa, ci @sa rascumpere
%remea1, dupa cum spune Apostolul FEfes# 5, 16G, si sa traiasca in c.ip du.o%nicesc fiecare clipa
a %ietii sale, sa se fereasca de pacat, sa implineasca poruncile si sa se predea cu totul lui
*umne)eu# Amintirea mortii este indeose!i folositoare in %indecarea aJediei, in care este lipsita
de grija pentru mantuire, toropeala du.o%niceasca, tranda%ie in lucrarea %irtutii si care-l mana pe
om la lucrari si la intalniri cu semenii lipsite de orice folos, care, din punct de %edere
du.o%nicesc, sunt o ade%arata pierdere de timp# Astfel, @l-au intre!at odata pe un !atranD %um
de nu te deznada*duiestiR Si a raspunsD Pentru ca astept sa mor in (iecare zi1# &ar Sfantul
Antonie cel Mare in%ata= @Spre a nu ne face nepasatori, e !ine sa cugetam la spusele Apostolului=
@or in (iecare ziO ,/ %or. /.,0/4. %aci daca am trai si noi ca cei ce mor in (iecare zi, n-am
pacatui. Iar ceea ce se spune prin aceasta tre!uie s-o intelegem asaD sculandu-ne, in (iecare zi
sa socotim ca nu "om ramane in "iata pana seara, si cand ne culcam sa socotim ca nu ne "om
mai scula1#
,/
E%agrie, sfatuieste ca, impotri%a gandurilor aduse de aJedie, sa rostim aceste
%ersete din Scriptura= @Omul ca iar!a, zilele lui ca (loarea campuluiK asa "a in(lori. %a "ant a
trecut peste el si nu "a mai (i si nu se "a mai cunoaste inca locul sau1 F2s# 152, 15-16G si= @Silele
noastre pe pamant nu sunt decat o um!ra1 F&o% ,, /G# @Eu sunt , oare, zilele mele destul de
putineR1 F&o%# 15,25G# Si aminteste de sfatul parintelui sau du.o%nicesc= @S(antul si
preaincercatul nostru in"atator spunea asaD %alugarul tre!uie sa se tina tot timpul gata, ca si
cum ar muri a doua zi. ,...4 ast(el, spunea el, smulge gandurile a;ediei si se (ace mai ra"nitor
,...4#1 +ucrul acesta este de folos pentru ca, asa cum arata E%agrie in alta parte, demonul aJediei
@ii in(atiseaza calugarului cat de lunga este "iata1 si cat de grele si nesfarsite sunt @c.inurile
asce)ei1,
/5
insuflandu-i de)gust fata de osteneala du.o%niceasca si gandul ca nu poate implini
multimea ne%ointei care-i sta inainte#
>rica de *umne)eu este si ea un remediu puternic impotri%a acestei patimi= @Eimic nu poate
alunga asa de mult tranda"ia ca (rica ,de Domnul41, spune Sfantul &oan Scararul#
/1
2rintre leacurile prescrise de 2arinti este si lucrul de mana# &ntr-ade%ar, munca il fereste pe
om de plictisul, toropeala si nestatornicia la care-l impinge aceasta patima si care sunt starile ei
alcatuitoare# Munca il ajuta sa do!andeasca anumite calitati= staruinta si statornicia in lucrare,
atentia si efortul sustinut, atat de necesare pentru %iata sa du.o%niceasca si pe care aJedia
,/
Sf# Antonie cel Mare, LQn" turi despre "ia a moral a oamenilor i despre !una purtare, n /3N de capete O,
trad# rom# de 2r# 2rof# *r# *umitru Stniloae, n #ilocalia, %ol# 1, Editura -umanitas, 9ucure ti, 1///, p# 3;
/5
E%agrie 2onticul, op. cit., p# ,;
/1
Sf# &oan Scrarul, op. cit., p# 2EE
32
incearca sa le spul!ere# 2rin ea omul se impotri%este direct tranda%iei, o forma a aJediei si i)%or
de nenumarate rele pentru suflet# Sfantul Casian %or!este indelung despre lucrul mainilor ca
remediu impotri%a aJediei pe care el o arata indeose!i su! aceasta forma, a tranda%iei, referindu-
se indeose!i la in%atatura Sfantului 2a%el= @#ericitul &postol, (ie ca "azuse aceasta !oala
nascuta din duhul nelinistii (urisandu-se chiar atunci, (ie, pre"azand prin descoperirea Duhului
S(ant, ca se "a i"i mai tarziu, se gra!este ca un ade"arat doctor al su(letului s-o pre"ina prin
medicamentele mantuitoare ale poruncilor sale. De aceea, scriindu-le tesalonicenilor, ca cel
mai priceput si desa"arsit medic, mai intai sustine sla!iciunea su(erinzilor prin tratamentul
!la*in si usor al cu"antului. Pornind de la dragoste, pentru care ii lauda, le potoleste durerile
ranii ucigatoare printr-un medicament mai usor, pentru ca, odata trecuta (uria !olii, sa poata
su(er isi doctorii mai tari1#
/2
*upa ce arata acest fel plin de !unatate si intelepciune cu care
Sfantul Apostol isi incepe cu%antul %indecator de suflet, Sfantul 2arinte luminea)a sfaturile date
de Apostol, care sunt in fapt leacurile acestei patimi=
1G @Si sa ra"niti, ca sa traiti in liniste1 Fcf# <es# E, 11G, adica comentea)a Sfantul 2arinte,
@ramaneti in chiliile "oastre si nu "a lasati tul!urati de (elurite z"onuri care se nasc din
dorintele si tai(asurile celor ce lene"esc1O
2G1sa (aceti (iecare cele ale sale1Fcf# 1 <es# E,11G, adica @sa nu doriti sa cercetati, din
curiozitate, (aptele lumii si sa nu iscoditi (elul de "iata al altora, in loc sa "a dati osteneala spre
indreptarea "oastra si spre culti"area "irtutilor1O
3G1si sa lucrati cu mainile "oastre, precum "-am dat porunca1 Fcf# 1 <es# E,11G#
Apoi Sfantul &oan Casian aminteste si talcuieste cu%antul Sfantului Apostol, prin care acesta
se da drept pilda de !una purtare= @%aci "oi insi"a stiti cum tre!uie sa "a asemanati noua, ca noi
n-am um!lat (ara randuiala ,...4, ci cu munca si cu truda, am lucrat noaptea si ziua, ca sa nu
impo"aram pe nimeni dintre "oi1 F2 <es# ;-,G# &ar dupa ce citea)a urmarea acestui %erset, in care
Apostolul ii pomeneste pe cei ce @um!la (ara randuiala, nelucrand nimic, ci iscodind1 F2 <es#
3,11G, sfantul 2arinte arata ca Apostolul @se gra!este sa aduca cu%enita curatie F###G# Se intoarce
din nou la inima de parinte iu!itor, sau de medic compatimitor, si aduce printr-un sfat sanatos
lecuire fiilor sai celor suferin)i, )icand= @Cnora ca acestia le poruncim si-i rugam, in Domnul
nostru Iisus ?ristos, ca sa munceasca in liniste si sa-si manance painea lorT @ ,- 8es. 0, /-4K
Prin mantuitoarea po"ata a muncii a tratat, ce cel mai priceput medic, cauzele atator plagi care
/2
Sf# &oan Casian, op. cit., p# 152-153
33
decurg din tranda"ie, stiind ca si celelalte !oli, care se inmultesc din aceeasi tulpina, pot (i
indata stinse, o data ce a (ost suprimata cauza maladiei principale1# <otodata, Sfantul parinte
arata ca, in afara %alorii tamaduitoare, sfaturile Apostolului au si un rost pre%enitor= @<otusi, ca
medic patrunzator si pre"azator, doreste nu numai sa "indece ranile celor su(erinzi, dar si celor
sanatosi le da la (el po"ete potri"ite pentru a-si pastra o nestir!ita sanatate1# &nc.eindu-si
in%atatura in aceasta pri%inta, Sfantul &oan Casian il da drept pilda pe A%%a 2a%el care, cu toate
ca a%ea .rana asigurata de o mica gradina, iar orasul era prea departe ca sa merite sa-si %anda
roadele muncii, @isi impunea totusi o munca zilnica neintrerupta, ca si cum din asta ar (i tre!uit
sa-si asigure traiul. Iar dupa ce-si umplea pestera cu munca intregului an, dadea (oc, sa arda
tot ce stransese cu gri*a neostoitaOK si conchideD LIn (elul acesta, do"edea el ca monahul nu
poate sta locului(ara sa-si puna in lucrare mainile, nici sa se inalte "reodata pe culmea
desa"arsirii, si chiar daca nici one"oie de hrana nu l-ar sili sa (aca aceasta, el totusi s-o
indeplineasca numai pentru curatia inimii, pentru statornicirea gandurilor, pentru a ramane
intruna in chilie si pentru a do!andi o iz!anda deplina asupra nelinistii1#
/3

&n sfarsit, rugaciunea este marele leac al aJediei, pentru ca numai cu ajutorul .arului
dumne)eiesc poate fi omul i)!a%it cu totul de aceasta patima, iar .arul se do!andeste daca este
cerut in rugaciune# >ara rugaciune, toate celelalte leacuri raman lipsite de folos deplin si numai
din ea isi trag ele %irtutile tamaduitoare# *e aceea, ra)!oirea cu aceasta patima, impotri%irea fata
de ea, ra!darea de care tre!uie sa dea omul do%ada, taria nadejdii, intristarea cea cu%enita,
plansul, amintirea mortii, lucrul mainilor, toate tre!uie insotite de rugaciune, care le intemeia)a
pe credinta in *umne)eu si care face ca ele sa nu ramana simple mijloace omenesti de lupta cu
patima#
*ar aJedia prin insasi natura ei, il impiedica pe om sa alerge la rugaciune si-l face sa renunte
la ea# *e aceea, el tre!uie sa se impotri%easca acestei ispite si sa continue sa se roage, daca n-a
incetat sa o faca, sau sa se reintoarce la ea, daca intre timp a parasit-o# Si pentru ca aJedia
ingreunea)a si trupul o data cu sufletul, 2arintii sfatuiesc ca rugaciunea sa fie insotita de matanii,
care-l scot din toropeala si ingreunare aduse de aceasta patima# Astfel, Sfantul Simeon 4oul
<eolog indeamna= @%unoscand deci pricina si iz"orul de unde ti-au "enit acestea, intra cu
sarguinta in locul o!isnuit al rugaciunii tale si cazand la iu!itorul de oameni Dumnezeu, roaga-
te din inima cu suspine, intru durere si lacrimi, cerand iz!a"irea de po"ara tranda"iei si a
/3
I!idem
3E
gandurilor releK si ti se "a da degra!a tie, celui ce !ati si staruiesti cu osteneala, iz!a"irea de
acestea1#
/E
*upa !iruirea aJediei, omul cunoaste un moment de raga) in ra)!oiul du.o%nicesc# 2entru
ca, intr-un anume fel, in ea sunt cuprinse toate patimile, odata nimicita, nici o alta patima nu se
i%este indata dupa stingerea ei# @&cest demon nu este urmat indeaproape de nici un altulK o stare
de liniste... cuprinde su(letul dupa incheierea !ataliei1, spune E%agrie#
/5
$. Asce"a i sensul acesteia
Cate lucruri sunt atat de putin intelese ca asce)a mona.alaP? Mai intelege lumea ca cine%a sa
se consacre e(clusi% lui *umne)eu im!ratisand starea mona.alaP *ar nu intelege si moti%ul
pentru care cel astfel consacrat n-ar da trupului toate cate le cere si cate i le ofera lumea, pentru
ca spiritul sau sa se poata indeletnici nesuparat cu studiul, cu meditatia, cu misiunea de
propo%aduire sau de alinare a ne%oilor sociale#
Mona.ul este luptatorul cel mai .otarat in sluj!a *u.ului, este ca%alerul eminent al spiritului#
Se recomanda aceasta lupta si la alte categorii de oameni, ca luptatori ai spiritului, cum sunt
poetii, mu)icienii, filo)ofii# Si intr-o masura oarecare sunt si acestia mona.i# *ar ei se
multumesc sa ridice pentru contemplatia spectatoare colturi din marea cortina ce acopera lumea
infinita a spiritului, dar nu se angajea)a nici ei si nu reusesc sa angaje)e nici pe altii, nu reusesc
sa se rupa de aceasta lume si sa traiasca numai in aceea de dincolo, a!sor!indu-o in ei insisi, sau
ridicandu-se in ea, care se ofera pe ei insisi cu %oia ca sa fie scrisi cu condeiul *u.ului# Militantii
radicali, militantii care angajea)a insasi %iata lor in lupta pentru acea lume salasluita in ei, sunt
mona.ii#
/6
*ar pentru a de%eni %ase ale acestei lumi, ei tre!uie sa se goleasca de tot ce au de la aceasta
lume# Si ei na)uiesc la aceasta nu pentru ca ar fi, in principiu, impotri%a creatiunii ca )idire a lui
*umne)eu, ci pentru ca nu %or sa o ai!a pe aceasta detasata de ordinea spiritului co!orata din ea,
si deci, infectata de otra%a pacatului, ingustata in margini de intuneric, ci %reau s-o recucereasca
in *u., s-o pri%easca si s-o inteleaga din perspecti%a inalta a lumii du.o%nicesti# +a inceput,
/E
Sf# Simeon 4oul <eolog, op. cit., p# 2E;
/5
E%agrie 2onticul, op. cit., p# ,,
/6
Deorges >loro%sJC, Sensul ascezei monahale, trad# rom# de :asile Manea, Editura 2atmos, Cluj-4apoca, 255/, p#
2/
35
omul e lipit de suprafata opaca a lumii# 2entru ca acest strat sa de%ina stra%e)iu, pentru ca sa
%ada lumea in adancurile ei minunate, tre!uie sa se de)lipeasca la inceput de tot ce %ede in ea#
S-a spus ca %iata du.o%niceasca se reali)ea)a la frontierele dintre adancurile omului si
realitatea lumeasca, mai !ine )is ca ea se tre)este printr-o continua saltare a omului dincolo de
psi.icul sau natural# Ea e contactul cu transcedenta di%ina sau trairea reala a transcedentei#
/;
8mul tre!uie sa se ridice la frontiera de sus a %ietii sale naturale, sau dincolo de aceasta
frontiera, pentru a intra in lumea *u.ului# Mona.ul ca om al *u.ului, e asadar omul ce se
transcende necontenit, ce se lansea)a deasupra granitei sale omenesti, ce traieste in contact real
cu transcedenta di%ina# *ar preci)am ca transcedenta di%ina, in contact cu care se reali)ea)a
%iata du.o%niceasca, nu tre!uie cautata in directia infra-umanului, ci deasupra lui# 2relungirile
infraumanului se infunda tot mai mult in imanenta, in imanenta inferioara a animalitatii, sau a
animalitatii demonice# 4umai prelungirile superioare ale umanului, prelungirile ascendente ale
caracterului personal si rational duc spre transcendenta ade%arata, spre ordinea *u.ului, spre
*umne)eu# *ar faptul ca %iata du.o%niceasca se gaseste pe linia acelor prelungiri ascendente, pe
linia intelegerii limpe)i si a li!ertatii, ridicarea la ea cere !ar!atie# 'egiunea in care poti ajunge
fara desfasurare de !ar!atie si de ratiune, regiunea in care mai degra!a ca)i, decat te ridici prin
eforturi grele, nu poate fi o regiune a spiritului#
/,
Astfel, mona.ul e nu numai un ca%aler al *u.ului, ci si un !ar!at al tariei, un c.ip al
!ar!atiei# 9ar!atia i se cere pentru ca orice suis spre o forma superioara de e(istenta necesita o
desfasurare de putere# *ar !ar!atia i se cere si pentru ca el nu ramane in suisul lui inlauntrul
posi!ilitatilor umane, ci transcede aceste posi!ilitati, se rupe de tot ce e uman, saltandu-se
dincolo de ele# Mona.ul are de reali)at o detasare completa de tot continutul uman al e(istentei
si daca c.iar si numai detasarea de forma inferioara a e(istentei umane pentru o forma mai inalta,
dar umana, cere o desfasurare de forta# Ce forta nu tre!uie sa ceara o detasare completa de
umanP A%em deci acest parado(= mona.ul renunta la %iata, nu prin manifestarea unei tarii cu
mult superioara acesteia pe care o cere %iata umana o!isnuita#
*ar taria sau !ar!atia mona.ului %ine mai ales din legaturile cu lumea *u.ului, pe care le are
din insasi clipa in care a pornit spre ea# Caci puterea ce o da lumea superioara a *u.ului, sau
-ristos, este mai mare decat orice putere ce o poate da %iata naturala# Asadar, doua trasaturi
caracteri)ea)a e(istenta mona.ului# Ea se desfasoara su! semnul !ar!atiei si se transcende
/;
I!idem, p# 32
/,
2r# 2rof# *r# *umitru Stniloae, &scetica i istica <isericii Ortodo>e, E&9M98', 9ucure ti, 2552, p# 126
36
necontenit pentru a intra in mod real in regiunea *u.ului# Sunt doua trasaturi complementare#
Mona.ul e !ar!atul tariei, pentru ca e pelerinul transcendentei spirituale#
//
*ar asce)a e tocmai e(presia concreta a acestei !ar!atii si tensiuni spre transcendenta# *e
aceea, mona.ul care a renuntat la asce)a, a renuntat la tarie si la misiunea sa de cautator al
*u.ului, s-a impacat cu gandul de a ramane un cetatean al lumii de jos nemaia%and decat .aina
de mona.#
Asce)a e omorarea mortii din noi, ca sa se eli!ere)e firea de ro!ia ei#
155
*upa acesta sunt
doua morti# Cea dintai e produsa de pacat si e moartea firii, cea de a doua e moartea dupa
asemanarea lui -ristos, care este moartea pacatului si a mortii produsa de el# *ar precum
moartea firii, ca descompunere produsa de pacat, nu %ine numai in momentul final, ci roade ca
un %ierme %reme indelungata la temelia firii, asa si moartea mortii sau a pacatului, nu e numai
ce%a de un moment, ci ce%a ce tre!uie pregatit %reme indelungata prin mortificarea ascetica#
Asce)a e deci eliminarea treptata a otra%ii, care duce firea la descompunere, la coruptie# Cu alte
cu%inte, e o eliminare a !olii ce duce firea spre moarte si deci o fortificare a firii#
,. !iscern/m1ntul .irtute de c/petenie a cre tinului
Efortul ascetic ncepe cu puterea de a discerne !inele de ru, de a deose!i intre ceea ce este
dup i contra firii# Cea mai autentic %irtute a cugetului, dup prin"ii asce"i, este tocmai
discernmntul, ade%rata deose!ire, dreapta socoteal#
151
2reocuparea cea din"ii este aceea de a scoate identitatea persoanei din aceast stare de
@compunere1, de scindare i de )!ucium interior FEcl# 3, 15-11G i de a ajunge la coeren" i
sta!ilitate# *e aici, concentrarea spiritului, aducerea n sine sau n inim a min"ii FMatei 6, 25G,
pentru a e%ita neornduiala i insta!ilitatea %ie"uirii# &ar calea cea mai sigur de a iei din
@mprtiere1, de a aduna mintea in inim, prin li!erarea ei de micri incoerente, este
rugciunea# Cel mai important rod al rugciunii este tocmai &ntegritatea i pacea %ie"ii spirituale,
prin puterea *u.ului Sfnt unificator# *e aci i isi.ia, adic reunificarea cugetului cu inima# n
stare de rugciune, inima este cea care stpnete-o propria sa li!ertate, nuntru i n afar, cea
care con%ertete clementele contradictorii, neautentice, n elemente fecunde#
//
Deorges >loro%sJC, op. cit., p# 13E
155
I!idem, p# 135
151
2r# 2rof# *r# &oan 9ria, Dictionar de 8eologie Ortodo>a, E&9M98', 9ucuresti, 1//E, p# 125-126
3;
A do!ndi discernmntul nu nseamn nc a tmdui pcatul care s-a ascuns n fire# &n plus,
pentru a ajunge la ade%rata isi.ie, la stpnire l cunoatere de sine, alte dou elemente tre!uie
s fie considerate= disciplina sau asce)a trupului i e(perien"a ncercrilor sau ispitelor, a
@r)!oiului ne%)ut1#
Asce"ii fac deose!ire ntre trupul fi)ic FsomaG creat de *umne)eu, ca parte clin umanitatea
noastr i ca destin %enic, i pasiunile pctoase care s-au adugat trupului Fsar;sG, numite
@du.ul crnii1# Acest @trup1 formea) o!iectul efortului ascetic# 2atimile e(ercit o tiranie asupra
trupului, n cit conlucrarea acestuia este foarte sl!it = @*u.ul este plin de r%n dar trupul este
neputincios1 FMatei 25, 11G# El poate c.iar s rmn neclintit n patima sa, de aceea e(erci"iul
ascetic de a sili firea ia un caracter eroic @in mijlocul acestei genera"ii adultere i pctoase1
FMarcu 15, 3,G# Apoi, trupul nsui tre!uie s fie rscumprat i cur"it= @S ne cur"im de toat
ntinciunea trupului l du.ului1 F2 Cor# ;, 1G# E& este templul *u.ului Sfnt# F1 Cor# F1, 1/G#
@<rupul este pentru *omnul, iar *omnul este pentru trup1 F1 Cor# 6, 13G# *e aceea, @% ndemn
fra"ilor si aduce"i trupurile %oastre jertf %ie1 F'om# 12, 1G# El este destinat nemuririi la care este
c.emat umanitatea= @ntreg du.ul l sufletul s fie p)ite fr pat ntru numele *omnului
nostru &isus -ristos1 F1 <es# 5, 23G#
Cit pri%ete ispitele sau ncercrile, ca l prsirile sau cderile din .ar, ele tre!uie s fie
considerate cu toat so!rietatea# Cererea @i nu ne duce pe noi in ispit1 este totdeauna actual i
necesar deoarece ispita nu e altce%a dect numele rut"ii#
2e ct de uor cad cel drep"i, pe att de greu se pot con%erti cei pctoi# 2e de o parte,
fragilitatea li!ert"ii c.iar pe cele mai a%ansate trepte ale spiritualit"iiO pe de alt parte,
nclinarea omului de a se instala insistent i dura!il n mediul patimilor# *e aceea, orice ispit, in
orice loc i timp, tre!uie s fie respins de la nceput#
&spitele nu o!inuiesc se lupte cu cei ce se lupt# &nfluen"a lor se e(ercit n conte(tul
neascultrii, al clcrii poruncilor# *ac in fa"a %irtu"ii ispita este neputincioas, n sc.im! ea
merge min n min cu neascultarea# *e aici i responsa!ilitatea deplin pentru %oin"a care
ntinde mina ispitei#
&spita nu poate sili li!ertatea credinciosului, care rmne neatins i ferm# Conlucrarea
li!er cu .arul, ca i n%oiala li!er cu puterea rului sunt deopotri% acte responsa!ile= @2recum
puterea potri%nic, aa i .arul dumne)eiesc ni se arat ndemnndu-ne, nu silindu-ne, ca altfel s
ne rmn neatins li!ertatea i stpnirea peste noi nine# *e aceea pentru relele pe care le face
3,
omul ndemnat de satana, nu satana, ci nsui omul i pricinuiete mai degra! pedeapsa, ca unul
ce n-a fost dus cu sila, i s-a lsat nduplecat de !un%oie prin rutate# Asemenea i in ca)ul
!ineluiO .arul nu pune fapta s%rit pe seama sa, ci pe seama omului, l de aceea l m!rac n
sla%a, fiindc el nsui s-a fcut siei pricin a !inelui# Cci .arul nu-l face prin sil pe om ne-
sc.im!tor, legndu-i %oia lui, ci mcar c e de fa", las %oia li!er cu s se fac %dit %oia
omului, fie spre %irtute, fie spre pcat# Cci e o lege nu n fire, ci n .otrrea %oii li!ere, s se
poat ndrepta spre !ine sau spre ru#
152
&spitele nu se pot mpotri%i puterii lui *umne)eu# *umne)eu nu %oiete rul, dar El ngduie
ncercrile ca pe nite osteneli i trepte ale pocin"ei# 2rin"ii spun cu @prsirile1 .arului, adic
@ntoarcerea lui *umne)eu de la om1, "in de iconomia mntuirii su!iecti%e i au totdeauna un
scop pedagogic# &n iconomia mntuirii personale, *umne)eu le permite @un anumit loc de
lucrare1 peste care nu pot s treac# Cci c.iar de s-a dat unora slo!o)enie in unele lucruri, nu li
s-a dat in toate lucrurile# @4u las *omnul ca de )idirea +ui s se apropie puterea demonilor i a
oamenilor i s-i mplineasc n ea %oia lor1#
153

2. Isihia la Sf. Antonie i la al i Sfin i P/rin i
Scopul isi.iei acesta este= sa reali)e)i treptat o liniste launtrica, sa-ti golesti mintea de orice
imagine %i)uala sau conceptuala, pentru a putea contempla, in toata curatia, imparatia lui
*umne)eu# &n acest sens este isi.astul cel care a trecut de la pra(is la t.eoria, de la %iata acti%a la
cea contemplati%a# *upa ce il opune pe isi.ast celui ce inca se lupta cu patimile, pratiJos, Sfantul
Drigorie Sinaitul %or!este despre @isi.astii care doar se roaga lui *umne)eu in inima lor si se
pa)esc de orice gand#1 *eci isi.astul nu este atat cel ce se a!tine de la intalnirea si %or!irea cu
altul, cat cel care, in rugaciunea lui, renunta la orice cu%ant, imagine sau rationament discursi% si
se @ridica deasupra simturilor intr-o tacere curata#1
15E
*esi se numeste @saracie cu du.ul1, aceasa tacere curata este departe de a fi o simpla lipsa
sau pri%atiune# *aca isi.astul cauta intr-ade%ar sa-si curateasca mintea cat mai mult posi!il de
152
Simeon Metafrastul, @2arafra)a la Macarie Egipteanul1 in #ilocalia, %ol# 5, trad# rom# de 2r# 2rof# *r# *umitru
Staniloae, Editura -umanitas, 9ucuresti, 255/, p# 365
153
Sf# &saac Sirul, @Cu%inte despre ne%ointa1 in #ilocalia, %ol# 15, trad# rom# de 2r# 2rof# *umitru Staniloae, Editura
-umanitas, 9ucuresti, 255/, p# 3;
15E
Sf# Drigorie Sinaitul, @$n% tur cu de-amnuntul despre lini tire i rugciune, despre semnele .arului i ale
amgiriiO apoi despre deose!irea dintre cldur i lucrareO i c fr po% uitor u or %ine amgirea1 n #ilocalia,
%ol# ;, trad# rom# de 2r# 2rof# *# Stniloae, Editura -umanitas, 9ucure ti, 2555, p# 15/
3/
orice imagine, orice concept omenesc, prin aceasta @ani.ilare de sine1 urmareste de fapt ce%a
)iditor= sa se umple de sentimentul si plinatatea pre)entei dumne)eiesti# Cum spune Sfantul
Drigorie Sinaitul= @+a ce !un sa te risipesti in cu%inteP 'ugaciunea este cea care lucrea)a toate in
tot omul#1 'ugaciunea este *umne)eu= nu este in primul rand ceea ce fac eu, ci ceea ce face
*umne)eu in mine - @nu eu, ci -ristos traieste in mine1 FDal# 2, 25G#
155

Calea isi.astului este de)%aluita limpede de cu%intele Sfantului &oan 9ote)atorul cu pri%ire la
Mesia= @Acela tre!uie sa creasca, iar eu sa ma micsore)1 F&n# 3, 35G# &si.astul isi incetea)a
propria lucrare nu din tranda%ie, ci pentru a intra in lucrarea iui *umne)eu# <acerea lui nu este
un %id negati%, o pau)a intre doua cu%inte, un scurt repaus inainte de a relua %or!irea, ci cu totul
po)iti%a= o atitudine %ie de atentie, de %igilenta si, inainte de toate, de ascultare# &si.astul este,
prin e(celenta, cel care asculta# Cel ce se desc.ide pre)entei Celuilalt= @8priti-%a si cunoasteti ca
Eu sunt *umne)eu1 F2s# E5, 15G# *upa Sfantul &oan Scararul# @isi.astul este cel ce striga cu tarie=
Data este inima mea, *umne)eule? F2s# 56, 15O &o ;, 1G#
156
&si.ast este cel care )ice= Eu dorm, dar
inima mea %eg.ea)a FCant# 5, 2G# 'etragandu-se in sine, isi.astul patrunde in camara de taina a
inimii si stand in fata lui *umne)eu asculta cu%antul fara de cu%inte al Creatorului sau#
@Cand te rogi - sfatuieste un scriitor ortodo( finlande) - tu, tu insuti, tre!uie sa taci F###G lasa
rugaciunea sa %or!easca1# Sau, mai e(act, lasati-+ numai pe *umne)eu sa %or!easca# @8mul ar
tre!ui sa ramana mereu tacut si sa-+ lase pe *umne)eu sa %or!easca1# &ata ce incearca sa
implineasca isi.astul#
Ade%arata tacere launtrica sau isi.ie este, in sensul cel mai profund, totuna cu rugaciunea
neintrerupta a *u.ului Sfant in noi# Cum scrie Sfantul &saac Sirul= @Caci cand *u.ul Se
salasluieste, )ice, in care%a dintre oameni, acesta nu inceiea)a din rugaciune# >iindca *u.ul
insusi se roaga pururea# Atunci, nici cand doarme acela, nici cand e in stare de %eg.e, nu se
intrerupe rugaciunea din sufletul lui# Ci fie ca mananca, fie ca !ea, fie ca doarme, fie ca lucrea)a
ce%a, si pana si in somnul adanc rasar !unele miresme si adierile rugaciunii in inima lui, fara
osteneala#1
15;
*e altfel, Sfantul &saac Sirul compara intrarea in rugaciunea spontana cu un om care,
rasucind c.eia in !roasca si patrun)and in incapere, toti slujitorii lui tac fiind stapanul cu ei#
@Caci miscarile lim!ii si ale inimii sunt c.ei in rugaciune# &ar cele de dupa aceea sunt intrare in
155
I!idem, p# 161
156
Sf# &oan Scrarul, Scara dumnezeiescului urcu , n #ilocalia, %ol# /, trad# rom# de 2r# 2rof# *# Stniloae, Editura
-umanitas, 9ucure ti, 255/, p# 36E
15;
Sf# &saac Sirul, op. cit., p# 3;1
E5
%istierii# Aici tre!uie sa incete)e toata gura si lim!a si inima, %istiernica a gandurilor, si mintea,
carmuitoare a simturilor, si cugetarea, pasare repede )!uratoare si plina de indra)nire, si orice
mestesug al lor# Cei ce cer sa ramana aici? 2entru ca e de fata Stapanul#1 &si.ia, ca intrare in c.iar
%iata si lucrarea lui *umne)eu, este o stare pe care omul nu o poate reali)a decat in parte si
nedesa%arsit, in timpul acestei %ieti, fiind o realitate es.atologica ce nu poate fi atinsa deplin
decat in imparatia ce %a sa %ina# Cum spune tot Sfantul &saac Sirul= @<acerea este taina %eacului
%iitor#1
15,
&n principiu si in linii generale, isi.ia inseamna rugaciune launtrica si inglo!ea)a diferite
moduri mai specifice de rugaciune# 2ractic insa, cei mai multi autori ortodocsi din ultimele
%eacuri inteleg prin isi.ie o cale du.o%niceasca particulara= in%ocarea 4umelui lui &isus#
Cateodata, c.iar daca mai putin justificat, cu%antul isi.ie este folosit, intr-un sens si mai restrans,
pentru a e%oca te.nicile corporale si respiratorii ce pot insoti 'ugaciunea lui &isus# Aceasta
asociere a isi.iei cu 4umele lui &isus si, se pare, cu respiratia, se gaseste deja in mod e(plicit la
Sfantul &oan Scararul= @+inistirea Fisi.iaG este neintrerupta inc.inare lui *umne)eu si stare in fata
+ui# 2omenirea lui &isus sa se uneasca cu rasuflarea ta si atunci %ei cunoaste folosul linistirii#1
15/
Care este legatura dintre 'ugaciunea lui &isus si isi.ieP Cum poate in%ocarea 4umelui sa
conduca la tacerea launtrica despre care am %or!itP 'ugaciunea este, cum am %a)ut, @alungarea
oricarui gand1, o intoarcere de la multiplicitate la unitate# 8ricine se straduieste in mod serios sa
se roage launtric, sa se tina in fata lui *umne)eu cu atentie si reculegere, isi da imediat seama de
de)integrarea sa, de incapacitatea sa de a se concentra in momentul pre)ent Fgr# ;airos4#
Dandurile um!la si se agita in capul sau ca niste muste !a)aitoare sau ca niste maimute ce sar din
creanga in creanga#
Aceasta neputinta de concentrare, de a fi aici si acum cu intreaga fiinta, este una dintre cele
mai tragice urmari ale caderii# Ce putem faceP <raditia ascetica a 'asaritului crestin deose!este
doua metode principale de lupta impotri%a gandurilor= 2rima, directa, consta in @contra)icerea1
gandurilor FlogismoiG
115
care ne napadesc, infruntandu-le si incercand sa le inlaturam cu efortul
propriei noastre %ointe# *ar aceasta metoda poate duce la re)ultatul opus, caci, respinse cu
%iolenta, gandurile au tendinta de a re%eni cu o forta mai mare#
15,
I!idem
15/
Sf# &oan Scrarul, op. cit., p# 365
115
logismoi - este un termen generic de spiritualitate ce desemnea) @gndurile ruttii1 care-l lupt pe ne%oitorul lui
-ristos#
E1
Cine nu e stapan pe sine cu siguranta e mai !ine sa foloseasca cea de a doua metoda, care
este indirecta# &n loc sa com!atem direct gandurile ce ne coplesesc si sa le alungam cu puterile
%ointei noastre, putem incerca sa ne indreptam atentia in alta parte# *in negati%a, strategia de%ine
po)iti%a= scopul imediat nu mai este golirea mintii de ceea ce este rau, ci umplerea ei cu ceea ce
este !ine# @Sa nu i te impotri%esti FganduluiG# Caci aceasta o doresc ei F%rajmasiiG si nu %or inceta
Fsa te ra)!oiascaG# Ci alearga la *umne)eu impotri%a lor, aruncand inaintea +ui neputinta ta# Si
El %a putea, nu numai sa-i departe)e, ci c.iar sa le ia puterea de a lucra#1, ne in%ata Sfintii
:arsanufie si &oan din Da)a#
111
Este e%ident ca un simplu efort de %ointa nu este suficient pentru a opri flu(ul de imagini si
ganduri care ne inunda launtric# Apoi, asa cum nu ne putem opri respiratia prin autosugestie, nu
ne putem opri nici gandurile#
*aca ne este imposi!il sa ne eli!eram mintea de agitatia ce o caracteri)ea)a, putem, in
sc.im!, sa-i simplificam si sa-i unificam lucrarea prin repetarea unei rugaciuni scurte# >lu(ul
imaginilor si al gandurilor %a persista desigur, dar, putin cate putin, %om de%eni capa!ili sa ne
detasam# C.emarea repetata ne %a ajuta sa @lasam sa treaca1 gandurile ce se nasc din constientul
si inconstientul nostru# Aceasta @lasare1 pare sa corespunda cu ceea ce a%ea in %edere E%agrie
2onticul, atunci cand %or!ea de rugaciune ca @parasire a gandurilor1= nu un ra)!oi sal!atic, nici o
represiune furioasa, ci o !landa dar tenace detasare#
Aceasta este psi.ologia ascetica ce sustine 'ugaciunea lui &isus# C.emarea 4umelui ne ajuta
sa ne concentram intreaga persoana intr-un singur punct# @Adunati-%a mintea imprastiata
pomenindu-+ pe &isus -ristos1, sfatuieste Sfantul >ilotie Sinaitul Fsec# &V sau VG#
&n aceasta lumina, 'ugaciunea lui &isus apare ca o aplicare a metodei indirecte de lupta cu
gandurile# &n loc sa incercam sa alungam inc.ipuirile %iciate si usuratice printr-o confruntare
directa, ne intoarcem mintea si-+ pri%im pe *omnul nostru &isus -ristos# &n loc sa ne incredem in
puterile noastre, ne lasam in grija .arului ce ne %ine prin 4umele dumne)eiesc# C.emarea
repetata a 4umelui ne ajuta sa @lasam sa treaca1 gandurile si sa ne desprindem de neincetata
%or!arie a lor FlogismoiG# 4e adunam si ne unim mintea care ramane lucratoare, .ranind-o cu un
singur gand, intr-un post du.o%nicesc deodata !ogat si e(trem de simplu# 2entru Sfantul *iado.
al >oticeii Fsec#:G= @Cand am astupat iesirile cu amintirea de *umne)eu, mintea cere neaparat o
111
Sf# :arsanulfie i &oan, Scrisori duho"nice ti, n #ilocalia, %ol# 11, trad# rom# de 2r# 2rof# *# Stniloae, Editura
-umanitas, 9ucure ti, 255/, p# 11/
E2
lucrare cu care sa-si ocupe %rednicia# *a-i atunci *oamne &isuse ca singura ocupatie ce poate
raspunde pe deplin scopului ei#1
112
&ata cum poate 'ugaciunea lui &isus sa aduca isi.ia in inima# *e aici decurg doua consecinte
importante# Mai intai, ca sa-si atinga scopul, c.emarea 4umelui tre!uie sa fie ritmata si regulata#
+a un isi.ast e(perimentat, dar nu si la un incepator care tre!uie sa ramana prudent,
c.emarea sa fie pe cat posi!il continua si fara intrerupere# Elementele e(terioare ca mataniile de
lana sau respiratia pot fi de folos in sta!ilirea acestui ritm regulat#
Apoi, in timpul rostirii rugaciunii, mintea tre!uie sa fie cat mai lipsita de imagini# 2entru
aceasta este mai !ine sa se practice rugaciunea intr-un loc linistit si, daca este posi!il, in intuneric
sau cu oc.ii inc.isi mai degra!a decat pri%ind o icoana luminata de lumanari sau candela#
Dandurile si imaginile apar ine%ita!il in timpul rugaciunii, dar nu tre!uie sa le incurajam in
mod deli!erat# 'ugaciunea lui &isus nu este o forma de meditatie discursi%a asupra %ietii lui
-ristos# Cei care c.eama 4umele *omnului &isus -ristos tre!uie sa ai!a in inima lor
con%ingerea intensa si inflacarata ca se afla in pre)enta nemijlocita a Mantuitorului, sa ai!a
sentimentul ca se afla personal in fata lor si in ei, ca le asculta c.emarea si ca le raspunde# Este
foarte important ca aceasta constienta a pre)entei lui *umne)eu sa ramana li!era de orice
repre)entare mintala si sa se re)ume la o simpla con%ingere sau sentiment# &si.ia presupune deci
o i)olare de lume, e(terioara si_sau launtrica# E(terioara, prin fuga in pustie# +auntrica, prin
@re%enirea in sine1 si @alungarea gandurilor1# An 2arinte al pustiei, A%%a Alonie, a )is= @de nu %a
)ice omul intru inima sa ca eu singur si *umne)eu suntem in lume, nu %a a%ea odi.na1#
113
*eci
@singur cu Cel Singur1# *ar nu este oare un pur egoism sa lepe)i %aloarea spirituala a creatiei
materiale, sa fugi de responsa!ilitatile fata de semeniP Cand isi.astul isi inc.ide oc.ii si urec.ile
pentru lume ca Sfantul Siluan At.onitul, ce slujire po)iti%a si practica aduce aproapelui sauP
Este o pro!lema ce poate fi a!ordata din doua ung.iuri de %edere# Mai intai= poate fi acu)at si
isi.asmul de deformarile @Nuietismului1
11E
occidental din secolul al V:&&&-leaP 2ana acum, cu
!una stiinta n-am tradus isi.ia prin linistire tocmai datorita sensului du!ios al cu%antului
112
Sf# *iado. al >oticeei, %u"5nt ascetic despre "ia a moral, despre cuno tin i despre dreapta socoteal
duho"niceasc, n #ilocalia, %ol 1, ed# cit#, p# 3E5-3E1
113

11E
juietismul este o filo)ofie cretin care a str!tut >ran"a, &talia i Spania n timpul secolului al V:&&-lea, a%nd
ns origini mult mai timpurii# Misticii cunoscu"i ca Nuietiti insist, cu mai mult sau mai pu"in emfa), pe
nemicarea intelectual i pasi%itatea interioar ca i condi"ii esen"iale ale des%ririiO toate au fost n mod oficial
proscrise ca ere)ie, n termeni foarte e(plici"i, de 9iserica 'omano-Catolic#
E3
@Nuietism1# Are oare isi.astul o po)itie similara NuietistuluiP Apoi, care este de fapt po)itia
isi.astului fata de ceea ce il inconjoara fi)ic sau umanP Cu ce este de folos celorlaltiP
*aca aceasta este intr-ade%ar definitia Nuietismului, isi.asmul este tot ce-i poate fi mai strain#
&si.ia nu este pasi%itate, ci tre)%ie FnepsisG, @nu lipsa luptei, ci a!senta incertitudinii si a
confu)iei1# C.iar daca isi.astul a do!andit treapta contemplarii Ft.eoriaG, el ramane o!ligat sa se
angaje)e in fapte Fpra(isG, sa se straduiasca sa do!andeasca %irtutile si sa lepede patimile#
2ra(isul si t.eoria, %iata acti%a si %iata contemplati%a, nu tre!uie sa fie pri%ite ca doua stadii
succesi%e - una incetand cand incepe cealalta - ci, mai degra!a, ca doua trepte ale e(perientei
du.o%nicesti ce se intrepatrund si sunt simultan pre)ente in %iata de rugaciune#
>iecare este c.emat sa lupte pe planul pra(isului pana la sfarsitul %ietii# Este ceea ce ne
in%ata Sfantul Antonie cel Mare in aforismele sale= @Aceasta este cea mai mare lucrare a omului,
ca greseala sa sa o puna asupra sa inaintea lui *umne)eu si sa se astepte la ispite pana la
rasuflarea cea mai de pe urma#1 Si inca= @Cel ce ramane in pustie si se linisteste de trei ra)!oaie
este slo!od= de au)ire, de graire si de %edere= si singurul ra)!oi care-i ramane este cel din inima
sa#1 Este ade%arat ca isi.astul, ca si Nuietistul, nu apelea)a la meditatia discursi%a in rugaciune#
*ar faptul ca isi.ia presupune o @lasare1 si o @alungare1 a gandurilor si imaginilor nu inseamna
ca este o atitudine de @completa pasi%itate1 si nici o a!senta a oricarui @act caracteri)at ca iu!ire
de -ristos1#
115

+epadarea gandurilor rele si tri%iale in timpul 'ugaciunii lui &isus si inlocuirea lor prin
singurul gand la 4umele *omnului nu are nimic pasi%# Este o maniera po)iti%a de controlare a
gandurilor# C.emarea 4umelui, desi este in mod e%ident o @odi.na in pre)enta lui *umne)eu, in
credinta pura1, nu implica mai putin o iu!ire acti%a a Mantuitorului si un dor mistuitor de
impartasire mai deplina de %iata dumne)eiasca#
Capitolul , Sf. Antonie cel Mare dasc/l al monahilor
1. Sf. Antonie p/rinte spiritual i dasc/l al monahilor
Cnd %or!im despre mona.ism i despre %ia"a ascetic, primul sfnt la care ne gndim este
Antonie cel Mare, considerat ntemeietorul acestora# 2rin %ia"a sa sfnt, prin ne%oin"ele i
115
Sf# Antonie cel Mare, op. cit., p# 3,
EE
n"elepciunea sa, Sfntul Antonie a rmas pentru cretinism primul care a fcut din ascetism nu
doar un mod de %ie"uire, ci o cale spre -ristos#
:ia"a Sfntului Antonie cel Mare a fost po%estit prima dat de ucenicul su, Sfntul
Atanasie cel Mare, ar.iepiscop de Ale(andria F2/,-3;3G, ntr-o lucrare care a rmas cele!r prin
!og"ia i frumuse"ea con"inutului# Scris la pu"in timp dup trecerea la cele %enice a marelui
mona. rsritean, ntre anii 35;-35/, 0:ia"a Sfntului Antonie cel Mare1 este printre primele
lucrri ag.iografice# $n ea nu se red ntr-un simplu mod informati% %ia"a lui Antonie, ci se
elogia) faptele i sfin"enia acestuia# 4umit de multe ori Marele Antonie sau Antonie Egipteanul,
pentru a fi deose!it de Sfntul Anton de 2ado%a sau Antonius A!!as, un sfnt de tradi"ie
apusean, sfntul rsritean s-a nscut n jurul anului 251, n Egiptul de Sus, din prin"i cretini#
+a 25 de ani, dup moartea prin"ilor si, a au)it n !iseric citindu-se fragmentul din
E%ang.elie= 0*e %oieti s fii des%rit, mergi, %inde a%u"iile tale i %enind urmea) Mie1
FMatei 1/, 21G# Armnd ndemnului e%ang.elic, tnrul Antonie i-a mpr"it a%erea sracilor, i-
a lsat sora mai mic n grija unor credincioase cunoscute i s-a retras n singurtate# &ni"ial a trit
ntr-o coli! la marginea satului natal, aa cum o!inuiau n acea %reme cei care doreau s ai! o
%ia" ascetic# A a%ut ca ndrumtor spiritual un !trn ascet din apropiere, de%enind ucenicul
acestuia#
*up c"i%a ani de ucenicie, la 35 de ani a .otrt s se retrag i mai mult de %ia"a lumeasc
i s-a sta!ilit la marginea deertului, n locul numit 2ispir, unde a rmas timp de 25 de ani, pn
n 356, cnd ucenicii lui l-au con%ins s prseasc acest loc de asce)# *atorit e(perien"ei
du.o%niceti i a %ie"ii sale sfinte, a de%enit din acest moment printele spiritual al multor asce"i
din deerturile Egiptului# Se spune c ucenicii l cutau pentru a fi ndruma"i, dar el nu se oprea
din rugciuni i din post i nici nu se lsa %)ut, pn cnd acetia au stricat ua i au intrat n
casa %ec.e unde locuia# Aimirea acestora a fost mare cnd au %)ut c sfntul nu era sl!it de
post i de %ia"a aspr pe care o ducea# Se spune c sfntul mnca o dat pe )i, pine i sare, i !ea
doar ap# 2atul su era o rogojin, iar noaptea de cele mai multe ori nu dormea, ci se ruga
necontenit# 2e mul"i dintre cei care %eneau la ei i-a %indecat de suferin"e i !oli trupeti#
$n %remea persecu"iilor pe care mpratul roman Ma(imian le-a pornit mpotri%a cretinilor, a
mers la Ale(andria, pentru a ncuraja pe cei prigoni"i, el nsui fiind n pericol de a fi martiri)at#
8dat cu %enirea lui Constantin cel Mare pe tronul &mperiului, cretinismul a fost eli!erat de
po%ara prigoanei, iar Sfntul Antonie i-a continuat %ia"a ascetic# $n anul 312 a mers n deertul
E5
adnc, pe Muntele 7ol)im F7ol)um_jol)umG, nu departe de malul Mrii 'oii, unde se gsete
ast)i mnstirea care-i poart numele# Aici a trit mpreun cu doi ucenici, Macarie i 2lutin, pe
care i-a po%"uit pe calea sfin"eniei# A mers la Ale(andria pentru a-l ncuraja pe ucenicul i
!iograful su, Atanasie cel Mare, prigonit de partida pro-arian# $ntors n munte, nu a mai prsit
acest loc pn la trecerea la *omnul, la %rsta de 155 ani# $nainte de trecerea la cele %enice, a
poruncit celor doi ucenici apropia"i s nu spun nimnui unde este mormntul su, .aina sa s fie
trimis lui Atanasie cel Mare, iar cojocul su, episcopului Serapion# Se presupune c mormntul
ar fi pe locul unde se afl mnstirea care i poart numele, dar s-a respectat dorin"a sfntului de
a nu fi cutat#
>ragmentele din 0:ia"a Sfntului Antonie1 n care sunt pre)entate diferitele lupte pe care le
ducea sfntul cu dia%olul ispititor au rmas ca e(emplu de secole pentru asce"i, dar i ca surs de
inspira"ie pentru artiti= 0&ar urtorul de !ine i pi)maul dia%ol nu suferea %)nd un tnr cu o
ne%oin" ca aceasta# Ci, cele ce a cugetat s fac, a nceput asupra acestuia s le aduc# Mai nti
l supra pe dnsul ca din ne%oin"e s ncete)e, aducndu-i aminte de a%u"ii, de purtarea de grij
a surorii sale, de prietenia multora, de iu!irea de argint, de iu!irea de sla%, de dulcea"a desftrii
i celelalte odi.ne ale %ie"iiO i mai pe urm, artndu-i asprimea faptei !une i cum c este mai
mare osteneala ei# $i punea n minte i neputin"a trupului i lungimea %remii, i n scurt timp,
mul"ime de gnduri a ridicat n mintea lui, %rnd s-l deprte)e de la gndirea lui cea dreapt F###G
*up aceea, %rjmaul i punea n minte plcerea de)mierdriiO iar el asemnndu-se celui
mnios i scr!it, de ngro)irea focului i de durerea %iermelui i aducea aminte, i pe acestea
punndu-le mpotri%, rmnea neatins# <oate acestea se fceau spre ruinarea %rjmaului, cci
cel ce a socotit s se fac asemenea lui *umne)eu, de un tnr acum se !atjocoreaO cel ce se flea
asupra trupului i a sngelui, de un om ce purta trup se rsturna# Cci i ajuta *omnul, Care a
purtat trup pentru noi i trupului i-a dat !iruin"a asupra dia%olului F###G Antonie l-a ntre!at= XCine
eti tu, care grieti unele ca acestea ctre minePZ# Acela ndat a rspuns, cu glasuri jalnice= XEu
sunt care am primit sarcina prinderii trupului i du.ul desfrnrii m numesc= pe c"i %oiesc s
fie n"elep"i, i-am amgitO pe c"i i-am momit cu plceri, i-am plecat mieO eu sunt cel pentru care
i proorocul mustr pe cei ce au c)ut, )icnd= de du.ul desfrnrii %-a"i amgitO cci prin mine
aceia s-au mpiedicat# Eu sunt care de multe ori te-am suprat i de attea ori am fost rsturnat de
tineZ# Antonie mul"umind *omnului i m!r!tndu-se, a )is ctre dnsul= X*eci, prea mult eti
defimatO pentru c dac eti negru cu mintea i neputincios ca un copil, nici o grij nu am de
E6
tine de aici nainteO cci *omnul mi este ajutor i eu %oi pri%i asupra %rjmailor meiZ# Acestea
au)ind negrul acela, ndat a fugit, temndu-se de cu%intele lui Antonie i, nfricondu-se, nu
mai ndr)nea s se apropie de !r!atul acesta1#
116

E(ist multe scrieri care sunt atri!uite Sfntului Antonie cel Mare# *intre acestea, singurele
care sunt scrise sigur de mna lui Antonie sunt scrisorile pe care sfntul le-a scris de-a lungul
timpului diferitelor comunit"i monastice ndrumate du.o%nicete de el nsui ori de ucenici sau
prieteni de-ai si# *intre aceste ae)minte amintim pe cele din Arsinoe Fla >aCum, pe care
sfntul o %i)ita destul de desG, de la 2ispir F;5 Jm sud-est de Cairo, care se afla su! ndrumarea
lui Macarie i AmatasG, sau de la 4itria Fla sud de Ale(andriaG, aflat su! ndrumarea lui
Ammona, prieten al lui Antonie#
11;
*in aceast coresponden" s-au pstrat dou colec"ii principale= prima de apte scrisori, a
cror autenticitate nu este pus la ndoial de nimeni, i a doua colec"ie de dou)eci de scrisori,
integral pstrate doar n ara! i par"ial n siriac, greac i georgian, a cror autenticitate este
totui contestat# Mai este cunoscut, de asemenea, o scurt scrisoare adresat de Sfntul Antonie
lui <eodor, 0prea iu!itul1 su fiu, despre pocin" i iertarea pcatelor, pstrat doar n lim!a
greac, a crei autenticitate este n general recunoscut#
Cu%intele de du. sau apoftegmele atri!uite lui Antonie cel Mare s-au transmis prin mai multe
culegeri de apoftegme Fsau 2atericeG, dintre care principalele sunt= cele 3, din colec"ia alfa!etic
2atericul egiptean, cele E/ n siriac i culese de SJete n secolul al :&-lea i E5 n ara!, de
pro%enien" copt# +a acestea se mai pot aduga diferite apoftegme culese de 2aladie sau al"ii#
11,
$. Chipul Monahului dup/ Sf. Antonie cel Mare
Marii prin"i ai 9isericii ortodo(e, pustnicii asemeni cu%iosul printele nostru Antonie cel
Mare, au dus o %ia"a pe ct de !ine plcut lui *umne)eu, att de autentic i real nct ne
regsim ncercrile, ispitele i situa"iile din timpurile noastre# *ei e%enimentele sunt ndeprtate
de aproape dou milenii, sfaturile sunt cu att mai profunde i actuale cu ct sunt i)%orte din
credin"a puternic n *umne)eu i din pstrarea %ie"ii curate, aa cum au fcut-o aceti mari
pustnici ai nceputului cretinismului# $l regsim pe Sfntul Antonie aproape de sufletul nostru
116
Sf# Atanasie cel Mare, op. cit., p# 1/,
11;
<imotei Ale(andrinul, Istoria onahilor din :gipt, trad# rom# de Ar.im# &oasaf 2opa, Editura +umea Credin ei,
9ucure ti, 2515, p# 65-62
11,
2aladie, Istoria $ausiac, trad# rom# de 2r# 2rof# *r# *# Stniloae, E&9M98', 9ucure ti, 1//3
E;
de ntre!rile i suferin"ele noastre asemeni ucenicilor si din acele timpuri care se adunau n
numr foarte mare pentru a urma calea Mntuitorului# Ascultnd n !iseric pericopa e%ang.elic
cu tnrul !ogat, dornic s moteneasc %ia"a %enic, i-a gsit %oca"ia de a urma pe -ristos,
%n)ndu-i a%erile, i dup ce le-a mpr"it sracilor, s-a retras n pustie# Sfntul Antonie a
fost primul organi)ator al %ie"ii mona.ale su! form ana.oretic Fretragere n diferite colonii sau
la%reG, e(ercitnd o influen" imens asupra %ie"ii spirituale, mai nti n 'sritul cretin, i
indirect n Apus# *ei un nenfricat lupttor cu demonii era foarte smerit prin faptele i
gndurile sale n timp ce i se acorda o mare cinste i ascultare nu uita s respecte ierar.ia
!isericeasc i s se incline n fa"a preo"ilor i episcopilor dei unii i erau ucenici urmnd
sfaturile acestuia# Antonie a fost un entu)iast care n ardoarea lui de a urma lui -ristos s-a
depit pe sine i pe to"i ceilal"i# A fost un atlet care a reali)at performante ce ntrec pe ale oricui
datorit antrenamentului ascetic ndelung i .arului primit de sus# *es%rirea sufleteasca i-a
conferit o sta!ilitate e(trem ce i-a dat putin" s %ad i s n"eleag lucruri greu de sesi)at# 2rin
darul cu%ntului a tmduit !olile sufleteti ale foarte multora, iar prin .arisma facerii de minuni
a %indecat tot felul de !oli trupeti# 8pera lui a fost s forme)e pe ucenici dup c.ipul su i s
le trase)e o linie de conduit conform cu a sa# $n%"turile sale sunt %ala!ile pentru toate
straturile sociale este aceeai smn" care c)ut pe pmntul inimii rodete diferit# Sufletul
omenesc este n)estrat cu ra"iune i %oin" fiind creat dup c.ipul i asemnarea lui *umne)eu,
a%nd afinit"i de dragoste cu Creatorul su# A alege !inele i a-+ urma nseamn a-+ iu!i# A tri
permanent n dragostea lui *umne)eu nseamn a fi contient n fiecare clip de pre)en"a lui
*umne)eu# *ei nu tia s scrie i s citeasc, a%ea o memorie ager care a nlocuit acest lucru,
sftuia ucenicii s cunoasc Sfnta Scriptur deoarece n aceasta regsim tot ce a%em ne%oie
pentru a ne mntui# Anali)ea) profund mintea omului mergnd pn acolo de a lupta mpotri%a
ispitirilor dia%oleti# 'a"ionamentul, discernmntul, %oin"a sunt no"iuni pe care le e(plica
amnun"it ucenicilor att prin pilde, ct i prin scrisori adresate lor, considernd n"elegerea
acestor lucruri o!ligatorii pentru mntuire# 2uternica arm mpotri%a nepsrii i a gndurilor
cu%intelor i faptelor este credin"a i e%la%ia fa" de Mntuitorul -ristos# Cugetarea la moarte
este cea care e %a "ine trea) mintea pentru a urma calea Acestuia# 2entru cei intra"i n mnstire
le spune s nu se mai gndeasc la %ia"a dinainte, la plcerile trectoare ale acestui %eac
deoarece sunt asemeni celor care au plecat din Sodoma i Domora care nu tre!uie s se uite
napoi# S nu ngduim mniei s pun stpnire pe noi deoarece aceasta nu lucrea) dreptatea
E,
lui *umne)eu ci nate pcatul# 2e cei care au greit tre!uie s-& certam fie direct fie prin
intermediul altora apropia"i lor dar s nu ne mniem i s ne nfuriem# >iecare mona. tre!uie s
ai! po%"uitorul lui deoarece nu poate s fie siei unitate de msur# Acesta tre!uie s-i
descopere toate micrile sufletului i trupului su i s le scrie astfel nct %)ndu-le i al"ii s
se ruine)e#
2ostul este recomandat mpotri%a pntecelui, dar tre!uie s se pstre)e trupul sntos i apt
de munc# 4u ngduie cui%a s pstre)e !unuri materiale odat intrat n mnstire pentru a nu-
l cuprinde pofta de !og"ie# Strictul necesar era asigurat prin munca aa cum fcea i Sfntul
Antonie, produsul acesteia tre!uia s acopere inclusi% ceea ce da milostenie# Sfntul Antonie
pune fecioria pe acelai plan cu mucenicia# $mpotri%a patimii sla%ei dearte este recomandat
smerenia# Acesta considera ca toate %irtu"ile enumerate mai sus nu sunt de nici un folos dac nu
sunt ndrumate i controlate totdeauna de %irtutea de ec.ili!ru care este dreapta socoteal i
puterea de discernmnt# *iscernmntul are mai multe trepte de manifestare, din care re"inem
dou daruri specifice prin"ilor nainta"i n cunoaterea sufletelor ucenicilor sau a celor cu care
ajung n comuniune# Se cunoate puterea de ptrundere, de cunoatere du.o%niceasc, o %edere
n adncurile sufletului, un fel de radiografie psi.ic, numit diorasis# Aceasta este att darul lui
*umne)eu, ct i puterea do!ndit de sufletele cur"ite de patimi# Sfntul Antonie cel Mare
nclin s socoteasc diorasis-ul ca fiind un dar firesc, natural, do!ndit de sufletele eli!erate de
patimi# >irete c mult mai multe au fost n%"turile Sfntului Antonie asupra %ie"ii
du.o%niceti, dar numai acestea au ajuns la noi# *in cele e(puse se desprind o serie de principii
esen"iale pentru %ia"a mona.al i care au ser%it ca !a)a organi)atorilor i reorgani)atorilor %ie"ii
mona.ale din ntreaga lume cretin# 2entru att de mul"i mari prin"i, Sfntul Antonie cel Mare
a fost un im!old i un aprin)tor de elanuri n ceea ce pri%ete %ia"a mona.al# $ncercnd s fac
o caracteri)are Sfntului Antonie, Sfntul Atanasie %a spune= @Era !lnd i plin de smerit
cugetare i, fiind aa, cinste a rnduiala 9isericii i, mai presus de orice, socotea pe orice cleric
mai presus de el n cinste### 4u se deose!ea de al"ii nici prin nl"ime, nici prin mrime, ci prin
purtri i prin cur"ia sufletului# Cci, fiindu-i sufletul netul!urat, netul!urate i erau i sim"urile
din afar# &ar !ucuria sufletului i se %edea i n senintatea fe"ei i din micrile trupului i se
sim"ea i i se cunotea starea sufletului [###\ *ei trise n munte i m!trnise acolo, nu a%ea
purtri de sl!atic, ci era !lnd i cu%iincios# &ar cu%ntului era dres cu sarea dumne)eiasc#1
11/
11/
Sf# Atanasie cel Mare, op. cit., p# 255
E/
*ei nu a fost primul ana.oret, i nici primul mona., Sfntul Antonie a fost numit @printele
mona.ismului1, ntruct datorit uriaei sale personalit"i, n Egipt au luat natere comunit"i
mona.ale, mai mari sau mai mici, %irtu"ile lui de%enind ideal de atins pentru to"i mona.ii de mai
tr)iu# Cnd At.anasie a scris %ia"a lui Antonie, la numai un an de la moartea pustnicului n
356, fcea cu siguran" un lucru radical# 2e %remea sa era la mod s se scrie %ia"a unui om
important# *ar important era judecat dup criterii precum statutul no!iliar, influen"a financiar
sau influen"a familiei# Ceea ce conta n primul rnd era autoritatea secular sau influen"a social#
2unnd !iografia lui Antonie alturi de cea a unor mpra"i i conductori %esti"i, At.anasie
transmitea un mesaj limpede# El amintea oamenilor din %remea sa, ca i celor din %reme a
noastr, c spiritualitatea 2rin"ilor i Maicilor pustiei era profund ino%atoare# Sc.im!area adus
de ei era neo!ser%at, neconsemnat de cr"ile de istorie# *ar era o sc.im!are ce s-a do%edit
re%olu"ionar, nscris tcut n inimile oamenilor# Era un protest mpotri%a automul"umirii lumii
cretine At.anasie i ntiin"a cititorii c pustia punea la ncercare capacitatea acestor stare"i de a
tri i c.iar de a muri pentru *umne)eu# Anul dintre cei mai mari prin"inai 9isericii cretine
din primele %eacuri considerat ntemeietor al Mona.ismului eremit este Sfntul Antonie cel
Mare, datorit rolului important a%ut n formarea primelor reguli ale acestuia#
E(perien"a @%ie"ii n pustiu1, n sens real sau figurat, este acum o metod de %ia" ascetic,
metod a(at pe austeritate, sacrificiu i cea mai mare singurtateO Sfntul Antonie, c.iar dac
nu este ini"iatorul ei, este modelul cel mai strlucit i mai antrenant# *e fapt, fr ca el s fi
redactat %reo regul de %ia" mona.al i fr s fii ncurajat pe al"ii ca s-l urme)e n deert,
Antonie a e(ercitat o puternic influen" mai nti asupra concet"enilor si, i apoi n ntreaga
9iseric# 2articiparea la %ia"a cretin autentic iUa umplut sufletul de lumin i astfel a a%ut
pentru prima dat e(perien"a iu!irii di%ine# Aceste elemente au fi(at %ia"a i orientarea Marelui
Antonie pe modelul tririi comunitare din >aptele Sfin"ilor Apostoli i pe ascultarea lui -ristos
ca o form imperati% a %ie"uirii n -ristos# Mul"imile celor aduna"i pe munte n numele lui
*umne)eu i ndrumarea acestuia, s-ar fi risipit desigur dac n-ar fi gsit pe ade%ratul pstor
iu!itor al oilor sale# 4u stare" n accep"iunea administrati% pe care o %a primi acest cu%nt mai
tr)iu, ci pastor de suflete, doctor al pustiului# *ragostea de printe l-a fcut s ia toiagul n
nenumrate rnduri pentru a-i cerceta pe cei afla"i n ne%oi i ne%oin"e# *e la acesta au rmas
diferite sfaturi i rnduieli mona.iceti transmise prin intermediul unor scrisori ctre ucenicii si
sau prin relatrile unor dintre acetia mai tr)iu n descrierea %ie"ii mona.ale#
55
*ac prima parte a %ie"ii i-a trit-o n%"nd de la cei mai n"elep"i i e(perimenta"i dect
el, dup un timp, %ia"a i sfin"enia acestuia au atras dup sine mul"i ucenici dornici de n%"tur#
Moti% pentru care putem considera c Sfntul Antonie face de fapt trecerea de la mona.ismul
ana.oret sau eremitic la cel de o!te# El creea) condi"iile necesare acestei %ie"i n sensul c
nmul"ete numrul mona.ilor ceea ce impune i organi)area lor economic i i unete din punct
de %edere du.o%nicesc# El e(plic att rolul unui printe mai e(perimentat, al n%"torului, n
ndrumarea nceptorilor, considernd c la nceput tre!uie s te %indeci pe tine nsu"i pentru ca
apoi s ncerci %indecarea celorlal"i, dar i al ascultrii deoarece atunci cnd "i ndrept"eti
propriile idei te ndeprte)i de la scopul tu acela de a fi aproape de *umne)eu, fiind practice
ini"iatorul ascultrii de mai tr)iu# *ei nu pre)int n%"turi amnun"ite pentru mona.i acest
lucru apar"innd urmailor lui, Sfntul Antonie trasea) principiile %ie"ii mona.ale, solu"iile date
n di%erse pro!leme du.o%niceti rmnnd %ala!ile pn n )ilele noastre# &nfluen"a acestuia se
e(ercit direct sau indirect att n Egipt unde ucenicii si Serapion de Arsinoe, A%a Amon,
Macarie Egipteanu, dar i prin legturile cu Sfntul 2a.omie, n 2alestina prin tnrul student
&larion, Sfntul -ariton, n Siria i Mesopotamia prin clugrul Mar-ABgin, n Asia Mic de
Eustatiu de Se%asta, dar i n Apus prin mona.ii %eni"i din Egipt dar i prin :ia"a Sfntului
Antonie scris de Sfntul Atanasie care are un ecou profund att n &talia i sudul Daliei#
125
Capitolul 2 Rolul p/rintelui du.o.nicesc la Sf. Antonie cel Mare i la al i
p/rin i ai Pustiei

Cel care urca pentru prima data un munte tre!uie sa urme)e un traseu marcatO are ne%oie de o
calau)a, de un insotitor, de cine%a care a urcat deja aceasta culme si cunoaste drumul# Acesta
este rolul @a%%ei1 sau al parintelui du.o%nicesc, g.eron la greci, staret la rusi - cu%inte care in
am!ele lim!i inseamna !atranul#
125
2r# 2rof# *r# :asile 'duc, op. cit., p# ;5-;E
51
&nca de la inceputul mona.ismului s-a su!liniat, in 'asaritul crestin, importanta ascultarii fata
de un !atran# Cum spunea Sfantul Antonie Egipteanul Fsec#&:G= @stiu calugari care dupa multe
osteneli au ca)ut si intru iesire din minti au %enit, pentru ca s-au nadajduit in lucrul lor###1 &n
apoftegmele lor, 2arintii pustiei insista mereu asupra acestui punct= @9atranii spuneau= daca %ei
%edea un frate tanar urcandu-se la cer prin propria %oie, trage-l de picioare si-l tranteste de
pamant, ca de nici un folos nu-i este#1
121
>igura staretului, centrala in prima generatie de mona.i egipteni, si-a pastrat intreaga sa
importanta pana in )ilele noastre in 9iserica ortodo(a# @E(ista ce%a mai important decat toate
ideile si cartile posi!ile, anume e(emplul unui staret caruia-i puteti spune toate gandurile, de la
care puteti au)i nu o parere personala mai mult sau mai putin %ala!ila, ci %ocea Sfintilor 2arinti,
declara un laic rus in secolul al V&V-lea, sla%ofilul &%an 7ireie%sJi
122
F1,56-1,56G# Sla%a lui
*umne)eu ca acesti stareti n-au disparut inca din 'usia noastra#1 &ar parintele Ale(andre
Elcianino% Fk153EG, preot al emigratiei ruse, adauga= @&nfluenta lor este nelimitata F###G Sunt, fara
indoiala, sfinti, recunoscuti ca atare de popor# Cred ca, in epoca noastra tragica, prin ei %a
supra%ietui si se %a intari credinta in tara noastra#1
123
Ce ii confera unui astfel de om dreptul de a fi staretP Cum si de catre cine este desemnatP
'aspunsul este simplu# Staretul sau parintele du.o%nicesc este o figura @.arismatica1 si
profeticaO este imputernicit direct de *u.ul Sfant# 4u este in%estit de mana unui om, ci de a lui
*umne)eu# Este o e(presie mai degra!a a 9isericii ca @e%eniment1 decat a 9isericii-institutie#
Cu toate acestea in 9iserica nu e(ista o separare neta intre profetic si institutionalO sunt doua
dimensiuni care se intrepatrund si decurg una din cealalta# Astfel, functia de staret, de natura
.arismatica, este atasata celei de preot du.o%nic, definita precis in cadrul institutional al
9isericii# &n traditia ortodo(a, dreptul de a sa%arsi <aina Spo%edaniei nu se acorda automat prin
.irotonie# Este ne%oie de o .irotesie speciala din partea episcopuluiO in 9iserica greaca doar o
mana de preoti detin acest drept#
<otusi, desi <aina Spo%edaniei este cu siguranta o oca)ie potri%ita pentru indrumare
du.o%niceasca, lucrarea staretului nu este aceeasi cu cea a du.o%nicului# Staretul indruma nu
numai prin sfaturile din timpul Spo%edaniei, ci si in alte multe oca)ii# 2e cand du.o%nicul este
intotdeauna preot, staretul poate fi un simplu mona., o mona.ie sau c.iar un laic sau o laica#
121
7allistos <# ]are, 8he Spiritual #ather in St. Bohn %limacus and St. S9meon the EeH 8heologian, n @Studia
2atristica1, %ol# V:&&&, 2, 7alama)oo-+eu%en, 1/,/, p#35;
122
%(. I!idem, p# 35,
123
I!idem
52
<raditia ortodo(a cunoaste atat parinti cat si maici du.o%nicesti# *e fapt, functia parintelui
du.o%nicesc este mai profunda caci doar putini preoti du.o%nici pot %or!i cu discernamantul si
autoritatea staretilor#
12E

*aca staretul nu este in%estit sau numit de ierar.ia oficiala, cum se ajunge in aceasta functieP
Aneori c.iar staretul este cel ce-si desemnea)a urmasul, cum este ca)ul in 'usia secolului al
V&V-lea, in unele centre monastice, 8ptina de e(emplu, unde au fost ade%arate @succesiuni
apostolice1 de indrumatori du.o%nicesti# &n alte ca)uri, staretul se ridica pur si simplu in mod
spontan, fara o autori)are e(terioara# Cum su!linia)a parintele Ale(andre Elcianino%= @sunt
recunoscuti ca atare de catre oameni#1
125
&n sanul %ietii comunitatii crestine, de%ine deodata
limpede pentru poporul lui *umne)eu - ade%aratul pastrator al Sfintei <raditii - ca o anumita
persoana are darul paternitatii sau al maternitatii du.o%nicesti# Atunci, in mod li!er si
neorgani)at, incep si altii sa %ina la ea pentru sfat si in%atatura#
*e regula initiati%a %ine de la ucenici# Ar fi primejdios de pretentios pentru cine%a sa spuna
in inima sa sau altuia= @%eniti sa ma ascultati, sunt staret, am .arul *u.ului Sfant1# +ucrurile stau
mai degra!a in%ers= fara nici o initiati%a din partea staretului, oamenii %in sa-i ceara sfatul sau sa
traiasca in preajma lui# 2ro!a!il ca mai intai acesta ii alunga trimitandu-i la altii dar, la un mo-
ment dat, ii accepta ca pe o re%elare a %oii lui *umne)eu# Astfel, fiii du.o%nicesti sunt cei ce-l
fac cunoscut pe un staret, c.iar si lui insusi#
>igura staretului ilustrea)a foarte !ine cele doua ni%ele, strans intrepatrunse, care e(ista si
functionea)a in 9iserica pamanteasca# 2e de o parte ni%elul e(terior, oficial si ierar.ic, cu
organi)area sa geografica in epar.ii si paro.ii, cu marile sale centre F'oma, Constantinopol#
Mosco%a# Canter!urCG si cu a sa @succesiune apostolica1 de episcopi# 2e de alta, ni%elul launtric,
du.o%nicesc si @.arismatic1, caruia-i apartin, in primul rand, staretii# Aici centrele nu mai sunt,
de cele mai multe ori, marile scaune patriar.ale si mitropolitane ci, mai degra!a, unele sc.ituri
indepartate de unde radia)a personalitatea celor !ogati in daruri du.o%nicesti#
'ari sunt staretii care au acceptat un loc important in ierar.ia oficiala a 9isericii# <otusi,
influenta unui simplu ieromona. ca Serafim de la Saro% Fk1,33G a depasit cu mult pe cea a
oricarui patriar. sau episcop din 9iserica ortodo(a in secolul al VlV-lea# E(ista deci, in paralel
cu succesiunea apostolica a episcopului, o succesiune de sfinti si de oameni du.o%nicesti#
12E
&eromona. Da!riel 9unge, Printele duho"nicesc i gnoza cretin dup a""a :"agrie Ponticul, traducere diac#
&oan &# &c jr#, Editura *eisis, Si!iu, 2555, p#1;
125
I!idem, p# 1,-1/
53
Am!ele feluri de succesiuni sunt esentiale pentru ade%arata functionare a <rupului lui -ristos si
prin impreuna lor lucrare, se implineste %iata 9isericii pe pamant#
*aca staretul nu este nici in%estit si nici numit in functia sa nu inseamna ca nu tre!uie sa fie
pregatit pentru ea# :iata Sfantului Antonie cel Mare Fk356G si a Sfantului Serafim de la Saro% ne
arata in mod special modelul clasic al acestei pregatiri care consta intr-o du!la miscare= fuga din
lume si intoarcerea in lume F###G# >ara o sustinuta pregatire ascetica, fara afundarea radicala in
singuratate, Sfantul Antonie sau Sfantul Serafim ar fi putut oare sluji drept calau)e du.o%nicesti
oamenilor din generatiile lorP *ar ei nu s-au retras din lume ca sa de%ina in%atatori sau calau)e
pentru altii# *aca au fugit, n-au facut-o ca sa se pregateasca pentru anumite functii, ci condusi de
mistuitorul dor de a fi singuri cu *umne)eu# *umne)eu le-a primit iu!irea si i-a trimis apoi, din
nou, ca tamaduitori in lumea din care plecasera#
@*o!andeste pacea launtrica, spunea Sfantul Serafim, si multe suflete se %or mantui in jurul
tau#1
126
Acesta este rolul paternitatii du.o%nicesti# >aceti-%a lacas in *umne)eu si-i %eti putea
conduce si pe altii la El# 8mul tre!uie sa in%ete sa fie singur= tre!uie sa-si asculte in tacere
propria inima, cu%antul fara de cu%inte al Sfantului *u. si sa descopere astfel ade%arul despre
sine si *umne)eu# 8rice %a spune atunci aproapelui sau %a fi un cu%ant puternic caci %a i)%ori
din tacere#
12;
Slefuit de intalnirea cu *umne)eu in singuratate, staretul poate %indeca un suflet prin simpla
sa pre)enta# El indruma si-i formea)a pe altii nu in primul rand prin cu%inte c.i!)uite, ci prin
pre)enta, prin e(emplul %iu si personal# &n%ata nu numai prin cu%ant ci si prin tacerea sa# @<rei
parinti a%eau o!iceiul, in tot anul, de mergeau la fericitul Antonie# Si doi il intre!au pentru
gandurile lor si mantuirea sufletului, iar al treilea totdeauna tacea, neintre!andu-l nimic# &ar dupa
multa %reme i-a )is a%%a Antonie lui= iata, atata %reme ai de cand %ii aici si nimic nu ma intre!i?
Si raspun)and fratele i-a )is= destul imi este numai sa te %ad, parinte# @
12,
*ar nu calatoria spatiala, din pustie, este ade%arata calatorie a staretului, ci una
du.o%niceasca, cea din inima sa# Singuratatea e(terioara, desi este un ajutor, nu este
indispensa!ila# Cine%a poate in%ata sa fie singur in fata lui *umne)eu continuand sa duca o %iata
de slujire acti%a in lume# 4u i s-a aratat Sfantului Antonie in pustie ca un medic din Ale(andria
atinsese aceeasi inalta traire du.o%niceascaP 2entru ca @din prisosinta lui da celor ce au tre!uinta
126
7alistos ]are, op. cit., p# 35/
12;
I!idem
12,
I!idemK %e)i i Patericul, ed# cit#, Apoftegma a 2;-a#
5E
si in toate )ilele canta @Sfinte *umne)eule1 cu ingerii#1 4u stim cum a a%ut Antonie aceasta
re%elatie, nici numele medicului, dar un lucru e sigur= rugaciunea permanenta a inimii nu este
monopolul solitarilor# :iata du.o%niceasca si @ingereasca1 este posi!ila si in oras ca si in pustie#
Medicul ale(andrin sa%arsea calatoria launtrica fara a-si intrerupe legaturile de comuniune cu
societatea#
*ar care sunt .arismele speciale ale parintelui du.o%nicescP Sunt trei la numar# 2rima,
clar%i)iunea si discernamantul FdiaJrisisG, este capacitatea de a percepe intuiti% secretele inimii,
de a intelge profun)imile ascunse ale fiintei de care, de cele mai multe ori# noi insine nu suntem
constienti# 2arintele du.o%nicesc patrunde dincolo de atitudinile si gesturile con%entionale in
spatele carora ne ascundem personalitatea atat de altii cat si de noi insine# *incolo de toate aceste
aparente fri%ole, el sesi)ea)a persoana unica, cea dupa c.ipul si asemanarea lui *umne)eu# Este
o putere mai mult du.o%niceasca decat psi.icaO fiind un fruct al .arului dumne)eiesc ce pre-
supune o rugaciune atenta si o lupta ascetica fara odi.na, este departe de a fi o simpla perceptie
e(irasen)oriala#
Acestui dar i se adauga cel al cu%antului# Staretul stie atunci cand se apropie cine%a de el,
imediat si specific, ce cu%inte are acesta ne%oie sa auda# Asta)i suntem inundati de cu%inte dar,
cele mai multe dintre ele, sunt lipsite de putere# Staretii folosesc putine cu%inte iar uneori raman
c.iar tacuti# *ar prin aceste cate%a cu%inte, sau prin tacerea lor, sunt capa!ili sa sc.im!e radical
%iata unui om# &n 9etania# -ristos n-a pronuntat decat trei cu%inte= @+a)are, %ino afara?1 F&n#
11,E3G# dar, spuse cu putere, aceste trei cu%inte au fost suficiente sa-l readuca pe defunct la %iata#
&ntr-o epoca in care lim!ajul este in mod rusinos !anali)at, este esential sa regasim puterea
cu%antului# Si asta inseamna sa redescoperim natura tacerii, nu ca o simpla pau)a intre cu%inte, ci
ca una din realitatile primare ale e(istentei# Cei mai multi dintre predicatori si in%atatori %or!esc
mult prea mult= staretul ade%arat se deose!este prin austeritatea si conci)ia lim!ajului sau#
*ar pentru ca un cu%ant sa ai!a putere nu sunt suficiente autoritatea si autenticitatea
do!andite de %or!itor din e(perienta personala# <re!uie ca si cel ce asculta sa fie atent si sa ai!a
o %ie dorinta de a primi# *aca cine%a il intrea!a pe un staret din simpla curio)itate, nu %a trage
cine stie ce folos din spusele acestuia# *ar daca se apropie cu credinta %ie si insetat du.o%niceste,
cu%antul pe care-l %a primi ii poate transfigura %iata# Cu%intele staretului sunt, in general, cu%inte
simple si fara nici un in%elis literar artificial# 2entru cei ce le citesc superficial, par, adesea,
!anale si aride#
55
*iscernamantul parintelui du.o%nicesc
12/
se e(ercita mai ales prin practica @de)%aluirii
gandurilor1 FlogismoiG# &n mona.ismul rasaritean din primele %eacuri, ucenicul o!isnuia sa-si
%ada )ilnic parintele si sa-i de)%aluie toate gandurile# Aceasta aratare a gandurilor este mult mai
mult decat o marturisire a pacatelor, caci intra aici si gandurile si ideile prin care, desi no%icelui
ii par ne%ino%ate, parintele sau poate discerne primejdii ascunse sau semne importante#
Spo%edania este retrospecti%a si se refera la pacate deja sa%arsite# *e)%aluirea gandurilor, in
sc.im!, este profilactica deoarece demasca gandurile inainte de a ne conduce la pacat,
inlaturandu-le astfel noci%itatea# Scopul acestei de)%aluiri nu este de ordin juridic, pentru a
o!tine iertarea greselilor, ci pentru ca omul sa se cunoasca pe sine, sa se %ada asa cum este cu
ade%arat#
2uternic in discernamantul sau, parintele du.o%nicesc nu asteapta pur si simplu ca persoana
din fata sa sa i se destainuiasca, ci-i de)%aluie c.iar el gandurile ascunse# Sfantul Serafim de la
Saro%, de multe ori, raspundea preocuparilor celor ce %eneau sa-l cercete)e inainte ca acestia sa-i
de)%aluie moti%ul %i)itei# &n multe ca)uri, raspunsul parea, la prima %edere, fara nici un sens, a!-
surd sau iresponsa!il, caci nu se referea la intre!area pe care o a%ea %i)itatorul in mod constient
in mintea sa, ci la cea pe care ar fi tre!uit de fapt sa i-o puna# &n toate ca)urile Sfantul Serafim se
lasa condus de lumina launtrica a Sfantului *u.# Dasea ca este important sa nu pregateasca
dinainte ceea ce a%ea de spus, caci atunci cu%intele ar fi fost doar rodul judecatii sale omenesti,
poate gresita, si nu a celei dumne)eiesti# 2entru Sfantul Serafim, legatura dintre staret si fiul
du.o%nicesc era mai puternica decat moartea si-i ruga pe ucenicii sai sa continue sa-i de)%aluie
gandurile c.iar si dupa moartea sa, dupa plecarea la %iata de %eci# &nainte de moarte le-a spus
mona.iilor pe care le a%ea in grija= @*upa ce %oi pleca sa %eniti la mormantul meu# Cand a%eti
timp# Cat mai des# Si tot ce a%eti pe suflet, toate durerile, cu fata la pamant, sa mi le spuneti ca
unuia care este %iu# Si eu %a %oi au)i si %a %oi eli!era# Caci pentru %oi %oi fi mereu %iu#1
135
Cea de a doua .arisma speciala a parintrelui du.o%nicesc este capacitatea de a-i iu!i pe
ceilalti si de a face ale sale suferintele lor# *espre un ana.oret din timpul 2arintilor pustiei, s-a
putut spune simplu= @ca era milosti% si multi %eneau la dansul1# Era milosti%# Este esential pentru
orice paternitate du.o%niceasca# >ara iu!ire si compasiune, patrunderea nelimitata in tainele
12/
Da!riel 9unge, op. cit., p# 21
135
7allistos ]are, op. cit., p# 315
56
inimii o-mului n-ar fi )iditoare, ci distrugatoare# Cine nu-l poate iu!i pe celalalt nu %a a%ea
niciodata puterea sa-l %indece#
131
A-ti iu!i aproapele inseamna sa suferi cu el si pentru el# Acesta este sensul literal al
compasiunii# @2urtati-%a sarcinile unii altora si asa %eti implini legea lui -ristos#1 FDal#6,2G#
2arintele du.o%nicesc este cel care, prin e(celenta, poarta po%ara altuia# Cum scrie *ostoie%sJi
in >ratii 7arama)o%= @Staretul este cel care %a ia sufletul si %ointa in sufletul si %ointa lui#1 4u-i
de ajuns sa dea sfaturi# & se cere sa ia sufletul fiilor du.o%nicesti in propriul sau suflet, %iata lor in
%iata lui# Este datoria lui sa se roage pentru ei, si mijlocirea sa permanenta este mai importanta
decat orice sfat# Este datoria lui sa-si asume grijile si pacatele lor, sa ia asupra lui %ino%atia lor,
sa raspunda pentru ei la Mudecata de apoi#
Acestea toate apar cu forta in Scrisorile lui :arsanufie si &oan din Da)a, care regrupea)a
aproape ,55 de intre!ari si raspunsurile primite de la doi @!atrani1 palestinieni din secolul al :l-
lea# &n rugaciunea sa :arsanufie spune= @Stapane, sau du impreuna cu mine si pe copiii mei in
imparatia <a sau sterge-ma si pe mine din cartea <a#1 &ar ucenicilor sai le scrie= @*umne)eu stie
ca nu e !ataia oc.iului meu, sau clipa in care sa nu te am in minte si in rugaciune# Si ma
ingrijesc eu de tine mai mult decat tu insuti# &mi pun sufletul cu !ucurie pentru tine si rugaciunea
mea pentru tine e neincetata# Si port po%erile, gresalele si dispretuirile cu%intelor mele de catre
tine si nepasarile tale# &ar tu te-ai facut ca un om care sade su! um!ra unui pom# F###G &au asupra
mea )apisul cel impotri%a ta# Si nu ie %oi lasa in %eacul acesta, nici in cel %iitor, cu .arul lui
-ristos#1
132
Cititorii lui C.arles ]illiams isi amintesc poate deO principiul @iu!irii su!stituitoare1, care
joaca un rol central in romanul sau Co!orarea la iad# +a *ostoie%sJi,
133
staretul Tosima e(prima
aceeasi idee= @4u e(ista decat o cale pentru mantuire, sa iei asupra ta raspunderea pentru toate
pacatele omenesti, F###G sa fii raspun)ator in modul cel mai sincer pentru toi si pentru toti#1
Capacitatea staretului de a sustine si intari pe altul se masoara prin %ointa sa de a adopta aceasta
cale de mantuire#
'elatia dintre parinte si fiii sai du.o%nicesti nu este unilaterala# *esi ia asupra sa po%ara
greselilor lor si raspunderea pentru ei in fata lui *umne)eu, staretul nu O poate s-o faca in
ade%aratul sens decat daca si fiii sai lupta din toata inima pentru propria lor mantuire# @An frate
131
I!idem, p# 315
132
Sf# :arsanufie i &oan, op. cit., p# 35;
133
Apud 7allistos ]are, op. cit., p# 315-312
5;
i-a )is lui a%%a Antonie= roaga-te pentru mine? Tis-a lui !atranul= nici eu nu te miluiesc, nici
*umne)eu, daca tu insuti nu te %ei sili si nu te %ei ruga lui *umne)eu#1
Cand %or!im de iu!irea unui staret pentru cei pe care ii are in grija sa, este important sa dam
ade%arata semnificatie dimensiunii paterne a @parintelui du.o%nicesc1# *aca tatal si urmasii sai
dintr-o familie o!isnuita sunt legati, in principiu, intre ei printr-o dragoste reciproca, la fel
tre!uie sa fie si in familia .arismatica a staretului# *ar relatia este inainte de toate in *u.ul Sfant
si aici, c.iar daca nu este %or!a de o suprimare, afectiunea omeneasca tre!uie sa fie transfigurata
si purificata de orice efer%escenta emotionala# &n aceasta pri%inta, gasim in 2atericul egiptean o
po%estire )guduitoare# &oan <e!eul, ucenicul a%%ei Ammoi, a petrecut doispre)ece ani slujind
parintelui sau !olna%# in tot acest timp !atranul nu i-a multumit si nu i-a spus un cu%ant !un
macar o singura data# *ar cand a fost pe moarte a spus despre el celorlalti !atrani care-l
inconjurau= @acesta inger este, nu om#1 :edem de aici cat este de necesara detasarea du-
.o%niceasca# *ar un refu) atat de radical a oricarei e(presii e(terioare de afectiune nu gasim nici
in 2ateric si inca mai putin in in%ataturile lui :arsanufie si &oan#
Cea de a treia .arisma speciala a parintelui du.o%nicesc este puterea de a transforma mediul
inconjurator, material si nematerial# *arul %indecarii pe care-l au atatia stareti este un aspect al
acestei puteri# Mai general spus, staretul ii ajuta pe ucenicii sai sa perceapa lumea asa cum a
creat-o *umne)eu si cum i-ar placea sa o %ada iarasi# @2utem a%ea !ucurie peste !ucurie din
lucrarile <atalui nostruP, intre!a <.omas <ra.erne# El insusi este in toate#1 Ade%aratul staret este
cel care discerne pre)enta uni%ersala a Creatorului in creatie si-l ajuta si pe altul sa o %ada# Cum
spune ]illiam 9laJe @daca usile perceptiei ar fi purificate, toate lucrurile i-ar aparea omului asa
cum sunt ele, infinite#1 Staretul are usile perceptiei curatite# 2entru omul care locuieste in
*umne)eu nimic nu este demn de dispret sau !anal= el %ede totul in lumina <a!orului,
transfigurat de iu!irea lui -ristos#
8 iu!ire totala ca cea a Sfantului &saac sau a staretuiui Tosima al lui *ostoie%sJi transforma
si o!iectul sau face ca fot ce o inconjoara sa de%ina transparent energiilor necreate ale lui
*umne)eu care stralucesc prin cel ce iu!este# 2entru a intelege mai !ine ce implicatii are aceasta
transfigurare, sa recitim cele!ra con%ersatie dintre Sfantul Serafim de la Saro% si Moto%ilo%,
unul din fiii lui du.o%nicesti# Acestea sunt cu .arul lui *umne)eu, darurile staretului# *ar fiul
du.o%nicescP El nu contri!uie la aceasta relatie dintre parinte si fiu in *omnulP
5,
2e scurt, ceea ce ofera el este ascultarea totala si ne conditionata# &n 2ateric gasim istoria unui
mona. caruia i s-a cerut sa rasadeasca un !at uscat in nisip si sa-l ude in fiecare )i# &)%orul era
atat de departe de c.ilia lui inca tre!uia sa plece seara si sa se reintoarca a doua )i dimineata cu
apa# <imp de trei ani a implinit cu credinti porunca in%atatorului sau# +a sfarsitul acestei
perioade nuiaua a inceput deodata sa infloreasca si sa rodeasca# 9atranul a cules un fruct, la dus
in !iserica si i-a in%itat pe toti mona.ii sa-l guste spunand= @%eniti, gustati fructul ascultarii#1
Aceasta istorisire, ca si cele de acelasi fel in care un !atran cere ucenicului sau sa fure din c.iliile
fratilor sau sa-si arunce copilul intr-un cuptor, pot lasa cititorului de asta)i o impresie confu)a#
2ar a-l infantili)a pe ucenic sau a-l reduce la un ni%el su!uman, pri%andu-l de orice putere de
judecata si alegere morala# Suntem tentati sa intre!am cu indignare= aceasta este faimoasa
li!ertate a fiilor lui *umne)euP F'om# ,, 21G#
Ar tre!ui sa su!lineim trei aspecte# &n primul rand, ascultarea fiului du.o%nicesc fata de
parintele sau nu este impusa, ci li!er consimtita# Staretul ne ia %ointa in %ointa sa numai daca i-o
oferim in toata li!ertatea %ointei noastre# El nu ne distruge %ointa, ci o primeste de la noi ca pe
un dar# 8 supunere din constrangere si fara %oia noastra li!era nu are, e%ident, nici o %aloare
morala# Staretul cere fiecaruia sa-si ofere inima lui *umne)eu prin faptele sale e(terioare#
*ar aceasta ofranda %oluntara a li!ertatii noastre nu poate fi facuta odata pentru totdeauna
printr-un singur si unic gest# *aruirea tre!uie sa fie permanenta si sa dure)e intreaga noastra
%iata# Cresterea in -ristos %a fi pe masura daruirii de noi insine# *arul li!ertatii noastre tre!uie sa
fie reinnoit in fiecare )i, in fiecare clipa, in multe feluri si mereu altfel# Aceasta inseamna ca
relatia dintre staret si ucenic nu este statica, ci dinamica, infinit di%ersa iar nu nesc.im!atoare# &n
fiecare )i si in fiecare ceas, calau)it de in%atatorul sau ucenicul infrunta noile situatii care-i cer
de fiecare data un alt raspuns, o noua forma de daruire de sine#
&n al doilea rand, relatia dintre staret si ucenic nu este unilaterala, ci reciproca#
13E
Asa cum
staretul ii ajuta pe ucenicii sai sa se %ada asa cum sunt in realitate, ucenicii il descopera pe staret
in proprii lui oc.i# Cel mai adesea, un om nu-si da seama de %ocatia lui de staret decat atunci
cand altii %in la el si doresc sa se lase condusi de el fara re)er%e# Aceasta reciprocitate durea)a
de-a lungul intregii lor relatii# 2arintele du.o%nicesc nu are un program ela!orat mai dinainte in
cele mai mici amanunte pe care apoi sa-l impuna tuturor la fel# *impotri%a, daca e un ade%arat
staret, %a a%ea cu%ant diferit pentru fiecare# Si pe masura ce cu%antul sau e mai profund, %a fi nu
13E
I!idem, p# 313
5/
al sau ci al *u.ului Sfant si nu-l %a cunoaste mai dinainte# Staretul nu se conduce dupa reguli
a!stracte, ci in functie de situatiile omenesti concrete# Si el, si ucenicul sau a!ordea)a impreuna
fiecare situatie fara sa stie dinainte iesirea, ci asteptand iluminarea *u.ului Sfant# &naintand,
in%ata amandoi#
Aceasta relatie de reciprocitate apare clar in unele apoftegme din 2ateric in care !atranii au
fii du.o%nicesti mai !uni decat ei# An ucenic, de e(emplu, isi surprinde in%atatorul in desfranare,
dar se preface ca nu a %a)ut nimic si ramane su! ascultarea lui# Si astfel, datorita ra!darii smerite
a ucenicului, parintele este adus la pocainta si la o %iata noua# &n asemenea ca)uri, nu parintele
du.o%nicesc il ajuta pe ucenic, ci in%ers# Aceste situatii nu sunt, nici pe departe, o regula, dar
arata ca uneori ucenicul este c.emat sa dea pe cat a primit#
&n realitate, relatia nu este !ilaterala, ci triung.iulara, in afara staretului si a ucenicului e(ista
cu ade%arat si cel de al treilea partener= *umne)eu#
135
*omnul ne-a cerut sa nu numim pe nimeni
@tata1, caci nu a%em decat un singur <ata, Care este in ceruri FMat# 23,/G# Staretul nu este un
judecator care nu poate gresi sau o curte de apel, ci un slujitor al *umne)eului celui %iuO nu un
dictator, ci o calau)a si un insotitor pe cale# Singurul si ade%aratul @indrumator du.o%nicesc1, in
sensul cel mai profund al cu%antului, este Sfantul *u.#
Astfel ajungem la cel de al treilea punct# &n cea mai !una traditie a 9isericii ortodo(e staretul
a cautat intotdeauna sa e%ite orice constrangere si %iolenta du.o%niceasca in relatia cu ucenicii
sai# *aca, indrumat de *u.ul Sfant, %or!este si actionea)a cu autoritate, o face cu autoritatea
iu!irii smerite# &n >ratii 7arama)o%, staretul Tosima formulea)a un aspect esential al paternitatii
du.o%nicesti= @<e opresti cateodata de)orientat in fata unor idei, mai ales in fata pacatului cui%a,
si te intre!i, sa-l iau cu asprime sau cu smerenia iu!iriiP E !ine sa raspundem mereu= cu iu!ire
smerita# *e %ei .otari de fiecare data astfel, %ei cuceri lumea# Smerenia in iu!ire este o forta
facatoare de minuni, mai mare ca toate si pe care nimic n-o poate egala#1
136
A%and grija sa e%ite orice constrangere mecanica, multi parinti ai 'asaritului crestin nu dau
ucenicilor lor o regula de %iata, o serie de porunci e(terioare ce s-ar putea aplica automat# Cum
spune un calugar roman contemporan= @staretul nu este un legiuitor, ci un mistagog#1 El nu
calau)este impunand niste reguli, ci impartindu-si %iata cu cei calau)iti# @An frate l-a intre!at pe
a%%a 2imen, )icand= niste frati locuiesc cu mine= %oiesti sa le poruncesc lorP &-a raspuns !atranul=
nu, ci fa tu intai ce este de tre!uinta si de %oiesc sa traiasca ei singuri %or %edea# &-a )is fratele=
135
I!idem, p# 31E
136
I!idem, p# 31E
65
%oiesc si ei, parinte, sa le poruncesc# Tis-a lui !atranul= nu, ci fa-te lor pilda, iar nu datator de
lege#1F###G Cand cine%a i-a cerut lui :arsanufie o regula amanuntita de %iata, acesta l-a refu)at
spunandu-i= @4u, %reau sa fii su! lege ci su! .ar# Stii ca n-am pus niciodata %reo legatura asupra
cui%a, nici asupra noastra, F###G sa nu silesti %ointa cui%a, ci seamana in nadejde# Caci *omnul
nostru n-a silit pe nimeni, ci a !ine%estit# Si daca cine%a a %oit, a ascultat#1
Sa nu silesti %ointa cui%a# +ucrarea parintelui du.o%nicesc nu consta in distrugerea li!ertatii
unui om, ci in a-l ajuta sa %ada ade%arul prin sine insusi= nu suprimarea personalitatii, ci ajutor
pentru descoperirea de sine, pentru crestere pana la deplina maturitate si de%enire a ceea ce este
fiecare cu ade%arat# *aca, in anumite situatii, parintele du.o%nicesc cere ascultare neconditionata
si in aparenta oar!a, aceasta nu e un scop in sine si nu pentru a face din cine%a un scla%# Scopul
unui asemenea @tratament de soc1 este eli!erarea ucenicului de @ego1-ul lui neautentic si
ilu)oriu, ca sa ajunga la ade%arata li!ertate# 2arintele du.o%nicesc nu impune nimanui ideile si
ne%ointele sale# ci-l ajuta pe ucenic sa-si descopere propria %ocatie#
&n cele din urma, ceea ce da parintele du.o%nicesc ucenicului sau nu este un cod de reguli
scrise sau orale, nici o serie de te.nici de meditatie, ci o relatie personala, in aceasta relatie,
in%atatorul creste si se sc.im!a ca si ucenicul, caci *umne)eu ii calau)este mereu pe amandoi#
2arintele poate, in diferite oca)ii, sa dea ucenicului in%ataturi orale amanuntite si raspunsuri
precise la intre!ari speciale# &n alte imprejurari poate sa nu dea nici un raspuns, fie pentru ca a
considerat ca intre!area nu necesita un raspuns, fie pentru ca el insusi nu cunoaste raspunsul# *ar
si raspunsurile si tacerile se ofera in cadrul unei relatii personale# Multe lucruri nu pot fi
e(primate prin cu%inte, ci doar transmise in timpul unei intalniri directe#
*ar ce tre!uie sa facem cand nu gasim un parinte du.o%nicescP &ntr-o prima etapa ne putem
indrepta spre scrieri# &n secolul al V:-lea in 'usia Sfantul 4il SorsJi deplangea raritatea e(trema
a ade%aratilor indrumatori du.o%nicesti# *ar fata de )ilele noastre erau, cu siguranta, numerosi?
@Cautati cu sarguinta, ne propunea el# un indrumator e(perimentat si demn de toata increderea#
*ar de nu-l %eti gasi, Sfintii 2arinti ne spun sa ne in%atam de la Sfintele Scripturi, dupa insusi
cu%antul *omnului#1
13;
Si cum marturia Scripturilor nu tre!uie separata de cea a *u.ului Sfant
din %iata 9isericii, @cautatorul1 tre!uie sa citeasca si scrierile 2arintilor si, mai ales, >ilocalia#
*ar e(ista un pericol e%ident= cartile ofera aceleasi in%ataturi tuturor, pe cand staretul isi
adaptea)a sfaturile dupa inima fiecaruia# Cum poate un incepator sa discearna daca un te(t i se
13;
Da!riel 9unge, op. cit., p# 5E-55
61
potri%este sau nuP C.iar daca nu are un parinte du.o%nicesc in sensul ade%arat al cu%antului,
tre!uie sa gaseasca macar pe cine%a cu mai multa e(perienta decat el, capa!il sa-l calau)easca in
lecturile sale#
*e asemenea, poate sa frec%ente)e locuri in care .arul dumne)eiesc s-a manifestat mai
e%ident si in care rugaciunea este e(trem de concentrata# &nainte de a lua o .otarare capitala multi
crestini ortodocsi, daca nu au un indrumator ade%arat, pornesc in pelerinaj la &erusalim sau
Muntele At.os, la %reo manastire sau la moastele unui sfant, sau se roaga pentru a fi iluminati#
&n al treilea rand, putem in%ata de la comunitatlile religioase care au o puternica traditie de
%iata du.o%niceasca, in lipsa unui indrumator, mediul monastic ne poate folosi drept @guru1O ne
putem forma cu ajutorul timpului liturgic al )ilei, cu sluj!ele sale si tacerile sale, cu ec.ili!rul
sau dintre munca manuala, studiu si odi.na# Se pare ca asa a procedat Sfantul Serafim de la
Saro% in formarea sa du.o%niceasca# 8 manastire !ine organi)ata intrupea)a intr-o forma
accesi!ila si %ie intelepciunea mostenita de la numerosii @!atrani1# 4u numai mona.ii, ci si
credinciosii care raman mai mult sau mai putin timp intr-o manastire pot fi formati si calau)iti de
e(perienta %ietii comunitare#
&nainte de a inc.eia acest capitol e !ine sa su!liniem e(trema suplete ce tre!uie sa e(iste intre
parinte si ucenic# Anii ucenici isi pot %edea )ilnic parintele, c.iar ora de ora, sa se roage, sa
manance, sa lucre)e impreuna cu el, sau, cum se intampla adesea in pustia Egiptului, sa isi
imparta c.ilia cu el# Altii il pot %edea numai o data pe luna sau pe anO altii il pot %i)ita pe staret o
singura data in %iata lor si aceasta sa le ajunga pentru a fi indrumati pe calea cea !una# in plus,
e(ista diferite tipuri de parinti du.o%nicestiO cati%a dintre ei sunt c.iar taumaturgi, ca Sfantul
Serafim de la Saro%# *ar multi laici sau preoti, fara sa ai!a darurile e(traordinare ale staretilor,
pot oferi altora sfaturile pe care le cauta# &n fine, in paralel cu paternitatea sau maternitatea
du.o%niceasca, mai e(ista oricand posi!ilitatea fraternitatii du.o%nicesti#
62
Conclu"ii
Sfntul Apostol 2a%el ne ndeamn, ntr-una dintre epistolele sale, s ne aducem aminte de
mai marii notri, s pri%im la pilda %ie"ii lor i la felul cum i-au sfrit %ia"a i s le urmm
credin"a FE%rei 13,;G# $n fiecare an, n )iua de 1; ianuarie, 9iserica 8rtodo( l pr)nuiete pe
Sfntul Antonie cel Mare Fk 356G, una dintre figurile cele mai em!lematice ale mona.ismului
egiptean din secolele &&&-&:# $n deertul 4ilului, n Egipt, a nflorit o filo)ofie de tip sapien"ial, o
cugetare su!til i %ie, plin de sens, i)%ort dinr-o trire autentic a E%ang.eliei Mntuitorului
&isus -ristos, pstrat n cartea numit 2ateric# 2atericul egiptean este un depo)it de !og"ii
spirituale ale 'sritului ortodo(, o culegere de cu%inte i fapte ale clugrilor din %ec.ime,
de%enit cea mai faimoas i mai important scriere dup 9i!lie, att n 8rient ct i n 8ccident#
4u ntmpltor pastorul 'ic.ard ]rum!rand a recomandat, cu ani n urm, cretinilor de orice
63
confesiune, s citeasc 2atericul egiptean, ca pe una dintre cr"ile fundamentale ale
cretinismului#
Sfntul Antonie umple cu c.ipul su i co%rete mrimea du.o%niceasc a altora, prin
!iruin"ele pe care le-a o!"inut n lupta cu demonii, care l-au ncercat ca pe nimeni altul, apoi prin
minunile pe care le-a s%rit, prin %ia"a sa e%la%ioas i prin cu%intele date altora# El i-a !iruit
pe demoni prin apelul permanent la Crucea lui -ristos# E foarte important s re"inem c
nc.inarea la cruce, facerea semnului sfintei cruci erau att de pre)ente n %ia"a cretinilor nc
din secolul &:# &at ce ne recomand Sfntul Antonie= @2ecetlui"i-% cu semnul crucii pe %oi
ni% i casa %oastr i % ruga"i# :e"i %edea pe demoni fcndu-se ne%)u"i, cci sunt lai i se
tem foarte mult de semnul Crucii *omnului# Se mistuiesc ndat, mai ales dac omul se ntrete
cu credin"a i se mprejmuiete cu semnul crucii1# E firesc s ne ntre!m de ce refu) unii
cretini ast)i semnul crucii, fr s reali)e)e c tocmai prin aceasta cad su! puterea celui ru#
>ac %oia celui ce se teme de semnul crucii# Sfntul Antonie luptase ndelung cu sine Ftierea
propriei %oin"eG i cu demonii# 4u-i fusese uor# Aneori a a%ut ne%oie de inter%en"ia direct a lui
*umne)eu, care prin trimiii Si l-au orientat atunci cnd era n cumpn# Le)nd odat n pustie
a %enit n lene%ire i n mult ntunecare de gnduri i )icea lui *umne)eu= @*oamne, %reau s
m mntuiesc i nu m las gndurileO ce %oi face n triste"ea meaP Cum m %oi mntuiP1#
*umne)eu l-a trimis pe ngerul Su, care a %enit n ajutorul lui Antonie# &at ce ne spune
2atericul= @Li sculndu-se pu"in, a ieit afar i a %)ut pe oarecare care i semna, e)nd i
mpletind o funie, apoi se scula de la lucru i se ruga i iari se ae)a i se apuca de mpletit
funia# Apoi iari sculndu-se, se ruga# Acesta era ngerul *omnului, trimis spre ndreptarea i
ntrirea lui Antonie# Li a au)it pe nger )icnd= Aa f i te mntuiete? &ar el au)ind aceasta, a
luat mult !ucurie i ndr)neal, i fcnd aa se mntuia#1# 8!ser%m c acest principiu, al
mpletirii rugciunii cu munca, practicat de Antonie, la ndemnul lui *umne)eu, a de%enit
tradi"ional n mona.ismul rsritean, dar i n %ia"a credincioilor# Munca i rugciunea, adic
ndeplinirea responsa!ilit"ilor )ilnice i m!inarea acestora cu rugciunea i celelalte mijloace
du.o%niceti Fpostul, lecturile du.o%niceti etc#G l ajut i pe credinciosul de rnd s se men"in
ntr-un ec.ili!ru trupesc i du.o%nicesc att de necesar pentru do!ndirea unei %ie"i du.o%niceti
n conformitate cu poruncile lui -ristos#
*ei Sfntul Antonie tria n pustie ntr-o strns comuniune cu *umne)eu, l-au frmntat i
pe el o mul"ime de ntre!ri capitale, care ne frmnt i pe noi cei de a)i, care, prin intermediul
6E
lui, primim i noi rspunsuri# Se spune c A%%a Antonie, cutnd la judec"ile lui *umne)eu, l-a
ntre!at pe Acesta )icnd= @*oamne, cum unii trind pu"in, mor, iar al"ii prea m!trnescP Li
pentru ce unii sunt sraci, iar al"ii !oga"iP Li cum cei nedrep"i se m!og"esc, iar cei drep"i sunt
sraciP1# 8!ser%m c sunt ntre!ri capitale# Care dintre noi nu i le-a pusP &at c i le-au pus i
sfin"ii care triau departe de )!uciumul lumii? 'spunsul Sfntului Antonie i-a %enit c.iar de la
*umne)eu, de aceea s-a i mul"umit cu el# &-a %enit lui glas din cer )icnd= @Antonie, ia aminte
de tine, c acestea sunt judec"i ale lui *umne)eu i nu-"i este "ie de folos a le tii?1# <re!uie,
aadar, s ne recunoatem limitele# 4u putem s ptrundem toate tainele lui *umne)eu#
*umne)eu ne descoper tot ceea ce ne este necesar i folositor pentru mntuire, pentru a duce o
%ia" linitit n comuniune cu El i armonie cu semenii notri, dar nu putem tii toate judec"ile
lui *umne)eu# S ne aducem aminte i de cu%intele spuse de Mntuitorul &isus -ristos Sfin"ilor
Apostoli= @4u este al %ostru s ti"i anii sau %remile pe care <atl le-a pus ntru a Sa stpnire?1
F>aptele Apostolilor 1,;G#
Sfntul Antonie a fost un e(emplu de ec.ili!ru# 4u a fost un inc.i)itor, un du.o%nic aspru i
nendurtor# 4u e ntmpltor faptul c un %ntor, afundat n pustie, l-a %)ut pe Sfntul
Antonie glumind cu fra"ii# Acesta s-a smintit c un pustnic aa de renumit ca Antonie glumete
cu ucenicii# 9trnul, %rnd s-l ncredin"e)e pe %ntor c tre!uie s se pogoare cte pu"in
fra"ilor, i-a )is acestuia= @2une sgeata n arcul tu i ntinde?1# Li acela a ntins# Apoi iari a )is=
@$ntinde iari?1# Li acela a ntins# *in nou !trnul i-a )is= @$ntinde?1# Atunci %ntorul a )is=
@*e l %oi ntinde peste msur, se frnge arcul?1# Atunci Antonie i-a )is= @<ot aa e i la lucrul
lui *umne)eu= dac peste msur %om ntinde cu fra"ii, degra!a se rup# *eci tre!uie cte pu"in i
cteodat a ne pogor fra"ilor?1# Au)ind acestea %ntorul s-a umilit i a n"eles pilda Sfntului
Antonie, plecnd )idit sufletete# <oate aceste pilde i ntmplri sunt menite s ne n%e"e s fim
oameni ec.ili!ra"i# $ntre!at fiind Sfntul Antonie care este %irtutea cea mai mare, el a dat
urmtorul rspuns= dreapta socoteal sau discernmntul? *iscernmntul tre!uie s ne g.ide)e
%ia"a i toate lucrrile ori ac"iunile noastre# 4umai fiind oameni ai ec.ili!rului %om putea e%ita
e(cesele i alunecrile de tot felul# *e aceea, e foarte important s a%em un du.o%nic care s ne
oriente)e n %ia"a du.o%niceasc, aa cum a fost Antonie pentru ucenicii lui#
*e la pustiul lui Antonie la pustiul spiritual al lumii de a)i Ce poate n%"a omul modern
dintr-o ntlnire cu Sfntul Antonie cel MareP Multe? $n primul rnd, smerenia? *ar ce s mai
caute smerenia ntr-o lume att de agitat i per%ers precum aceea n care trim noi ast)i, n
65
care goana dup imagine, dup sla%a deart depete pn i struin"a dia%olilorP Ande s mai
fie loc pentru rugciune, post, pri%eg.ere, contempla"ie, fuga de sla%a deart, discernmnt, !un
sim", demnitate ori omenie, cnd aceste %irtu"i sunt pe cale de dispari"ie i dinluntrul 9isericiiP
&at ce ne spune Sfntul Apostol 2a%el n acest sens= @$n timpurile din urm %or %eni %remuri
grele# C oamenii %or fi iu!itori de sine, iu!itori de argint, ludroi, trufai, !lasfemiatori,
neasculttori de prin"i, nerecunosctori, pngritori, fr inim, nendupleca"i, cle%etitori,
nenfrna"i, cru)i, dumani ai !inelui, trdtori, o!ra)nici, or!i"i de trufie, iu!itori mai mult de
plceri dect de *umne)eu1 F&& <imotei 3,1-5G# 'eflectnd la realit"ile )ilelor noastre o!ser%m
c deertul spiritual de ast)i e mai arid dect pustiul Sfntului Antonie cel Mare# *e aceea
considerm c o ntlnire cu ne%oin"ele i n%"turile Sfntului Antonie este oricnd !ine%enit
i cu folos du.o%nicesc#
3i(lio)rafie
I. 3i(lio)rafie principal/
1# $es &pophth6gmes des Peres du D6sert. S6rie alpha!6ti7ue F<radction franWaise par
Mean-Claude DuC, S#M#G, A!!aCe de 9ellfontaine, Collection XSpiritualitY orientaleZ FS8G
no 1, 9Ygrolles-en-Mauges, 1/6
2# Paroles des anciens. &pophth6gmes de Peres du d6sert F<raduits et prYsntYs par Mean-
Claude DuCG, Editions du Seuil, 1/;6
3# $es Sentences de Peres du d6sert. %ollection alpha!6ti7e F<raductuion et prYsentation par
*om +ucien 'egnault, 8S9G, Solesmes, 1/,1
66
E# 8he Sa9ings o( the Desert #athers. 8he &lpha!itical %ollection F<ranslated Bit. a
foreBord !C 9enedicta ]ard, S+DG, Cistercian 2u!lications, 7alama)oo, 'e%ised edition
1/,E
5# Patericul sau &po(tegmele Prin ilor din Pustiu, trad# rom# de Cristian 9dili , Editura
2olirom, &a i, 255;
6# Sf# Antonie cel Mare, LQn" turi despre "ia a moral a oamenilor i despre !una
purtare, n /3N de capeteO, trad# rom# de 2r# 2rof# *r# *umitru Stniloae, n #ilocalia,
%ol# 1, Editura -umanitas, 9ucure ti, 1///
;# Sf# Atanasie cel Mare, +ia a %u"iosului Printelui nostru &ntonie, n 2S9 %ol# 16, trad#
rom# de 2r# 2rof# *r# *# Stniloae, E&9M98', 9ucure ti, 1/,,
II. 3i(lio)rafie secundar/
1# 9aillC A# U Dictionnaire grec-(ran=ais, la 26e Ydition, rYimprimYe en 1//;
2# 9ria, 2r# 2rof# *r# &oan, Dictionar de 8eologie Ortodo>a, E&9M98', 9ucuresti, 1//E
3# 9unge Da!riel, &;edia. Plictiseala i terapia ei dup a""a :"agrie Ponticul sau su(letul
n lupt cu demonul amiezii, trad# rom# de diac# &oan &# &c jr#, Editura *eisis, Si!iu, 255;
E# &dem, Printele duho"nicesc i gnoza cretin dup a""a :"agrie Ponticul, traducere
diac# &oan &# &c jr#, Editura *eisis, Si!iu, 2555
5# Casian, &oan Sf#, %on"or!iri du"o"nice ti, trad# rom# de 2rof# *a%id 2opescu,
E&9M98', 9ucure ti, 255E
6# C.ittC *erBas, Pustia cetatea lui Dumnezeu. O introducere n studiul monahismului
egiptean i palestinian din timpul Imperiului cretin, trad# rom# de D.eorg.e >edoro%ici,
Editura Sop.ia, 9ucureti, 2515
;# *e%illiers 4ollle, &ntoine le Prand, PUre des moines, A!!aCe de 9ellefontaine
Fcollection mSpiritualitY 8rientalem, ,G, 1/;1
,# *iado. al >oticeei, %u"5nt ascetic despre "ia a moral, despre cuno tin i despre
dreapta socoteal duho"niceasc, n #ilocalia, %ol 1, trad# rom# de 2r# 2rof# *# Stniloae,
Editura -umanitas, 9ucure ti, 1///
/# El-MasJin Matta, Saint &ntoine - &scUte selon lA:"angile, A!!aCe de 9ellefontaine, 1//3
6;
15# Emilianos, Ar.imandritul, onahismul, pecetea ade"rat, trad# de diac# &oan &# &c jr# i
pr# prof# &oan &c, %ol# &, Editura *eisis, Si!iu, 1///
11# E%agrie 2onticul, 8ratatul practic. Pnosticul, trad# rom# de Cristian 9dili , Editura
2olirom, &a i, 2553
12# >loro%sJC Deorges, Sensul ascezei monahale, trad# rom# de :asile Manea, Editura
2atmos, Cluj-4apoca, 255/
13# Drigorie Sinaitul Sf#, @$n% tur cu de-amnuntul despre lini tire i rugciune, despre
semnele .arului i ale amgiriiO apoi despre deose!irea dintre cldur i lucrareO i c
fr po% uitor u or %ine amgirea1 n #ilocalia, %ol# ;, trad# rom# de 2r# 2rof# *#
Stniloae, Editura -umanitas, 9ucure ti, 2555
1E# Duillaumont Antoine, Originile "ietii monahale. Pentru o (enomenologie a
monahismului ,<raducere de Constantin MingaG, Editura Anastasia, 9ucuresti, 1//,
15# &oan Scrarul, Sf#, Scara dumnezeiescului urcu , n #ilocalia, %ol# /, trad# rom# de 2r#
2rof# *# Stniloae, Editura -umanitas, 9ucure ti, 255/
16# &saac Sirul, Sf#, %u"inte ctre singuratici, trad# rom# de diac# &oan &c jr#, Editura *eisis,
Si!iu, 2553
1;# &dem, @Cu%inte despre ne%ointa1 in #ilocalia, %ol# 15, trad# rom# de 2r# 2rof# *umitru
Staniloae, Editura -umanitas, 9ucuresti, 255/
1,# Macarie, Egipteanul, Sf#, Omilii duho"niceti, trad# rom# de 2r# 2rof# *r# Constantin
Corni"escu, n colec"ia @2rin"i i Scriitori 9isericeti1, %ol# 3E, E&9M98', 9ucureti,
1//2
1/# Ma(im, Mrturisitorul, Sf#, #ilocalia, %ol# 2, trad# rom# 2r# 2rof# *r# *umitru Stniloae,
Editura -umanitas, 9ucureti, 255/
25# Mos.u &oan, $imonariu sau $i"ada duho"niceasc, traducere si comentarii de <#
9odogae si *# >ecioru, Al!a &ulia, 1//1
21# 2aladie, Istoria $ausiac, trad# rom# de 2r# 2rof# *r# *# Stniloae, E&9M98', 9ucure ti,
1//3
22# 'duc, 2r# 2rof# :asile, onahismul egiptean, Editura 4emira, 9ucureti, 2555
23# 'egnault *om +ucien, +iata cotidian a Printilor desertului n :giptul secolului I+, n
romneste de diac# &oan &# &c jr#, Editura *eisis, Si!iu, 1//;
6,
2E# IpidliJ <Hmas, Spiritualitea Rsritului cretin, III - onahismulK trad# de diac# &oan &#
&c jr#, Editura *eisis, Si!iu, 2555
25# Stniloae, 2r# 2rof# *r# *umitru, &scetica i istica <isericii Ortodo>e, E&9M98',
9ucure ti, 2552
26# &dem, @&ntroducere1 la Sf# Antonie cel Mare, @$n% turi despre %ia a moral a oamenilor
i despre !una purtare1 n #ilocalia, %ol# 1, Editura -umanitas, 9ucure ti, 1///
2;# Stau, 2r# 2rof# 7arl -enssi, Originea monahismului, n re%# 08rtodo(ia1, an +:&&, nr# 2,
aprilie-iunie, 1//5
2,# <samis *imitrios D#, Patericul sinaitic, traducere din neogreac de 2r#2rof#*r# &oan &c,
Editura *eisis, Si!iu, 1//5
2/# :arsanulfie i &oan, Sf#, Scrisori duho"nice ti, n #ilocalia, %ol# 11, trad# rom# de 2r#
2rof# *# Stniloae, Editura -umanitas, 9ucure ti, 255/
35# ]are 7allistos <#, 8he Spiritual #ather in St. Bohn %limacus and St. S9meon the EeH
8heologian, n @Studia 2atristica1, %ol# V:&&&, 2, 7alama)oo-+eu%en, 1/,/
6/